La numereala roluri in familie si altele

Rolul nostru in familie

de Claudiu Ganciu, psiholog - psihoterapeut

In articolul trecut vorbeam despre relatiile care se stabilesc intre diferite persoane, in cadrul unei
familii. V-am propus ca model o familie compusa din 3 persoane - el, ea si copilul pe care i-am
denumit (M) - el, (F) - ea si C - copilul.
In acest articol ne vom opri asupra unui termen si concept esential in ceea ce priveste viata
noastra - rolul.
Rolul este un cuvant cheie in orientarea moreniana si in practica de zi cu zi a vietii noastre. Rolul
ne permite o buna si usoara intelegere a vietii si este un instrument de autodiagnosticare foarte
simplu. Daca am defini rolul in sens larg, ar fi necesar sa luam aceste relatii si sa le privim astfel:
In relatia (M) - (F), fiecare din cei doi are un rol. Rolul este strict definit de cei doi. Astfel, cand
sotul sau sotia ajunge acasa si este si partenerul, comportamentul sau in ansamblu se modifica,
capata o anumita specificitate pe care celalalt o resimte intr-un anumit fel.
Specificul inconstient in care este receptat o anumita persoana devine un rol in sens larg. Rolul se
defineste preponderent inconstient prin interferarea persoanei celuilalt ca un obiect clar definit
care permite actualizarea unei pulsiuni. Inserarea inconstienta in rol asigura placerea sau
neplacerea, asigura eficienta sau ineficienta unei relatii.

In familia model enuntata mai sus avem mai multe roluri:

Rolul de sot;
Rolul de sotie;
Rolul de tata;
Rolul de mama;
Rolul de fiica a mamei;
Rolul de fiica a tatalui.
Fiecare din aceste roluri se caracterizeaza prin anumite coordonate emotionale, afective,
inconstiente. Fiecare rol poate fi analizat si integrat. In mod obisnuit, disfunctia inteleasa la
nivelul unui rol afecteaza in mod implicit toate celelalte roluri.
Sa luam ca parte componenta relatia mama - copil. Aceasta este prima relatie care se stabileste in
existenta oricarui om. Chiar daca nu vorbim despre mama naturala, vorbim despre o figura
materna care preia rolul de mama. Indiferent de relatia naturala, exista o figura care joaca acest
rol.
Sa privim acum acest proces din perspectiva mamei si apar inerent cateva intrebari care sunt
importante:
cum recepteaza rolul femeia respectiva;
cum simte copilul;
care sunt temerile, fricile, ce rezerve par a se manifesta;
cum gandeste si care este ideatia sa cu privire la acest rol.
Intrand in sfera acestui rol, granitele se deschid foarte mult si ofera o imagine deosebita prin care
o persoana traieste ipostaza respectiva. Pastrand contextul, sa urmarim situarea in realitate:
"scutece, gradinite, biberon, manuale de scoala, imbracaminte, alimentatia noului nascut, etc.
Dar dincolo de ele, exista si tot felul de emotii si trairi prin care mama isi joaca rolul. De
asemenea, in jucarea acestui rol, mama nu se raporteaza prea des la copilul din realitate, ci la un
ceva care este al sau.
2

Preocuparea pentru alimentatie poate fi, in fapt, receptarea copilului din perspectiva propriei
temeri privind propriul comportament alimentar, propria nevoia de siguranta, stabilitate.
Daca latura reala a rolului este una functionala, ea se va desfasura de la sine. Ramane problema
psihologica a laturii imaginare a rolului. Daca aici exista disfunctii, daca exista neplacere, daca
exista temeri, laturi pur imaginative, acestea vor interfera cu partea externa si se va crea o
deturnare.
Astfel, comportamentul va deveni mult mai exagerat. Copilul va reactiona cu neplacere la
mancare, iar senzatia mamei ca acest copil nu mananca, ca are probleme de alimentatie va fi mult
mai puternica si va putea crea tensiuni in campul relatiei (M) -(C).
Cat timp rolul de mamei este dificil de jucat, deoarece exista o anumita tensiune in campul
psihologic al femeii, aceasta va conduce la dificultati in relatia cu copilul si, implicit asupra
rolului copilului.
Similar sta relatia din cuplu. Dificultatile de a juca un rol al unuia dintre membrii va conduce la
afectarea relatiei si la un impact negativ asupra partenerului.
In familie rolurile sunt jucate intr-un interval de timp destul de scurt. Sintetizand, s-ar putea
spune ca o persoana joaca un rol in masura in care este aici si acum cu o alta persoana. Implicit,
se va implica in acest rol si il va juca intr-un mod mai mult sau mai putin satisfacator, mai mult
sau mai putin eficient, mai mult sau mai putin spontan.
Sa luam o situatie
El si ea sunt in pat, este seara. Ei isi joaca rolurile din cuplul lor. In mintea ei este copilul care
este dincolo. Ea isi joaca rolul de mama. Implicit, apare o prima problema data de neconcordanta
rolurilor. Ea joaca de rolul mama cand, in realitate, este in rolul de sotie.

De aici apar multe probleme situationale deoarece aceasta situatie este inadecvata in ansamblu.
Nu poti sa fii acasa cand esti la serviciu. Nu poti sa te gandesti la cumparaturi cand faci dragoste.
Toate acestea sunt distorsiuni profunde prin care rolurile se amesteca. A identifica rolul pe care il
joci de fapt este important deoarece astfel se identifica mai usor temerile avute.
Exista un motiv pentru care femeia isi joaca rolul de mama si nu de sotie. Ea simte cumva toate
aceste temeri iar ceea ce este cert este ca are dificultati in a fi in aceste doua roluri. Ca si cum ar
simti o anumita insatisfactie in ceea ce priveste ipostaza de mama cat timp este cu copilul si
anumite trairi o determina sa actioneze in acest sens.
Rolurile multiple pe care le joaca o persoana la un moment dat sunt importante si pot fi descrise
cu usurinta de fiecare din noi. "Rolul", ca si componenta familiei, este si o invitatie la o analiza
sumara a ceea ce se intampla in viata ta. Tu cum ai descrie rolurile din familia ta?
Nu in ultimul rand, rolul de mama este una din componentele principale ale work - shop - ului
organizat de CPAP (Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie) in Timisoara, in ultimul
week - end al lunii mai, pe tema "relatiei mama - copil".
In cadrul lor se vor intalni doua metode psihoterapeutice care vor viza modalitati profesioniste de
interventie in aceste cazuri, precum si alte asepcte ale relatiilor in aceasta diada. Consider ca acest
work - shop este o completare practica binevenita a acestui concept functional - rolul.
Dar indiferent daca simti nevoia sa-l vezi in practica sau nu, interogatia privind rolul si ceea ce se
intampla astfel situat in familia ta este binevenita deoarece daca vei constata ceea ce nu merge iti
va fi mult mai usor sa te axezi pe ceea ce simti, pe ceea ce este in tine, pe ceea ce esti tu de fapt.
Toate acestea fac ca nevoia ta de roluri noi sau de roluri diversificate sau de roluri creative sa fie
logica si importanta emotional.
Prin intermediul rolurilor iti va fi mai usor sa-ti analizezi relatiile. Spre exemplu, constati ca
relatia cu sotul nu functioneaza dar in acelasi timp, de fiecare data cand intra in casa vezi ca tu
incepi sa joci rolul "femeii furioase si nemultumite".
4

Despre varietatea rolului saptamana viitoare.

http://www.eva.ro/dragoste/relatii/rolul-nostru-in-familie-articol-1960.html CONSULTAT LA
DATA DE 1 MARTIE 2008

Rolul tatalui in educatia copiilor

Pana de curand, cercetatorii au studiat cu preponderenta relatia copilului cu mama sa. Parea mult
mai firesc sa pui in relatie dezvoltarea copilului cu modul in care mama si copilul isi construiesc
interactiunea. S-a constatat insa necesitatea cercetarii influentei relatiei de atasament pe care
copilul o are cu tatal sau.
Un tata de succes este acela care a trecut prin toate etapele educative alaturi de copilul sau. Tatal
este pentru copilul mic o a doua mama, mai putin prezenta desigur, dar din partea caruia se
asteapta la aceleasi manifestari de tandrete si de aprobare, la aceleasi schimburi afective prin
intermediul micilor jocuri si uneori chiar la ingrijiri pe care tatal modern le acorda cu mare
placere (schimbatul scutecelor, baita).
Este evident ca tatii se ocupa din ce in ce mai mult de copiii lor. Au trecut vremurile cand
considerau ca de bebelusi se ocupa numai femeile. Nu cu mult timp in urma, multi dintre ei se
simteau jenati sa se plimbe impingand un landou, sau umiliti cand schimbau un scutec. Astazi, a
devenit ceva banal sa treci pe langa un tata tanar care poarta bebelusul intr-un sac-cangur pe
burta.
De multe ori tatal, impresionat de bebelus, se simte stangaci: nu stie cum sa-l tina, nici cum sa
5

comunice cu el. Pentru ca mama dobandeste foarte repede experienta prin contactul zilnic cu
copilul, se produce o anumita distantare fata de tata, care este ocupat cu activitatile lui
profesionale. In momentul acesta, cercul vicios se inchide: tatal, devenit de fapt mai putin
competent decat mama si simtindu-se tinut la distanta, o va lasa pe ea sa se ocupe de tot.
Cu toate acestea, a te ocupa foarte devreme de bebelus, ca tata, este cel mai bun mijloc de a
depasi teama si de a crea o buna relatie cu el. Devii tata printr-un exercitiu concret al paternitatii
si toti cei care s-au ocupat de bebelusul lor au gasit in aceasta o mare placere.
Chiar daca schimbatul scutecelor de catre tata nu se realizeaza frecvent, chiar daca preparatul
laptelui de seara nu se desfasoara in modul cel mai adecvat cu putinta, iar la baita uneori tatal mai
mult priveste si da indicatii mamei, totusi participarea la toate etapele educative sporeste sansa
unei bune legaturi si unui atasament emotional solid fata de copil.
Faptul ca nu au timp suficient nu este o scuza pentru ca tatii sa nu se ocupe de educatia copiilor,
rolul lor fiind esential in dezvoltarea armonioasa a acestora. Daca tatal lasa la indemana altor
persoane educatia copiilor, exista momente in care este posibil sa fie depasit de evenimente.
In asemenea momente, tatal poate descoperi ca exista principii educative la care nu adera, dar
care au fost folosite pe copilul sau. Poate regreta ca nu a fost alaturi de copil cand acesta a
deprins abilitati-cheie si poate sa incerce sa compenseze absentele printr-o supraimplicare
emotionala (care, in momentul in care va fi retrasa, va produce cu siguranta o reactie emotionala
puternica din partea copilului).
Educatia copiilor nu inseamna numai informatii si supraveghere. Un element important in
educarea copilului este concordanta de mesaje intre persoanele care se ocupa de cresterea lui. De
multe ori, simpla validare din partea tatalui (in termeni de "bravo" sau batai incurajatoare din
palme) a unor progrese in educatie raportate de mama, bona sau de bunica are o valoare imensa
in intarirea pozitiva a invatarii.
Tatal este cel care ar trebui sa dea o consistenta morala educatiei si care, in momente-cheie, poate
6

