P. 1
Cap 3 Ipoteze

Cap 3 Ipoteze

|Views: 3,823|Likes:
Published by gica_craioveanu4439

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: gica_craioveanu4439 on Nov 16, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/21/2013

pdf

text

original

Cap 3.

Rolul ipotezelor în cercetarea social social

1. Defini ia i structura ipotezei de cercetare 2. Tipuri de ipoteze 3. Modalit i de elaborare a ipotezelor 4. Structura logic a ipotezelor 5. Validitatea ipotezelor de cercetare

3.1. Definirea ipotezei de cercetare 3.1 Definirea 

O ipotez de cercetare este: este: - r spunsul prezumat la întrebarea ce orienteaz o cercetare. Un obiectiv de cercetare. cercetare este contribu ia pe care cercet torul sper s o aduc unui câmp de cercetare validând sau invalidând o ipotez .

o supozi ie f cut ca r spuns la o întrebare a cercet rii. O cercetare nu rii. comport normal decât o ipotez principal , pe care ea caut cu precizie s o confirme sau s i infirme. Evident, forma pe care o ia ipoteza variaz potrivit tipului de cercetare ce se întreprinde. 

Ce este ipoteza
form specific a gândirii tiin ifice care d posibilitatea trecerii de la cunoa terea faptelor la cunoa terea legilor de producere a acestor fapte; fapte; - enun ul unei rela ii cauzale într-o form întrcare permite verificarea empiric . -un enun conjunctural despre rela ia dintre dou sau mai multe variabile. 

Form a ipotezelor
- o propozi ie despre felul în care un set de unit i S este distribuit într-un spa iu de variabile întrX1, X2, X3...Xn´.

În structura ipotezei se reg sesc:
-o unitate (grup, societate,institu ie, persoan , etc.) -o variabil (coeziune, democra ie,ierarhie, inteligen etc.) -un set de valori ale variabilelor (puternic , autentic , înalt , excep ional )

Ipoteza constituie o explica ie plauzibil ce urmeaz a fi verificat prin faptele de observa ie. Plauzibilitatea ipotezelor rezult din ie. acordul cu cuno tin ele verificate anterior. pentru a fi plauzibile, în cadrul tiin ei normale ipotezele trebuie s aib coeren extern . ipotezele trebuie s fie i coerente intern, intern, adic s nu con in elemente contradictorii.  

În tiin ele sociale i comportamentale ipoteza reprezint o reflectare într-o form întrspecific a realit ii obiective, este un enun cu caracter de probabilitate despre esen a, intercondi ionarea i cauzalitatea faptelor, fenomenelor i proceselor socio-umane. socioEa are un con inut reflectoriu. Desigur, este vorba de o form specific de reflectare, pentru c , pân la confirmare, adev rul din ipotez r mîne la stadiul de probabilitate.

Distinc ie între ipotez axiom , postulat. postulat.

i principiu,

Principiul (lat. principium, ceea ce este principium, primul) reprezint enun ul care se afl la baza unei deduc ii; ii; -ofer explica ii pentru un num r mare de cazuri, fiind verificat temeinic; -î i trage valabilitatea din verific rile empirice anterioare, spre deosebire de ipotez , care Äî i trage valabilitatea nu pe ceea ce o precede, ci pe ceea ce o urmeaz ´. 

-

-

Axioma are un în eles foarte apropiat de cel al principiului, uneori cei doi termeni fiind utiliza i unul in locul celuilalt. are o conota ie matematic , trimi ând la ceea ce este adev rat prin defini ie i are un înalt grad de abstrac ie. nu este direct testabil .

Termenul de postulat este utilizat adesea pentru a desemna propozi iile al c ror adev r a fost demonstrat anterior prin cercet ri empirice.  Spre deosebire, adev rul din ipotez abia urmeaz a fi demonstrat. demonstrat.  

Ipotezele nu trebuie s fie confundate cu presupunerile sau b nuielile. nuielile. Presupunerea reprezint un enun care nu se confrunt cu realitatea. În mod obi nuit noi spunem : Ädac x este adev rat ± i presupune c este ± atunci y´. Presupunerea are o func ie instrumental . 

B nuiala constituie echivalentul ipotezei în planul cunoa terii la nivelul sim ului comun. Pornind de la un num r redus de observa ii întâmpl toare se formuleaz enun uri despre leg tura dintre fenomene. Sunt simple b nuieli: ipotezele se bazeaz pe un num r mare de observa ii sistematice. Sigur, exist i b nuieli de geniu, care mult mai târziu se întâlnesc în cercetarea tiin ific în calitate de ipoteze.

