Studiu de caz

În România, de câţiva ani, se realizează monitorizări, sondaje şi studii privind influenta

mass–mediei, în special a televiziunii, asupra publicului, inclusiv asupra copiilor şi tinerilor.
Dintre sondajele şi studiile relativ recent realizate, privind utilizarea şi influenţa mass–media, cu
metodologii riguroase şi rezultate recunoscute, amintim:
a) Studiul „Utilizare, atitudini şi aşteptări ale consumatorilor români de mass–media”
realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje – IMAS, în primăvara anului 2004, la cererea
CNA, oferă date şi informaţii asupra relaţiilor complexe dintre media audiovizuale şi
consumatorii de toate categoriile. Concluziile acestui studiu au arătat că TV-ul continua să fie
principalul mijloc de divertisment pentru cea mai mare parte a populaţiei iar vizionarea TV a
ajutat telespectatorii să înţeleagă mai bine problemele corupţiei şi criminalităţii, situaţia copiilor
abandonaţi, abuzaţi, situaţia politică şi situaţia economică din România, problemele
internaţionale.
b) Studiul „Expunerea copiilor la programele Radio şi TV” realizat de Gallup România
şi Metrou Media Transilvania, în octombrie 2007, la cererea CNA, oferă date reprezentative
pentru familiile cu copii (6- 14 ani), privind: accesul la mass-media; comportamente de petrecere
a timpului liber (tipuri de activităţi, frecvenţa lor, preferinţele); semnificaţiile asociate TV;
motivaţii şi satisfacţii ale vizionării TV; contextul social al vizionării; expunerea la conţinuturi
cu potenţial negativ; selecţia programelor şi emisiunilor; modificările induse de consumul Radio
şi TV. Dintre rezultatele acestui studiu reţinem: copiii se uită la TV, în medie, peste 150 minute
zilnic, iar în weekend peste 200 minute zilnic; creşterea consumului de TV în timpul liber este
asociată cu frecvenţa scăzută a lecturii; TV desensibilizează copiii cu privire la comportamentele
violente, îi determină să creadă că violenţa este ceva firesc (20% dintre ei) şi să acţioneze
imitativ (18% dintre ei). Majoritatea părinţilor consideră că şcoala rămâne o instituţie importantă
de socializare, dar 20% dintre ei cred că TV are efecte socializatoare mai puternice decât şcoala.
c) Studiul „Evaluarea reprezentării violenţei în programele de televiziune” realizat de
Centrul de Studii Media şi Noi Tehnologii de Comunicare al Universităţii Bucureşti, în perioada
iulie – decembrie 2008, la cererea CNA, s-a bazat pe monitorizarea şi evaluarea conţinuturilor
violente din emisiuni difuzate pe 10 canale de televiziune. Dintre concluzii menţionăm: modelul
cultural al identităţii editoriale a televiziunilor din România reproduce, în linii mari, modelul
televiziunilor americane şi vest-europene; în proporţie importantă, programele TV din România
sunt producţii de import (mai ales filme, seriale etc.) sau producţii autohtone în formate de
import (emisiuni de divertisment, clipuri muzicale etc.). Se constată: o tendinţă pozitivă, de
reducere a numărului, ponderii şi duratei în programe a scenelor de violenţă „reală”(din
Telejurnale) şi violenţa „ficţională” (din filme); violenţa „reală” are o pondere importantă; în
programele difuzate de TV, primul loc, este deţinut de violenţa fizică, urmată de violenţa
verbală.
Cercetarea de faţă a fost proiectată pentru a constata cum privesc diferiţi actori sociali
raporturile dintre educaţie şi mass-media. Pe lângă elevi au fost chestionaţi şi profesori, părinţi.
În domeniul educaţiei şi al ştiinţelor educaţiei, mass-media este recunoscută ca un factor
important al educaţiei informale. De asemenea, este cunoscută şi problematica efectelor negative
ale mass-mediei asupra adolescenţilor. Prezenta cercetare şi-a propus să determine modul cum
privesc diferiţi actori sociali statutul de factor educogen al mass-mediei.
Dintre aspectele care au fost cuprinse în motivarea proiectului, alegerea scopului, a
obiectivelor şi a ipotezelor fac parte :
a) Motivarea cercetării a pornit de la constatarea că mass-media este făcută
răspunzătoare de accentuarea superficialităţii, violenţei şi a imoralităţii la copii dar nu se pune
accentul şi pe faptul că aceste comportamente inadecvate ale adolescenţilor se datorează în parte
şi adulţilor responsabili de creşterea şi educarea lor. Aceştia de multe ori nu cunosc preocupările
copiilor lor şi nu intervin în procesul de selectare al informaţiilor care îi ”bombardează” în mod
constant, la TV, radio, presă sau internet.
b)Obiectivele cercetării s-au concretizat în încercarea de a răspunde la următoarele
întrebări:
