EFECTELE I INFLUENTELE PSIHOLOGICE ALE MASS-MEDIA

Termenul de mass-media a rezultat prin asocierea cuvntului latinesc

media (mijloace)c u c e l e n g l e z e s c m a s s ( ma s ) . As t f e l , n o i u n e a d e
m a s s m e d i a e s t e f o l o s i t n l i t e r a t ur d e specialitate pentru a desemna
suportul de difuzare i tehnic de transmitere a mesajelor, precum iansamblul
instituiilor care produc sau difuzeaz mesajele. n g e n e r a l , m i j l o a c e l e d e
comunicare n mas sau mass-media se constituie din:
z i a r e , reviste, televiziune, radio, cinema, internet i alte suporturi care
servesc la transmiterea mesajelor ctre un numr mare de receptori (casete
audio-video, CD-uri, DVD-uri etc.)
nainte de apariia comunicrii de mas, coala, biserica, familia
deineau poziii cheie ndomeniul transmiterii stocului de cunoatere al
unei comuniti, al informrii publice, al modelriiunor atitudini i
comportamente. Mass-media este considerat de muli autori un cvasi-monopol
nd o m e n i u l i n f or m r i i c e n t i m p , a u p r e l u a t m u l t e d i n f u n c i i l e p e
care, pn nu de mult, le ndeplineau coala, biserica, familia. La
n c e p u t m e d i a a u f u n c i o n a t a l t u r i d e i n s t i t u i i l e respective n
ceea ce privete transmiterea stocului cultural i de cunoatere al unei
comuniti;astzi aceste instituii funcioneaz alturi de media.
Evaluarea influenei mass-media asupra indivizilor in societate constituie,
fr ndoial, de mai multe decenii, o preocupare major a cercettorilor in tiinele
comunicrii. Psihologi, psihosociologi, sociologi, antropologi sau lingvisti s-au
aplecat rnd pe rnd asupra acestei probleme, cu att mai arztoare, cu cat ea este

in strns legtur cu viaa noastr de zi cu zi si ne privete pe toi, ntr-o msur

mai mare sau mai mic.
Rolul mass-media n societate a devenit foarte important, informaiile
reprezentnd o surs vital pentru orice tip de decizie, iar media este principalul
mediu de difuzare a acestora. Dincolo de rolul de informare, prin intermediul
mass-media se contureaz opinii, idei i se formeaz atitudinile individului.
Omul intr n contact cu lumea prin cele cinci simuri: vz, auz, miros, gust,
pipit.Dintre aceste simuri, vederea este cea prin care intr cele mai multe imagini
i informaii.Personalitatea omului, prin procesele psihice precum: cunoaterea,
ntelegerea, memoria, imaginaia, este foarte dependent de ceea ce primete prin
acest sim.
Relaia dintre mass-media i fiina uman se poate pune n termeni de
consecine globale, de influene precise sau de misiuni generale atribuite acestor
sisteme. Astfel caracteristica mijloacelor media de comunicare i informare
reprezint pe de o parte un rol informaional, dar i un efect datorit faptului c
prin informaiile transmise influeneaz gndirea i comportamentul fiinei umane.
Mass-media reprezint totalitatea mijloacelor tehnice de transmitere a
informaiilor n rndul maselor, care au luat o dezvoltare deosebit n epoca
contemporan, avnd receptivitate i influene educaionale i mobilizatoare asupra
publicului. Trim ntr-o epoc dominat de mass-media, omul contemporan este
condiionat de mass-media, este supus unei presiuni continue din partea ideologiei
propagate de mass-media.
Prin intermediul mass-media sunt transmise att pe plan intern, ct i pe plan

internaional i chiar mondial variate mesaje informaionale cu caracter recreativdistractiv i anume: tiinifice, tehnice, culturale, artistice, politice, economice,
etice, juridice, sportive, religioase. Dezvoltarea mijloacelor de informare n mas a
dus la o rspndire pe scar larg a informaiei, aceasta fiind rezultatul dorinei
indivizilor de a fi informai. Receptarea mesajelor transmise face pe trei ci
principale, care pot fi combinate sau separate, i anume: audio-ca asculttor, videoca vizualizator i scris ca cititor.