introduce conceptele de "nu", "nu ai voie", "sub nici o form". Daca nu devin "sperietoare" pentru
copii lor, tatii au sansa sa transmita mesaje clare despre ceea ce este bine si rau, gresit sau corect,
permis sau nepermis. Tatal ar trebui sa fie cel care, cu blandete, dar si fermitate, pune limitele
unei explorari a realitatii, debordante si haotice, pe care o efectueaza cei mici.
Autoritatea paterna ar trebui utilizata in momente cheie, pentru insusirea unor principii de viata.
Tatal stabileste normele, el este cel care impune regulile, fiind un element important de control al
comportamentului copiilor. Totusi, un tata rece si distant va fi cu siguranta ocolit de catre copii
sai, asa cum un tata care "una spune si alta face" va fi discreditat de catre odrasle, oricat de bune
ar fi sfaturile sau informatiile sale.
Cercetatorii au concluzionat ca taticii care sunt prezenti mai mult timp in cadrul familiei au copii
cu un grad de dezvoltare mult mai mare, sunt mult mai responsabili si mai abili verbal. Acest fapt
deriva din structura nativa a barbatului de a fi mai ferm in anumite situatii, cand mama este
coplesita de emotie. Aici, rolul tatalui este important in a asigura fermitatea deciziilor.
Statistic, tatal este persoana care petrece cel mai putin timp cu copilul. De aceea, momentele
petrecute impreuna ar trebui sa fie momente extrem de intens traite. Exista insa tati care prefera
sa faca mai multe lucruri deodata, mai ales atunci cand se joaca cu copiii. Unii vorbesc la telefon,
altii, mai scriu cate un mail, stau cu un ochi la copil si cu unul la televizor. Bunul simt (dublat de
parerea specialistilor) spune ca atunci cand ne jucam cu copiii nostri ar trebui sa nu facem nimic
altceva.
S-a constatat ca tatii adopta o functie de "deschidere catre lume" pentru copiii lor. Copilul are
nevoie de stimulare intr-un mediu securizant. Prin intermediul interactiunilor cu preponderenta
lucide si fizice cu copilul, tatal il ajuta pe acesta sa se consolideze din punct de vedere emotional
si cognitiv.
Tatal devine catalizator pentru copil, il ajuta sa invete sa isi asume riscuri, sa aiba initiative, sa
exploreze, sa faca fata obstacolelor, sa se afirme ca personalitate in fata celorlalti care-l
inconjoara. De exemplu, un "meci de fotbal" cu tatal, pentru un copil prescolar este un mod in
7

care el se poate repera intr-un mediu competitiv, dar intr-un cadru extrem de securizant.
"Simplul" fapt ca tatal sau are incredere in el in asemenea maniera incat fac impreuna o echipa,
este valorizat si securizant pentru copil, caci potentialul esec este suportat de amandoi (deci si de
un adult care stie si are puterea sa gestioneze esecul), iar reusita este o bucurie pentru amandoi.
S-a emis ipoteza ca absenta sau prezenta discontinua a tatalui in viata copilului poate explica
problemele de adaptare sociala a adolescentilor, mai ales a baietilor. De asemenea, s-a estimat ca
exista posibilitatea de a fi o legatura intre relatiile saracacioase in schimburi afective ale copiilor
cu tatii lor si dificultatile de interiorizare a unor reguli sociale si incalcarea lor, comportamente
deviante si abandonul scolar.
Exista teorii care, pentru a caracteriza rolul tatalui in dezvoltarea copilului, vorbesc despre
"relatia de activare". Practic, sunt separate rolurile mamei si al tatalui: mama ofera securitate, pe
cand tatal ii ofera sansa de a se activa si autodepasi.
Figura tatalui in peisajul familiei este o parte esentiala dintr-un puzzle care se formeaza in mintea
unui copil. Lipsa acestei parti importante creeaza in sufletul celui mic o lacuna majora de
dezvoltare psihica. De aceea, prezenta tatalui asigura pilonul pe care anumite trasaturi de caracter
ale celui mic trebuie sa se sprijine.
Si aici, vorbim de increderea in sine, de capacitatea organizatorica, de posibilitatea de a relationa
cat mai mult cu cei din jur si gasirea unui sprijin puternic. Sigur ca toate acestea pot fi gasite si
prin modelul matern, insa aceasta latura tinteste mai mult catre alte aspecte ale personalitatii,
precum trairea emotiei, spiritul de organizare si perfectare, perseverenta si abilitati cognitive
subtile.
Fiecare tata ar trebui sa petreaca zilnic un moment de intimitate cu copilul lui si sa se ocupe de el,
singur, in fiecare saptamana, un timp mai indelungat, o jumatate de zi sau o zi intreaga. Tatal,
mama si copilul nu au decat de castigat. Psihologii accentueaza faptul ca, in dezvoltarea
armonioasa a copilului, influentele educative venite pe filiera materna si pe cea paterna sunt la fel
8

de importante, existand o complementaritate a acestora.

Laura Cristea
Antoanette Services
www.ajutormenaj.ro
http://www.eva.ro/familie/articol1060.html
consultat la date de 1 martie 2008

Familia - Distributia Rolurilor in Familie in Mediul Rural si Urban

Profesor: Popescu
Domenii: Sociologie

Familia - distributia rolurilor in familie in mediul rural si urban

Distributa rolurilor in familia moldoveneasca
in mediul rural si urban
Mariana Nicolaescu, laboratorul de Sociologie
Istoria vie a umanitatii, sub dimensiunile sale biologica, psihologica, socioculturala, economica si
politica apartine familiei, coexistentei barbatului si a femeii, a relatiilor dintre ei, a relatiilor cu copiii.
Familia s-a dovedit a fi una din cele mai vechi si stabile forme de comunitate umana, cea care asigura
perpetuarea speciei umane, evolutia si continuitatea vietii sociale.
Familiile din societatile contemporane, au suferit in ultimele decenii transformari profunde.
Schimbarile care au intervenit in interiorul ei sunt atat de importante, incat si termenul de familie a
devenit tot mai ambiguu, el tinzand sa acopere astazi realitati diferite de cele caracteristice generatiilor
precedente. Dinamismul puternic al structurii si functiilor familiei pot aparea uneori surprinzatoare si,
mai mult decat atat, poate avea o semnificatie nefasta. Iar in discursurile politice si stiintifice, intalnim
deseori opinia conform careia familia este cea mai fidela posesoare a traditiilor si a valorilor nationale.
9

Ea este una din cele mai conservatoare (in sensul bun al cuvantului) segmente ale societatii. Contrar
acestor opinii, familia este mai putin 'depozitara' si mai curand 'barometrul' tuturor schimbarilor
sociale. Ca rezultat familia a devenit tot mai sensibila la toate transformarile petrecute in societate.
11363toh92lmi1h
Daca debutul sec.XX marca inceputul extinderii si generalizarii sistemului familiei nucleare, decenilul
al noualea consemneaza regresul acesteea. Familia, arata specialistii, a devenit insulara. Una din
functiile traditionale, cea de ingrijire a varstnicilor este pe cale de disparitie, iar functia de socializare a
copiilor, este impartasita cu alte institutii sociale. Schimbarea statusului social a femeiii prin implicarea
ei in activitati profesionale extrafamiliale determina noi configuratii ale raporturilor dintre cei doi
parteneri, in sensul unei regandiri, redefiniri ale rolurilor acestora. Copilul ocupa un rol central,
altadata mai putin inregistrat, fapt ce conduce la randul sau la stabilirea de noi relatii intre parinti, pe de
o parte (de exemplu, redistribuirea responsabilitatilor in educatie si ingrijirea copiilor), iar pe de alta
parte, la noi raporturi intre parinti si copii. Familia devine din ce in ce mai mult un loc de refugiu
afectiv ca reactie la conditiile stresante ale mediului exterior. Deci, familia si-a pierdut mult din
caracterul ei de institutie sociala. Cuplul, familia fiind mai mult interesat de satisfacerea propriilor
interese si mai putin de realizarea sarcinilor pe care societatea le atribuie institutiei familiale. Aceasta
noua perspectiva a indus schimbari majore la nivelul functiilor familiale, deoarece perturbarile
manifestate la nivelul uneia dintre ele au avut un impact direct si asupra celorlalte. Deci, vom studia
distributia rolurilor familiei moldovenesti in functie de cele doua axe: traditionalitate/modernitate. La
aceasta se poate ajunge prin studierea evolutiei rolurilor familiale si anume care sunt rolurile sotiei si a
sotului in cele doua medii, rural si urban, si care sunt factori care contribuie la distributia rolurilor.
Astfel, in cadrul familiei, vom admite urmatoarea ipoteza conform careia traditionalitatea este specifica
ruralului in timp ce urbanul se asociaza inerent cu modernitatea.
Problematica organizarii vietii de familie si a consecintelor ei functionale, a evolutiei rolurilor
masculine si femenine apare in lucrarile ganditorilor antici si a celor renascentisti, iar odata cu
constituirea sociologiei ca stiinta, familia a reprezentat un obiect de studiu privelegiat. Daca la inceput,
cercetarea familiei s-a facut in cadrul unor modele etnolingvistice si istorice, ulterior familia a devenit
obiectul unor studii analitice, de ordin psihologic, sociologic, psihosocial, sexologic si psihopatologic,
tinzand sa fie definita in termeni de comunicare si intercomunicare interpersonala. Dar abia incepand
cu anii '60, si pana in prezent, cercetarile sociologice au cunoscut o dezvoltare fara precedent. Aceasta
se datoreaza faptului ca in ultimele decenii, familia a suferit mutatii profunde in ceea ce priveste
10

structura si functiile sale. Cercetarile cele mai recente sunt dedicate in special imbogatirii metodologiei
cercetarii (B.C. Miller, 1986) si fundamentarii teoretice a proceselor de dezvoltare dinamica si
deteriorare a relatiilor familiale, a rolurilor masculine si femenine in cadrul casatoriei.
Preocuparea pentru efectuarea unei cercetari privind problematica familiei provine din ideea ca noi toti
traim in cadrul structurilor familiale, intr-un sistem de relatii sociale. Iar cele mai importante relatii
sunt cele stabilite in familie, intrucat acestea sunt primare si definitorii pentru personalitatea
individului. Pentru a intelege, preveni si inlatura disfunctiile cuplului conjugal este necesar sa se
cerceteze mai intai modul cum functioneaza cuplu, studiind dinamica modelelor interactionale in
evolutia familiei, a structurilor de rol familial, mecanismele si factorii generatori ai disfunctiilor si
dezorganizarii maritale.
Actualitatea temei mai rerzita si in faptul ca familia a suferit modificari profunde la relatiilor dintre
membrii ei. S-a trecut de la familia traditionala la cea moderna. Au avut loc schimbari in cadrul
functiilor familiei si in distribuirea rolurilor conjugale. Sotul nu mai este considerat singurul care
contribuie la bugetul familia. Sotia in ziua de astazi are grija nu numai de familie dar mai este
incadrata in campul muncii. Toate aceste schimbari necesita o studiere aprofundata si o analiza
stiintifica, deoarece asa studii inca nu au fost intreprinse in Republica Moldova. Studii care sa cuprinda
anume aceste particularitati. Astfel acest studiu isi propune anume acest lucru de a studia cum sunt
distribuite rolurile conjugale in familia moldoveneasca in cele doua medii: rural si urban.
om363t1192lmmi
Pe acest fundal scopul cercetarii este determinarea distribuirii rolurile conjugale in familia
moldoveneasca rurala si urbana. Pentru atingerea acestui scop au fost inaintate urmatoarele obiective:
- analiza paradigmelor sociologice in studierea vietii de familie;
- evidentierea aspectelor metodologice in studierea familiei;
- determinarea cadrului legislativ privind drepturile si obligatiile sotilor in cadrul familiei;
- efectuarea unei cercetari calitative pe baza ghidului de interviu pentru a determina modul de
distribuire a rolurilor conjugale in familia rurala si urbana in Republica Moldova;
- analiza rezultatelor si elaborarea unui set de recomandari pentru viitorele politici familiale;
Pentru realizarea scopului si a obiectivelor au fost formulate urmatoarele ipoteze, care sa faciliteze
desfasurarea cercetarii:
- Distribuirea rolurilor conjugale se face in dependenta de valori si nivel de instruire;
- Valoarea principala in functie de care sunt distribuite rolurile conjugale este autoritatea;
11

- Sotia poarta o dubla povara: munca casnica si extracasnica;

