Patologia Organizationala

Curs 6

6.1 Patologie organizationala si tipologia patologiei oganizationale.

Patologia organizationala:

Organismul uman traverseaza stari de sanatate si boala deci si organismul organizational

trece prin stari de sanatate si boala -> Sanatatea sistemului organizational

Patologia organizationala desemneaza: Disfuctiile organizationale care creeaza, accelereaza

si accentueaza riscurile organizationale.

Dejours propune patru tipuri de patologii:

1. Patologiile de supraincarcare multitudinea sarcinilor de munca, ritmul crescut in care

trebuie executate, urgentele si presiunile exercitate asupra individului, gradul mare de
responsabilitate.

2. Patologiile posttraumatice generate de unele accidente la locul de munca. Nu

intotdeauna organizatiile se ingijesc de cei accidentati, chiar din contra.

3. Patologiile distorsiunii simtului comun produse de imperfectiunile sistemului de evaluare

a performantelor fiecare membru doreste sa i se aprecieze si rasplateasca efortul dar
organizatia se ghideaza dupa o serie de indicatori partiali care nu diferentiaza ci
uniformizeaza.

4. Patologiile solitudinii sunt determinate de frica de a fi concediat, izolat, marginalizat de

colegi, ca vor deveni obiectul barfelor colegilor, ca nu vor fi suficient sau la timp informati.
Asemenea temeri destructureaza convietuirea si solidaritatea.

6.2 Burnout. Modelul explicativ al lui Maslach ( 1998)

Ce este burnout-ul?

Comportament contraproductiv , alaturi de mobbing si workaholism

Este specific anumitor profesii care presupun contacte sociale ( cadre medicale,
profesori, avocati, politisti ) dar poate fi experimentat si de cei care nu practica munci
relationale.
Prezentat ca o epuizare profesionala: persoane obosite, epuizate fizic si psihic cu
capacitate de munca redusa
Modelul tridimensional ( Maslach)

1. Epuizarea emotionala ca dimensiune afectiv-motivationala

2. Depersonalizare ca dimensiune interpersonal evaluativa

3. Reducerea implicarii personale ca dimensiune cognitiva autoevaluativa

Burnoutul poate fi prevenit sau ameliorat astfel:

Gestionarea resurselor umane prin programe de recrutate si selectie

Optimizarea relatiilor de munca prin sustinere sociala, recunoasterea realizarilot
Evitarea supraincarcarii muncii

6.3 Conceptul de workaholism . Tipologia workaholicilor

Workaholismul sau dependenta de munca nevoia incontrolabila de a munci

Este incadrat in randul fenomenelor de aditie ( atractie excesiva) dependenta

Se evidentiaza nu prin cantitatea de ore dedicata muncii ci a atitudinii fata de aceasta
Se manifesta ca un devotament excesiv fata de munca, individul nu isi i-a timp liber si
nici nu-si diversifica interesele
Preocuparea fata de munca este manifestata si in timpul liber
Trairea sentimentelor de vinovatie cand se opresc din munca
Implicare emotionala in munca produce dezechilibre in planul vietii personale si
sociale

Tipologia workaholicilor (Robinson, 2000)

Stilul bulimic ( ori fac perfect ori nu mai fac) desfasoara viata intre taraganeala si
munca asidua, epuizare
Stilul nelinistit ( trebuia sa fi fost gata ieri) preiau prea multe sarcin, dependenti de
aprobarea altora, nu refuza nimic
Stilul hiperactiv ( cat mai multe proiecte, indiferent de modul de finalizare ) se
plictisesc repede
Stilul epicurian ( imi place sa muncesc mult, chiar daca nu-mi finalizez proiectele)
lenti, metodici, isi savureaza munca,renunta greu la proiectele vechi
6.4 Cauzele si efectele mobbingului

Mobbing-ul sau psihoteroarea de la locul de munca

Leymann mobbingul are doua acceptiuni:

Una mai atenuata vizeaza persecutia la locul de munca

Una mai dura se refera la psihoteroarea de la locul de munca

Cauzele mobbing-ului

1. Organizarea muncii ( supraincarcarea cantitativa si calitativa a muncii, interferenta

atributiilor

2. Conceperea sarcinilor ( mootonie, subsolicitare etc.)

3. Coordonarea si controlul angajatiilor (inabilitatea managerului de a gestiona

conflicte).

Efectele mobbing-ului:

Planul psihoindividual (afecteaza integritatea psihofizica a victimei)

Tulburari comportamentale: anorexie, bulimie, alcoolism, toxicomanie

Pensionare medicala prematura
Anxietate
Alterarea stimei de sine
Pierderea motivatiei pentru activitati scaderea satisfactiei

Planul organizational:
Degradarea relatiilor profesionale
Afectarea / degradarea calitatii comunicarii
Lipsa implicarii
Absenteism
Concedii de boala

Planul social:
Incapacitatea individului de a mentine si desfasura relatii firesti cu familia, grupul
social, institutiile sociale.
Prin institutiile de protectie sociala societatea are de platit prin somaj prelungit,
programe de recuperare psihosocioprofesionala

Mobbingul trebuie sa beneficieze de acelasi interes si aceleasi masuri preventive ca si

accidentele de munca.