Validitatea instrumentelor

psihologice
Curs 5
  Tipul de test folosit este potrivit utilizării care i-a
fost destinată?
 Care sunt trăsăturile măsurate de test?
 În prezent testul măsoară ceea ce el trebuie să
măsoare?
Validitatea
 Informaţiile furnizate de test sunt utile pentru a
lua decizii?
 Ce interpretări putem face pe baza scorurilor
obţinute la test?
 Ce predicţii putem face pe baza acestor scoruri?
  Poate fi definită ca fiind gradul în care un test
măsoară o trăsătură, un construct sau un factor;
 După Legendre (1993), validitatea este
Validitatea "capacitatea unui instrument de a măsura
realmente ceea ce şi-a propus să măsoare după
utilizarea acestuia".
  Validitatea de construct

Tipuri de  Validitatea de conținut

validitate  Validitatea de criteriu
 Validitatea incrementală
  Cronbach & Meehl – constructul este „suma
atributelor ipotetice ale indivizilor, atribute care noi
presupunem că sunt reflectate în rezultatele unui
test”.
 Guthke – „constructul este înțeles ca o
Validitatea de caracteristică, respectiv complex de caracteristici,
construct acceptat în primul rând ipotetic, care stă la baza
comportamentului exterior observabil, el nefiind însă
direct observabil”
 Validitatea de construct vizează gradul în care
testul măsoară constructul dorit.
  1. Deseori mă simt trist(ă).
 2. Nu-mi place propria persoană.
 3. Sunt deseori nefericit(ă).
 4. Am o părere proastă sau mai puţin bună despre
mine.
 5. Am frecvent schimbări ale stării de spirit.
 6. Deseori mă simt disperat(ă), nu mai știu ce să mă
? fac.
 7. Simt că viaţa mea nu are o direcție clară.
 8. Rareori mă simt trist(ă) sau melancolic(ă). (R)
 9. Mă simt bine și împăcat(ă) cu mine
însumi(însămi). (R)
 10. Sunt foarte mulţumit(ă) de mine însumi(însămi).
(R)
Validitatea de construct
Validitatea convergentă și divergentă
  Guthke (1991) consideră că demersul de validare este
constituit din patru etape:
1. Colectarea, din fundamentele teoriilor asupra
constructului, a unor serii de aserțiuni:
1.1. despre relațiile presupus pozitive ale constructului
implicat de test și alte constructe => validitate
convergentă
Validitatea de 1.2. despre neconcordanțele presupuse de relația dintre
construct constructele cercetate și alte constructe => validitate
divergentă
2. Alegerea testelor validate pentru măsurarea constructelor
indicate la punctele 1.1. și 1.2.
3. Formularea unor serii de ipoteze care se referă la
măsurarea constructelor corespunzătoare
4. Verificarea ipotezelor pe baza cercetării
 Definirea și înțelegerea constructului „țintă” (cel
care este măsurat prin intermediul testului vizat)
Identificarea constructelor apropiate psihologic de
constructul testului și alegerea testelor care surprind
Etape pentru acele constructe
verificarea validității
Identificarea constructelor distanțate psihologic de
convergente și
divergente constructul testului și alegerea testelor care surprind
acele constructe
Realizarea analizelor de corelație între valorile
testelor
Interpretarea rezultatelor
  permite să se demonstreze că două teste măsoară
același construct sau constructe apropiate.

Validitatea
 este verificată printr-o metodă de stabilire a
convergentă validității unui nou test prin corelarea scorurilor
obținute la testul în cauză cu rezultatele altor
teste, a căror validitate a fost stabilită anterior.
 Interpretarea coeficientului de validitate rxy:
r < 0.30 – slab
0,30 – 0,39 – acceptabil
Validitatea 0,40 – 0,49 – bun
convergentă r ≥ 0,50 – excelent
În primul rând, coeficientul de validitate
TREBUIE să fie semnificativ statistic!!! (p≤
0.05)
 Validitatea divergentă permite să se
demonstreze independența sau noncorelația
(lipsa corelației) testului cu alte teste care
Validitatea măsoară un construct diferit.
divergentă !!! În acest sens, coeficientul de validitate NU
TREBUIE să fie semnificativ statistic !!!
 Un grup de cercetători au construit un instrument care vizează egotismul
(tendința individului de a menține sau crea o imagine pozitivă despre
sine prin accentuarea importanței propriei persoane). Din analiza
constructului, autorii au identificat auto-îndreptățirea psihologică ca
fiind un construct apropiat psihologic și agresivitatea fizică ca fiind un
construct distanțat. Rezultatele analizei Pearson indică faptul că:
Corelația dintre egotism și auto-îndreptățire are valoarea r = ,50; p =
,03.
Corelația dintre egotism și agresivitate are valoarea r = -,04; p = ,79.
Aplicația 2. Ce putem spune despre validitatea de construct a acestui instrument?
Rezolvare și interpretare: Există o asociere semnificativă între
egotism și autoîndreptățire (p<0,05), ceea ce înseamnă că testul are
validitate convergentă. Iar acest coeficient de validitate este unul
excelent (r ≥ 0,50). Nu există o asociere semnificativă între egotism
și agresivitate (p > 0,05) ceea ce susține faptul că testul are validitate
divergentă. Astfel, putem spune că testul de egotism are validitate de
construct, prin indicii satisfăcători ai validității convergente și
divergente.
 Discutați validitatea de construct a unui instrument care vizează tendința de îngrijorare, știind că
acest instrument a obținut o corelație r = ,64; p = ,01 cu scala intoleranței la incertitudine. De
asemenea, autorii au obținut o corelație între tendința de îngrijorare și depresie cu valoarea r = ,09; p
= ,20.
 Rezolvare și interpretare:
 Există o asociere semnificativă între tendința de îngrijorare și
scala intoleranței la incertitudine – construct apropiat (p<0,05),
ceea ce înseamnă că testul are validitate convergentă. Iar acest
Aplicația 3. coeficient de validitate este unul excelent (r ≥ 0,50).
 Nu există o asociere semnificativă între tendința de îngrijorare
și depresie (p > 0,05) ceea ce susține faptul că testul are
validitate divergentă. Astfel, putem spune că instrumentul care
vizează tendința de îngrijorare are validitate de construct, prin
indicii satisfăcători ai validității convergente și divergente.
  Evaluarea validității de conținut se realizează în
funcție de gradul de pertinență al eșantionului
de itemi.
Validitatea de
conținut  Vizează măsura în care un test este expresia
unui eșantion reprezentativ dintr-un ansamblu
de itemi sau de sarcini.
  Validitatea logică – recunoașterea testului de
către experți pe baza analizei logico-
științifice.
Validitatea de  Identificarea unei corespondențe logice și
conținut evidente între itemi și ceea ce un test este
destinat să măsoare.
  1. Deseori mă simt trist(ă).
 2. Nu-mi place propria persoană.
 3. Sunt deseori nefericit(ă).
 4. Am o părere proastă sau mai puţin bună despre
mine.
 5. Am frecvent schimbări ale stării de spirit.
 6. Deseori mă simt disperat(ă), nu mai știu ce să mă
? fac.
 7. Simt că viaţa mea nu are o direcție clară.
 8. Rareori mă simt trist(ă) sau melancolic(ă). (R)
 9. Mă simt bine și împăcat(ă) cu mine
însumi(însămi). (R)
 10. Sunt foarte mulţumit(ă) de mine însumi(însămi).
(R)
  Lawshe propune un coeficient de validitate de
conținut, CVR (content validity ratio):