- Familia din mediul rural este o familie traditionala comparativ cu cea din mediul urban care prezinta
unele tendinte de modernizare.
Numeroase modalitati de abordare a familiei, care sunt discutate si sistematizate in lucrare, conduc la
ideea ca esenta structutii si functionalitatea familiei este psihosociala. Conteaza nu personalitatile luate
in sine, ci relatia, interactiunea dintre ele, profilele asemanatoare de personalitate incluse in relatiile
conjugale diferite putand sa duca la evolutii si climate diferite. Familia este tocmai sistemul unor
personalitati aflate in interactiune si interdependenta mutuala, sistem in interiorul carora se petrec
schimbari comunicationale si emotionale, perceptii, evaluari si valorizari interpersonale, se deruleaza
procese de rol marital, parental si filial.
Apartinand unor orientari conceptuale diverse, sub aspectul analizei specificului si functiilor familiei,
au fost intreprinse numeroase cercetari privind rolul de sot si sotie. Un aport considerabil in studierea
vietii de familie au adus urmatoarele teorii: teoria dezvoltarii, teoria structurala, teoria functionala,
teoria sistemica si teoria istorica. Toate aceste teorii incearca sa explice modul de functionare a
familiei, care sunt etapele prin care trece un cuplu, care sunt rolurile sotului si a sotiei, care sunt
relatiile ce se stabilesc intre membrii ei. Cercetatorii romani Iolanda Mitrofan, Maria Voinea, Ioan
Mihailescu si Petru Ilut au efectuat un sir de studii privind viata de familiei.
Distributia rolurilor in familia moldoveneasca este in primul rand cauzata de reincadrarea femeii in
productie si in alte activitati extrafamiliale, de mediul social in care se afla familia, de nivelul de
instruire si cultura a partenerilor. Pentru a dezvalui caracteristicile rolurilor conjugale in familia
moldoveneasca este necesar sa privim familia si distributia rolurilor pe axa traditionalitate/modernitate.
Ipoteza de la care am pornit consta in ideea ca traditionalitatea este specifica ruralului, iar urbanul se
asociaza inerent cu modernitatea. Dar mai intai este necesar de a prezenta raportul traditionalitate /
modernitate si realitatile pe care acest raport le implica in societatea

http://facultate.regielive.ro/fituici/sociologie/familia_distributia_rolurilor_in_familie_in_mediul_
rural_si_urban-15374.html
consultat la data de 1 martie 2008

12

Distributia rolurilor n familia moldoveneasca in mediul rural si urban

Domenii: Sociologie
Familiile din societatile contemporane, au suferit n ultimele decenii transformari profunde.
Schimbarile care au intervenit n interiorul ei sunt att de importante, nct si termenul de familie a
devenit tot mai ambiguu, el tinznd sa acopere astazi realitati diferite de cele caracteristice generatiilor
precedente. Dinamismul puternic al structurii si functiilor familiei pot aparea uneori surprinzatoare si,
mai mult dect att, poate avea o semnificatie nefasta. Iar n discursurile politice si stiintifice, ntlnim
deseori opinia conform careia familia este cea mai fidela posesoare a traditiilor si a valorilor nationale.
Ea este una din cele mai conservatoare (n sensul bun al cuvntului) segmente ale societatii. Contrar
acestor opinii, familia este mai putin 'depozitara' si mai curnd 'barometrul' tuturor schimbarilor
sociale. Ca rezultat familia a devenit tot mai sensibila la toate transformarile petrecute n societate.
Daca debutul sec.XX marca nceputul extinderii si generalizarii sistemului familiei nucleare, decenilul
al noualea consemneaza regresul acesteea. Familia, arata specialistii, a devenit insulara. Una din
functiile traditionale, cea de ngrijire a vrstnicilor este pe cale de disparitie, iar functia de socializare a
copiilor, este mpartasita cu alte institutii sociale. Schimbarea statusului social a femeiii prin implicarea
ei n activitati profesionale extrafamiliale determina noi configuratii ale raporturilor dintre cei doi
parteneri, n sensul unei regndiri, redefiniri ale rolurilor acestora. Copilul ocupa un rol central,
altadata mai putin nregistrat, fapt ce conduce la rndul sau la stabilirea de noi relatii ntre parinti, pe de
o parte (de exemplu, redistribuirea responsabilitatilor n educatie si ngrijirea copiilor), iar pe de alta
parte, la noi raporturi ntre parinti si copii. Familia devine din ce n ce mai mult un loc de refugiu
afectiv ca reactie la conditiile stresante ale mediului exterior. Deci, familia si-a pierdut mult din
caracterul ei de institutie sociala. Cuplul, familia fiind mai mult interesat de satisfacerea propriilor
interese si mai putin de realizarea sarcinilor pe care societatea le atribuie institutiei familiale. Aceasta
noua perspectiva a indus schimbari majore la nivelul functiilor familiale, deoarece perturbarile
manifestate la nivelul uneia dintre ele au avut un impact direct si asupra celorlalte. Deci, vom studia
distributia rolurilor familiei moldovenesti n functie de cele doua axe: traditionalitate/modernitate. La
aceasta se poate ajunge prin studierea evolutiei rolurilor familiale si anume care sunt rolurile sotiei si a
sotului n cele doua medii, rural si urban, si care sunt factori care contribuie la distributia rolurilor.
Astfel, n cadrul familiei, vom admite urmatoarea ipoteza conform careia traditionalitatea este specifica
13

ruralului n timp ce urbanul se asociaza inerent cu modernitatea.

http://facultate.regielive.ro/referate/sociologie/distributia_rolurilor_n_familia_moldoveneasca_in
_mediul_rural_si_urban-506.html
consultat la data de 1 martie 2008

Sociologia Familiei
Profesor: Maria Voinea
Domenii: Sociologie
Rolurile conjugale reprezinta o componenta importanta a vietii de familie, asigura unitate si coeziune
familiei. Sunt marcate de relatiile natural-biologice ale cuplului, de complexitatea si profunzimea celor
spiritual-psihologice, morale, juridice si economice.
A. Brge spunea: Familia constituie un soi de personalitate colectiva a carei armonie generala
influenteaza armonia fiecareia dintre parti. Un rol important intr-o familie este realizarea
descendentei. Acest rol contribuie la implinirea rosturilor fundamentale ale familiei, antreneaza
obligatii si responsabilitati noi, modalitati diverse de raportare la ei insisi, unul la celalalt si la proprii
lor copii.
R. Vincent realizeaza o clasificare a modelelor de conduita conjugala si a efectelor acestora pentru
descendenti:
1. Parinti excesiv de preocupati doar de dragostea lor
2. Parinti indiferenti preocupati de ei insisi
3. Parinti infantili
4. Parinti conflictuali.
Rolurile conjugale sunt extreme de complexe. Viata de familie este marcata de relatiile spiritualpsihologice si morale care sunt intemeiate pe sentimente de dragoste. Acestea se pot impartii in:
- Dragoste conjugala
- Dragoste maternal si paterna
- Dragoste filiala (a descendentilor fata de ascendenti)
- Dragoste fraternala.
14

Relatiile conjugale depend foarte mult si de moralitatea cuplului, de religie, traditii, obiceiuri, tabu-uri,
interdictii.
In societatile traditionale, familia reprezenta o unitate de productie in cadrul careia sarcinile si
responsabilitatile erau foarte bine precizate in functie de sex, varsta, rangul nasterii.
Din perspective rolurilor conjugale, se disting doua tipuri de familii:
1. Familii in care rolurile conjugale sunt asumate corespunzator cerintelor si exigentelor normalitatii
functionale a cuplului
2. Familii in care rolurile conjugale sunt realizate partial si nesatisfacator ducand la indiferenta si
tensiuni in familie.
Reusita maritala depinde in mare masura de capacitatea partenerilor de a-si asuma rolurile conjugale.
In familia conjugala se resimt si actioneaza influente ale modelelor de rol din familile de origine ale
celor doi soti.
Autoritate joaca un rol important si ea in familie.
Se disting mai multe forme de autoritate:
- Autoritatea ascendentilor asupra descendentilor
- Forme secundare de autoritate se intalnesc in societatile moderne in care are loc un accentuat
proces de emancipare economica si sociala a tinerilor.
Tipul autoritar este dominat in regula de barbat. In societatea moderna se practica tipul egalitar intr-o
familie, in care autoritatea este impartita intre cei doi parteneri. Aceasta familie mai este numita si
familia de parteneri.
Intr-un studio realizat de Elizabeth Bott sunt depistate cateva tipuri de familii dupa modul in care sunt
asumate rolurile si autoritarea partenerilor:
- Familii in care ambii soti indeplinesc separat si independent o serie de roluri familiale
- Familii in care ambii soti indeplinesc cat mai multe din treburile casnice impreuna.
http://facultate.regielive.ro/proiecte/sociologie/sociologia_familiei-5823.html?in=all&s=roluri
%20in%20familie
consultat la data de 1 martie 2008

15

Perceptia Sociala a Familiei, Casatoriei si Divortului

Profesor: Mihai Anitei
Domenii: Psihologie
REZUMAT
Prin prezenta cercetare ne-am propus sa analizam perceptia sociala asupra familiei, casatoriei si
divortului de catre tinerii necasatoriti.
Un obiectiv secundar a fost acela de a observa importanta familei in viata tinerilor. Un alt obiectiv a
fost de a analiza daca tinerii doresc ca familia sa se bazeze pe iubire reciproca. Alte obiective
secundare au fost analizarea preferintelor tinerilor cu privire la casatorie; observarea acordului tinerilor
asupra divortului; analizarea impactului divortului parintilor asupra opiniilor tinerilor cu privire la
divort; si de asemenea s-a urmarit a se afla daca tinerii sunt constienti de impactul pe care il are
divortul parintilor asupra copiilor.
Ipoteza generala a cercetarii a fost: Perceptia sociala a familiei, casatoriei si a divortului este
influentata de sexul tinerilor necasatoriti si de stabilitatea familiei de provenienta. Ipotezele de
cercetare au fost: 1. Familia ocupa un loc important in viata tinerilor; 2. Tinerii doresc ca familia sa
fie bazata pe iubire reciproca; 3. Tinerii prefera casatoria; 4. Tinerii sunt de acord cu divortul; 5.
Daca parintii tinerilor au divortat, atunci tinerii ar incerca sa aiba o familie fericita pentru a evita
divortul; 6. Tinerii sunt constienti de impactul divortului asupra copiilor.
Variabila dependenta pentru ipoteza generala, dar si pentru ipotezele de cercetare a fost tinerii
necasatoriti. Variabilele independente pentru ipoteza generala au fost sexul si parintii. Pentru
ipotezele de cercetare variabilele independente au fost urmatoarele: familia, iubirea, casatoria,
divort, opinii despre divort si constientizarea impactului divortului asupra copiilor.
Metodele utilizate au fost metoda chestionarului si metoda observatiei nestructurate pentru culegerea
datelor si metoda analizei de continut ca metoda de prelucrare a datelor.
Am utilizat un design descriptiv transversal.
Subiectii cercetarii noastre au fost alesi in mod aleatoriu din cadrul tinerilor necasatoriti si au participat
voluntar. Esantionul a fost format din 57 de subiecti, dintre care 26 de subiecti de sex feminin si 31 de
subiecti de sex masculin, 44 de subiecti cu parinti nedivortati si 14 subiecti cu parinti divortati.
Paricipantii au avut varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani.
Prin rezultatele obtinute au fost validate ipotezele unu, trei, patru si sase, iar ipotezele doi si cinci au
16

fost infirmate.
CAPITOLUL I. PERCEPTIA SOCIALA A
FAMILIEI, CASATORIEI SI DIVORTULUI
Societatea traditionala impune individului, ca o cale de integrare in comunitate,dar si de mplinire
individuala, ntemeierea unei familii. Este urmarit traseul parcurs de om de la familia in care se naste
pana la familia pe care si-o ntemeiaza,fixndu-si astfel statutul social. Modelul acesteia este adoptat
sau respins in functie de propria experienta de formare dar si de spiritul epocii.Ca institutie familia,
confera stabilitate unei societati de aceea este protejata prin legi scrise si nescrise. Statul isi asuma
responsabilitatea reglarii relatiilor dintre indivizi in interiorul familiei mai ales in momente cruciale.
1.1 Definirea notiunilor de familie, casatorie si divort.
1.1.1. Familia grup social fundamental. Casatoria principal izvor al familiei.
Familia este forma sociala de baza ntemeiata prin casatorie, care i uneste pe soti si pe descendentii
acestora (copii si/sau alte rude) prin relatii strnse de natura biologica, prin drepturi si obligatii morale,
juridice, economice, spirituale (ideologice si psihologice) si sociale (incluznd pe cele sexuale).
Familia este un grup de rude format prin casatorie, snge sau adoptare care traieste mpreuna,
desfasoara o activitate economico-gospodareasca comuna
Din punctul de vedere al sociologiei, familia reprezinta grupul social fundamental, care asigura
mentinerea continuitatii biologice a societatii prin procreere, ngrijirea si educarea copiilor, precum si
mentinerea continuitatii culturale prin transmiterea catre descendenti a limbii, obiceiurilor, modelelor
de conduita. ,,Familia este cea mai elementara forma de organizare. Fiind prima comunitate de care se
ataseaza un individ ct si prima autoritate sub care acesta nvata sa traiasca, familia este cea care
stabileste valorile fundamentale ale unei societati" sustine Charles Colson
Familia ndeplineste, n raport cu individul si cu societatea, functii fundamentale, accentul punndu-se
pe ansamblul si natura relatiilor manifestate n grup, ca si pe latura dinamico-functionala care confera
specificitate familiei, n raport cu alte forme de comunitate.
Relatiile de familie au un caracter de complexitate ce nu l mai ntlnim la alte categorii sociale, dat
fiind ca, n cadrul relatiilor de familie, apar aspecte morale, psihologice, fiziologice si economice ntre
cei care formeaza comunitatea de viata si interese.
Casatoria, ca principal izvor al familiei, poate fi definita astfel uniunea liber consimtita ntre un barbat
si o femeie, ncheiata potrivit dispozitiilor legale, cu scopul de a ntemeia o familie, si reglementata de
normele imperative ale legii. Mentionam ca actul juridic prin care se ncheie casatoria nu poate fi
17