1. Cunosc profesorii impactul pe care media îl are asupra elevilor? Dacă da, cum încearcă să
le educe spiritul critic de selecţie a informaţiilor?
2. Sunt părinţii conştienţi de influenţa negativă a mass-mediei asupra comportamentului
copiilor? Cum combat aceste efecte negative?
3. Ştiu adolescenţii să filtreze informaţiile din media?
Pentru îndeplinirea obiectivelor a fost proiectat un instrument de cercetare (chestionar)
pentru detectarea parametrilor obiectivi, precum: dotarea cu mijloace de receptare, nivelul
consumului de mass-media, utilizarea timpului liber s.a., ca şi a unor parametri subiectivi,
precum: motivaţia, orientările de valoare, aşteptările, evaluările şi satisfacţiile în legătură cu
mass-media, pe care subiecţii investigaţi le recunosc.
Cercetarea este realizată pe un eşantion reprezentativ de elevi aflaţi la vârsta adolescenţei,
având totodată că obiectiv şi investigarea opiniilor profesorilor şi ale părinţilor, ca mediu
educaţional. Vârsta adolscenţei a fost aleasă ca perioada în care se structurează atitudinile
tinerilor faţă de viaţă, societate, cultură.
Chestionarul pentru părinţi, cel pentru profesori şi cel pentru elevi a cuprins 5 întrebări cu
răspunsuri închise.Avantajul itemilor cu răspuns închis consta în aplicarea şi prelucrarea mai
uşoară.
Un alt aspect metodologic privitor la proiectarea instrumentelor, îl constituie utilizarea
unor itemi de legătură - itemi comuni pentru două sau toate cele trei chestionare, care să
evidenţieze corelarea răspunsurilor oferite de cele trei categorii de subiecţi, sau, cu alte cuvinte,
identificarea influenţelor socio-educaţionale asupra formării opiniei elevilor.
Administrarea şi aplicarea instrumentelor de cercetare s-a făcut în Scoala Superioara
Comerciala „Nicolae Kretzulescu” din Bucuresti. Chestionarele au fost confidenţiale.
Evaluarea percepţiei şi a impactului mass-mediei de către şi asupra tinerilor s-a realizat
pe baza unor instrumente specifice - chestionare de opinie adresate elevilor, cadrelor didactice şi
părinţilor acestora.
În cadrul cercetării a fost investigat un eşantion de 60 de subiecţi, dintre care 20 elevi în
vârstă de 15-16 ani, aflaţi în a X-a de liceu, din anul şcolar 2013-2014, 20 părinţi, un părinte al
fiecarui elev intervievat şi 20 profesori din cadrul şcolii. În aceste condiţii, cercetarea s-a
desfăşurat simultan pe trei eşantioane de subiecţi, iar procedeul de selecţie s-a realizat aleatoriu.
Ca urmare a investigaţiei, au rezultat următoarele caracteristici ale populaţiei eşantionate,
cele mai importante referindu-se la principalii factori de influenţă privind educaţia elevului:
a) Eşantionul elevilor
Ø Eşantionul cuprinde 50% băieţi şi 50% fete;
Ø Puţin peste jumătate din eşantion sunt elevi proveniţi din familii cu educaţie de nivel
mediu: liceu sau scoala tehnică, în timp ce un sfert din eşantion sunt elevi ai căror părinţi
au absolvit o instituţie universitară de scurtă sau lungă durată.
b) Eşantionul profesorilor
 Ø Toţi subiecţii sunt absolvenţi ai învăţământului universitar, doi dintre ei absolvind şi
studii postuniversitare;
Ø Eşantionul cuprinde cadre didactice din diverse arii curriculare, 10 aparţinând ariei
matematica şi ştiinţe, 6 sunt profesori de limba sau comunicare şi 4 sunt profesori de
ştiinţe socio-umane ;
Ø Dintre profesorii investigaţi, aproape 80% sunt profesori titulari, restul sunt suplinitori;
Ø Aproximativ o treime dintre cadrele didactice investigate (6) sunt profesori diriginţi;
Ø În ceea ce priveşte experienţa didactică, aceasta este susţinută şi de vechimea declarată în
învăţământ, eşantionul prezentând o distribuţie cvasiuniformă pe întreaga plajă de ani-
vechime, de la 4 ani la peste 20 ani predaţi în învăţământ. Vârsta subiecţilor este şi ea
uniform reprezentată în eşantion.
Ø Asemănător ponderii feminine ridicate în rândul cadrelor didactice din învăţământ,
eşantionul are o componentă preponderent feminină, cu o pondere de 70% a cadrelor
didactice femei.
c) Eşantionul părinţilor
Ø În componenţa eşantionului, aproape un sfert (25%) dintre subiecţi au studii universitare,
aproape jumătate (50%) sunt absolvenţi de liceu, 15% au urmat cursurile unei şcoli
profesionale şi 10% au doar şcoala generală absolvita;
Ø Marea majoritate a subiecţilor sunt mame ale copiilor (70%);
Ø Jumătate dintre subiecţi (65%) reprezintă familii cu un copil, un sfert (25%)au familii cu
doi copii, restul (10%) având câte trei sau mai mulţi copii;
Ø Categoria de vârsta cel mai frecvent reprezentată în eşantion este cea a părinţilor de 36-45
ani, cu 75%, urmată de cea a părinţilor de 46-50 ani (25%).

