Lectia 11

FAMILIA

Ati fost vreodata indragostiti? Cu siguranta ca da. Multi adolescenti stiu ce inseamna dragostea. Iubirea asigura pentru multi dintre noi cele mai frumoase experiente pe care le-am trait vreodata. Dar de ce se indragostesc oamenii? La prima vedere raspunsul pare clar. Dragostea exprima un atasament reciproc si fizic pe care doi indivizi il simt unul fata de altul. Pare firesc pentru un cuplu care se indragosteste sa doreasca o implinire a relatiei lor si a unga la casatorie si la intemeierea unei familii. Familia este unul dintre cele mai raspandite tipuri grupuri de grupuri sociale. Orice individ ar putea spune ce este o familie, pentru ca fiecare om a avut de-a face de-a lungul vietii lui cu familii, fie ca este vorba de familia in care s-a nascut, de propria lui familie sau de familiile din comunitatea in care traieste. In incercarile de definire a familiei! putem decupa doua categorii de perspective" una sociologica si una uridica. Din perspectiva sociologica! familia poate fi definita ca un grup social constituit pe baza relatiilor de casatorie! cosanguinitate si rudenie! membri grupului impartasind sentimente!aspirratii si valori comune. #amilia este unul din grupurile primare cu cea mai mare incarcatura normativa. Din perpectiva uridica! familia este un grup de persoane intre care s-a instituit un set de drepturi si obligatii! reglementat prin norme legale. Cele doua perspective se suprapun partial. De exemplu! cuplurile consensuale! care au luat un avant in societatile contemporane! sunt considerate de catre sociologi familii intrucat indeplinesc ma oritatea functiilor unei familii. Din punct de vedere uridic cuplul consensual nu este o familie. Pe de alta parte! sociologic! un cuplu separat nu mai este o familie. $otusi separarea celor doi in mena uri diferite nu semnifica incetarea oricaror raporturi uridice intre ei. Familia este un grup social realizat prin casatorie, alcatuit din persoane care traiesc impreuna, au gospodarie comuna, sunt legati prin anumite relatii naturale-biologice, psihologice , morale si uridice si care raspund una pentru cealalta in fata societatii. In decursul istoriei familia a cunoscut o mare diversitate de forme dintre care unele au disparut! altele au avut insa o mare persistenta intalnindu-se pana in prezent. Cercetarile au indicat existenta mai multor tipuri de familii" poligamic! poliandric si monogamic. In poliandrie o femeie are mai multi soti! descendenta fiind stabilita pe linie materna au fost cateva cazuri sin societatile primitive. In poligamie! un barbat are mai multe sotii! descendenta se stabilieste pe linie paterna! a fost larg raspandita in societatile primitive. Anumite forme de poligamie se intalnesc si in present in unele tari de origine islamica Monogamia este forma cea mai raspandita de familie si cea mai persistent de-a lungul istoriei. Monogamia este convietuirea in cuplu si se intemeiaza pe relatiile socio-afective dintre doi parteneri. Descendenta bilaterala, care stabileste descendenta %mostenirea& 'n mod egal at(t pe linia masculina a familie c(t si pe cea feminina. Acest tip de descendenta 'l 'nt(lnim 'n ma oritatea societatilor industriale ce au permis sc)imbarea rolurilor genurilor si cresterea contributiei femeii 'n realizarea veniturilor familiei. Ca institutie sociala familia are relatii cu scoala! biserica si statul! care la randul lor isi aduc contributia la socializare si invatare sociala. In raport cu modul de e!ercitare a autoritatii in cadrul familiei sistemele familiale pot fi" matriar)ale patriar)ale egalitare

Functiile familiei" Functia biologica-presupune atat satisfacerea cerintelor sexuale ale partenerilor cat si de procreare a copiilor. *a trebuie sa asigure mecanismul 'nlocuirii membrilor societatii de la o generatie la alta. #amilia si societatea reglementeaza activitatea sexuala! impun(nd anumite restrictii. +estrictiile se refera! de regula! la limitarea activitatii sexuale la sistemul marital si la tabuul incestului. Functia de socializare consta 'n ,reproducerea, mostenirii sociale si culturale. #amilia asigura educatia copiilor! 'i 'nvata limba! valorile! normele. Procesul socializarii copiilor 'ncepe 'n familie continu(nd! mai apoi! 'n scoala! grupul de prieteni etc.