considerat un contract.
Din aceasta definitie a casatoriei decurg mai multe caractere: este uniunea dintre un barbat si o femeie,
este liber consimtita, este monogama, se ncheie n formele cerute de lege, are un caracter civil, se
ncheie pe viata, se ntemeiaza pe deplina egalitate n drepturi dintre barbat si femeie si se ncheie n
scopul ntemeierii unei familii.
Casatoria, crend o familie, instituie o noua entitate sociala, care confera partenerilor statusuri noi
(sot/sotie, ginere/nora etc.) si prilejuieste relatii sociale noi, contribuind la structurarea statusului
social al partenerilor, ct si la structurarea societatii.
http://facultate.regielive.ro/proiecte/psihologie/perceptia_sociala_a_familiei_casatoriei_si_divort
ului-20274.html?in=all&s=roluri%20in%20familie
consultat la data de 1 martie 2008

Distribua rolurilor n familia moldoveneasc

n mediul rural i urban
Mariana Nicolescu, laboratorul de Sociologie
Istoria vie a umanitii, sub dimensiunile sale biologic, psihologic, sociocultural,
economic i politic aparine familiei, coexistenei brbatului i a femeii, a relaiilor dintre ei, a
relaiilor cu copiii. Familia s-a dovedit a fi una din cele mai vechi i stabile forme de comunitate
uman, cea care asigur perpetuarea speciei umane, evoluia i continuitatea vieii sociale.
Familiile din societile contemporane, au suferit n ultimele decenii transformri profunde.
Schimbrile care au intervenit n interiorul ei sunt att de importante, nct i termenul de familie
a devenit tot mai ambiguu, el tinznd s acopere astzi realiti diferite de cele caracteristice
generaiilor precedente. Dinamismul puternic al structurii i funciilor familiei pot aprea uneori
surprinztoare i, mai mult dect att, poate avea o semnificaie nefast. Iar n discursurile
politice i tiinifice, ntlnim deseori opinia conform creia familia este cea mai fidel posesoare
a tradiiilor i a valorilor naionale. Ea este una din cele mai conservatoare (n sensul bun al
cuvntului) segmente ale societii. Contrar acestor opinii, familia este mai puin 'depozitar' i
18

mai curnd 'barometrul' tuturor schimbrilor sociale. Ca rezultat familia a devenit tot mai
sensibil la toate transformrile petrecute n societate.
Dac debutul sec.XX marca nceputul extinderii i generalizrii sistemului familiei nucleare,
decenilul al noulea consemneaz regresul acesteea. Familia, arat specialitii, a devenit insular.
Una din funciile tradiionale, cea de ngrijire a vrstnicilor este pe cale de dispariie, iar funcia
de socializare a copiilor, este mprtit cu alte instituii sociale. Schimbarea statusului social a
femeiii prin implicarea ei n activiti profesionale extrafamiliale determin noi configuraii ale
raporturilor dintre cei doi parteneri, n sensul unei regndiri, redefiniri ale rolurilor acestora.
Copilul ocup un rol central, altdat mai puin nregistrat, fapt ce conduce la rndul su la
stabilirea de noi relaii ntre prini, pe de o parte (de exemplu, redistribuirea responsabilitilor n
educaie i ngrijirea copiilor), iar pe de alt parte, la noi raporturi ntre prini i copii. Familia
devine din ce n ce mai mult un loc de refugiu afectiv ca reacie la condiiile stresante ale
mediului exterior. Deci, familia i-a pierdut mult din caracterul ei de instituie social. Cuplul,
familia fiind mai mult interesat de satisfacerea propriilor interese i mai puin de realizarea
sarcinilor pe care societatea le atribuie instituiei familiale. Aceast nou perspectiv a indus
schimbri majore la nivelul funciilor familiale, deoarece perturbrile manifestate la nivelul uneia
dintre ele au avut un impact direct i asupra celorlalte. Deci, vom studia distribuia rolurilor
familiei moldoveneti n funcie de cele dou axe: tradiionalitate/modernitate. La aceasta se
poate ajunge prin studierea evoluiei rolurilor familiale i anume care sunt rolurile soiei i a
soului n cele dou medii, rural i urban, i care sunt factori care contribuie la distribuia
rolurilor. Astfel, n cadrul familiei, vom admite urmtoarea ipotez conform creia
tradiionalitatea este specific ruralului n timp ce urbanul se asociaz inerent cu modernitatea.
Problematica organizrii vieii de familie i a consecinelor ei funcionale, a evoluiei
rolurilor masculine i femenine apare n lucrrile gnditorilor antici i a celor renascentiti, iar
odat cu constituirea sociologiei ca tiin, familia a reprezentat un obiect de studiu privelegiat.
Dac la nceput, cercetarea familiei s-a fcut n cadrul unor modele etnolingvistice i istorice,
ulterior familia a devenit obiectul unor studii analitice, de ordin psihologic, sociologic,
psihosocial, sexologic i psihopatologic, tinznd s fie definit n termeni de comunicare i
intercomunicare interpersonal. Dar abia ncepnd cu anii '60, i pn n prezent, cercetrile
sociologice au cunoscut o dezvoltare fr precedent. Aceasta se datoreaz faptului c n ultimele
19

decenii, familia a suferit mutaii profunde n ceea ce privete structura i funciile sale.
Cercetrile cele mai recente sunt dedicate n special mbogirii metodologiei cercetrii (B.C.
Miller, 1986) i fundamentrii teoretice a proceselor de dezvoltare dinamic i deteriorare a
relaiilor familiale, a rolurilor masculine i femenine n cadrul cstoriei.
Preocuparea pentru efectuarea unei cercetri privind problematica familiei provine din ideea
c noi toi trim n cadrul structurilor familiale, ntr-un sistem de relaii sociale. Iar cele mai
importante relaii sunt cele stabilite n familie, ntruct acestea sunt primare i definitorii pentru
personalitatea individului. Pentru a nelege, preveni i nltura disfunciile cuplului conjugal este
necesar s se cerceteze mai nti modul cum funcioneaz cuplu, studiind dinamica modelelor
interacionale n evoluia familiei, a structurilor de rol familial, mecanismele i factorii generatori
ai disfunciilor i dezorganizrii maritale.
Actualitatea temei mai rerzit i n faptul c familia a suferit modificri profunde la relaiilor
dintre membrii ei. S-a trecut de la familia tradiional la cea modern. Au avut loc schimbri n
cadrul funciilor familiei i n distribuirea rolurilor conjugale. Soul nu mai este considerat
singurul care contribuie la bugetul familia. Soia n ziua de astzi are grij nu numai de familie
dar mai este ncadrat n cmpul muncii. Toate aceste schimbri necesit o studiere aprofundat i
o analiz tiinific, deoarece aa studii nc nu au fost ntreprinse n Republica Moldova. Studii
care s cuprind anume aceste particulariti. Astfel acest studiu i propune anume acest lucru de
a studia cum sunt distribuite rolurile conjugale n familia moldoveneasc n cele dou medii: rural
i urban.
Pe acest fundal scopul cercetrii este determinarea distribuirii rolurile conjugale n familia
moldoveneasc rural i urban. Pentru atingerea acestui scop au fost naintate urmtoarele
obiective:

analiza paradigmelor sociologice n studierea vieii de familie;

evidenierea aspectelor metodologice n studierea familiei;

determinarea cadrului legislativ privind drepturile i obligaiile soilor n cadrul familiei;

efectuarea unei cercetri calitative pe baza ghidului de interviu pentru a determina modul
de distribuire a rolurilor conjugale n familia rural i urban n Republica Moldova;
20

analiza rezultatelor i elaborarea unui set de recomandri pentru viitorele politici

familiale;

Pentru realizarea scopului i a obiectivelor au fost formulate urmtoarele ipoteze, care s

faciliteze desfurarea cercetrii:

Distribuirea rolurilor conjugale se face n dependen de valori i nivel de instruire;

Valoarea principal n funcie de care sunt distribuite rolurile conjugale este autoritatea;

Soia poart o dubl povar: munca casnic i extracasnic;

Familia din mediul rural este o familie tradiional comparativ cu cea din mediul urban
care prezint unele tendine de modernizare.

Numeroase modaliti de abordare a familiei, care sunt discutate i sistematizate n lucrare,

conduc la ideea c esena structutii i funcionalitatea familiei este psihosocial. Conteaz nu
personalitile luate n sine, ci relaia, interaciunea dintre ele, profilele asemntoare de
personalitate incluse n relaiile conjugale diferite putnd s duc la evoluii i climate diferite.
Familia este tocmai sistemul unor personaliti aflate n interaciune i interdependen mutual,
sistem n interiorul crora se petrec schimbri comunicaionale i emoionale, percepii, evaluri
i valorizri interpersonale, se deruleaz procese de rol marital, parental i filial.
Aparinnd unor orientri conceptuale diverse, sub aspectul analizei specificului i funciilor
familiei, au fost ntreprinse numeroase cercetri privind rolul de so i soie. Un aport
considerabil n studierea vieii de familie au adus urmtoarele teorii: teoria dezvoltrii, teoria
structural, teoria funcional, teoria sistemic i teoria istoric. Toate aceste teorii ncearc s
explice modul de funcionare a familiei, care sunt etapele prin care trece un cuplu, care sunt
rolurile soului i a soiei, care sunt relaiile ce se stabilesc ntre membrii ei. Cercettorii romni
Iolanda Mitrofan, Maria Voinea, Ioan Mihilescu i Petru Ilu au efectuat un ir de studii privind
viaa de familiei.
Distribuia rolurilor n familia moldoveneasc este n primul rnd cauzat de rencadrarea
femeii n producie i n alte activiti extrafamiliale, de mediul social n care se afl familia, de
nivelul de instruire i cultur a partenerilor. Pentru a dezvlui caracteristicile rolurilor conjugale
n familia moldoveneasc este necesar s privim familia i distribuia rolurilor pe axa
21

tradiionalitate/modernitate. Ipoteza de la care am pornit const n ideea c tradiionalitatea este