Rezultatele cercetării
1. Rezultatele privind elevii.

Chestionarul a fost adresat elevilor adolescenţi din clasa a X-a de liceu. Am considerat ca
aceşti elevi sunt la o vârstă la care au acumulat deja o experienţă în raport cu mass-media, la care
se pot raporta cu discernământ şi interes. Nevoia de socializare, care depăşeşte cercul relaţiilor de
familie, scoala şi vecinătatea, are în oferta de mass-media un orizont posibil, şanse, dar şi
capcane, bariere, pe care elevii pot să le sesizeze. Fiind în clasa a X-a, elevii nu suportă
presiunea adaptării sau absolvirii unui ciclu de învăţământ, astfel încât se afla într-o situaţie în
care pot să privească mai relaxat mediul în care trăiesc şi modul în care îşi gestionează timpul.
Aflându-se la vârsta la care tinerii îşi definesc identitatea personală, comunicarea opiniilor
proprii reprezintă o experienţă care le este favorabilă şi astfel pot să perceapă chestionarea în
mod agreabil, fără suspiciuni şi reticenţe. S-a putut constata că tinerii au răspuns cu sârguinţă,
seriozitate şi cu interes, rare fiind cazurile de terebilism în atitudine şi exprimare.
Pentru prezentarea rezultatelor am considerat că sunt importante câteva domenii de
interes care au fost instrumentate cu întrebările din chestionar.
1) Cum este văzută televiziunea
Rezultate: Din răspunsurile oferite la primul item rezulta că cei mai mulţi dintre elevi,
40%, se uită la TV pentru a-şi umple timpul liber iar 10% dintre ei pentru a-şi forma o părere
despre diferite fenomene şi evenimente sociale, politice, mondene.
Interpretare:Analizând răspunsurile la întrebarea 1 observam că ponderea cea mai mare
de o are varianta c, adică televiziunea este un mod de a umple timpul liber al elevilor. Astfel,
deducem că timpul liber reprezintă o resursă importantă şi o condiţie pentru consumul de mass-
media. Se mai observă că televiziunea este mai puţin considerată un mijloc de informare şi un
formator de opinii decât un stil de viaţă şi “un devorator” de timp liber.

Televiziunea Timpul petrecut in fata TV

sub 1 ora 1-2 ore 2-4 ore peste 4 ore

sursa de
informare; sub 1 ora; 3;
4; 20% 17%
mod de
viata; 6;
30%
umple peste 4 ore;
timpul; 8; 6; 33%
40% 1-2 ore; 7;
formator de 39%
opinie; 2;
10%

mod de viata formator de opinie 2-4 ore; 2;

11%
umple timpul sursa de informare
 2) Consumul de mass-media
Rezultate: Cea mai mare pondere de elevi se uită la TV, în medie cel mult 4 ore pe zi,
urmată de cei care petrec mai mult de 4 ore în faţa televizorului.
Interpretare:Analizând rezultatele la întrebarea 2 şi corelându-le cu cele de la întrebarea
1, putem concluziona că elevii petrec foarte mult timp liber în faţa televizorului, fără a avea însă
un scop bine definit (cum ar fi aflarea de informaţii, înţelegerea unor fenomene, dezvoltarea
culturii generale etc).

