Sunteți pe pagina 1din 20

Introducere

In societatea contemporana caracterizata prin viteza care insoteste existenta,


stresul este tot mai des intalnit si, din nefericire, afecteaza viata indivizilor in toate aspectele ei.
Analiza stresului organizational a devenit foarte importanta in ultimele
decenii, in prezent existand o recunoastere unanima a faptul ca factorii de stres din campul
muncii au o serie de consecinte la nivelul sanatatii mentale si fizice.
Consecintele actiunii factorilor de stres din mediul muncii se observa foarte
usor prin comportamente precum: scaderea productivitatii muncii, creterea absenteismului,
izolare fizica si sociala, dificulti n luarea deciziilor, incapacitatea de concentrare, tulburri ale
somnului, stare de ngrijorare, neliniste, erori, persistenta gndirii negative, lipsa motivatiei, lipsa
entuziasmului pentru orice, subestimare, pierderea increderii in sine, comportament
necorespunzator (tendinta spre iritabilitate si agresivitate).
Aceasta lucrare isi propune sa cerceteze stresul organizational si sa ilustreze
efectele acestuia la nivelul vietii sociale a unui individ. De asemenea, doreste sa urmareasca care
sunt sursele de stres la locul de munca dar, mai ales, cum afecteaza acestea la nivel intelectual si
emotional un angajat, si nu in ultima instanta, ce schimbari trebuie facute din perspectiva
angajatilor pentru a reduce stresul. Prin aflarea prspectivei angajatilor despre stres si despre
diminuarea acestuia, lucrarea, desi nu are ca scop oferirea de solutii, poate fi folosita ca material
pentru dezvoltarea unor strategii de gestiune a stresului organizational.
In conditiile societatii actuale in care, conform unor statistici europene, 80%
dintre consultatiile date de medicii generalisti sunt motivate de simptome legate de stres, 25%
din morbiditatea cardiovasculara este atribuita stresului, iar mai mult de 60% dintre accidentele
de munca sunt cauzate tot de stres sau 50-60% din absenteismul la locul de munca este legat de

stresul organizational, acest subiect merita cercetat si, de asemenea, merita gasite solutii pentru
bunastarea indivizilor si, implicit, cresterea calitatii vietii sociale a acestuia.

I. Tema cercetarii
Stresul este definit ca un fenomen ce afecteaza indivizii si starea lor de bine
(Lazarus, 1999). Stresul este o stare intensa si neplacuta care, pe termen lung are efecte negative
asupra sanatatii, performantelor si productivitatii.
Am ales aceasta tema de cercetare pentru ca, in societatea noastra stresul este
un fenomen care afecteaza un numar din ce in ce mai mare de persoane, ducand astfel la scaderea
calitatii relatiilor interpersonale, iar din observatiile noastre personale, putem afirma ca
principalul factor generator de stres este locul de munca.
O persoana petrece mai mult timp din viata la locul de munca decat cu familia
sau prietenii, iar daca relatiile cu sefii sau colegii nu sunt bune sau mediul in care lucreaza nu
este unul care sa ii stimuleze creativitatea, sa il motiveze sa se autodepaseasca sau daca persoana
in cauza nu stie cum sa se detaseze de problemele care, inevitabil, apar la munca, viata sociala a
acesteia va deveni tensionata, putand duce la alienare si izolare.

II. Prezentarea cadrului teoretic


Termenul de stres a fost introdus de Hans Selye in anul 1950. El defineste
stresul ca un sindrom general de adaptare pentru a desemna un ansamblu de reactii adaptative
ale organismului la actiunea nespecifica a unor agresori fizici. Diferiti agenti stresori produc
nu numai un efect specific (leziuni, arsuri, reactii imunitare, maladii infectioase, etc) ci si un
efect nespecific, comun tuturor acestor agenti: starea de stres. Conform autorului, acest sindrom
general comporta trei stadii: de alarma, de rezistenta si de epuizare.