specific ruralului, iar urbanul se asociaz inerent cu modernitatea. Dar mai nti este necesar de
a prezenta raportul tradiionalitate / modernitate i realitile pe care acest raport le implic n
societatea moldoveneasc.
Sociologia analizeaz tradiionalitatea ca o component de baz a vieii sociale, a sociabilitii.
Ea este prezent n toate sferele i nivelele de organizare a societii, n procesele de socializare i
manifestare a personalitii actorilor sociali. Tradiionaliatea indic un tip distinct de instituii
sociale, obinuine i obiceiuri, moduri de a aciona, a simi i a gndi care sunt "motenite din
trecut". Dar tradiionalitatea nu reprezint numai amintiri din trecut, ea este continuarea trecutului
n prezent i ca atare amintirile sunt la fel de actuale ca i relaiile date n experiena prezentului.
La rndul ei, familia tradiional are o serie de trsturi, cum ar fi loialitatea fa de familie care e
mai presus de interesul propriu, femeia e subordonat ca soie i ca mam, copiii de ambele sexe
au roluri precise, prestabilite, sunt ncurajate ca valori supunerea, conformismul.
Cercetarea familiei tradiionale moldoveneti a reliefat c valoarea focal a stilului de via o
constituie autoritatea. n general, autoritatea implic raporturi de inegalitate. Din acest punct de
vedere, n familia tradiional raporturile de inegalitate sunt foarte mari i unidirecionale, i
aceasta datorit faptului c femeia este supus. Rolurile sunt distribuite n funcie de ierarhie,
conformism, putere. Acestea definesc un stil de via a familiei ce consacr superioritatea
prinilor asupra copiilor, vrstnicilor asupra tinerilor, a brbailor asupra femeilor, a frailor mai
mari asupra celor mai mici etc. Puin lume se ntreab: De ce trebuie s fie aa?, pentru c lumea
consider normal c aa trebuie s fie. Autoritatea brbatului este rar pus sub semnul ntrebrii
pentru c aa se perpetueaz modelul, preluat prin imitaie, i orice atitudine de negare a acestuia
duce la etichetare, marginalizare, stigmatizare. Opus, dar nu totalmente, familiei tradiionale este
familia modern.
Modernitatea este diferit sau chiar opus percepiilor tradiionale, referindu-se la produse ale
culturii, instituii, forme de organizare social, moduri de comportare. Societatea modern este
mereu n schimbare, iar n momentul n care modul de via tradiional e nlocuit de unul mult
mai complex, avansat tehnologic, modernitatea apare ca efect al acestor schimbri. Prin contrast,
familia modern se bazeaz pe individualism ca valoare (ceea ce explic creterea spectaculoas
22

a numrului divorurilor i tolerana din ce n ce mai mare fa de acest fenomen social, femeia
capt independen economic, copiii au un mai mare control asupra propriului destin, obidiena
i conformismul devin nefuncionale). Pe lng avantajele aduse de modernitate oamenii trebuie
s fac fa unor noi provocri, unor noi conflicte i dezavantaje. n aceeai situaie se afl i
familia moldoveneasc.
Valorile familiei moderne ntemeiaz un stil de via distinct de cel al familiei tradiionale:
autoritii i se substituie ca valoare focar cooperarea. i ea este susinut de valori ca: egalitatea,
schimbarea, comunicarea. Familia modern se caracterizeaz printr-o accentuat flexibilitate a
structurii de autoritate i putere. Nu mai exist un model unic, dominant, n care brbatul decide,
att n privina hotrrilor care vizeaz viaa conjugal, ct i a celor care privesc relaia
parental, aa cum se ntmpl n tradiionalitate. Relaia modern surprinde reciprocitatea puterii
i autoritii, pe diferite nivele i n diferite intensiti, n contextul mai general al unui
egalitarism afirmat i, tot mai des, pus n practic. Plecnd de la aceste considerente i analiznd
actualele tendine, ca o alternativ la aceste stiluri de via, putem aprecia c, n viitor, valoarea
focal ar fi individualitatea, susinut de competiie, nonconformism, singurtate.
Pentru o mai bun nelegere a schimbrilor efectuate n structura i funciile familiei
modoveneti, vom pleca de la concluzia la care au ajuns I. Mihilescu i M. Voinea. Ei consider
c familia i-a pierdut mult din caracterul ei de instituie social, cuplul familial fiind interesat
mai mult de satisfacerea propriilor interese i mai puin de realizarea funciilor pe care societatea
le atribuie instituiei familiale. Aceast perspectiv a favorizat schimbri majore la nivelul
funciilor familiale, deoarece perturbrile manifestate la nivelul uneia dintre ele au avut un
impact direct i asupra celorlalte. Astfel, n continuare vom prezenta schimbrile ce au antrenat
fiecare funcie n parte.

Funcia economic

Prin trecerea de la familia extins la cea nuclear sau la alte forme atipice ale ei, s-au reformulat
componentele funciei economice. Aceasta are loc att n ceea ce privete producerea de bunuri,
ct i n administrarea bugetului de venituri i cheltuieli. i familia nu mai este o unitate
productiv autosuficient, membrii ei fiind dependeni de venituri ctigate n afara gospodriei.
Apoi, s-a redimensionat i componenta privind pregtirea profesional a descendenilor.
23

Transmiterea ocupaiilor de la prini la copii se ntlnete din ce n ce mai rar. Aceasta se

ntmpl datorit deplasrii locului de munc al individului din interiorul familiei n exterior, n
ntreprinderi i servicii sociale.
Nu n ultimul rnd, latura financiar a cunoscut i ea importante modificri. Astfel, familia
contemporan este caracterizat print-un buget dezechilibrat, datorat surselor sporadice de venit
i/sau cheltuielilor exagerate ntr-o anumit direcie, de obicei, cheluieli pentru subzisten.

Funcia de socializare

Aceast funcie a fost afectat i ea de mutaiile lumii contemporane. Sistemul colar creat a
nlocuit, n mare msur, procesul instructiv-educativ al familiei. n acest caz, putem aminti
faprul c prinii nu mai pot asigura transmiterea de cunotine copiilor lor. Ei nu le mai pot
satisface nevoia de instucie la standardul exigenelor actuale. Din motive financiare, n marea
majoritate din familiile moldoveneti, lipsete computerul, att de necesar n condiiile de astzi.
n alt ordine de idei, lucrnd n afara familiei, de multe ori chiar plecai peste hotare, prinii
sunt mai puin timp mpreun cu copiii. Iar copiii sunt dui - de la cele mai fragide vrste n
instituii specializate (cree, grdinie), sau sunt lsai n grija buneilor, rudelor sau vecinilor care
de multe ori nu pot oferi condiii necesare dezvoltrii normale a copilului. Astfel, prinii nu
numai c nu dispun de timpul necesar realizrii unei socializri fireti dar, de multe ori, nici nu
realizeaz necesitatea aciunilor educative.

Funcia de solidaritate familial

Diminuarea acestei funcii se datoreaz, n special, mobilitii sociale, mobilitate ce face

ca locul de munc s difere de cel rezidenial. Aceasta nu face dect s influeneze negativ
solidaritatea familial, care este mcinat de separarea fizic i afectiv existent ntre membrii
familiei.
Pe de alt parte, relaia conjugal datorit unui complex de factori ca emanciparea femeii,
diviziunea modern a rolurilor n cadrul familiei, satisfacia legat de viaa sexual, au nceput s

24

fie dominate de frmntri i contradicii. Acelai lucru se ntmpl i cu relaia parental, din
cauza adncirii diferenelor dintre modelele culturale aparinnd diferitelor generaii.

Funcia sexual i reproductiv

Ca i celelalte funcii, funcia sexual a cunoscut importante schimbri. A nceput s se acorde o

tot mai mare importan performanelor sexuale. Niciodat nu s-a discutat ca acum despre
"satisfacie sexual", "apetit sexual" etc. Imortana acordat acestor aspecte face ca indivizii s
adopte o serie de comportamente ce cad de multe ori, n cele dou extreme (dorina de a poseda
versus inhibiia sau teama de a nu fi destul de "bun/bun" n actul sexual). Aceste componente
sunt, de regul, "vinovate" de satisfacia/insatisfacia indivizilor fa de relaia de cuplu, de nsi
continuitatea i viabilitatea mariajului.
De asemenea nu putem ignora faptul c, ntr-o perioad relativ scurt de timp, s-a trecut de la
familia extins, din punct de vedere numeric, la cea restrns. Numrul de copii a sczut
continuu, ajungndu-se la 1-2 copii n societatea contemporan. Plus la asta, se contureaz tot
mai clar tendina cuplurilor de a renuna la copii i de a trece la un alt mod de via - "familia
axat pe aduli".
Din cele relatate mai sus, se observ c toate funciile au fost afectate, ntr-o msur mai mare
sau mai mic. i este firesc s fie aa, deoarece perturbrile ce se manifest ntr-o funcie i
gsesc rezonan i n celelalte. Diferena ntre societi rezid tocmai n intensitatea i
profunzimea acestor modificri, ce se manifest diferit, n funcie de o serie de factori: caracterul
totalitar/democratic al societii, nivelul economic de dezvoltare, legislaia etc. Oricum, se
constat c acest val al redimensionrii i revitalizrii funciilor familiei a cuprins i perimetrul
Republicii Moldova, acest proces devenind n ultima vreme tot mai accentuat.
Din aceast comparaie realizat ntre tradiie i modernitate rezult c familia a cunoscut
avantaje i dezavantaje i ntr-un caz i n cellalt. Autodeterminarea familial a crescut prin
modernizare dar n schimb, individul a pierdut un mediu securizant. Libertatea crescut, pltit cu
un sentiment al insecuritii de asemenea mai mare, i-a impus eforturi sporite de adaptare nu
numai la un dinamism social necunoscut nainte, dar i la cerina de a rspunde acestui mediu cu
o mai mare responsabilitate.
25

Ca rezultat pentru a studia modul de distribuire a rolurilor n familia moldoveneasc i

schimbrile care au intervenit n acest sens, am ntreprins o cercetare calitativ, folosind metoda
interviului individual. Aceast metod ofer avantajul studiului n profunzime a subiectului i
posibilitatea de a culege un volum mai mare de informaie. Motivul principal care a stat la baza
acestei alegeri a fost necesitatea colectrii ct mai multor date, ct i adecvarea metodei la tema
de cercetare. Interviul a fost aplicat la 24 de persoane, 12 femei i 12 brbai din mediul rural i
urban. Cercetarea ntreprins a pus n eviden faptul c tipul tradiional de difereniere a rolurilor
familiale a fost nlocuit cu unul nou, caracterizat printr-o mai mare flexibilitate, prin decizii luate
n comun, prin cooperare. Dar aceasta nu nseamn eliminarea total a unor mentaliti
tradiionale legate de rolurile brbailor i femeilor.
Datele obinute arat c 20 din cei intervievai se pronun n favoarea lurii n comun a
deciziilor, fr difereniere de mediu rural-urban. Dar totodat, toi intervievaii s-au pronunat n
unanim c soul are ultimul cuvnt ntr-o problem mai dificil. Astfel 23 din cei intervievai sunt
de prerea c soul este capul familiei, cea de-a 24 fiind o femeie care se consider ca capul
familiei. Soul este acela care deine autoritatea n familia celor intervievai, dar care se manifest
diferit n funcie de modelul de familie tradiional sau modern. Autoritatea soului asupra soiei, a
tatlui asupra copiilor se datoreaz faptului c n majoritatea familiilor intervievate, soul este
acela care contribuie cel mai mult la bugetul familiei. Aici i apare paradoxul, cu toate c soul
asigur familia cu bani n majoritatea cazurilor, dar anume soia este cea care administreaz
bugetul. Soia hotrte cum trebuie cheltuii banii. Totodat soul are multe de spus n caz c nu
este mulumit de cum sunt cheltuii banii, acesta fiind unul din factorii care contribuie la
tensionarea relaiilor dintre soi. Faptul c soul aduce bani n cas, i d dreptul de a dirija
aciunile soiei, i d dreptul s nu fac nimic atunci cnd vine acas. Ca rezultat la ntrebarea cine
n familia dvs. se ocup de procurarea produselor, pregtirea bucatelor, deriticarea, splatul
rufelor - prioritatea o deine soia. Anume ea este cea care are grij de bunstarea fiecrui
membru.
Pe lng munca casnic, femeia este ncadrat i n munca extracasnic. n mediul rural,
munca extracasnic constituie munca la pmnt, care este a doua sarcin a soiei, dup familie. n
ora, soia are un serviciu care i ocup practic tot timpul. Pentru a face un tablou mai amplu, o
caracteristic a sarcinilor soului i soiei am rugat fiecare intervievat s-i descrie o zi obinuit
26