Ob inerea unor noi cuno tin e constituie principala func ie a ipotezelor în cunoa terea tiin ific , în general, i în cunoa terea sociologic , în special.

3.2. Tipuri de ipoteze 3.2.
În tiin ele socioumane întâlnim : ele ipoteze teoretice ipoteze de lucru. lucru. Primele propun interpret ri noi ale faptelor i fenomenelor, sunt indirect testabile i delimiteaz ceea ce s-a numit revolu iile stiin ifice. ifice. 

Ipoteze empirice. Oamenii de tiin , de empirice. exemplu, încearc s explice de ce migrarea for ei de munc în unele zone este mai ridicat decât în altele, de ce schimbarea atitudinilor i opiniilor politice este mai puternic la unele categorii sociale decât la altele etc. Astfel de ipoteze sunt direct testabile în cercet rile empirice, de teren.

Dup nivelul de abstractizare
a) Ipoteze care avanseaz supozi ia uniformit ii cazurilor. De exemplu, într-o cercetare întrempiric se încearc verificarea ipotezei c fluctua ia personalului este mai mare la categoriile profesionale cu preg tire ridicat . În fond, se urm re te o cuantificare a distribu iei comportamentelor într-o popula ie întrdeterminat ;  

b) Ipoteze care vizeaz corela ii empirice. empirice. Sunt cel mai frecvent întîlnite în cercet rile de teren. Cu privire la migra ie se pot formula numeroase ipoteze de acest tip: stare material - migra ie, omaj- migra ie, ie, omajie, nivel de educa ie- migra ie etc. ieSe încearc identificarea caracteristicilor comune ale unor grupuri pentru explicarea asem n rii comportamentelor lor. 

c) Ipoteze ce se refer la rela iile dintre variabilele analitice. Ipotezele de acest tip analitice. presupun un travaliu de elaborare mai amplu în vederea stabilirii unor rela ii probabile între variabile complexe: de exemplu, nivel economiceconomic-divor ialitate, religie-divor ialitate. religie-

Influen a tipului de cercetare asupra manierei de formulare a unei ipoteze - într-o cercetare aplicat , ipoteza ia forma întrunei solu ii la o problem particular . Este dificil de verificat acest gen de ipotez (timp, mijloace i instrumente pentru o atesta). De exemplu, numeroase terapii în psihologie nu sunt decât o prezumare mai eficace decât efectul placebo. Ele sunt extrem de dificil de evaluat, c ci baza i mijloacele de comparare lipsesc.

În cercetarea conceptual , ipoteza va lua, în general, forma unei defini ii, a unui element al defini iei sau descrierea anumitor rela ii ale conceptului studiat cu alte concepte: este vorba de a preciza sensul/folosirea unui concept dat. -acest gen de ipotez duce la o cercetare livresc în urma c reia cercet torul va face afirma ii particulare.   

ÎntrÎntr-o cercetare teoretic , ipoteza va fi mult mai ambi ioas decât într-o cercetare întrconceptual , de i au acela i gen. Ipoteza va fi atunci fie demonstra ia superiorit ii unei anumite teorii asupra altora, fie elaborarea unei noi teorii sau a noi aplica ii într-o teorie existent , sau întrreformularea unei teorii.

ÎntrÎntr-o cercetare empiric calitativ , ipoteza prive te un raport, între dou sau mai multe fenomene, pe care credem c putem s le constat m în realitate. O ipotez calitativ prive te întotdeauna fapte ce nu se pot cuantifica sau a c ror apropiere nu poate fi calitativ pe motivul naturii îns i a ceea ce este studiat (unele realit i psihosociologice sau unele fapte istorice, de exemplu). 

ÎntrÎntr-o cercetare empiric cantitativ , no iunea de ipotez este mult mai precis decât în celelalte cazuri. Ea prive te realitatea faptelor sub o form verificabil prin observa ii sau experimente date. De fapt, se consider adesea c este vorba aici de tipul de cercetare cel mai interesant i cel mai important în multe tiin e umane, ca psihologia, psihosociologia, economia, tiin ele educa iei. 

Rolul ipotezelor în cercetarea social social

Ipoteza este un fir al Ariadnei.  Rolul ipotezei este: - determin tema, câmpul de analiz i con ine deja în filigran planul de cercetare; cercetare; - determina demersul, planul de studiu. studiu. 

