Referat 1 – 13 Martie 2019- Intocmit de Poparad (Parjol) Alina

Cerinte:
Explicați și exemplificați ce înseamnă codificarea datelor statistice și explicați și exemplificați
tipurile de scale (variabile) statistice. De câte tipuri sunt și prezentați minim două exemple pentru
fiecare tip de scală.
Referatul să aibă minim o pagină și maxim două pagini A4, scris 12 TNR, margini 2.54 cm,
spațiere la 1 (un) rând (inclusiv la titlu și subtitluri).

Pentru a putea explica si exemplifica ce inseamna codificarea datelor statistice voi incepe mai
intai cu definirea conceptelor de variabile si date statistice.
Variabila statistica reprezintă o însuşire, o proprietate măsurabilă a unei unităţi statistice,
întâlnită la toate unităţile care aparţin aceleiaşi colectivităţi şi care prezintă variabilitate (variază
ca nivel) de la o unitate statistică la alta. Reprezinta multimea de valori pe care o caracteristica le
ia pentru fiecare individ ori entitate a populatiei.
Datele statistice reprezintă observaţiile rezultate dintr-o cercetare statistică, sau ansamblul
valorilor colectate în urma unei cercetări statistice.
Variabilă de grupare - caracteristică ce permite gruparea în clase omogene a unităţilor statistice
dintr-o colectivitate dată sau permite urmărirea în timp sau în spaţiu a modificării unei alte
variabile.
Date statistice - valori aferente variabilelor de grupare, prin care se studiază unităţile statistice
dintr-o populaţie, determinate pe baza unei scale de măsurare.
Conţinutul, esenţa datelor statistice formează informaţia statistică. Dupa forma de exprimare
variabilele pot fi cantitative ori calitative. Variabile cantitative - au datele exprimate prin cifre,
sunt variabile numerice. Variabile calitative - au datele exprimate numai prin cuvinte. Sunt
folosite pentru a realiza distincţia între mai multe categorii. Exemplu: sexul, profesia, culoarea
ochilor, nivelul de instruire, naţionalitatea etc.
Codificarea datelor inseamna exprimarea unor variabile calitative prin cifre fara a
insemna ca variabila a devenit una cantitativa, operatiile matematice aplicate acestora
neavand vreo semnificatie.
De exemplu:
Sexul: Masculin – 1, Feminin – 2
Culoarea ochilor: Inchisa (Caprui, Negri) – 1, Deschisa (Albastri, Verzi)
Codificarea preferintelor pentru o anumita afirmatie: Dezacord 1, Neutru 2, Acord 3.
Tipuri de scale (variabile) statistice
Masurarea in psihologie difera de cea efectuata in stiintele exacte. Datele fiind cel mai adesea
exprimate in cuvinte, studiul si interpretarea acestora fiind posbile dupa convertirea lor intr-un
sistem numeric fara semnificatie matematica.
A. Scala nominala – permite doar incadrarea elementelor unei populatii in categorii si nu se
pot realiza ierarhii,
Este scala cu cel mai scăzut nivel al preciziei, utilizată pentru a atribui variantelor
caracteristicii măsurate „însuşiri”, cu scopul de a stabili diferenţe calitative între
observaţii.
Operatii admise: echivalenta si non-echivalenta
Exemplu: Casatorit -1, Necasatorit – 2, Divortat – 3. Nu putem spune Divortat> Casatorit
Numerele atribuite nu sunt purtatoare de informatii cantitative.
B. Scala ordinala (categoriala) - Oferă un plus de precizie în „măsurare”, faţă de scala
nominală, deoarece ea nu numai că împarte unităţile colectivităţii studiate în clase/grupe
omogene diferite, din punct de vedere al unei caracteristici, ci permite şi stabilirea unei
relaţii de ordine între aceste clase/grupe. Relaţiile de ordine întâlnite între categoriile
acestei scale pot fi: mai mare sau mai mic, mai rapid sau mai lent, mai mult sau mai puţin
inteligent, mai mult sau mai puţin important.
Indică poziţia unui element într-o serie ordonată, nu şi magnitudinea sau mărimea
diferenţei existente între două poziţii ale scalei (această scală nu ne permite să afirmăm
cu câte „unităţi de măsură” diferă o categorie de categoria învecinată).
Exemplu: Calificativele primite de catre elevii scolii primare: Insuficient, Suficient, Bine,
Foarte bine. Preferinte pentru un anumit produs: 1 – Nu este deloc buna, 2 – Buna, 3 –
Foarte buna.
C. Scala de interval (cardinala) - prima scală numerică (se aplică variabilelor numerice);
Permite, pe lângă stabilirea unei relaţii de ordine între variantele numerice ale acestei
scale şi determinarea şi interpretarea diferenţelor dintre acestea; - valorile numerice
acordate pe această scală au semnificaţie cantitativă, de aceea este permisă însumarea sau
scăderea lor. Fixarea punctului de origine (zero) poate fi făcută arbitrar (originea nu este
fixă) iar unitatea de măsură poate fi aleasă arbitrar.
Exemplu: Măsurarea timpului de-a lungul unei zile. Ora 0000 nu înseamnă absenţa
timpului. Nu putem spune că 0800 este de două ori mai mare decât 0400 dar putem spune
că intervalul de timp 0000-0800 este de două ori mai mare decât 0000-0400. Măsurarea
temperaturii în grade Celsius sau Fahrenheit. 0oC nu semnifică absenţa căldurii. De
asemenea, nu putem spune că 60oC înseamnă de două ori mai cald decât 30oC, dar
putem spune că pentru a creşte temperatura unui obiect de la 0oC la 60oC este necesară
de două ori mai multă căldură decât pentru a-i creşte temperatura până la 30oC.
D. Scala de raport (proportional) - este cel mai complet tip de scală, valorile determinate
cu ajutorul ei putând fi utilizate pentru toate tipurile de operaţii artimetice. În cazul
acestei scale valoarea 0 este 0 absolut şi înseamnă absenţa fenomenului studiat.
Exemplu: 0 lei inseamna lipsa banilor, 100 de lei inseamna de doua ori mai mult decat
50 de lei.