din viaa sa, ce face de dimineaa pn seara. Astfel, am obinut urmtoarele constatri: femeile
din mediul urban se trezesc de diminea, pregtesc masa i pregtesc copiii pentru coal, merg
la serviciu, iar seara istoria se repet. n mediul rural soia se trezete dis de diminea, pregtete
bucate, d mncare i ap la animale, iar primvara, vara i toamna merge la lucru pe deal. Aici
soia este ajutat de so, dac el nu este ncadrat n cmpul muncii. Ziua unui so din ora este
puin mai diferit: de diminea el merge la serviciu, iar seara se ntoarce n familie, ocupndu-se
cteodat de educaia copiilor.
Educarea copiilor este o sarcin care trebuie mprit n jumtate, pentru c ambii soi sunt
responsabili n aceeai msur, dar n majoritatea cazurilor, soia este cea care se ocup de
educaia copiilor, indiferent de mediu. Acest lucru a fost demonstrat i de faptul c n familia lor
de origine, mama era cea care avea grij de ei. Aceast sarcin se manifest diferit n funcie de
tipul familiei tradiionale sau moderne. n familia tradiional, relaiile parentale nu implic
conotaii deosebite i nici abateri semnificative de la norm. Ierarhia este clar, fiacare tie ce are
de fcut, tie de cine trebuie s asculte. Copiii "suport" autoritatea tatlui i, n lipsa acestuia, pe
cea a mamei, care simte i ea nevoia s aib autoritate asupra cuiva. ns, forma de manifestare a
autoritii materne este "ndulcit" de afectivitate, sensibilitate i iubire cu care mama i
nconjoar proprii copii. n familia modern, relaia printe-copil, are cu totul alte coordonate,
comparativ cu cele existente n familia tradiional. Copiii doresc parcurgerea unui proces de
instruire, indiferent de costuri, i deprind o profesie diferit de cea a prinilor. Prinii nu mai au
o autoritate att de mare asupra copiilor, iar ei la rndul lor tind s fie ct mai independeni, n
toate sferele, lund decizii desinestttor.
Diviziunea tuturor acestor roluri a fost studiat din punct de vedere a mai multor variabile,
vrsta la cstorie i stagiu de cstorie. Astfel, cercetarea a artat c familia tnr preia modelul
modern de distribuire a rolurilor. Aceasta se ntmpl doar n mediul urban, deoarece n sat,
familia tnr este mai tare influenat de familia de origine i ca rezultat preia involuntar
modelul tradiional.
Dup ce am stabilit cum sunt distribuite rolurile n familia moldoveneasc, am ncercat s
identificm factorii care contribuie la implimentarea unui anumit model de familie. De aceea, n
ghidul de interviul a fost inclus ntrebarea "De unde avei cunotine despre comportamentul n
27

cadrul familiei?". n majoritatea cazurilor modelul preluat de la familia de origine a fost

combinat cu propriile cunotine i experiene. Dar totui intervievaii au recunoscut c au fost
influenai n cea mai mare parte de familia de origine. Din aceast cauz din ntrebrile cuprinse
n ghidul de interviu sunt despre felul cum erau distribuite sarcinile n familia de origine i cine
deinea autoritatea. Toate rspunsurile au evideniat persistena modelului tradiional n acele
familii.
La sfritul ghidului de interviu, am rugat intervievaii s-i pronune opinia vizavi de modelul
ideal de distribuire a rolurilor. La aceast ntrebare 20 de intervievai s-au pronunat n favoarea
modelului tradiional. Familia tradiional n viziunea respondenilor poate s fac fa mai bine
greutilor cu care se confrunt familia n ziua de astzi. Respondenii sunt de prerea c
societatea contemporan reduce continuu posibilitatea unor relaii interpersonale de durat i cu
implicare mai adnc, datorit diversitii rolurilor. Relaiile sunt reduse la situaii formale,
srcite de coninut afectiv-individual. Indivizii se recunosc, tot mai des, n legturi tot mai
variate, cu treceri rapide de la o stare la alta sau de la un rol la altul. Familia nu mai funcioneaz
ca o solidaritate care nu sufoc individualitatea, ci, dimpotriv, individualiatatea este nbuit de
familie. Individul nu mai poate fi pasiv pentru a-i menine unitatea familiei. Activismul ce apare
ca o necesitate presupune, n ultim instan, ignorarea familiei ca atare.
Cercetarea efectuat a demostrat faptul c familia moldoveneasc se afl ntr-un complex
proces de schimbare, ntre tradiionalitate i modernitate. Ea trebuie s fac fa acestor
schimbri, lucru nu prea uor de realizat n special pentru familiile din mediul rural, care sunt
supuse unei presiuni externe din partea mediului social.
n concluzie, rezultatele obinute au confirmat n general ipotezele noastre, conform crora n
mediul rural predomin modelul tradiional de distribuire a rolurilor, care se face n funcie de
cine deine autoritatea, n cazul acestuia soul decide cine i cu ce trebuie s se ocupe. n mediul
urban predomin modelul modern de distribuire a rolurilor, dar totul depinde de stagiul de
cstorie i de influena familiei de origine. Indiferent de mediu i de modelul de familie, soia
are o sarcin dubl: munca casnic i extracanic. Pentru a modifica modelul de distribuire a
rolurilor este nevoie de a schimba mentalitatea.
BIBLIOGRAFIE
28

1. Ilu P. Familia -cunoatere i asisten.-Cluj-Napoca, 1995.

2. Mitrofan I. Cuplul conjugal-armonie i dizarmonie.-Bucureti, 1998.
3. Rotariu T. Curs de metode i tehnici de cercetare sociologic.-Cluj-Napoca, 1996.
4. Smirnov I. Marghescu G. Stiluri de via i familia// coordonatori C.Zamfir, I. Rebedeu.
Stiluri de via.-Bucureti, 1994.
5. Tessier R., Ghebrea G. Cuplul i familia romneasc: meninerea precar a familiei
tradiionale//n "Sociologie Romneasc".- Bucureti, 1994, nr.5.
6. Voinea M. Familia i evoluia sa istoric.-Bucureti, 1978.
7. Voinea M. Sociologia familiei. -Bucureti, 1993.
8. Wilson J. Valorile familiale i rolul femeilor//"Sinteza. -Bucureti, nr.99.

http://www.referat-scoala.com/referat/diverse/5/Familia---distributia-rolurilor-in-familie-inmediul-rural-si-urban.php
consultat la data de 1 martie 2008

Conflictul Munca - Familie

Domenii: Sociologie
Familia este definita de Murdock (1949) ca fiind:
1. In sens larg: grup social ai carui membri sunt legati prin raporturi de varsta, casatorie sau adoptiune
si care traiesc impreuna, coopereaza sub raport economic si au grija de copii;
2. In sens restrans: grup social format dintr-un cuplu casatorit si copiii acestuia.
Rolurile de la locul de munca si cele din viata de familie au un potential de conflict intrinsec. Nevoile
locului de munca si cele ale familiei interfera deseori. De exemplu seful doreste ca angajatul sa ramana
la lucru peste program pentru a termina un proiect urgent, dar copilul are nevoie de parintele lui la
scoala pentru a asista la serbare. De cele mai multe oamenii se simt depasiti de rolurile pe care le au de
jucat la serviciu si acasa. In acele momente simt ca au prea putin timp si energie pentru a face tot ce
trebuie pentru familia lor, pentru serviciul lor si pentru a mai avea timp pentru ei si pentru grupul lor de
prieteni.
29

Serviciul si Familia se influenteaza reciproc. Angajatii transporta sentimentele negative si pozitive de

la lucru acasa, si invers:
1. De exemplu un individ se simte atat de epuizat dupa orele de program incat nu mai are timpul si
energia necesara familiei venind de la serviciu foarte stresat. Sau poate fi foarte preocupat de o
problema din familie incat nu se poate concentra pentru rezolvarea sarcinilor de serviciu.
2. Sau, poate avea o zi minunata si plina de succes la serviciu incat soseste acasa gata pregatit pentru
distractie si jocuri. Sau pleaca dimineata la serviciu satisfacut de modul in care problemele Familiale
au fost rezolvate.
Greenhaus si Beutell (1985) definesc conflictul rolurilor din munca vs. rolurile din familie ca fiind o
forma de conflict intre roluri, in care presiunile rolurilor din domeniile munca(work) si familie(family)
sunt reciproc incompatibile din unele aspecte. Ceea ce inseamna ca indeplinirea rolurilor de la
munca(familie) este dificila datorita necesitatii de indeplinire a rolurilor din familie(munca).
Conflictul dintre rolurile de la munca si cele din familie (Work-family conflict) este important pentru
organizatii si indivizi deoarece este legat in mod direct de consecinte negative. De exemplu, conflictul
intre rolurile din munca si familie este asociat cu cresterea absenteismului, cresterei indepartarii de
familie, dar si cu descresterea performantei, si sanatate fizica si psihica, precara.
Greenhaus si Beutell mentioneaza faptul ca, conceptul de conflict intre rolurile din munca si cele din
familie este bidirectional. Mai multi cercetatori au facut distinctia intre ceea ce este numit conflict
munca-familie si ceea ce este denumit conflict familie-munca.
Conflictul munca-familie apare cand evenimente de la locul de munca interactioneaza cu viata de
familie, sub forma orelor de lucru suplimentare, neregulate sau inflexibile, cantitate de munca
supraincarcata si alte forme de stres legat de sarcinile de lucru, conflicte interpersonale la locul de
munca, calatorii suplimentare in interes de servici, schimbari ale postului, superiori sau organizatie ce
nu ofera sprijin sau intelegere.
Conflictul familie-munca apare atunci cand evenimente din cadrul familiei interfereaza cu viata la
locul de munca, precum existenta copiilor mici, responsabilitate fata de copii sau batrani, conflicte
interpersonale in cadrul familiei, membri ai familiei ce nu ofera suport.
Desi aceste doua forme de conflict aspecte de la locul de munca ce afecteaza viata de familie si viata
de familie ce afecteaza desfasurarea muncii sunt strans legate intre ele, s-a pus mai mult accenul pe
primul tip de conflict. Poate datorita faptului ca sarcinile si cerintele locului de munca sunt mai usor de
cuantificat ; granitele si responsabilitatile rolului in familie sunt mult mai elastice decat cele de la locul
30

de munca. Deasemenea, prin cercetare s-a descoperit ca este mult mai probabil ca indeplonirea
rolurilor de la munca sa afecteze indeplinirea rolurilor din familie, decat invers.
http://facultate.regielive.ro/referate/sociologie/conflictul_munca_familie-40789.html
consultat la data de 1 martie 2008
definitie familie
Importanta familiei in educatie
Definitia si clasificarea familiei
Alaturi de scoala si organizatiile de tineret, familia este unul din factorii care se preocupa de
educatia omului. De educatia oamenilor se ocupa si alte persoane, institutii si organizatii sociale,
dar influentele educative exercitate de acestea sunt mai putin organizate decat cele ale familiei,
scolii si organizatiilor de tineret.
Familia exercita o influenta deosebit de adanca asupra copiilor. O mare parte dintre cunostintele
despre natura, societate, deprinderile igienice, obisnuintele de comportament, elevul le datoreaza
educatiei primite in familie. (Utilizarea in limbajul comun a expresiei: "A avea cei sapte ani de
acasa").
Din perspectiva sociologica, familia este institutia fundamentala in toate societatile. Familia este
un "grup social relativ permanent de indivizi legati intre ei prin origine, casatorie sau adoptiune".
In societatea romaneasca, suntem familiarizati cu anumite versiuni ale familiei: familia nucleu si
familia extinsa. Mai exista si un al trei-lea tip de familie, familia poligama.
Familia nucleu (nucleara) - "consta in doi adulti de sex opus care intretin o relatie sexuala
aprobata de societate, impreuna cu proprii lor copii sau adoptati".
Familia nucleu poate fi de doua feluri: de orientare si de procreare.
Familia nucleara de orientare este familia in care ne nastem si in care ocupam statutul de copil.
Familia nucleara de procreare este familia pe care o cream prin casatorie si obtinem statutul de
adult.
Familia extinsa (cosangvina) - "consta din doua sau mai multe familii nucleare unite prin legatura
parinte-copil, care include legaturile intre frati si surori".
Factori ce influenteaza educatia in cadrul familiei
31

In cadrul familiei moderne se produc unele mutatii, care consta in inlocuirea familiei formata din
trei generatii cu familia formata din doua generatii. De aici putem conclude ca bunicii participa
din ce in ce mai putin la educatia nepotilor.
Alte influente sociale pot fi considerate migratia de la sat la oras si urbanizarea satelor. Astfel
cresc posibilitatile de folosire a mijloacelor audio-vizuale, contactul cu tehnica, preocuparile
culturale si sportive, si rezulta o schimbare in mentalitatea familiei.
Nivelul de trai scazut obliga ambii parinti sa isi gaseasca cel putin un loc de munca pentru a putea
asigura un trai decent copiilor. In asemenea conditii supravegherea copiilor este limitata, sau este
incredintata altor persoane sau institutii sociale (ex: cresa, gradinita, etc).
Un caz aparte il constituie familiile in care unul dintre parinti este somer. Implicit, celalalt parinte
se ocupa mai mult de copii, dar problema majora a acestei familii este asigurarea celor necesare
pentru un trai modest.
Situatia familiilor in care ambii parinti sunt fara loc de munca este critica, deoarece cu doua
ajutoare de somaj de abia se poate asigura hrana, neputandu-se vorbi nici macar despre un trai
modest.
SARCINILE FAMILIEI IN EDUCATIA COPIILOR
Rolul familiei este foarte important in dezvoltarea copilului, din urmatoarele puncte de vedere :
1. Fizic
2. Intelectual
3. Moral
4. Estetic
1. Familia se preocupa de dezvoltarea fizica a copiilor. Ea asigura hrana si imbracamintea
copiilor, ii fereste de pericole, le lasa timp de joaca, le creaza conditii cat mai bune de odihna si
se ingrijeste de sanatatea lor. Un regim rational de viata nu poate avea decat urmari pozitive
asupra dezvoltarii sale fizice. Familia ii formeaza copilului primele deprinderi de igiena personala
si sociala si il obisnuieste sa utilizeze factorii naturali (apa, aerul, soarele) pentru bunastarea
organismului. In perioada pubertatii, schimbarile fiziologice produse in organism pun probleme
noi pentru dezvoltarea fizica a copilului; prin indrumari perseverente si afectuoase, prin
modificarea regimului de odihna, prin crearea unor noi deprinderi igienice, familia le va putea
32

rezolva la timpul potrivit.