O ipotez nu este o afirma ie gratuit , ea se inspir din observa ii sau din cuno tin e anterioare: observa ii personale, impresii, intui ie, observa ii empirice, construc ie teoretic , rezultat al lecturilor, cercet ri anterioare.  Astfel, ea este finalul unei pre-anchete Astfel, prece constituie faza exploratorie. 

Ipoteza trebuie s fie operatorie: operatorie: pentru a permite o cercetare, o exploatare, ea trebuie s se bazeze pe concepte sigure, s aib consecin e verificabile.  Cel mai adesea ea prezint un mecanism sau o rela ie între fenomene. 

EXEMPLU
Tema : mituri i realit i ale întreprinderii responsabile social Autorii avanseaz dou ipoteze în materie de responsabilitate social a întreprinderii. Prima: responsabilitatea social a întreprinderii ar fi un efect al modei, al marketingului, un r spuns al mediilor de afaceri fa de contesta ie, o strategie destinat s evite noi reglement ri publice, o promisiune de autoreglare din partea întreprinderilor. A doua: ar fi o viziune a responsabilit ii întreprinderii ca o lam de fond, un angajament sincer, o oportunitate istoric major de sesizat ce ar putea afecta cursul globaliz rii: se asist la o schimbare a naturii firmei i a sistemului capitalist. Acesta ar fi într-adev r, interesul bine în eles al întreprinderilor, al întrconduc torilor i al ac ionarilor lor de a respecta mediul, clien ii, salaria ii. 

3.3. Modalit i de elaborare a 3.3. ipotezelor
1) deducerea ipotezelor din teorie 2) experien a direct 3) analogia

1) Deducerea ipotezelor din teorie. teorie. 

Considerând teoria sociologic i, mai general, din tiin ele socioumane ca un sistem de ipoteze care au un nivel de maxim generalitate, se pot deduce ipoteze de nivel intermediar, cu raz medie de generalitate i din acestea numeroase ipoteze de lucru testabile prin cercet rile empirice.  

Schematic, raporturile dintre cele trei tipuri de ipoteze ar putea fi reprezentate astfel: S consider m enun ul:´Toate societ ile au o structur social ´ ca pe o ipotez cu nivel maxim de generalitate (teorie). Din ea se poate deduce ipoteza cu nivel intermediar de generalitate (teorie cu raz medie de generalitate).  

Toate structurile sociale au ca p r i componente grupurile de apartenen i grupurile de referin ´. Nici prima (1), nici cea dede-a doua ipotez (2) nu sunt direct testabile. Doar ipotezele de lucru deduse din ele: ÄStuden ii preiau în cursul procesului de socializare secundar normele i valorile sociale caracteristice profesorilor lor´ (3a) sau ÄMuncitorii au un comportament profesional asem n tor cu cel al liderilor lor´ (3b) .a.m.d. (3n). Prin intermediul ipotezelor de lucru se verific indirect teoriile cu raz medie i cu nivel maxim de generalitate.

2) Experien a direct
Cumulat cu o cunoa tere aprofundat a literaturii literaturii tiin ifice de c tre cercet tor care are capacitatea ifice de a intui rela ii între faptele i fenomenele observate va favoriza ca pe baza observa iilor cu observa referire la faptele i fenomenele din via a cotidian s se formuleze ipoteze despre regularitatea formuleze probabil a producerii lor, despre leg turile posibile dintre ele.

3) Analogia.
Aceasta reprezint o surs bogat pentru noi ipoteze. O serie întreag de ipoteze sociologice i psihologice au fost stabilite prin analogie cu fenomenele fizice, chimice, biologice.

3.4. Structura logic a ipotezelor   

ipotezele prin care se verific rela iile dintre variabilele empirice sunt implica ii materiale. Ca func ie logic , implica ia ia valoarea F (fals) atunci i numai atunci când antecedentul este W (adev rat) i consecventul F (fals). Rezult din matricea implica iei c falsificarea unei ipoteze (negarea implica iei) nu se face prin confirmarea altei ipoteze (adev rul altei implica ii), ci printr-o conjuc ie. printr-

De exemplu, falsificarea ipotezei: exemplu,  ÄDac oamenii au status-uri sociale incongruente, statusatunci au tendin a de a vota partidele de dreapta´ nu se face prin confirmarea ipotezei: ÄDac oamenii au status-uri sociale congruente status(noncogruente), atunci au tendin a de a vota partidele de dreapta´, ci prin identificarea cazurilor de persoane care au statusstatus-uri incongruente i nu voteaz partidele de dreapta (conjunc ie), adic antecedentul adev rat i consecventul fals.   

