Sunteți pe pagina 1din 4

Importanta triangulatiei metodologice in

cercetarea sociologica
Definirea concepul de triangulatie este atribuita initial lui Denzin (1978) si
mai recent lui Silverman (2004, 2006 si 2009). Denzin ( profesor de sociologie si stiintele
comunicarii la Universitatea din Illinois, S.U.A) a pus bazele a trei tipuri de triangulatie
metodologica : folosirea unor surse de informare care difera intre ele in functie de timp,
spatiu si persoane, utilizarea mai multor cercetatori in cazul aceleasi cercetari si utilizarea mai
multor metode de cercetare in acelasi timp. Deci se poate, astfel dinstinge intre triangulatia
metodologica, triangulatia surselor de informare si triangulatia cercetatorului:
1. Triangulaia datelor permite creterea numrului de
probe, nuanarea sau evidenierea unui numr mai mare de faete ale
fenomenului studiat. Triangulaia datelor se poate face n trei direcii: a)
triangulaie spaial, cercettorul va urmri determinarea acelorai
caracteristici ale fenomenului n contexte diferite pentru a evidena
convergena sau divergena rezultatelor; b) triangulaia temporal,
cercettorul consider dimensiunea evolutiv a fenomenului studiat, deci
va face o analiz longitudinal, c) triangulaia subiecilor, cercettorul
analizeaz fenomenul int la diferite nivele: individual, interactiv,
colectiv. Justificarea acestei abordri const n nsui modul de existen a
indivizilor.
2. Triangulaia cercettorului presupune participarea unui
numr de minimum doi cercettori la un studiu. Observaiile i
interpretrile fcute de fiecare separat se vor compara, realizndu-se
astfel o validare de semnificaie.
3. Triangulaia metodologic presupune utilizarea unor
tehnici diferite de culegere a datelor: observaia, interviul, analiza
desenelor, analiza de text .a. Utilizarea unor tehnici diferite de culegere a
datelor reduce riscul reinerii unor informaii incorecte.
Norman K. Denzin sustine ca este periculos pentru rezultatele cercetarii sa
fie folosita doar o metoda de cercetare pentru ca astfel nu mai pot fi controlate tendintele
eventuale spre care aceasta poate fi indreptata.

Definitia triangulatie este foarte simpla : combinatia de metode in studiul


aceluiasi fenomen. Aceasta metoda este foarte foarte folosita in conditiile unei cercetari in
care doua sau mai multe metode de cercetare se dovedesc a fi congruente si au beneficiul de a
permite compararea datelor.
Tema triangulatiei implica si o reflectie in jurul temei validitatii.
Validitatea este definita ca fiind caracteristica a "unor expresii logice de a fi adevarate prin
introducerea lor in orice interpretare a variabilelor componente." Aceasta validitate nu este
considerata in mod universal importanta, in curentul neo-pozitivist si in cel experimental ea
este considerata un scop necesar, insa in post-pozitivism lucrurile nu mai stau la fel. De-a
lungul anilor, aplicabilitatea criteriilor de validitate a revenit in atentia cercetatorilor in
special in ceea ce priveste domeniul cercetarilor calitative si domeniul constructivismului.
Unii autori (Silverman) au facut eforturi pentru mentine tema validitatii in atentia
cercetatorilor, sustinand ca, in cercetarile calitative, ea contribuie la credibilitatea si
transparenta procesului de cercetare, altii, insa (Whittemore, Chase & Mandle) au criticat
partial acest demers considerand ca tinde spre un realism naiv si au propus noi criterii de
evaluare, de exemplu criteriile de tip pragmatic sau, in anumite cazuri, o noua terminologie
care sa indice rigurozitatea cercetarii, de exemplu conceptul de soliditate logica propus de
Cannav in 2007.
In conditiile in care multe dintre cercetarile sociale sunt limite de
utilizarea unei singure metode de cercetare, triangulatia este o alternativa care ofera validitate
si credibilitate ridicata rezultatelor cercetarii pentru ca permite compararea rezultatelor
obtinute in urma mai multor metode de cercetare folosite in studierea aceluiasi fenomen.
Daca, de regula, triangulatia metodologica este folosita mai mult in cazul
cercetarilor calitative, se poate folosi si o combinatie de metode calitative si cantitative pentru
a vedea cat de departe se poate ajunge in ceea ce priveste gasirea rezultatelor convergente. De
exemplu, a fost facuta o cercetare in Marea Britanie de catre Hughes privind consumul de
disigner drinks in randul tinerilor. S-a folosit ca metode interviul structurat si focus grupul si,
comparandu-se rezultatele celor doua metode, s-a constatat foarte clar un tipar al varstei care
prefera acest tip de bauturi alcoolice. Deci, asocierea a doua metode de cercetare, una
cantitativa si cealalta calitativa poate duce la rezultate asemanatoare.
O alta cercetare condusa de Todd D. Jick (1979) a fost supusa la strategia
triangulatiei metodologice. Tema cercetata a fost efectele unei fuziuni asupra angajatilor unei
intreprinderi. Primele interviuri au aratat ca angajatii prezentau simptome de anxietatea in
starea de flux a intrerprinderii, in special pentru ca erau ingrijorati in legatura cu siguranta