Functia de plasare sociala se refera la faptul ca pentru fiecare individ! familia constituie contextul social initial si 'i asigura o identitate sociala initiala. Pozitia! statutul derivat din familie 'i influenteaza 'n mod semnificativ viitoarele experiente de viata. -u este totuna sa te nasti 'ntr-o familie bogata sau saraca! 'ntr-o familie de intelectuali sau analfabeti etc. Functia economica consta 'n acumularea unor venituri suficiente pentru toti membrii familiei si alcatuirea unui buget comun. Functia de solidaritate se refera la rolul familie 'n statisfacerea nevoilor de afectiune! caldura! respect si a utor reciproc 'ntre cei doi parteneri si 'ntre toti membrii familiei %parinti! copii! frati! surori&. Ca institutie sociala familia are relatii cu scoala! biserica si statul! care la randul lor isi aduc contributia la socializare si invatare sociala.

#ipuri de familii" Familia nuclear$ %numit. si familie simpl& este acea familie compus. din so! soie 'mpreun. cu copiii minori care locuiesc i se gospod.resc 'mpreun.. Familia e!tins$ %numit. i familie lrgit sau familie compus& cuprinde pe l(ng. nucleul familial i alte rude sau alte genera ii. *a include copiii i p.rinii acestora! bunicii copiilor %p.rinii celor doi p.rini&! unc)ii i m.tuile copiilor %adic. fratii i surorile p.rinilor 'mpreun. cu soii i soiile lor&! verii primari %fiii i fiicele unc)ilor i m.tuilor copiilor&! uneori c)iar i str.bunicii copiilor %p.rinii bunicilor&. De regula! 'ntr-o familie extins. traiesc i se gospodaresc 'mpreun. trei generaii" copiii! parintii! i bunicii. Familia monoparental$ este acel tip de familie 'n care copiii locuiesc doar cu unul dintre p.rin i. Acest lucru se poate 'nt(mpla ca urmare a divorului! a separ.rii p.rinilor! a decesului unuia dintre p.rin i! a 'nfierii de c.tre un adult a unui minor sau ca urmare a deciziei unei femei de a da natere unui copil f.r. a fi c.s.torit. sau f.r. a locui cu un b.rbat. AL#%&'A#I(% LA FAMILIA )LA*I)+ )oncubina ul sau uniunea consensuala reprezinta un mod de a trai impreuna sl cuplurilor moderne! in afara contractului casatoriei. Coabitarea consensuala este o forma de cuplu familial care seamana cu familia nucleara av(nd aceleasi functii si confrunt(ndu-se cu aceleasi probleme! diferentiindu-se doar prin faptul ca nu si-au oficializat casatoria. *ste o forma de cuplu 'nt(lnita mai frecvent printre tineri si printre cei care nu au copii. Aceasta alternativa poate constitui! deci! o etapa premergatoare casatoriei. Deseori! 'nsa! concubina ul reprezinta o forma alternativa la casatorie! un stil de viata adoptat pentru o lunga perioada de timp sau definitiv. /tudiile de sociologie au aratat ca 'n /0A concubina ul este mai frecvent printre studenti! printre cei care locuiesc 'n zonele metropolitane importante si mai putin frecvent printre cei care se declara profund religiosi. )elibatul sau nonmaria ul reprezinta un model de mena in care individualitatea se afirma in deplina libertate. Celibatul-se refera at(t la persoanele care nu au relatii intime cu alte persoane! c(t si la partenerii care locuiesc 'n mena e separate. 1 alta categorie de celibatari o constituie vaduvele2vaduvii sau persoanele divortate! care nu se mai casatoresc. Deoarece celibatul constituie un factor care determina scaderea natalitatii! 'n ma oritatea societatilor se 'ncearca descura area lui prin impunerea unor taxe pe celibat! impozite mai mari dec(t ale celor casatoriti! restrictii 'n obtinerea de credite pentr locuinte etc. Familiile fara copii. -umarul familiilor fara copii a crescut 'n a doua umatate a secolului 33. 4n unele cazuri! este vorba de infertilitate sau doar de am(narea fertilitatii 5 'n altele este vorba de optiunea definitiva de a nu avea copii. Cercetarile actuale %desi insuficiente& evidentiaza ca familiile care nu doresc copii sunt preocupate mai mult de cariera lor profesionala si au un nivel superior de educatie 5 nepriceperea de a fi parinti! lipsa vocatiei parentale! preferinta pentru un mod de viata! caracterizat prin mai multa libertate! intimitate! loisir 5absenta posibilitatii materiale %este si cazul +om(niei&.