 Ne – numărul experților care evaluează

Validitatea de    testul/itemul ca fiind reprezentativ
conținut  N – numărul total de experți
 Coeficientul CVR poate lua valori între -1 și +1.
 Cu cât acest coeficient este mai ridicat, cu atât
testul/itemul este mai valid în privința conținutului
  Interpretarea coeficientului CVR
 CVR < 0 – testul nu are indici satisfăcători
Validitatea de ai validității logice

conținut  0 < CVR < 0.50 – rezerve

 CVR ≥ 0.50 – testul are indici satisfăcători
ai validității logice
  1. Deseori mă simt trist(ă).
 2. Nu-mi place propria persoană.
 3. Sunt deseori nefericit(ă).
 4. Am o părere proastă sau mai puţin bună despre
mine.
 5. Am frecvent schimbări ale stării de spirit.
 6. Deseori mă simt disperat(ă), nu mai știu ce să mă
? fac.
 7. Simt că viaţa mea nu are o direcție clară.
 8. Rareori mă simt trist(ă) sau melancolic(ă). (R)
 9. Mă simt bine și împăcat(ă) cu mine
însumi(însămi). (R)
 10. Sunt foarte mulţumit(ă) de mine însumi(însămi).
(R)
  Un grup de 20 de experți în domeniul psihologiei transporturilor au
evaluat itemii unui test care viza asumarea riscului în trafic. Dintre
aceștia, 15 au evaluat itemii ca fiind reprezentativi conceptului de
asumarea riscului. Discutați validitatea de conținut a testului.
 Rezolvare: => CVR = 0,50
 Interpretare: Rezultatul CVR este mai mare decât 0,50 iar acest
lucru indică faptul că testul are un nivel satisfăcător al validității
logice.
Aplicația 1.  Un grup de 45 de experți în domeniul psihologiei clinice au evaluat
  itemii unui test care viza machiavelismul. Dintre aceștia, 15 au
evaluat itemii ca fiind reprezentativi conceptului de machiavelism.
Discutați validitatea de conținut a testului.
 Rezolvare: => CVR = -0,33
 Interpretare: Rezultatul CVR este mai mic decât 0, iar acest
lucru indică faptul că testul nu prezintă evidențe ale validității
logice.
  Un grup de 20 de experți în domeniul psihologiei transporturilor au
evaluat itemii unui test care viza asumarea riscului în trafic. Dintre
aceștia, 15 au evaluat itemii ca fiind reprezentativi conceptului de
asumarea riscului. Discutați validitatea de conținut a testului.
 Rezolvare: => CVR = 0,50
 Interpretare: Rezultatul CVR este mai mare decât 0,50 iar acest
lucru indică faptul că testul are un nivel satisfăcător al validității
logice.
Aplicația 1.  Un grup de 45 de experți în domeniul psihologiei clinice au evaluat
  itemii unui test care viza machiavelismul. Dintre aceștia, 15 au
evaluat itemii ca fiind reprezentativi conceptului de machiavelism.
Discutați validitatea de conținut a testului.
 Rezolvare: => CVR = -0,33
 Interpretare: Rezultatul CVR este mai mic decât 0, iar acest
lucru indică faptul că testul nu prezintă evidențe ale validității
logice.
  Aiken, L. R. (1985). Psychological testing and assessment. Allyn &
Bacon.
 Gregory, R. J. (2004). Psychological testing: History, principles, and
applications. Allyn & Bacon.
Referințe  Havârneanu, C. (2000). Cunoașterea psihologică a persoanei. Iași:
bibliografice Editura Polirom.
 Mitrofan, N. (2009). Testarea psihologică. Aspecte teoretice și
practice. Iași: EdituraPolirom.
 Stan, A. (2002). Testul psihologic – evoluţie, construcţie, aplicaţie.
Iași: Editura Polirom.