3) Timp liber
Rezultate: 35% dintre elevi aleg să-şi petreacă timpul liber în compania prietenilor, un
sfert aleg televizorul iar cea mai mică pondere, de 5%, aleg să răsfoiască reviste.
Interpretare: Cu toate că, în ultima vreme, mass-media a câştigat teren în ceea ce priveşte
petrecerea timpului liber, majoritatea elevilor,dacă ar fi să aleagă, ar opta pentru ieşirile în oraş
sau plimbările cu prietenii, ceea ce arată că TV nu creează o dependenţă foarte mare în rândul
elevilor.

4) Motivaţia consumului de mass-media

Rezultate: Cei mai mulţi elevi, 45% , urmăresc o emisiune din plictiseală, iar un procent
însemnat o urmăresc deoarece şi cei din jurul lor o urmăresc.
 Interpretare: Observăm că răspunsul predominant la întrebarea 4 este plictiseala, la fel ca
în cazul întrebării 1. O pondere destul de importantă dintre elevi însă urmăresc diverse programe
de televiziune din curiozitate, fie au auzit fie le-a fost recomandată de colegi, prieteni sau
cunoscuţi. Acest lucru arată ca adolescenţii pot fi influenţaţi de alegerile/preferinţele celor cu
care intră în contact.

5) Preferinţele în raport cu mediile de comunicare

Rezultate: Cei mai mulţi elevi aleg să se uite la filme şi să asculte muzică în detrimentul
ştirilor şi talk-show-urilor. Cărţile şi documentarele sunt o alternativă mai viabilă decât
emisiunile de divertisment şi ştiri.
Interpretare: răspunsurile la această întrebare nu sunt deloc surprinzătoare, adolescenţii
fiind mai receptivi la vizionarea filmelor şi ascultarea de muzică decât la urmărirea emisiunilor
de ştiri sau talk-show-uri. Acest lucru este demonstrat de Marshall McLuhan care crede că ne
putem raporta la mass-media în două feluri. În primul rând se ţine cont de faptul că orice mijloc
de comunicare reprezintă o prelungire a simţurilor sau a unei părţi a propriului trup. În al doilea
rând, mass-media are puterea de a ne schimba mentalitatea, lucru oferit din clipa în care
telegraful le-a oferit oamenilor comunicarea rapidă la mare distanţă, adică ideea că pot “distruge”
spaţiul.
În opinia lui Marshall McLuhan, un reper după care media modifică mentalitatea este
forma ori fidelitatea semnalului. Unele semnale media ajung la noi într-o formă completă, de
înaltă fidelitate. Altele, dimpotrivă, într-o formă lacunară, de fidelitate redusă. Prima presupune
puţine eforturi pentru asamblarea semnalelor într-un mesaj închegat. Cea redusă ne solicită
simţurile pentru a converti semnalele în mesaje. Acelaşi mesaj, expediat prin media diferite, va fi
diferit. Media “calde” se referă la imagini cu o claritate înaltă, uşor de receptat, bine conturate
sau înregistrate. Nu este nevoie să prelucrăm imaginea sau sunetul prin sistemul nervos central.
Fidelitatea şi claritatea reduse caracterizează media “reci”. Mesajele lor trebuie prelucrate, fiind
vagi şi nedefinite.

2. Rezultatele privind părinţii

 În cadrul cercetării există şi o dimensiune care vizează percepţia şi opinia părinţilor faţă
de impactul pe care mass-media îl are asupra adolescenţilor.
Familia este un important suport al educaţiei informale. De aceea, când vorbim despre
tânărul adolescent nu putem face abstracţie de câteva aspecte importante: vârsta şi caracteristicile
specifice ale vârstei, mediul social general şi cel şcolar, precum şi mediul familial.
Studiind în particular influenţa mass-mediei asupra tinerilor, precum şi nivelul calitativ şi
cantitativ al consumului de mass-media, ne dăm seama de importanţa obişnuinţelor din familie, a
nivelului cultural al părinţilor şi a mediului socio-emoţional în care tânărul s-a născut, a crescut
şi s-a format.
Opiniile părinţilor au creat o imagine de ansamblu asupra ofertei educaţionale din familie
făcută copiilor lor adolescenţi, asupra obiceiurilor de consum de mass-media şi asupra
învestirilor simbolice faţă de mass-media. În proiectarea chestionarului au fost incluşi itemi care
să evidenţieze eventualii factori care îşi pun amprenta asupra educaţiei copilului pentru consumul
mass-media, atât factori personali, cât şi factori de natură familială.