Cuplurile de homosexuali si lesbiene- este constituita din indivizi marcati fie din punct de vedere organic! fiziologic si psi)ic! fie din punct de vedere social! prin frustrare si complexare. 4n unele tari s-a legiferat casatoria 'ntre persoane de acelasi sex %1landa&. Manifestarea acestui mod de raporturi dintre barbati sau femei trezeste 'n opinia publica rom(neasca atitudini de respingere! dat fiind faptul ca! traditional! 'n societatea rom(neasca a existat dintotdeauna familia sub forma cuplului )eterosexual. *xista asemanari 'ntre aceste cupluri si cele de )eterosexuali " 'mpartasesc notiunea de iubire romantica! sunt preocupati de situatia lor economico-financiara etc. )+*+#O&IA este o uniune legalizat. prin care dou. persoane de obicei de sexe diferite sau mai mult de doi parteneri %'n .rile care recunosc poligamia& s-au decis s. 'ntemeieze o familie! s. tr.iasc. i s.-i 'mpart. veniturile i bunurile materiale 'n comun. Prin actul c.s.toriei se creeaz. o rela ie de rudenie 'ntre familiile persoanelor implicate. C.s.toria este o institu ie 'n care relaiile interpersonale! de obicei! intime i sexuale! sunt recunoscute 'ntr-o varietate de moduri! 'n func ie de cultura sau subcultura 'n care se petrece. 1 astfel de uniune! de multe ori formalizat. printr-o ceremonie de nunt.! poate fi! de asemenea! numit. c.s.torie. 4n anumite .ri i persoanele de acelai se sex se pot c.s.tori din punct de vedere legal. 1amenii se c.s.toresc pentru mai multe motive! printre care printre care" motive uridice! sociale! emo ionale! economice! spirituale ori religioase. Acestea ar putea include c.s.toriile aran ate! obliga iile de familie! 'nfiinarea uridic. a unei unit.i de familie nuclear.! protecia uridic. a copiilor. Actul c.s.toriei! de obicei! creeaz. obliga ii legale 'ntre persoanele implicate. 4n unele societ. i aceste obligaii extind! de asemenea! pentru membrii familiilor celor care se c.s.toresc. ,I(O&#-L este un fenomen determinat de factori sociali si personali multipli. 4n plan personal divortul este determinat! de regula! de insatisfactia rezultata din incompatibilitatea celor doi parteneri! care provin fie din doua moduri de socializare prea diferite! fie din doua segmente sociale prea distantate. FA)#O&II I'*#A.ILI#+#II FAMILI%I Dificultatile materiale si sociale 'si pun amprenta asupra relatiilor dintre soti si amplifica divergentele de a existente. Divortul este initiat 'n ma oritatea cazurilor de catre femei din cauza 'nmultirii insatisfactiilor cauzate de barbati prin gradul de ocupare! uzura! abrutizare! vulgaritate si imoralitate5 susceptibilitatii specifice psi)ismului lor5 reducerii! prin emanciparea lor culturala si economica a atasamentului fata de familie. Divortul este traumatizant pentru ambii soti din cauza" sentimentului reciproc de dependenta inertiala a partenerilor5 perceptiei publice nefavorabile5 panicii specifice golului relational 'n care ram(n partenerii! generatiile lor fiind de a casatorite5 dificultatilor privind 'ncredintarea si cresterea copiilor! locuinta! veniturile! bunurile materiale etc. Posibilitatea femeii de a-si asigura singura un venit prin prestarea unei activitati este un factor ce actioneaza 'n )otar(rea pentru despartire. 4n perioada actuala! 'n +om(nia se constata cea mai 'nalta rata a divorturilor. Violenta n familie vizeaza mai ales violenta sotului fata de sotie dar si fata de ceilalti membri ai familiei %copii! parinti& ea este generata de trasaturile de personalitate! de nivelul de educatie! de modelul parental cunoscut 'n copilarie! de comportamentul sotiei si de forta ei de a interzice un asemenea comportament! de tipul de comunicare dintre membrii familiei! de respectul pe care 'l2si-l acorda fiecare etc. #ata de copii violenta poate fi manifestata si din partea mamei. *tresul social generat at(t de mediul social c(t si de evenimentele din viata sociala %divort! pierderea slu bei! exercitarea unei activitati potrivnica nivelului de aspiratii si de pregatire profesionala& accentueaza comportamentul violent si abuziv fata de copii. Multi dintre asa-zisii copii ai strazii provin din familii 'n care se manifesta un comportament abuziv si violent. Problema batrnilor - 4n epoca actuala s-a 'nregistrat o modificare semnificativa a mentalitatii si comportamentului fata de batr(ni. 4n general! 'n societatile dezvoltate se constata o foarte scazuta implicare a familiilor 'n 'ntretinerea batr(nilor. /pre exemplu