Paul Popescu Neveanu, in Dictionar de Psihologie atribuie termenului de


stres doua acceptiuni:
a) situatie, stimul, ce pune organismul intr-o stare de tensiune;
b) insasi starea de tensiune deosebita a organismului prin care acesta isi
mobilizeaza toate resursele sale de aparare pentru a face fata unei agresiuni fizice sau psihice
(emotie puternica).
De origine englez, cuvntul "stress" circumscrie o serie de substantive
nrudite ca neles, dar cu nuane uor diferite: presiune, apsare, efort, solicitare, tensiune,
constrngere, ncordare nervoas.
Interesul fa de starea individului la locul de munc i relaia cu
performanele sale au declanat o serie de cercetri de psihologie industrial.
Potrivit investigaiilor, in SUA cinci din ase persoane au declarat c sunt
supuse unor tensiuni la locul de munc. Cea mai mare parte a persoanelor chestionate au declarat
c aceste tensiuni sunt suficient de intense pentru a fi resimite negativ att de cei n cauz, ct i
de organizaie; 88% dintre subieci reclam presiunile exercitate de sus n jos, n timp ce numai
12% au acuzat presiunile exercitate de subalterni.
A aprut astfel ipoteza - confirmat ulterior de numerose cercetri - c n
cadrul organizaiilor se poate vorbi de un stres specific - stresul organizaional.
In contextul anumitor situaii social-economice se poate vorbi i de stresul
ocupaional. Ca variant a stresului organizaional, el se manifest la anumite categorii socioprofesionale generat de factori de mediu cu conotaii negative. Spre exemplu, se vorbete de
stresul ocupaional al inginerilor din Romnia, marcat de orientarea puternic a organizaiilor sau
indivizilor spre activiti economice n general i comerciale n special, concomitent cu
neglijarea activitilor tehnice, de cercetare tiinific.
La baza apariiei stresului organizaional se afl doi ageni stresori centrali, de
natur psihologic:

Conflictul de rol. Acest stresor desemneaz situaiile n care o persoan, ce


ocup un anumit post, este supus, n cadrul organizaiei, unor imperative, solicitri, presiuni cu
caracter contradictoriu sau chiar inacceptabile. In majoritatea cazurilor individul confruntat cu
conflictul de rol se afl la mijloc - ntre superiori i subordonai - situaiile conflictuale cptnd
diverse forme;
Ambiguitatea rolului, desemneaz lipsa ori insuficiena informaiilor clare i
oportune solicitate de rezolvarea corect a sarcinilor. Individul confruntat cu ambiguitatea rolului
nu cunoate exact obiectivele i sarcinile ce-i revin, performanele ateptate de organizaie,
criteriile de control, evaluare i motivare. Ambiguitatea trit de indivizi este diferit i marcat
de trsturile de personalitate. Intensitatea stresului generat de ambiguitatea rolului este n
strns relaie cu capacitatea de a tolera n general ambiguitatea, diferit de la un individ la altul.
Societatea romneasc trece prin schimbri care au impact negativ asupra
vieii de familie i profesionale a adulilor. O ntrebare frecvent a adulilor se refer la: cum pot
s am o carier de succes i n acelai timp o via personal mplinit?.
Pentru c rolurile tradiionale din familie i de la locul de munc s-au
schimbat, att femeile ct i brbaii doresc s-i construiasc o carier i, n acelai timp, s i
ating obiectivele personale, de familie.
Creterea nivelului de ateptri i a costurilor de trai determin multe
persoane s munceasc mai mult, n ciuda nevoilor i responsabilitilor personale recunoscute i
afirmate de ctre acetia.
Statisticile arat c 80% dintre angajaii romni consider condiiile n care
lucreaz ca fiind stresante, comparativ cu 43% dintre angajaii celorlalte state ale Uniunii
Europene.
Bogathy afirma in lucrarea sa, din anul 2007, ca Ganster si Schaubroeck
(1991) au remarcat ca au fost publicate in ultimii zece ani in jur de 300 de articole pe tema
relatiei dintre munca si stres. Desi exista un numar foarte mare de lucrari pe tema stresului