1) Consumul de mass-media (copii)

Rezultate: Jumătate din părinţii intervievaţi au apreciat că, în medie, copii lor se uită
maxim 2 ore la TV, iar ponderi egale de 15 % au considerat că se uita fie mai puţin de o oră, fie
mai mult de 4 ore.
Interpretare: Corelând rezultatele cu cele ale întrebării 1 din chestionarul adresat elevilor,
se observă că părinţii nu cunosc foarte bine programul copiilor în ceea ce priveşte petrecerea
timpului. Acest lucru este un semnal de alarmă, deoarece adolescenţii nu au un spirit critic
dezvoltat şi fără să existe cineva care să le selecteze programele astfel încât să fie în concordanţă
cu nevoia lor de dezvoltare şi modelare a comportamentului, riscă să fie influenţaţi negativ.
 2) Consumul de mass-media (părinţi)
Rezultate: cei mai mulţi dintre părinţi, 70% au răspuns că se uită la TV maxim 2 ore şi
numai 5 % peste 2 ore.
Interpretare: Această întrebare are o strânsă legătură cu întrebarea 1, deoarece arată cum
influenţează comportamentul părinţilor comportamentul copiilor. Răspunsurile la cele 2 întrebări
arată ca părinţii nu cunosc programul real al elevilor şi ar putea exista o posibilă influenţă din
partea părinţilor în ceea ce priveşte numărul de ore petrecute în faţa TV. Adolescenţii au tendinţa
de a-i imita pe adulţi, copiindu-le comportamentul şi preluându-le activităţile.

3) Selectarea programelor
Rezultate: 40 % dintre părinţi ar recomanda copiilor lor vizionarea de documentare şi
procente egale de 10 % vizionarea de filme, ştiri, emisiuni şi talk-show-ruri.
Interpretare: faptul că 40 % dintre părinţi ar recomanda copiilor emisiuni educative arată
faptul că aceştia sunt conştienţi că mass-media este un puternic factor educogen.
 4) Implicarea în procesul de învăţare
Rezultate: jumătate dintre părinţi îşi ajută copii la rezolvarea temelor pentru acasă, 35 %
îi ajută ocazional şi 15 % niciodată.
Interpretare: cu toate că mai mult de o treime dintre părinţii intervievaţi au declarat că se
preocupă în mod special de evoluţia copiilor lor la învăţătură, ajutându-i pe aceştia în mod
constant la rezolvarea temelor pentru acasă, jumătate dintre ei îi ajută pe aceştia ocazional. Acest
lucru implică un risc major pentru copii deoarece sunt nevoiţi să găsească singuri surse de
informare pentru a realiza sarcinile de lucru şi de multe ori acestea nu sunt din cele mai sigure şi
corecte surse.

5) Atitudinea faţă de recomandările posturilor de televiziune

Rezultate: o pondere de 50% dintre părinţi ţin cont uneori de restricţiile de vizionare a
programelor TV, ramânând ca cealaltă jumătate să ţină cont (25%), respectiv să nu ţină cont de
recomandări (25%).
Interpretare: cei mai mulţi dintre părinţi ţin cont de recomandările făcute de posturile TV
pentru programele difuzate însă procentul celor care nu acordă suficientă atenţie şi a celor care
nu respectă aceste recomandări este destul de mare. S-a demonstrat prin diverse studii că
vizionarea unui program neadecvat vârstei poate duce la un comportament violent şi iresponsabil
din partea copiilor care adoptă „realitatea” din filme drept realitatea curentă. De aceea, părinţii ar
trebui să acorde importanţă restricţiilor de vizionare a programelor TV precum şi a site-urilor cu
conţinut explicit sau inadecvat adolescenţilor.