posturilor lor. Un prim obiectiv al cercetarii era identificarea surselor si simpotemelor acestei
anxietati in contextul unei intreprinderi in fuziune. Cum poate fi masurata anxietatea si
dinamica sa intr-o intrerprindere? Marshall si Cooper (1979) au notat ca nu exista o metoda
general agreata pentru a masura modurile de manifestare ale stresului. In lumina ceercetarile
intreprinse anterior, pentru a masura anxietatea sunt cateva tehnici care se pot folosi : a.
intreaba persoana direct; b. intreaba persoana indirect (teste proiective); c. intreba pe cineva
apropiat de persoana in cauza; d. observa sistematic comportamentul persoanei; e. masoara
simptomele psihologice. Data fiind complexitatea caracteristicilor anxietatii a fost nevoie sa
se apeleze la triangulatia metodologica. S-au folosit chestionare, documente arhivate
interviuri semistructurate, observatia participativa (de catre colegii de munca) si observatia
neparticipativa, metoda prin care se inregistra anxietatea angajatilor. Dintre acestea,
consultarea documenteler arhivate si observatia neparticipativa au fost cele mai eficiente si
inovative metode.
Folosirea tuturor acestor metode a oferita o imagine foarte bogata asupra
anxietatii si nesigurantei angajatilor. Interviurile si observatiile colegilor de munca au dus la o
gama larga de perceptii, in schimb datele colectate prin intermediul arhivelor au completat
datele despre comportament. Variatia metodelor folosite a produs o cantitate foarte mare de
rezultate convergente. Datele arhivate si interviurile au aratat o legatura puternica intre rata
de plecare si inlocuire a angajatilor intr-o companie si anxietatea la locul de munca iar
chestionarul a aratat o relatie paralela intre intentia exprimata de a demisiona si nesiguranta la
locul de munca. Ambele seturi de rezultate au aratat ce tipuri de evenimente creaza anxietatea
si ce anume reduce aceasta anxietate. Bineinteles, faptul ca s-au utilizat mai multe metode de
cercetare a dus si la discrepante in ceea ce priveste rezultatele si, in acest caz cercetatorul este
obligat sa repare aceste discrepante. In cazul de fata s-au luat mai multe interviuri si a fost
reluata observatia de unde s-a ajuns la concluzia ca problema era la angajatii mai putin
educati care se bazau pe comunicarea orala si ai putin pe cea scrisa, de aceea lipseau o serie
de informatii din documentele arhivate. In cautarea explicatiilor pentru rezultatele divergente
cercetatorul poate descoperi lucruri neasteptate sau lua in considerare alte contexte decat cele
initiale. Astfel concluziile cercetarii devin complete si mult mai bogate.
In concluzie, desi criticata, motivele pentru care se recurge la triangulaie
ca tehnic de validare sunt urmtoarele: fenomenele umane sunt dinamice i evolutive,
utilizarea unei singure tehnici de culegere a datelor nu este suficient pentru a obine
informaii corecte. Mai exact, cu ct numrul de informaii asupra unui fenomen este mai
mare i cu ct analiza se face din mai multe unghiuri, cu att certitudinea rezultatelor este mai

mare. Triangulatia metodologica contribuie cu succes la intarirea obiectivitatii cercetatorului


si la cresterea gradului de credibilitate si persuasiune a cercetarii intreprinse.

BIBLIOGRAFIE

1. Todd D. Jick , Mixing Qualitative and Quantitative Methods:


Triangulation in Action
2. Conf.univ.dr Margareta Dinc, Metodologia cercetrii
psihologice, Vol II, Curs pentru nvmnt la distan
3. Emanuele Berger, Alberto Crescentini, Cristina Galeandro,
Giuditta Mainardi Crohas, La triangulation au service de la recherche en
education. Exemples de recherches dans lecole obligatoire
4. Alan Bryman, Triangulation.