'n /.0.A circa 678 dintre persoanele 'n v(rsta nu au primit nici o 'ngri ire din partea altor membri ai familiei. 4n societatea rom(neasca putem observa 'n ma oritatea familiilor o comunicare permanenta 'ntre generatii si acordarea de spri in pentru generatia 'n v(rsta. $otusi! evenimentele din 9:6: au erodat si la noi relatiile dintre parinti si copii! fara 'nsa a putea sustine ca acest fenomen este o tendinta generalizata a societatii rom(nesti. -u este mai putin adevarat ca 'n societatea rom(neasca actuala! batr(nii nu dispun de un sistem de asigurari de sanatate sau de viata adecvat si de aceea spri inul acordat de copii ram(ne fundamental. Masura 'n care functiile familiei s-au diminuat releva masura 'n care familia a decazut si! totodata! masura prin care este concurata de stiluri de viata alternative.

CAPI$1L0L ;I

C0L$0+A 1+<A-I=A$I1-ALA

Lectia 1/

)-L#-&A

$ermenul de cultura a fost folosit pana in secolul al 3I3-lea cu semnificatia de cultivare a pamantului! a plantelor! agricultura. In paralel cu aceasta semnificatie a circulat o alta semnificatie data in perioada +enasterii! aceea de cultivare a mintii! a spiritului. )ultura reprezinta un ansamblu de valori materiale si spirituale, un mod de viata, relativ stabil, dobandit si transmis de la o generatie la alta prin schimbari continue si fi!ate prin mecanisme constiente sau subconstiente. Cultura poate fi inteleasa ca" - produs - adica ceea ce se obtine in urma productiei culturale" creatii! opere stiintifice! te)nice! artistice. *a functioneaza ca patrimoniu si se transmite de la o generatie la alta prin traditie. - proces de producere de bunuri! valori! norme! simboluri! semnificatii. Acest proces cuprinde mai multe etape de la producerea! multiplicarea si reproducerea pana la difuzarea si circulatie. - comportament uman adica >un mod de a face?! prescris printr-un act cultural! de exemplu procesul de adaptare. #unctiile culturii" functia de adaptare- asigura supravietuirea! ca raspuns la conditiile de mediu functia de socializare- presupune transformarea fiecarui individ intr-un membru al societatii! prin insusirea normelor functia de reproducere- prin memorizare! stocare si transmitere a culturii. De obicei asociem adesea o valoare materiala sau morala a unui popor! care constituie un element de indetitate. De exemplu cand spunem *lvetia ne gandim la ceasuri! banci! <ermania- disciplina! Italia- muzica! @aponia- aparatura electronica functia de comunicare- prin care se exprima acordul sau dezacordul in in relatiile interumane si se impartasesc valori si semnificatii. )ultura si civilizatie Pentru a preciza mai clar intelesul termenului de cultura trebuie sa incercam sa il diferentiem de un alt termen uzual! folosit in stransa legatura cu el uneori c)iar ca sinonim. *ste vorba de termenul de civilizatie. Diferenta dintre cele doua este data de amploarea si de raspandirea culturii. Astfel spunem ca o cultura a atins stadiul de civilizatie in masura in care produsele sale sunt apreciate si preluate de alte culturi sau societati. Putem spune deci ca termenul >civilizatie? are o extensie mult mai mare. /tructura culturii" a0 componenta ideatica- se refera la totalitatea ideilor%valori! credinte! mituri& care sunt ve)iculate intr-o societate data. 1 categorie speciala o reprezinta valorile- sunt idei pretuite! respectate de catre membrii unei comunitati. b0 componenta obiectuala- se refera la toate tipurile de produse culturale care au existenta materiala. *ste componenta cea mai vizibila a culturii c0 componenta normativa- se refera la totalitatea regulilor pe care oamenii le respecta intr-o societate. Acestea sunt modele prescrise de comportament pentru anumite situati sociale. )ontactul dintre culturi Atunci cand doua societati interactioneaza! culturile lor intra si ele in contact! caz in care sunt posibile trei tipuri mari de situatii" - Aculturatia este procesul prin care! ca urmare a contactului dintre doua culturi! se a unge la aparitia unor complexe culturale noi. - Acomodarea este procesul prin care doua culturi diferite a ung sa isi defineasca granite clare si sa convietuiasca fara sa se transforme in mod radical. - Asimilatia este procesul prin care o cultura a unei comunitati si-a pierdut identitatea si a fost inglobata in cultura dominanta! respectiva populatie nu pastreaza decat anumite complexe culturale proprii! deci cultura sanu mai exista decat ca o subcultura a unei culturi dominante.