2. Dezvoltarea intelectuala. In cadrul familiei copilul isi insuseste limbajul. Volumul, precizia
vocabularului si corectitudinea exprimarii copilului depind de munca depusa de parinti in aceasta
directie.
Ca prim factor educativ, familia ofera copilului aproximativ 90% din cunostintele uzuale (ex:
despre plante, animale, ocupatiile oamenilor, obiecte casnice etc.). Familia se preocupa si de
dezvoltarea proceselor intelectuale ale copiilor. Ea le dezvolta spiritul de observatie, memoria si
gandirea. Parintii incearca sa explice copiilor sensul unor fenomene si obiecte pentru a le putea
intelege.
Copiii pun cele mai multe intrebari in jurul varstei de 3-6 ani, iar parintii ii ajuta sa-ti insuseasca
un numar mare de cunostinte, raspunzand cat se poate de corect si exact.
In perioada scolara mica, familia vine in sprijinul scolii, sustinand "gustul de citit" al elevilor. Cel
mai important este stimularea curiozitatii copilului de a citi, prin cumpararea unor carti care sa
puna bazele unei mici biblioteci.
In preadolescenta este posibila o deviere de la subiectele strict legate de scoala sau indicate
varstei fragede; astfel, datoria parintilor este de a indruma copilul sa citeasca ceea ce corespunde
varstei sale. Dorinta de lectura poate deveni excesiva, copilul sacrificand astfel orele de somn.
Copilul obtine rezultatele scolare in functie de modul in care parintii se implica in procesul de
invatare. Parintii trebuie sa-i asigure copilului cele necesare studiului: rechizite scolare, carti de
lectura, manuale scolare etc., cat si niste conditii bune de munca: un birou, un computer si nu in
ultimul rand liniste pentru a se putea concentra. Parintii trebuie sa-si ajute copiii la invatatura;
ajutorul trebuie limitat la o indrumare sau sprijin, nefiind indicat sa efectueze temele copiilor. Cu
timpul, parintii se vor limita la controlarea temelor de casa si a carnetului de note. Deci,
atitudinea parintilor trebuie sa fie una de mijloc: sa nu-l ajute prea mult pe copil, dar nici sa nu se
intereseze deloc de rezultatele acestuia.
3. Educatia morala a copiilor. In familie se formeaza cele mai importante deprinderi de
comportamant: respectul, politetea, cinstea, sinceritatea, decenta in vorbire si atitudini, ordinea,
cumpatarea, grija fata de lucrurile incredintate. In realizarea acestor sarcini, modelul parental
ajuta cel mai mult; parintele este un exemplu pentru copil. Parintii le spun copiilor ce e bine si ce
33

e rau, ce e drept si ce e nedrept, ce e frumos si ce e urat in comportamente. Aceste notiuni il ajuta

pe copil sa se orienteze in evaluarea comportamentului sau si a celor din jur. Tot in sens moral,
familia il indruma sa fie sociabil, sa fie un bun coleg si prieten.
4. Familia contribuie si la educatia estetica a copilului. Parintii sunt cei care realizeaza contactul
copilului cu frumusetile naturii (culorile si mirosul florilor, cantecul pasarilor, verdele campului
etc.), cu viata sociala (traditii, obiceiuri stravechi etc.). Mijloacele mass-media si in mod special
televiziunea exercita o influenta puternica asupra educatiei estetice. Nu se poate vorbi despre o
influenta strict pozitiva sau strict negativa; pe de o parte exista numeroase emisiuni culturale, de
imbogatire a cunostintelor, dar pe de alta parte sunt difuzate numeroase programe care pot
deforma imaginatia inocenta a copiilor intr-un sens negativ. Parintii trebuie sa controleze atat
timpul pe care copilul il petrece in fata televizorului cat si emisiunile pe care le urmareste. In
unele familii preocuparea pentru cultura estetica a copilului lipseste cu desavarsire, iar in altele
aceasta este exagerata. Daca copilul nu are aptitudini si nici placere pentru diferite arte (balet,
muzica, teatru etc.), parintii trebuie sa respecte optiunea copilului.
FAMILIA - UN BUN MEDIU EDUCATIV?
Titlul acestui subcapitol este conceput sub forma unei intrebari, care nu a fost pusa fara a sugera
un lucru foarte des intalnit: existenta unor tipuri de familie care nu reprezinta un bun mediu
educativ.
Familia care reprezinta un bun mediu educativ
Familia trebuie sa fie un colectiv sanatos, adica in componenta sa sa existe toti membrii care
alcatuiesc in mod normal un asemenea colectiv (doi parinti), intre acestia sa fie relatii de
intelegere, respect, intrajutorare, sa traiasca in deplina armonie, sa duca o viata cinstita, onesta.
Opiniile celor doi parinti referitoare la copil trebuie sa fie convergente iar parintii trebuie sa fie un
bun exemplu, avand in vedere cat de puternic este spiritul de imitatie la copii. In comparatie cu
familia cu un singur copil, familia cu mai multi copii reprezinta un mediu educativ mai bun. Daca
copilul este singur la parinti el tinde sa fie mofturos, egoist, capricios datorita parintilor care
doresc sa-i faca toate poftele. In familiile cu mai multi copii, afectiunea parintilor se indreapta
catre toti copiii. Parintii trebuie sa aiba o autoritate asupra copilului. Aceasta autoritate nu trebuie
obtinuta cu ajutorul pedepselor sau a violentei si nici printr-un exces de bunatate si satisfacerea
34

oricarei dorinte. "Adevarata autoritate deriva din exigenta parintilor fata de comportarea copiilor,
imbinata cu respectul fata de acestia". Copilul trebuie sa simta iubirea pe care parintii i-o poarta,
dar este necesar sa stie ca nu-i vor ingadui orice capriciu. "Dragostea este astfel nu numai cheagul
familiei, ci si calea cea mai eficienta a educatiei, dar numai daca ea e potrivita si cu masura".
Nu in ultimul rand, "pentru a fi un bun mediu educativ, familia trebuie sa aiba o situatie
economica apta sa satisfaca trebuintele de prim ordin ale membrilor sai".
A educa un copil nu este un lucru atat de usor. Unii parinti, avand conceptii invechite, cred ca ei
stiu cel mai bine sa-si educe copilul, neacceptand sfaturi din exterior. In prezent, exista o multime
de carti, filme si emisiuni special realizate pentru indrumarea pedagogica a parintilor.
Familia care nu reprezinta un bun mediu educativ
a) Familia descompusa - familia care ramane descompusa in urma unui divort sau a unui deces,
nu este un mediu educativ ideal. Dar totusi conditia de viata a copilului orfan de un parinte
depinde foarte mult de puterea de dragoste a celui ramas, care poate compensa dragostea celui
disparut. In trecut divortul era extrem de daunator pentru copii. Cercetarile actuale par sa indice
ca copiii se simt mai bine daca parintii nefericiti divorteaza decat daca stau impreuna intr-o
atmosfera de furie, amaraciune, violenta si ura.
b) Familia reconstituita - Recasatorirea creeaza o familie reconstituita sau combinata formata din
doi parinti, din care cel putin unul aduce in aceasta unitate familiala noua unul sau mai multi
copii dintr-o casatorie anterioara.
Cuvintele mama mastera si tata vitreg sunt deja expresii peiorative. Atunci cand copiii provin din
doua familii diferite, mama va proteja pe ai sai, iar tatal pe ai lui, plangandu-se fiecare impotriva
copiilor celuilalt.
In acest context merita sa ne punem cateva semne de intrebare: Cine asigura disciplina in aceasta
familie? Dar educatia? Care sunt indatoririle parintelui biologic caruia i s-a luat copilul? Ce
autoritate are acesta? Raspunsul la aceste intrebari variaza de la caz la caz.
c) Violenta in familie este un fenomen ce ia amploare. Maltratarea partenerului si a copiilor are
loc in toate clasele sociale, dar posibilitatea maltratarii creste o data cu problemele financiare.
35

Cazurile de maltratare a copiilor sunt in crestere. "Ca si in cazul maltratarii unuia dintre soti, sunt
responsabili mai ales barbatii. In multe cazuri, cei care maltrateaza au fost maltratati in copilarie,
astfel perpetuand un ciclu de violenta". Copiii maltratati sunt frustrati de dragoste, pierd bucuria
de dragoste si intelegere a semenilor, sanatatea lor psihica fiind pusa la indoiala.
d) Alte cazuri in care familia nu este un bun mediu educativ:
- Certurile si neintelegerile dintre parinti au efecte traumatizante asupra copiilor.
- Divergentele dintre parinti cu privire la masurile educative au urmari negative asupra educatiei.
- Daca parintii mint, fura, injura, sunt necinstiti, in cele mai multe cazuri copilul va imita
comportamentul acestora.
In concluzie, as putea motiva alegerea acestei teme: Am dorit sa demonstrez intr-un fel sau altul
faptul ca nu este neaparata nevoie de o familie cu doi parinti pentru a fi copilul fericit. Dupa cum
am citat si din cartea lui Norman Goodman, copiii sunt mult mai fericiti daca cei doi parinti care
au permanent neintelegeri, divorteaza. Deci, chiar daca familia este completa, dar climatul moral
din ea lasa de dorit, ea nu poate constitui un bun mediu educativ.
BIBLIOGRAFIE
1. Norman, Goodman (1992) Introducere in sociologie, Bucuresti, Editura Lider.
2. Victor, Tarcovnicu (1975). Pedagogie generala, Bucuresti, Editura Facla.
3. Nicolae, Margineanu (1973). Conditia umana, Bucuresti, Editura Stiintifica.
4. Anthony, Giddens (1997). Sociologie, Bucuresti, Editura Bic All.
http://www.roportal.ro/articole/67-2.htm
consultat la data de 3 martie 2008
http://www.roportal.ro/articole/67-2.htm de pe asta am ajuns la:
http://www.aspbihor.ro/Pentru%20tine/Parinti/FAMILIA%20-%20CONSIDERATII
%20GENERALE.pdf
consultat la data de 3 martie 2008, pdf cu familia definitie, consideratii generale, etc.