3. Rezultatele privind profesorii

Analiza următoare se va concentra pe răspunsurile profesorilor (care au făcut parte din

eşantionul reprezentativ ale cărui caracteristici au fost descrise în lucrare) la ancheta curentă.
 1) Surse de informare externă
Rezultate: ponderea profesorilor care încurajează folosirea resurselor externe de
informare este egală cu ponderea celor care nu sunt de acord cu acest lucru
Interpretare: răspunsurile la această întrebare arată că profesorii nu sunt pe deplin
convinşi de utilitatea mass-mediei în procesul de învăţare.

2) Cum e văzută mass-media de profesori

Rezultate: cei mai mulţi dintre profesori (35%) considera că mass-media este un mijloc
de manipulare şi mai puţin o sursă sigură de informare
Interpretare: Analizând rezultatele de mai sus şi corelându-le cu cele de la prima
întrebare, reiese că profesorii sunt împotriva mass-mediei şi îi recunosc mai mult părţile negative
decât părţile pozitive.

3) Modele promovate de mass-media

Rezultate: majoritatea profesorilor ar alege ca prima opţiune pe Nadia Comăneci şi nu pe
Elena Băsescu ca model demn de urmat.
Interpretare: faptul că profesorii ar alege-o pe Nadia Comăneci arata ca profesorii
resping promovarea falselor modele şi recunoscând valorile.
 4) Disciplina Mass-media
Rezultate: un procent semnificativ de profesori sunt de acord cu introducerea unei noi
discipline, intitulată Mass-media.
Interpretare :profesorii recunosc faptul că este nevoie de o educaţie a tineretului în ceea
ce priveşte mass-media şi ceea ce promovează ea.

5) Consumul de mass-media (copii)

Rezultate: părerile sunt împărţite când vine vorba de atribuţiile profesorului în educarea
tinerelor generaţii asupra influenţei mass-mediei. 35% consideră că profesorii nu sunt interesaţi
să formeze elevii să deosebească părţile negative ale medie de cele pozitive, iar un procent mai
mic sunt de acord că profesorii fac demersuri de educare a elevilor în privinţa mass-mediei.
 Concluziile cercetării

Consumul de mass-media reprezintă prima condiție a determinării influențelor acestora

asupra tinerilor. Adolescenților le sunt dedicate multe dintre producțiile media (presă, radio,
televiziune, internet, jocuri electronice). Este vârsta la care se formează atitudini şi deprinderi
culturale specifice, pasiuni şi aspirații, pentru care se acordă importante resurse de încredere, de
timp, de bani. Consumul de mass-media este caracterizat prin factori care pot fi identificați prin
parametrii obiectivi : accesul la mass-media, timpul liber și utilizarea mass-mediei, controlul
utilizării.
O concluzie generală este constatarea consumului ridicat al tinerilor de mass-media și
mai ales de televiziune, internet, reviste specifice vârstei și muzică. Astfel, este posibilă
manifestarea unor influențe puternice asupra tinerilor consumatori în cadrul educației informale
pe care ei o primesc din experiențele cotidiene repetate și semnificative. Mass-media reprezintă
un mediu la care tinerii se raportează constant, fară ca ei să fie pregătiţi pentru a face și a utiliza
diferențele dintre realitate şi ceea se li se prezintă prin intermediul mass-mediei. În timp ce elevii
sunt preocupați de a-și intermedia raportarea la realitate prin mass-media, adulții consideră că
prin consumul de mass-media, tinerii se îndepărtează de realitatea autentică, că își pierd timpul,
chiar, mai grav, că nu mai ajung să-şi trăiască vârsta în mod normal.
O altă concluzie este aceea că potenţialul educativ pe care ar putea să-l ofere mass-media
este conceput, organizat, utilizat de către adulți în corespondență cu propriile nevoi, aşteptări și
beneficii, fară a se ține seama de nevoile de dezvoltare sănătoase ale vârstei tinere. Abandonarea
copiilor în faţa televizorului și, mai recent, în faţa computerului, substituirea funcțiilor de
comunicare, de ajutare la rezolvarea temelor, de petrecere a timpului liber în raporturile directe
cu adulții din familie, cu educatorii din școală sau cu tinerii de aceeaşi vârstă reprezintă
consecințe pe care societatea, școala, familia mai cu seamă trebuie să le conştientizeze şi să le
contracareze sau înlăture. Receptarea de către tineri a mass-mediei poate să fie caracterizată prin:
motivație, calitatea comunicării, orientarea spre valori și modele, exprimarea opiniilor.
 Profesorii cunosc impactul pe care mass-media îl are asupra elevilor, recunosc că este
nevoie de o educaţie în acest sens, însă nu sunt foarte implicaţi. Majoritatea părinţilor cunosc
faptul că nu toate programele TV sunt benefice copiilor, însă nu sunt destul de conştienţi de
efectele acestora, ei neacordând o mare atenţie programului pe care copiii lor îl au în fiecare zi.
În această situaţie, fără a exista o îndrumare din partea adulţilor (atât părinţi cât şi profesori),
copiii nu ştiu să aleagă programele TV la care să se uite şi o fac din lipsă de ocupaţie.

