Consistena intern (Cronbach alfa)

In cazul unui chestionar psihologic sau a unui test de performan, este posibil ca unii
dintre itemii care le compun s nu funcioneze asa cum ne-am dorit: pot crea confuzii, pot fi
interpretai gresit, pot fi prea usori sau prea dificili, etc.
Motivele care pot genera astfel de situaii sunt variate:
formulare confuz (de exemplu, prin utilizarea negaiei);
alte informaii care acompaniaz itemul (grafice, imagini, diagrame, etc.) pot fi neclare sau
gresite;
nu exist un rspuns corect evident, situaie in care una dintre variantele gresite(distractor) este
considerat corect;
exist itemi care se refer la un alt coninut (atribut) decat cel vizat de restul itemilor;
exist un efect discret de incompatibilitate al unor itemi in raport cu caracteristicile subiecilor
investigai (legat de sex, grup etnic, varst, etc.)
Pan la un punct, aceste neajunsuri pot fi, fie prevenite, fie eliminate, mai ales cand sunt
evidente, prin analiza calitativ, intuitiv. Precizia operaiei poate fi ins mult imbuntit dac
se apeleaz la un set de prelucrri statistice special destinate analizei de itemi. Aceste proceduri
contribuie la ameliorarea calitilor psihometrice ale unui instrument de evaluare psihologic,
prin identificarea itemilor improprii (gresii sau redundani) care ar trebui eliminai sau
modificai.
Toate aceste proceduri sunt denumite generic analiza deitemi.
In funcie de obiectivele urmrite, procedurile clasice ale analizei de itemi, care sunt
cele mai frecvent utilizate, sunt urmtoarele:
1. evaluarea indicelui de dificultate a itemilor;
2. evaluarea capacitii de discriminare a itemilor.
3. evaluarea consistenei interne a instrumentului;
Coeficientul Cronbach alfa () este de departe cel mai cunoscut dintre toate, fiind utilizat
ca un indicator al preciziei de msurare a unui test, al consistenei interne si fidelitii unui
instrument psihologic. El nu este un test statistic, ci un indice sau coeficient care msoar
caracteristica de consisten intern a unui instrument psihologic compus din mai muli itemi,
care sunt insumai intr-un scor unic.
Indicele Cronbach alfa este, de asemenea, un indicator al preciziei scalei si poate fi vzut
prin prisma valorii teoretice maxime pe care o poate lua o corelaie cu aceast scal.
Valoarea Cronbach alfa tinde sa fie cu atat mai mare cu cat numrul itemilor scalei este
mai mare. Ca urmare, putem fi tentai s utilizm chestionare cu un numr mai mare de intrebri.
Acest lucru poate genera cel puin dou probleme pe care trebuie s le lum in
considerare:
din motive practice, testele mai scurte sunt de dorit, date fiind reducerea costurilor de
realizare si a duratei de aplicare;
in cazul testelor mai lungi, pot exista intrebri care, chiar dac au o corelaie pozitiv cu scala,
contribuie la reducerea indicelui Cronbach alfa sau au o contribuie minor la consistena
general a scalei.
In practic, autorul unui chestionar este interesat s reduc numrul itemilor fr a afecta
consistena intern a scalei. In acest scop, "valoarea lui alfa in cazul eliminrii itemului" (Alpha if
item deleted) este un indicator foarte util. Eliminand succesiv itemii a cror prezen contribuie la

reducerea valorii Cronbach alfa, sau au o contribuie redus la acesta, se poate ajunge la un
numr suficient de mic de itemi in condiiile obinerii unei valori mai mari pentru Cronbach alfa.
Valoarea indicelui Cronbach alfa, are o plaj de variaie intre 0 si 1. O scal, pentru a fi
considerat consistent, trebuie s ating o valoare a indicelui Cronbach alfa cat mai aproape de
1, nivelul de 0.70 fiind acceptat, prin convenie, ca prag minim. Oricum pentru un instrument
consistent valoarea lui Cronbach alfa nu poate fi mai mic de 0.60, iar o valoare cat mai mare
este intotdeauna de dorit. Unii autori consider drept acceptabil o valoare de 0.5 a indicelui
Cronbach alfa in cazul scalelor cu un numr mic de itemi (10-15), in timp ce pentru scalele mai
mari de 50 de itemi reclam valori ale lui Cronbach alfa de cel puin de 0.80.
Analiza de consisten intern cu SPSS
Procedura de analiz se lanseaz din meniul Statistics-Scale-Reliability Analysis...,
care deschide urmtoarea caset de dialog:

Variabilele care conin valorile itemilor de analizat vor fi trecute in lista Items.
Atenie, variabilele trebuie s conin valori care exprim semnificaia rspunsului in
raport cu scala global si nu rspunsul efectiv al subiectului.
De exemplu, dac variantele derspuns sunt codificate cu 1, respectiv 2, pot exista
intrebri pentru care varianta 1 aduce un punct la scala iar varianta 2 aduce zero puncte la
scal. Intr-o asemenea situaie, pentru analiza de itemi valorile codificate de rspuns vor fi
transformate in valori corespunztoare (0 si 1). In acelasi mod se va opera si pentru itemii care au
mai multe variante de rspuns, cum este cazul scalelor de tip Lickert. Codurile convenionale ale
variantelor de rspuns vor fi transformate in valori, in funcie de semnificaia contribuiei lor la
construirea scorului global.
In lista Model se poate alege unul dintre urmtoarele modele de analiz:
Alfa. Calculeaz Cronbach alfa care pentru date dihotomice este echivalent cu
coeficientul Kuder-Richardson 20 (KR20)
Split-half. Pentru corelaia dintre forme paralele, coeficientul de fidelitate Guttman,
coeficientul Spearman-Brown, coeficientul alfa pentru fiecare
jumtate.
Modele Gutman. Coeficienii lambda, de la 1 la 6

Modele paralele si strict paralele. Testele pentru gradul de coresponden (goodness-offit), variana comun si alte caracteristici ale raporturilor dintre itemi.
Pentru analiza de consisten intern se alege modelul Alfa.
In continuare, se fac setri de analiz prin deschiderea casetei Statistics:

In zona Descriptives se vor bifa opiunile:

- Item (analiza fiecrui item separat);
- Scale (analiza scorului global)
- Scale if item deleted (analiza scorului fr contribuia unui anumit item)
In zona Inter-item se va bifa Corelations, pentru a obine matricea de corelaii dintre itemi.
Summaries permite calcularea unor indicatori descriptivi pentru fiecare dintre itemii
analizai (media, variana, covariana, corelaii)
In practic, bifarea opiunilor marcate pe caseta din imaginea de mai sus ofer informaiile cele
mai importante pentru analiza itemilor unui test. Celelalte opiuni sunt explicitate in Help-ul
casetei si pot fi utilizate pentru o analiz mai rafinat a datelor.