Centrului de Excelență în Medicină și Farmacie ”RAISA PACALO”

Referat
Comunicare si psihologie

Tema: Stresul
Lucrul individual nr.1

Elev:
Profesor:

2023
Stresul și riscurile psihosociale la locul de muncă.
Din perspectiva psihologică, stresul este definit ca fiind o relație
particulară între persoana și mediu, în care persoana evaluează mediul ca
impunând solicitări care exced resursele proprii și ameninta starea sa de
bine, evaluare ce determina declansarea unor procese de coping,
respectiv raspunsuri cognitive, afective si comportamentale la feedback-
urile primate.
Riscurile psihosociale sunt generate de conceperea, organizarea și
gestionarea precară a activității, precum și de un context social
necorespunzător la locul de muncă și pot avea efecte negative pe plan
psihologic, fizic sau social, precum stresul la locul de muncă, epuizarea sau
depresia. Printre condițiile de lucru care determină riscuri psihosociale se
numără:
• volumul excesiv de muncă;
• cerințele contradictorii și lipsa de claritate privind rolul pe care îl are
de îndeplinit lucrătorul;
• lipsa de implicare în luarea deciziilor care afectează lucrătorul și lipsa
de influență asupra modului de desfășurare a activității;
• schimbările organizatorice gestionate necorespunzător, nesiguranța
locului de muncă;
• comunicarea ineficientă, lipsa de sprijin din partea conducerii sau a
colegilor;
• hărțuirea psihologică și sexuală, violența din partea terților.

Lucrătorii sunt confruntați cu stresul când solicitările de la locul de muncă

sunt prea mari, depășindu le capacitatea de adaptare. Pe lângă
problemele de sănătate psihică, lucrătorii care se confruntă cu un stres
prelungit pot dezvolta ulterior probleme grave de sănătate fizică, de
exemplu afecțiuni cardiovasculare sau musculo-scheletice.
La nivelul organizației, printre efectele negative se numără performanța
economică generală slabă, creșterea absenteismului, prezenteismul
(prezența lucrătorilor la locul de muncă când sunt bolnavi sau când nu își
pot îndeplini în mod eficient sarcinile de serviciu) și înmulţirea vătămărilor
și a accidentelor. Absențele tind să fie mai lungi decât cele care au la bază
alte cauze, stresul la locul de muncă putând să contribuie și la creșterea
ratei de pensionare anticipată. Estimările costurilor suportate de
întreprinderi și de societate din cauza stresului la locul de muncă sunt
considerabile, ridicându-se la miliarde de euro la nivel național.