organizational, ele fiind chiar incurajate, nu se poate spune ca s-au implementat foarte multe
masuri de control in aceasta directie.
Consecintele stresului muncii asupra resurselor umane ale unei anume firme
au fost studiate cu atentie, putandu-se obtine astfel informatii precise. Comportamentele care
sunt consecinta stresului sunt foarte usor de reperat ele manifestandu-se prin : dificultati de
adaptare la schimbarile impuse la postul ocupat, scadere dramatica a productivitatii muncii.
Astfel se pot observa cele doua nivele pe care actioneaza stresul : al persoanei care recepteaza
stresul si al organizatiei asupra careia se rasfrang consecintele stresului.
Cox clasifica in lucrarea sa (Stress, 1978) principalele categorii de efecte ale
stresului astfel:
- fiziologice: uscaciunea gurii, cresterea ritmului cardiac si a tensiunii
arteriale, dilatarea pupilei, cresterea glicemie, transpiratia abundenta;
- subiective, psihoindividuale: agresivitate, apatie, plictiseala, oboseala ,
scaderea stimei de sine, nervozitate, depresie, sentimente de inferioritate, anxietate, frustrare,
iritabilitate;
- cognitive: incapacitatea de a lua decizii pertinente, blocaje mentale, scaderea
capacitatii de concentrare, a atentiei, hipersensibilitate la critica;
- comportamentale: rs nervos, plns zgomotos, predispozitii la accidente,
bulimie, abuz de alcool sau tutun, toxicomanie, izbucniri emotionale;
- psiho-organizationale: scaderea productivitatii, absenteism, reducerea
implicarii, insatisfactii n munca, scaderea ncrederii si loialitatii n/fata de organizatie, alinierea
n relatiile cu ceilalti membri ai organizatiei.
n legatura cu aceste efecte trebuie facute cteva precizari:
- ele sunt asociate frecvent cu stresul, dar asta nu inseamna ca doar acesta le
cauzeaza intotdeauna, totusi stresul poate fi o cauza primara sau aditionala a acestor efecte.

- efectele stresului organizational trebuie interpretate prin prisma posibilitatii


sau capacitatii lor de a genera efecte colaterale cu urmari mult mai grave decat efectul initial.
- eliminarea cauzelor stresului va duce, implicit, la eliminarea efectelor
stresului, se impune, deci, cercetarea, diagnosticarea si eliminarea surselor de stres.
Literatura de specialitate aparuta n limba romna este generoasa n lucrari pe
problematica stresului. Exista lucrari care obordeaza stresul la modul general, dar si lucrari care
analizeaza doar stresul organizational propunand si solutii pentu diminuarea acestuia. Cateva
titluri importante ar fi: Stresul psihic : Stres si aparare psihica de Mircea Miclea, Din perspeciv
psihologic i psihosomatic de Ioan-Bradu Iamandescu, Stresul psihic de R. Floru, Stres,
eustres, distres - Terapii antistres de Gheorghe Aradavoaice, Elemente de psihologia stresului de
Adrian Brate si multe altele.

III. Obiectivele cercetarii


Obiectivul general este constituit de cunoasterea si intelegerea efectelor
stresului organizational asupra vietii de familie.
1. Identificarea factorilor care duc la stres din perspectiva angajatilor.
2. Identificarea efectelor stresului organizational.
3. Evaluarea relatiilor cu prietenii in conditiile prezentei stresului
organizational.
4. Evaluarea starii relatiilor familiale in cazul prezentei stresului
organizational.
5. Evaluarea performantelor profesionale in conditii de stres organizational.

6. Identificarea metodele de reducere a stresului din mediul organizational din


perspectiva angajatilor.

IV. Ipoteze
1. In cazul in care un individ simte stresul organizational, acesta prezinta
efecte intelectuale, emotionale, comportamentale si psiho-organizationale.
2. Relatiile cu grupul de prieteni se schimba in mod negativ in conditii de
stres ocupational.
3. In conditii de stres starea relatiei cu familia sufera modificari negative.
4. In cazul aparitiei stresului organizational, calitatea muncii si implicarea
scad.
5. Ca membru al unei organizatii, angajatul este constient de anumite metode
de reducere sau chiar eliminare a stresului.

V. Operationalizarea conceptelor
Stres - "raspuns nespecific al organismului la orice solicitare.[...] Numeroase
cercetri au analizat, n afara stresului biologic, i alte tipuri de stres: psihic, psihosocial,
organizaional, socio-cultural. S-a ajuns la concluzia c stresul nu reprezint numai o stare
nervoas, nu este totdeauna consecina unei aciuni nocive, c efectul stresului persist i dup
ncetarea influenei stresorului, c stresul nu trebuie evitat, ci meninut la un nivel optim."
(Zamfir i Vlsceanu, 1998)
- Rspunsuri fizice i emoionale, vtmtoare, ce apar atunci cnd
solicitrile locului de munc nu corespund capacitilor, resurselor, trebuinelor persoanei, putnd

conduce la deteriorarea sau chiar vtmarea strii de sntate". (Stress at work, United States
National Institute of Occupational Sfety and Health, 1999)
- Stresul organizational este stresul din cadrul unei organizatii, provocat de
organizatie.
Viata sociala- Viata sociala este viata de grup (grup insemnand familie,
prieteni, echipa de munca, colegi de scoala etc.)
Grup social - "ansamblu de persoane caracterizat de o anumit structur i cu
o cultur specific rezultate din relaiile i procesele psihosociale dezvoltate in cadrul su."
(Zamfir i Vlsceanu, 1998)