falsul implic orice i adev rul este implicat de orice. Acest lucru este posibil pentru c subiectul antecedentului nu este înrudit cu cel al consecventului. Implica ia arat doar ce se întâmpl când antecedentul este adev rat. În exemplul dat, ni se spune doar cum se exemplul estimeaz c vor vota persoanele cu status-uri statussociale incongruente: nu ni se spune nimic despre comportamentul de vot al persoanelor cu statusstatusuri congruente.

con inutul informativ al unei propozi ii este dat de num rul situa iilor în care este fals .  O propozi ie ne spune mai mult despre realitate dac pe baza ei putem exclude mai multe moduri ale realit ii. O propozi ie are un con inut informativ mai bogat decât o alt propozi ie în condi iile în care con inutul informativ al primei propozi ii include con inutul informativ al celei de-a doua propozi ii. de conjunc ia>echivalen a>implica ia;  conjunc ia>implica ia;  conjunc ia>disjunc ia       

Compararea con inutului informativ al propozi iilor complexe poate viza i ipotezele în care sunt puse în rela ie nu numai dou , ci mai multe variabile. De exemplu: s-a constatat c persoanele cu status social sincongruent voteaz atât partidele de dreapta, cât i pentru partidele de stînga. A spune: ÄPersoanele cu status social incongruent voteaz pentru partidele de dreapta sau împotriva lor´ constituie o tautologie i, deci, nu poate fi acceptat ca ipotez , nefiind falsificabil . În astfel de situa ii se pune problema modific rii componen ei Ädac ´ a ipotezei pentru ca întreaga expresie s nu aib con inutul informativ nul. Ne întreb m: în ce condi ii personale cu status social incongruent voteaz partidele de dreapta? Probabil în cazul în care ele au i atitudine autoritarianist .   



Sunt alte situa ii în care se impune modificarea con inutului componen ei Äatunci´ a ipotezei. Va trebui s verific m con inutul informativ al propozi iei prin schimbarea con inutului componentelor Ädac ´ i Äatunci´, pentru c variabilele pot fi combinate în diferite moduri P = df.´Persoane care provin din familii dezorganizate´; Q = df.´Persoane instabile emo ional´; R = df. ÄPersoane cu comportamente deviante´.  

Ipoteza: ÄDac persoanele provin din familii dezorganizate, atunci ele au instabiliate emo ional i comportamente deviante´ are un con inut mai înalt decât ipoteza: ÄDac persoanele provin din familii dezorganizate, atunci au instabilitate emo ional sau comportamente deviante´. De asemenea, se poate spune c ridicând con inutul informativ al componentei Ädac ´ i men inând constant con inutul componentei Äatunci´, con inutul informativ al ipotezei scade. Ipoteza: ÄDac persoanele provin din familii dezorganizate i au instabilitate emo ional , atunci au comportamente deviante´ are un con inut informativ mai sc zut decât ipoteza: ÄDac persoanele provin din familii dezorganizate sau au instabilitate emo ional , atunci au comportamente deviante´.    

Referitor la ipotezele Äcu cât..., cu atât...´, Karl-Dieter Opp Karl(1970) remarc pertinent c acestea au un con inut mai redus decât ipotezele Ädac ..., atunci ...´. Primele sunt relativ nespecifice: ele nu arat nici gradul relativ al schimb rii variabilelor i nici valoarea lor absolut . Ipoteza: ÄCu cât veniturile popula iei sunt mai mari, cu atât depunerile la Casa de Economii sunt mai substan iale´ nu specific nici cu cât vor spori depunerile b ne ti în cazul cre terii veniturilor i nici suma la care se va ajunge. ad ugând componentei Äcu cât´ caracteristici suplimentare, con inutul informativ al întregii expresii nu se modific . Dac vom spune: ÄCu cât veniturile popula iei sunt mai mari i cu cât starea s n t ii este mai bun , cu atât depunerile la Casa de Economii sunt mai mari´ nu preciz m nici de aceast dat valoarea absolut i relativ a variabilelor puse în rela ie.