ANEXA NR. 1: Chestionar pentru elevi

1. Pentru tine televiziunea este:

a) Un mod de viaţă
b) Formator de opinie
c) Un mod de a-ţi umple timpul
d) O simplă sursă de informare
2. Câte ore petreci zilnic în faţa televizorului:
a) Sub 1 oră
b) 1-2 ore
c) 2-4 ore
d) Peste 4 ore
3. Dacă ar fi să alegi, ai:
a) Naviga pe internet
b) Ai asculta muzica
c) Te-ai uita la TV
d) Ai citi reviste
e) Te-ai pimba cu prietenii
4. Urmăreşti o anumită emisiune/serial pentru că:
a) Este interesantă
b) Colegii de clasa/prietenii o urmăresc
c) Din plictiseală
5. Formează un clasament cu următoarele medii de informare începând cu cel preferat (1)
şi terminând cu cel mai puţin preferat (7):
 Cărţi…………………………………………………………..…
Filme/seriale(TV/Internet)….…………………………….……
Emisiuni muzicale (radio/TV)…………………………………
Emisiuni de divertisment……………………………………….
Documentare şi emisiuni culturale……………………………..
Ştiri………………………………………………………………
Talk-show-uri şi emisiuni cu caracter cultural/politic………….

ANEXA NR. 2: Chestionar pentru părinţi

1. Câte ore petrece zilnic copilul dvs. în faţa televizorului:
a) Sub 1 oră
b) 1-2 ore
c) 2-4 ore
d) Peste 4 ore

2. Câte ore petreceţi dvs în faţa televizorului:

a) Sub 1 oră
b) 1-2 ore
c) 2-4 ore
d) Peste 4 ore

3. Care din următoarele programe îl sfătuiţi pe copilul dvs să le urmărească (răspuns

multiplu):
a) Filme
b) Ştiri
c) Emisiuni de divertisment
d) Talk-show-uri
e) Documentare
f) Emisiuni muzicale

4. Vă ajutaţi copilul să îşi rezolve temele pentru acasă:

 a) Da, mereu
b) Nu
c) Câteodată

5. În general ţineţi cont de recomandările privind vizionarea unui program (acordul părinţilor,
interzis minorilor sub 12 ani/16 ani etc):
a) Da, mereu
b) Nu
c) În unele cazuri

ANEXA NR. 3: Chestionar pentru profesori

1. Încurajaţi elevii să utilizeze surse de informare externe (internet/bibliotecă/presă) pentru

îndeplinirea sarcinilor de lucru:
a) Da, mereu
b) Nu
c) Câteodată

2. În opinia dvs., mass-media este:

a) O sursă sigură de informare
b) Un mijloc de manipulare
c) Un instrument de educare
d) Un mod de relaxare/divertisment

3. Dacă ar fi să recomandaţi elevilor un model demn de urmat, acesta ar fi:

a) Nadia Comăneci
b) Elena Băsescu
c) Dinu Patriciu
d) Părintele Ilie Cleopa

4. Consideraţi că ar fi necesară introducerea unei discipline despre conţinutul mass-media:

 a) Da, ar fi foarte utilă
b) Nu cred că ar schimba ceva

5. Credeţi că profesorii fac suficiente eforturi pentru a informa elevii asupra naturii
bivalente ale informaţiilor difuzate în mass-media:
a) Profesorii sunt implicaţi
b) Exista o tendinţă dar nu suficient de puternică
c) Nu se depune deloc efort

https://www.scribd.com/document/253119075/Studiu-de-Caz-Influenta-Mass-media

https://www.academia.edu/22304385/Educatie-prin-mass-media-modificata