VI. Metode si tehnici de cercetare


A. Analiza de documente
In aceptiunea stiintelor sociale, documentele reprezinta un obiect sau un text
din care putem obtine informatii despre un anumit fenomen social.
Documentarea are o importan deosebit n procesul cercetrii sociologice.
Documentarea presupune informarea general asupra temei de cercetare i cercetarea surselor
gsite prin parcugerea atent a acestora. Interpretarea ideilor, argumentelor, ipotezelor,
explicaiilor i concluziilor se face prin ordonare, sistematizare, analiz comparativ i de
coninut.
Am ales documentarea pentru c mi se pare esenial studierea stadiului n
care se afl cercetarea tiinific cu privire la subiectul ales, pentru a tii exact dac cercetarea
este relevant pentru societate i a introduce elemente noi care nu au fost cercetate pn acum, n
propria lucrare.
Documentarea este o etap necesar a cercetrii i are drept scop cunoaterea

experienei tiinifice n domeniul supus investigaiei, n domeniile afiliate i n celelalte domenii


de cunoatere a realitii. Analiza de documente este necesara atunci cand obtinerea datelor
despre un fenomen studiat este deficitara si nu avem timp sau acces la persoanele care cunosc
acest fenomen.

B. Interviul structurat
Interviul este o metod utilizat nu doar n tiinele sociale precum sociologie,
drept, istorie, ci i n cele socioumane ( antropologie, psihologie) i, cu toate c a fost considerat
pe nedrept, o perioad, o "metoda la mna a doua", el este de nenlocuit n cercetrile din mai
multe domenii. (Chelcea, 2001, p. 262)
Interviul este o metod prin care poi obine informaii de la o persoan avnd
o convorbire fa n fa. Am optat pentru aceast metod pentru c presupune mai mult
apropiere de cel intervievat n comparaie cu chestionarul i nici nu este la fel de rigid ca acesta,
subiectul avnd libertatea de a-i spune i susine prerea oricum dorete.

C. Chestionarul
Chestionarul este o "tehnic i, corespunztor, instrument de investigare,
constnd dintr-un ansamblu de ntrebri scrise i, eventual, imagini grafice, ordonate logic i
psihologic care, prin administrarea de ctre operatorii de anchet sau prin auto-administrare,
determin din partea celor anchetai rspunsuri ce urmeaz a fi nregistrate n scris. n cercetrile
sociologice chestionarul este utilizat att pentru culegerea datelor obiective (vrsta, sex, nivel de
colaritate, venituri etc), ct i a celor subiective (opinii, atitudini, aspiraii, trebuine etc). "
(Zamfir i Vlsceanu, 1998, p. 95)
Am ales metoda chestionarului sociologic pentru c este cea mai eficient
pentru ndeplinirea obiectivelor i cea mai simpl pentru abordarea indivizilor. Chestionarul este
formulat din intrebari inchise, dar si cateva intrebari deschise in care persoanele isi pot exprima
liber parerea. Chestionarul, din punctul meu de vedere, permite colectarea unui numar mare de
date intr-un timp relativ scurt, nu plictiseste datorita duratei scurte de aplicare, iar analiza
rezultatelor acestuia este foarte simpla.

VII. Organizarea cercetarii


Cercetarea va imbina o metoda cantitativa, ancheta pe baza de chestionar
sociologic, cu doua metode calitative, interviul structurat si analiza de documente. Am ales
aceast mbinare ntre calitativ i calitativ pentru c acest lucru ofer validitate i credibilitate
ridicat rezultatelor cercetrii i permite explorarea temei de cercetare din mai mult unghiuri.
Chestionarul va fi aplicat intre 1 februarie - 15 februarie 2016. Vor fi
chestionati un numar de 60 de persoane din 5 companii din Cluj-Napoca cu diferite obiecte de
activitate. Subiectii vor fi atat de sex masculin, cat si de sex feminin, cu varste cuprinse intre 18
si 50 ani. Firmele din care s-au selectat subiectii sunt: S.C. Iconica S.R.L, S.C. Psihoselect
S.R.L., S.C. Sykes S.R.L, S.C. Genpact Romania, S.C. Endava S.R.L., S.C. Ires S.R.L.
Interviul va fi aplicat intre 16 februarie si 1 martie 2016 la doar doua persoane
din fiecare firma, adica 10 persoane in total, cu functii si de conducere si de executie.
Esantionarea este exhaustiv, n acest caz eroarea de eantionare fiind 0.