Stresul este atât aditiv, cât şi cumulativ; el se adună în timp până la starea
de criză, când apar simptomele. Acestea se pot manifesta psihic prin:
iritabilitate, anxietate, scăderea concentrării, frustrări şi ură, putând
apărea şi simptome izice: tensiuni musculare, dureri de cap, dureri de
spate, insomnii, hipertensiune – netratate, simptomele pot conduce la
îmbolnăvire şi chiar moarte.
Primul pas pentru evitarea îmbolnăvirii din cauza stresului este
înţelegerea cauzelor. Reducerea stresului la locul de muncă este o sarcină
provocatoare şi, de aceea, este esenţială gestionarea factorilor, a
reacţiilor la nivel psihic şi izic, respectiv aplicarea metodelor de ameliorare
a factorilor declanşatori.
Studiile atestă că condiţiile stresante de muncă sunt actualmente asociate
cu creşterea absenteismului, a întârzierilor şi cu intenţiile angajaţilor de a-
şi părăsi locul de muncă, toate acestea având un efect negativ pentru
companie. Studii recente ale aşa-numitelor „organizaţii sănătoase”
sugerează faptul că politicile în favoarea sănătăţii angajaţilor conduc la
beneicii pentru organizaţii. O organizaţie sănătoasă este deinită ca iind o
organizaţie cu o rată mică de îmbolnăviri, invalidităţi ale forţei de muncă şi
care, de asemeni, este competitivă. Cercetările au identiicat caracteristici
organizaţionale asociate cu sănătatea,nivel minim de stres la locul de
muncă şi un nivel înalt al productivităţii.Ca exemple ale unor asemenea
caracteristici, amintim următoarele:
• Recunoaşterea angajaţilor pentru performanţa lor;
• Oportunităţi reale de dezvoltare a carierei;
• Cultura organizaţională ce valorizează angajatul;
• Acţiuni manageriale ce se încadrează în valorile organizaţiei.
Putem airma faptul că, deşi iniţial inluenţa stresului asupra angajatului a
fost minimalizată şi chiar ignorată, condiţiile actuale de desfăşurare a
activităţilor, obiectivele din ce în ce mai îndrăzneţe ale organizaţiilor,
realităţile economice şi sociale actuale, presiunile din ce în ce mai mari
cărora orice angajat trebuie să le facă faţă au făcut ca marile companii şi
comisiile europene de sănătate a muncii să se aplece spre studiul acestei
„boli a lumii moderne”, în încercarea de a-i găsi o soluţionare sau măcar
de a identiica o posibilitate de atenuare a efectelor sale.
Uneori, stresul profesional este considerat un element pozitiv, cu efect
benefic asupra performanţelor. Aceasta se referă la “eustres”, care se
traduce prin activarea, mobilizarea resurselor individuale. Este important
să se facă distincţie între “eustres” și “distres”, primul ca o stare de stres
cu efecte benefice, al doilea, respectiv cu efecte negative asupra sănătăţii.
Fiecare manager și angajat trebuie să cunoască factorii care conduc la
stres (agenţii stresori), cum poate fi identificat acesta și ce se poate face
pentru eliminarea sau reducerea lui. Lucrând împreună și utilizând tehnici
de management, aceste probleme pot fi evitate.
Există 2 tipuri de evaluări a stresului:
1. Evaluarea primara – evaluarea situatiei in functie de semnificatia
pentru confortul persoanei. In urma acestei evaluari, situatia poate fi
catalogata ca fiind amenintatoare, ca fiind o dauna deja produsa (nu mai
poate fi prevenita sau modificata) sau o provocare pentru individ.
2. Evaluarea secundara - evaluarea resurselor personale de a raspunde
solicitarilor aduse de situatia respectiva.
Daca un eveniment este evaluat ca fiind stresant, individul poate avea
diferite reactii la stres.
1. Reactii fizice/fiziologice: dureri de inima, palpitatii; apetit alimentar
scazut sau crescut; indigestii frecvente; insomnii; crampe sau spasme
musculare, dureri de cap sau migrene; transpiratii excesive, ameteli, stare
generala de rau; constipatii sau diaree (nemotivate medical); oboseala
cronica;
2. Reactii cognitive: blocaje ale gandirii; deficit de atentie; scaderea
capacitatii de concentrare; dificultati in reamintirea anumitor lucruri;
flexibilitate redusa; diminuarea creativitatii.
3. Reactii emotionale: iritabilitate crescuta, scaderea interesului pentru
domenii care reprezentau inainte pasiuni sau hobby-uri; pierderea
interesului pentru prieteni; instabilitate emotionala; anxietate; tristete
sau chiar depresie; reprimarea emotiilor; dificultati in angajarea in
activitati distractive sau relaxante.
4. Reactii comportamentale: performante scazute la locul de munca sau
la scoala; fumat excesiv; consum exagerat de alcool; tulburari de somn; un
management ineficient al timpului; izolarea de prieteni; preocupare
excesiva pentru anumite activitati; comportamente agresive.
Concluzia: importanta de retinut, este ca stresul (reactiile neplacute) are o
dubla determinare: una din partea stimulului (a factorilor stresori), alta
din partea individului care interpreteaza situatia (resurse personale, stil de
gandire si interpretare). Acest lucru inseamna ca avem o mare influenta
asupra propriilor stari de stres, atat in bine, cat si in rau.
Unul dintre cele mai grave și complexe efecte adverse ale stresului este
lipsa somnului. Din cauza unui somn slab calitativ, cumulat cu o
alimentație nesănătoasă, un consum de substanțe nocive și multe griji -
toate pe fond de stres - imunitatea și rezistența organismului vor slăbi atât
de mult, încât nu va mai fi decât un pas, până la instalarea unor boli grave
(de inimă, ale sistemului digestiv, tensiune arterială, migrene etc.).
În plus, va începe instalarea sindromului de burnout la locul de muncă,
adică epuizare cronică, oboseală accentuată, anxietate, depresie,
scăderea puterii de concentrare și, implicit, a productivității.
Așadar, un mediu de lucru onest și propice îți este util nu doar pentru
buna evoluție a afacerii, dar și pentru evitarea unor alte probleme, în
special cu legea.