De-a lungul timpului, numeroi cercettori au identificat i propus un numr

impresionant de diverse funcii ale mass-mediei, ns n ansamblu acestea au fost
dintotdeauna cinci la numr: informare, corelare, comunicare, educare i
divertisment.
Funcia de informare. Mass-media reprezint, n societatea
modern, una dintre cele mai importante surse de informaii. Prin spectrul larg
de probleme i emisiuni, indivizii aparinnd unor categorii sociale diferite reuesc
s-i asigure informarea general, nelegerea realitii nconjurtoare i orientarea
socio-profesional.
Funcia de corelare. Mass-media se poate constitui ntr-o tribun de
dezbatere a problemelor vieii. n acest cadru, sunt evaluate evenimentele,
sunt cristalizate opinii i sunt emise judeci devaloare n legtur cu
controversele aprute. n aceste condiii, este semnificativ aportul adus
demass-media la formarea sau remodelarea opiniei publice, a atitudinilor i
comportamentelor.

Funcia de comunicare. Transmiterea valorilor i modelelor culturale a fost,

timp ndelungat,controlat de familie, coal i instituiile religioase. n ultima
vreme, mass-media a introdus valorile n circuitul destinat publicului larg,
acionnd ca un adevrat difuzor de cultur. Ion Albulescu subliniaz:
Se schimb, n acest fel, condiiile n care se realizeaz culturalizarea.
Mass-media acioneaz ca o instituie a democratizrii culturale, care
face posibil creterea consumului de bunuri culturale i determin o anumit
dinamic a cerinelor, gusturilor, aspiraiilor, atitudinilor i opiniilor maselor. Apare
cultura de mas, ca urmare a faptului c un numr mare de indivizi intr ncontact
cu valorile, fr intermedierea colii sau a altor instituii abilitate.
Funcia de educare. Alturi de coal i de alte instituii implicate, massmedia ocup un rolimportant n sistemul factorilor educativi, adugnd noi
dimensiuni eforturilor generale de formarei dezvoltare a personalitii umane.
Ioan Cerghit menioneaz c aportul educativ este adus n dou moduri: implicit i
explicit.
n esen, funciile mass-media ncorporeaz funcia e d u c a t i v pr i n
r e a l i z a r e a i n f o r m r i i , c u l t u r a l i z r i i , s o c i a l i z r i i i n di v i d u l u i .
M a s s - m e d i a o f e r posibiliti educative spontane i eterogene, dar este
utilizat i pentru realizarea unor activiti educative explicite.
Funcia de divertisment. Aceast funcie a mass-media a devenit din ce n ce
mai important, pe msur ce oamenii petrec din ce n ce mai des n faa
televizorului timpul destinat relaxrii, recrerii i distraciei. n opinia lui Ion
Albulescu, mass-media creeaz i o ambian compensatorie,care permite refacerea
echilibrului psihic al omului. Aa cum noteaz n volumul Educaia i massmedia/ comunicare i nvare n societatea informaional. Numeroi autori (J.

Stoetzel, E. Morin,J. Cazeneuve .a.) au vorbit chiar despre un rol psihoterapeutic