10

Concluzii generale

Studiile legate de stresul organizational sunt foarte importante in societatea


actuala si ar trebui permanentizate la nivelul fiecarei organizatii, calitatea vietii personalului fiind
afectata de acesta si, implicit, calitatea functionarii oganizatiei.
Cu toate ca exista si cazuri in care mediul de lucru este unul placut, chiar si
acici exista diferiti factori care intervin in activitatea rutiniera si provoaca, ceea ce specialistii
numesc boala secolului: stresul. Desi multi specialisti in domeniu cred ca stresul est eceva
natural, totul depinde de intensitatea cu care fiecare angajat il simte, astfel, daca angajatul simte
stresul prea intens atunci apar probleme serioase care ii afecteaza viata personala si profesionala.
Locul de munca al unei persoane ocupa o pozitie importanta in viata acestuia,
fiind locul in care petrece mare parte a zilei, de aceea, atunci cand nivelul de stres ocupational
este ridicat si firma nu aplica metodele necesare de diminuare a acestuia, fiecare om trebuie sa
aiba metodele proprii prin care sa contribuie la o stare de relaxare si eliminare a stresului.
Stresul este perceput diferit de fiecare persoana in parte, pentru unii putand
avea chiar si un efect pozitiv, in sensul ca il privesc ca o provocare si o sursa de motivatie pentru
a-si finaliza sarcinile la termenul stabilit.
Privit pozitiv sau nu (cum se intampla in cele mai multe din cazuri) stresul are
efecte pe plan intelectual, emotional, psiho-organizatoric si chiar si pe plan fizic, de aceea
firmele ar trebui sa dispuna de diferite instrumente care sa masoare acest stres la un anumit
interval de timp, dar si sa elimine aceste efecte pentru a crea un mediu optim de concentrare care
sa permita atingerea obiectivelor in munca, resursele umane fiind cele mai importante resurse de
care o firma dispune.

11

Bibliografie
1. Bogathy, Zoltan, 2007, Manual de tehnici si metode in psihologia muncii
si organizationala, Iasi: Polirom.
2. Cercet st. Dr. Corneliu Sofronie, cercet st. Roxana Zubcov, 2010, Relatia
dintre tipurile de personalitate si stresul organizational.
3. Chelcea, Septimiu, 2001, Metodologia cercetarii sociologice - Metode
cantitative si calitative, Bucuresti: Economica.

12

4. Cox, Tom,1978,

Stress, London: Macmillan Press. disponibil la

https://archive.org/index.php, accesat la 2 ianuarie 2016.


5. Drle, Maria Mihaela, 2012, Echilibrul ntre viaa profesional i cea
personal, Sociolog CNS Cartel ALFA .
6. Lazarus, Richard, 1993, From Psychological Stress to the Emotions, New
York: Springer Pub. Co. disponibil la https://www.scribd.com/doc/50198586/Lazarus-1993From-Psychological-Stress-to-the-Emotions, accesat la 3 ianuarie 2016.
7. Popescu-Neveanu, Paul, 1978, Dictionar de Psihologie, Bucuresti:
Albatros.
8. Sasmiresan, Rodica Monica, Rolul partenerilor sociali in prevenirea
stresului ocupational - seminar IFES 21-23 .10.2010 Sibiu.
9. Stress at work, United States National Institute of Occupational Sfety and

Health, Cincinnati, 1999.


10. Zamfir, Catalin si Lazar Vlasceanu, 1998, Dictionar de sociologie,
Bucuresti: Babel.

https://adasenadragusanuriseaniii.wordpress.com/2013/01/17/metoda-decercetare-analiza-de-documente/, accesat la 28 decembrie 2015.


http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/viewFile/104/2
40

Anexa 1
CHESTIONAR
1.Ocupati un loc de munca in prezent?

13

a. da.
b. nu.
2. Ce apreciati cel mai mult la acest loc de munca?
a. sansele de dezvoltare profesionala si personala.
b. libertatea de decizie.
c. stilul de conducere al superiorul/superiorii.
d. existenta unui echilibru munca-familie.
e. altele : .................................................................
3. Care este cel mai important factor de stres pentru dvs. la locul de munca?
a. relatia cu colegii de munca.
b. relatia cu superiorii.
c. termenele limita.
d. programul prelungit.
e. volumul mare de munca.
f. altele: .................................................