3.6.Condi ii pentru ca o ipotez s fie valid 

J. Galtung eviden iaz zece condi ii pe care trebuie s le îndeplineasc o ipotez pentru a fi valid :

1. Ipoteza trebuie sa fie general - ceea ce presupune un ³con inut´ mare al ipotezei: ³în orice condi ii spa io-temporale ioconcrete, rela iile dintre variabile trebuie s fie adev rate´. (Chelcea, 2001, 76) 

Generalitatea reprezint o dimensiune esen ial a ipotezei. In tiin ele socioumane, cel mai adesea, nu intereseaz cazurile particulare, ci ceea ce este general. Va trebui, deci, s formul m ipoteze în care rela ia dintre variabile s fie adev rat indiferent de condi iile spa io-temporale concrete. ioIpoteza: ÄCu cât apropierea fizic dintre dou persoane este mai mare, cu atât apropierea psihic dintre ele este mai mare´ se refer la toate persoanele, indiferent de caracteristicile socio-demografice (tineri sociosau vârstnici, func ionari, muncitori sau intelectuali), de zona în care î i desf oar activitatea (Bucure ti, Bra ov sau Câmpulung) i de epoca în care au tr it, tr iesc sau vor tr i.

2.Ipoteza trebuie s fie complex . ³Din punct de vedere al complexit ii, rela iile dintre doua ipoteze este ceteris paribus I2 > I1 daca n2 > n1´ (Chelcea, 2001, 76). Mai simplu, distingem ipoteze de nivel 1, cu o singur variabil , ipoteze de nivel 2, cu dou variabile, etc.

3.Specificitatea ipotezei se refer la num rul de valori. ³Se prefer ipotezele în care variabilele au trei valori celor în care variabilele au dou valori´. (Chelcea, 2001, 77). 4.Determinarea ipotezei se refer la preferin a anali tilor pentru ipotezele cu grad înalt de determinare, în detrimentul ipotezelor înalt probabiliste. 5.Falsificabilitatea ipotezei se refer la faptul c , în cercet rile empirice se re in doar ipotezele ce pot fi infirmate.

6.Ipotezele trebuie s fie testabile. În cercet rile testabile. empirice se re in doar ipotezele ce pot fi testate (confirmate sau infirmate). Un enun precum: ÄRela iile interpersonale depind de influen a planetelor din afara galaxiei noastre´ nu poate fi acceptat ca ipotez , neexistând teste pentru infirmarea ei. 7.Ipotezele trebuie s fie predictibile, s descrie i predictibile, s explice fenomenul. 8.Comunicabilitatea ipotezei se refer la acea calitate pe care trebuie s o de in o ipotez astfel încât s aib în eles atât pentru speciali ti, dar i pentru publicul larg.

9.Reproductibilitatea ipotezei presupune ca, prin repetarea demersului cercet rii se ob in acelea i concluzii. În leg tur cu reproductibilitatea se pun dou întreb ri: Ce se repet ? Cine repet ? In cercet rile empirice se urm re te reproducerea fenomenelor, ca i a analizelor, iar în leg tur cu cea de-a doua deîntrebare r spunsul este: acela i cercet tor sau al i. Din combinarea celor dou criterii rezult patru situa ii. S.Chelcea (2001, 77) sublinia c de cea mai mare importan este ³criteriul obiectivit ii´, bazat pe reproductibilitatea intersubiectiv (reproducerea fenomenelor i analiza lor de c tre mai mul i cercet tori). 

10.ipoteza trebuie s fie util . S.Chelcea analizeaz schema lui Galtung (1967, 337) privind evaluarea ipotezelor dup gradul lor de confirmare. În urma ³confrunt rii cu realitatea´, ipotezele ³se plaseaz pe un continuum de la totala lor falsificare pân la deplina verificare´. (Chelcea, 2001, 78)

falsificare neconfirmare indecis confirmare verificare (fals) (neutilizabil) utilizabil) (adev rat)

Verificarea sau respingerea ipotezei i punerea în eviden a implica iilor rezultatului
Dac ipoteza central este verificat atunci se studiaz consecin ele.  Ce se poate propune pentru rezolvarea problemei?  Care este pozi ia cercet torului?  Dac ipoteza nu se verific , de asemenea se cerceteaz consecin ele: fie se înlocuie te ipoteza, fie caracterul pozitiv al demonstra iei arat necesitatea repunerii în discu ie a ipotezei admise.  În orice caz, se dezvolt implica iile i consecin ele cercet rii efectuate.   

În metoda tiin ific , ipoteza este drumul care trebuie s conduc la formularea teoriei. teoriei. Teoriile tiin ifice, destinate s explice într-un întrfel sau altul fenomenele pe care le observ m, trebuie s fie sprijinite de experimente care s le certifice validitatea. Pilonul central al metodei tiin ifice este reproductibilitatea, i anume capacitatea de repetare a unui anumit experiment. Nu trebuie s se confunde ipoteza de cercetare i obiectivele de cercetare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->