(catarhic) al mass-media: provocarea unei reacii de eliberare a individului, prin
proiectarea i trirea simbolic a unor emoii refulate sau a unor conflicte
nerezolvate, care i perturb viaa psihic. Receptiv la masiva ofert de
divertisment a mass-media, publicul larg are ocazia de a tri prin procur,
simbolic, ceea ce i este refuzat n nlnuirea obinuit a vieii cotidiene.
Analiza modului n care mass media influen eaza indivizii i
societatea n ansamblu constituie una dintre principalele i cele dinti
preocupari ale cercettorilor mass media. Problematica impactului mass
media asupra oamenilor este abordat n literatura de specialitate n
termeni de efecte, respectiv influen e ale media.
Termenul de efecte este unul cu o puternic ncrctur, el fiinf
utilizat in mod tradi ional- i nc adesea folosit astfel-pentru a face
referire la presupusele consecinte directe si la impactul mesajelor media
asupra indivizilor. De asemenea, termenul serveste in prezent pentru a
descrie o traditie particulara a studiilor media.
Istoric, mass media au fost acuzate ca incurajeaza oamenii sa faca o
serie larga de activitati sau sa adopte comportamente pe care altfel nu lear fi facut. Totodata, mass media au fost acuzate ca ii fac pe oameni sa
accepte credinte, opinii, idei si valori pe care altfel nu le-ar fi acceptat si
nici macar nu le-ar fi luat in considerare. De aceea, preocuparile
dominante generate de astfel de asertiuni, ca si vasta cantitate de
cercetari care a descurs din aceste preocupari, s-au axat asupra efectelor
negative. In acest pattern, mass media cauzeaza acele activitati sociale si
psihologice definite si clasificate drept probleme, sau

genereazaamenintari de naturaanti-sociala, daunatoare sau

periculoasa. Astfel, o succesiune de forme de panica morala, adesea
orchestrate de media insele, au amplificat preocuparea si ingrijorarea
publica referitoare la efectele mass-media, in termeni de cauzare a
violentelor, delicventa juvenila, permisivitate si alte probleme sociale,
Anumite grupuri si categorii de populatie au fost in mod consecvent
identificate ca fiind in mod special vulnerabile la asemenea afecte
directe, cum ar fi de exemplu copiii, tinerii si persoanele needucate.
Exista putine dubii cu privire la faptul ca introducerea, dezvoltarea
si prezenta variatelor mass media au diferite tipuri de efecte si
influenteasupra societatii in ansamblul ei: de exemplu, este de
netagaduit faptul ca media au influentat domenii precum educatia si
politicam si in consecinta au influentat grupuri sociale si indivizi. Dar
complexitatea acestor plobleme si relationari a fost adesea minimizata si
subminata de ipoteza conform careia mass media atotputernice cauzeaza
efecte directe asupra indivizilor. Imbinarea cercetarii academice cu
opiniile publice si politice si cu interesele industriilor si organizatiilor
media in jurul acestui subiect ingust al efectelor a dominat si a servit la
producerea unei cantitati considerabile de dezbateri si cercetare.
Efectele au concentrat interesul multor grupuri sociale, atat al acelor
grupuri interesate sa influenteze alte grupuri prin mesaje lansate, dorind
sa aleaga canalele cu cel mai mare ecou asupra audientei, cat si al celor
care isi exprimau temerile fata de impactul negativ al media.
Asa cum arata D.McQuail si S.Windahl, foarte multe dintre
cerecetarile teoretice asupra comunicarii de masa, poate chiar
majoritatea, s-au ocupat de problema efectelor. Cu toate acestea,

numeroasele cercetari intreprinse pana acum par sa indice faptul ca nu

exista astfel de efecte directe ale mass media, iar daca ele exista sunt
reduse sau cu neputinta de masurat cu tehnicile curente. Cu totul
intamplator,studiile de caz au descvoperit dovezi ale efectelor aparute in
anumite conditii, dar efectele directe dovedite par sa nu corespunda
intentiilor sau asteptarilor comunicatorilor si cercetatorilor, data fiind
masiva investitie de timp, de atentie si de resurse.
Cum spuneam, majoritatea cercetarilor teoretice s-au ocupat de
problema efectelor, insa in moduri mai mult sau mai putin diferite. Iata in
continuare cateva dintre aceste modalitati:
a) Cercetarile care s-au focalizat asupra nivelurilor efectelor si
cuprinderea lor. Din acest punct de vedere, studiile au vorbit despre
micro-efecte, mezo-efecte si macro-efecte, adica nivelurile de influenta
exercitate de mass media era vazute la nivelul indivizilor, al grupurilor si
al institutiilor si la nivelul intregii societati.
b) Cercetarile care s-au preocupat de evolutia istorica a modelelor
despre efecte care au aratat o evolutie a acestor nivele de la cele
psihologice behavioriste si de inspiratie psihanalitica, ce postulau ideea
efectelor directe, atotputernice si insidioase ale media, la teoriile
sociologice functionaliste despre efectele limitate ale media si la teoriile
determinismului tehnologic de tip McLuhan, care sustineau alta varianta
a efectelor puternice ale media, acestea fiind vazute ca factori
determinanti ai socialului si ai transformarii istorice a individului, a
societatilor si a civilizatiilor.