4. Care sunt, din perspectiva dumneavostra, factorii stresori care afecteaza angajatii unei
organizatii (puneti note de la 1 la 5 in functie de importanta; 1- cel mai putin important; 5- cel
mai important)
a. incompatibilitatea cu managerul organizatiei

14

b. delegarea unui numar prea mare de sarcini


c. termene limita, presiunea timpului
d. teama de a pierde postul
e. nerecunoasterea meritelor
f. critica excesiva
g. motivatie nesatisfacatoare
h. relatii tensionate cu colegii de munca
i. indicatii contradictorii din partea mai multor superiori
j. ambiguitatea rolului in organizatie
k. dorinta de a fi promovat
5. Cum reactionati atunci cand sunteti stresat din cauza muncii?
...................................................................................
6. Relatiile cu prietenii dvs. se schimba in perioadele stresante?
a. da
b. nu

7. In ce fel se schimba acestea?


a. raman neschimbate
b. devin tensionate

15

c. devin distante
d. devin mai bune, mai apropiate
8. Job-ul dumneavoastra va permite sa va petreceti timp cu familia?
a. foarte des
b. des
c. rar
d. foarte rar
e. deloc
9. Cum se modifica relatia cu familia in conditii de stres?
a. nu se modifica
b. devine tensionata
c. devine rece si distanta
d. devina mai buna
10. Cum va afecteaza stresul organizational in ceea ce priveste munca prestata?
a. in mod negativ
b. in mod pozitiv

11. Efectele stresului organizational va afecteaza munca prin:


a. productivitate scazuta

16

b. productivitate ridicata
c. pierderea implicarii
d. motivatie scazuta
e. respect scazut fata de organizatie si manageri
f. pierderea loialitatii
12. Ce faceti pentru a reduce stresul organizational si a va putea desfasura activitatea in conditii
optime?
.............................................................................................................................
..
13. Cum incercati sa eliminati stresul dupa ce ati terminat o zi de munca?
........................................................................................................................
14. Ce metode credeti ca ar trebui sa implementeze o organizatie, respectiv un manager, pentru a
reduce stresul la locul de munca?
a. definirea clara a sarcinilor si responsabilitatilor unui post
b. delegarea unor sarcini realizabile
c. recunoasterea meritelor angajatilor
d. oferirea de feedback constructiv
e. acordarea de consultanta psihologica
f. respectarea vietii personale a angajatilor prin reducerea orelor suplimentare
sau

17

g. Altele ..........................................................................................
15. Varsta dumneavoastra este:
a. 25-35
b. 35-45
c. 45-55
16. Sexul dvs este:
a. feminin
b. masculin

Anexa 2
GHIDUL DE INTERVIU
I. Factorii stresului organizational
1. Ce anume din ceea ce se intampla in firma dumneavoastra va determmina
starea de stres?
2. Care sunt cei mai importanti factori de stres despre care vorbesc colegii
dvs?
3. Care sunt factorii stresori care va afecteaza pe dumneavoastra?

18

II. Efectele stresului organizational


4. Ce efecte simtiti atunci cand sunteti expus la stres?
5. Cum incercati sa diminuati aceste efecte?
7. Firma dumneavostra dispune de modalitati prin care masoara nivelul de
stres din firma?
III. Relatia cu prietenii
8. Cum va comportati cu prietenii in conditii de stres organizational?
9. Daca efectele stresului la nivelul organizatiei sunt negative, cum
reactioneaza prietenii dumneavoastra?
IV. Relatia cu familia
10. Cum ati descrie relatia dumneavoastra cu partenerul de viata in conditiile
in care stresul de la locul de munca este ridicat?
11. Dar relatii cu copii (in cazul in care aveti)?
12. In ce mod se implica familia atunci cand suferiti de stres?
V. Performanta profesionala
13. Stresul este un factor negativ sau pozitiv in ceea ce priveste calitatea
muncii dumneavostra?
14. Cum va afecteaza stresul atunci cand sunteti la munca?
15. Dati exemple de cazuri in care stresul are un efect pozitiv:
16. Ce atitudine aveti fata de munca cand mediul organizational este stresant?

19

VI. Metode de reducere a stresului


17. Ce metode credeti ca ar trebui folosite pentru a reduce stresul
organizational?
18. Ce metode aplica firma pentru a diminua stresul angajatilor?
19. Care ste parerea dumneavostra despre aceste metode aplicate?
20. Din experienta altor cunostinte de ale dumneavoastra, exista medii
organizationale unde conducerea reuseste sa reduca, prin diferite metode,

20