c) Cercetarile care s-au axat asupra mecanismelor receptarii si

influentarii mesajelor, precum teoriile culturaliste, interpretative si
argumentative, care nuanteaza aceste mecanisme, sau precum teoriile
cognitiviste printre care teoria decalajelor cognitive, care s-a ocupat de
factorii de diferentiere a efectelor asupra indivizilor.
d) Cercetarile care s-au concentrat asupra eficacitatii comunicarilor,
care s-au ocupat mai ales de coincidenta dintre efectele urmarite si cele
realizate, prin studiul persuasiunii si al mecanismelor de influentare.
e) Apropiate de categoria de mai sus, au existat cercetari care s-au
preocupat de caracterul intentionat sau neintentionat al efectelor mass
media. Din acest punct de vedere, studiile au vorbit despre faptul ca
efectele mass media pot crea schimbari dorite(intentionate), dar si
schimbari nedorite(neintentionate). De asemenea, au fost studiate
efectele mass media fie ca rezultat al unui proces controlat(prin
campaniile de presa de exemplu), fie ca rezultat al unor aparitii mai mult
sau mai putin neasteptate.
f) Cercetarile, foarte numeroase, care au abordat problema
masurarii efectelor, contribuind la rafinarea metodelor si a tehnicilor de
evaluare cat mai exacta a impactului asupra opiniilor, atitudinilor,
stucturilor cognitive si comportamentelor.
g)Cercetarile care s-au indreptat catre performativitatea actelor
de comunicare.
h) Cercetarile care s-au focalizat asupra modalitatilor in care mass
media pot afecta personalitatea umana. Din acest punct de vedere,

studiile s-au axat asupra cerectarii modului in care este afectata:

dimensiunea cognitiva a personalitatii umane(schimbarea imaginii despre
lume), dimensiunea afectiva(crearea sau modificare unor atitudini si
sentimente), dimensiunea comportamentala(schimbarile modului de
actiune ale indivizilor si fenomenele de mobilizare sociala).
i) Cercetarile care au analizat perioada de timp in care mass media
pot avea influenta. Din acest punct de vedere, studiile au vorbit despre
efecte pe termen scurt si efecte pe termen lung.
Istoria teoriilor si cercetarilor despre efectele comunicarii de masa
este insa marcata de confruntarea a doua pozitii divergente privind
directia si sensul efectelor media in societate: pozitia efectelor negative
si pozitia neutral-empirica ce a accentuat latura pozitiva a efectelor.
Aceste pozitii divergente au influentat modul de abordare a problematicii
impactului media: in timp ce scolile critice au supralicitat efectele
negative si chiar nefaste ale mass media, reprezentantii abordarii neutralempirice au evitat pozitiile axiologic-ideologizante in legatura cu
efectele socio-culturale ale media, teoriile plasandu-se, astfel, pe un
continuum care merge de la denuntare, trece prin neitralitate si ajunge la
apologia mass media.
O analiza asupra cercetarilor cu privire la efectele comunicarii de
masa arata ca pot si distinse trei categorii/modele majore, fiecare dintre
ele fiind dominante intr-o anumita perioada:
1) Modeleleefectelor puternice si imediate(apogeul:1930-1945)
2) Modelele efectelor limitate(apogeul lor: 1945-1960)

3) Modele ale efectelor complexe/ pe termen lung(apogeul lor:

1960-1990)
Dezbaterea pe marginea teoriilor care au caracterizat o anumita
perioada au dat specificul unei anumite categorii care a depasit, insa, cu
mult epoca in care ele au predominat. Chiar si astazi mai sunt suscitate
discutii pornind de la diversele teorii.