Familia
36

Domenii: Sociologie
DESPRE FAMILIE
Insotind omul in intraga lui existenta, familia s-a dovedit una dintre cele mai vechi si mai stabile
forme de comunitate umana , cea care asigura perpetuarea speciei, evolutia si continuitatea vietii
sociale.Multe abordari inteleg familia drept o forma de comunitate umana intemeiata prin
casatorie care uneste sotii si descendentii acestora prin relatii stranse de ordin
biologic,economic ,psihologic,moral,afectiv si spiritual.Aceste orientari descifreaza continutul
sociologic al conceptului de familie,abordand familia in stransa dependenta cu functionalitatea ei,
cu totalitatea relatiilor manifestate intre membrii ei.Putem defini familia drept forma istorica de
comunitate umana intre membrii careia exista relatii intemeiate pe consanguinitate si inrudire,
acestea fiind sanctionate prin norme.
Definirea notiunii de familie ridica unele dificultati ce tin atat de sensurile complexe ale acestui
nucleu fundamental al societatii de diversitatea relatiilor dintre membrii grupului cat si de
virtualele implicatii ale acestora in sfera sociala larga.Este oportun sa precizam ca definirea
familiei comporta cel putin doua directii de abordare : sociologica si juridica. In sens
sociologic,familia ca forma specifica de comunitate umana, desemneaza grupul de persoane unite
prin casatorie,filiatie sau rudenie, ce se caracterizeaza prin comunitate de viata,de
sentimente,interese si aspiratii.Astfel privita, familia ne apare ca o realitate sociala distincta,ca un
grup primar al societatii in care se manifesta multiple relatii,fundamentale, fiind cele de casatorie
si rudenie.Specificitatea vietii de familie este data tocmai de aceasta multitudine a relatiilor ce iau
nastere in familie,relatii fiziologice,psihologice,economice, morale,afective si care comporta
anumite particularitati in viata de grup.
In sens juridic, familia desemneaza grupul de persoane intre care exista drepturi si obligatii caresi are originea in acte juridice precum casatoria,infierea,rudenia sau in raporturi asimilate
relatiilor de familie.Din aceasta perspectiva,familia ne apare ca o realitate juridica bine definita si
reglementata de lege.
Sociologia si antropologia incearca,in definirea familiei sa depaseasca nivelul simtului comun,
dar nu se poate opri nici la aspectele formale,legale,intrucat prin esenta sa, abordarea
socioaantropologica vizeaza interactiunea dintre formal-informal in viata sociala,cu accent pe
aceasta din urma.
Definitia data de G.Murdock (1949),de exemplu,pare destul de completa.El arata ca familia este
37

un grup social caracterizat prin rezidenta comunca,cooperare economica si reproductie.Ea include

adulti de ambele sexe,dintre care cel putin doi au relatii sexuale recunoscute social si unul sau
mai multi copii,proprii sau adoptati,pe care ii cresc si ii ingrijesc. C. Levi-Strauss(1972) defineste
familia ca fiind un grup sociala ce isi are originea in casatorie,constand din sot,sotie si copii sau
alte rude,grup unit prin drepturi si obligatii morale,juridice,economice,religioase si
sociale(incluzandu-le si pe cele sexuale).
N.Damian (1972) se refera la famile ca la un grup de rude prin casatorie,sange sau adoptare care
traiesc impreuna,desfasoara o activitate economico-gospodareasca comuna , sunt legate prin
anumite relatii spirituale iar in conditiile existentei statului si dreptului, si prin anumite relatii
juridice. V. Stanoiu si M. Voinea (1983) trecand in revista mai multe definitii si comentandu-le,
ofera propria varianta : Familia este un grup social realizat prin casatorie alcatuit din persoane
care traiesc impreuna,au gospodarie casnica comuna,sunt legate prin anumite relatii natural
biologice , psihologice,morale si juridice si raspund una pentru alta in fata societatii.
FUNCTIILE FAMILIEI :
Specificitatea familiei in raport cu alte grupuri sociale este evidentiata prin complexitatea
functiilor indeplinite de ea de-a lungul istoriei,prin rolul ei decisiv pentru indivizi si pentru
societate.S-au formulat o serie de opinii privitoare la aceste functii s-au pus accente si nuante
diferite, au fost identificate criterii si tipologii diverse,dar cele mai multe au fost convergente,
subliniind semnificatiile lor in viata grupului si in integrarea sociala a indiviziilor.
G.P. Murdock, pornind de la afirmarea caracterului universal al familiei nucleare,aprecia ca
aceasta indeplineste in esenta patru functii : sexuala, reproductiva, economica si educationala sau
socializatoare. W.F. Ogburn apreciaza ca in societatile traditionale familia indeplinea functiile
de : reproducere,economica,educationala,recreationala,religioasa si social-psihologica.
O caracterizare complexa a functiilor familiei apartinand reputatului sociolog Hneri H. Stahl
cuprinde :
A. FUNCTII INTERNE, care contribuie la creearea unui regim de viata intim menit sa asigure
tuturor membrilor un climat de securitate, protectie si afectiune.
B. FUNCTII EXTERNE asigurand in principal, dezvoltarea fireasca a personalitatii fiecarui
membru al grupului,socializarea si integrarea corespunzatoare in viata sociala.
Din primul grup fac parte urmatoarele functii :
1. Functii biologice si sanitare constand din satisfacerea cerintelor si necesitatilor sexuale ale
38

partenerilor cuplului conjugal,procrearea copiilor si asigurarea necesitatilor igienico-sanitare de

dezvoltare biologica normala a tuturor membrilor familiei ;
2. Functii economice realizate prin acumularea unor venituri pentru intreg colectivul familial si
organizarea unei gospodarii pe baza unui buget comun ;
3. Functii de solidaritate familiala incluzand ajutorul bazat pe sentimentele de dragoste si respect
intre parinti si copii,frati si surori,fata de batranii familiei sau fata de bolnavi si infirmi.
http://facultate.regielive.ro/proiecte/sociologie/familia-23129.html
consultat la data de 3 martie 2008
http://www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2002.1-4.a07.pdf
pdf cu familia intre anii 1960=2000
consultat la data de 3 martie 2008

functiile familiei
Familia n societatea romneasc contemporan
Probleme i perspective din punct de vedere juridic
Unitatea familiei, relaiile familiale prini-copii,
abandonul, violena intrafamilial, relaiile familie-societate
Deputat Av. Ion MOGO
Decan al Baroului de avocai Iai
Familia este o realitate social prin comunitatea de via dintre soi, dintre prini i copii, precum
i dintre alte rude.
Familia se definete ca o form de relaii sociale dintre oameni, legai ntre ei prin cstorie sau
prin rudenie. Din familie fac parte soii, prinii i copiii, i uneori alte persoane ntre care exist
relaii de rudenie. i soii singuri, fr copii, formeaz o familie. n sens sociologic, familia, ca
form specific de comunitate uman, desemneaz grupul de persoane unite prin cstorie,
filiaie sau rudenie, care se caracterizeaz prin comunitate de via, interese i ntrajutorare. n
cadrul relaiilor de familie apar aspecte morale, religioase, psihologice, fiziologice i economice
39

ntre cei care formeaz comunitatea de via i de interese. n cadrul relaiilor de familie apar
elemente de o complexitate care nu mai este ntlnit la alte categorii de relaii sociale.
Sociologii disting familia simpl sau nuclear, format din prini i copiii lor necstorii, i
familia extins sau larg, format i din alte persoane dect cele enumerate n primul caz. Familia
tradiional, structurat pe mai multe generaii, existent n societile cu o economie
nedezvoltat, rural, a fost nlocuit treptat cu familia structurat pe dou generaii, familia cu
nucleu social elementar, cuprinzndu-i pe soi i pe descendenii necstorii ai acestora. Desigur,
condiiile naturale de dezvoltare ale familiei trebuie s fie privite n strns legtur cu relaiile
sociale, att din cadrul familiei ct i din societate.
Funcia biologic a familiei poate fi influenat ntr-o anumit msur de societate, de structura
economic a societii, de structura diferitelor organisme sociale i de politica societii privind
natalitatea. Familia ca fenomen social se dezvolt o dat cu dezvoltarea societii i se modific
n raport cu acesta, familia avnd un caracter istoric.
Funciile familiei:
Familia ndeplinete urmtoarele funcii:
- funcia biologic de perpetuare a speciei umane. Suveranitatea fiecrui stat n promovarea
propriei politici demografice este un fapt recunoscut. Progresul unei naiuni este n strns
legtur cu evoluia demografic, ns problema este destul de complex. Astfel, statistica
demografic a rilor Europei Occidentale este n acest moment negativ, marcat de fenomenul
de mbtrnire a populaiei, fenomen care, cu toate ncurajrile de tipul proteciei sociale, nu a
putut fi eficient descurajat. Din acest punct de vedere, perspectivele evoluiei populaionale n
Europa sunt destul de sumbre. Spre deosebire de acest model evolutiv, continentul negru se
confrunt cu o continu expansiune demografic, care, n condiiile de pauperizare economic
evident a zonei, antreneaz amplificarea srciei, perturbarea grav a condiiilor ecologice i
reprezint, pe termen lung, o ameninare pentru stabilitatea economic mondial.

40

- Funcia economic a familiei are importan variabil n funcie de organizarea economic a

societii respective. Sub aspect juridic funcia economic a familiei este reglementat prin
diferite legi asupra relaiilor patrimoniale.
- Funcia educativ: Este una dintre principalele funcii ale familiei. Educaia n familie este un
mijloc eficient de inoculare a sistemului de valori tradiionale ale societii, de valori morale.
Tendina deplasrii responsabilitii educaiei de la nivelul nucleului familial pe umerii sistemului
educaional instituionalizat, oarecum explicabil n contextul creterii activitii profesionale
parentale i inclusiv a ocuprii mamei ntr-o activitate, alta dect cea domestic, este evident n
societatea contemporan romneasc actual i explic evidentele carene educative ale tinerilor
din societatea contemporan.
n societatea romneasc, nivelul de dezvoltare socio-economic i-a pus amprenta n mod vizibil
asupra evoluiei familiei, att din perspectiva funciei sale biologice ct i din cel al funciei
educative. ntotdeauna familia a deinut un rol principal n educaia descendenilor, n afara altor
factori educativi oferii de societate i de modelele acesteia. Este evident faptul c funcia
educativ a familiei a suferit schimbri determinate de evoluia social-istoric, avnd ns ca linie
directoare i numitor comun formarea unui om cu principii morale, capabil s se integreze n
societate, existnd practic o unitate ntre educaia din familie i cea din societate.
Noiunea sociologic i cea juridic de familie, n mod normal, se suprapun, coincid. n anumite
situaii, aceast coresponden nu mai exist. Sfera noiunii juridice de familie depete sfera
noiunii sociologice, n sensul c, chiar dac nceteaz comunitatea de via i de interese ntre
soi prin divor, relaiile de familie, n sens juridic, respectiv unele dintre obligaii continu s
existe (de exemplu, obligaia de a contribui la ntreinerea copilului etc.).
Principiile perene care guverneaz din punct de vedere juridic relaiile familiale sunt: principiul
ocrotirii cstoriei i familiei; principiul ocrotirii intereselor mamei i copilului; principiul
cstoriei liber consimite ntre soi; principiul egalitii n drepturi dintre brbat i femeie;
principiul exercitrii drepturilor i ndeplinirii ndatoririlor printeti n interesul copiilor;
principiul n conformitate cu care membrii familiei sunt datori s-i acorde unul altuia sprijin
moral i material; principiul monogamiei.
41

n strns relaie cu unitatea familiei asistm la perfecionarea permanent a legislaiei, n scopul

ocrotirii familiei i a relaiilor familie-prini-copii. De menionat n acest sens sunt ultimele
reglementri n materie, n sensul incriminrii ca circumstan agravant a faptelor de violen n
familie, fapte care n condiiile social-economice actuale au dobndit o deosebit amploare.
De remarcat este faptul c prin noile dispoziii ale art. 149 Cod Penal, completate prin Ordonana
de Urgen 209 din 2000, care definete noiunea de membru al familiei este introdus n
noiunea de familie nu numai a persoanelor care sunt rude n linie direct sau colateral ci i a
celor care locuiesc i se gospodresc mpreun. De asemenea, s-au majorat limitele de pedeaps a
infraciunilor prevzute de art. 5 Cod Penal, urmrindu-se prin aceasta protejarea intereselor
minorilor, chiar n raport cu prinii.
S ne nchipuim c familia este un mic stat i c acest stat are i o funcie economic, care const
n realizarea unor venituri suficiente pentru toi membrii familiei, precum i ducerea n comun a
gospodriei casnice i comunitatea de bunuri. Ca n orice stat exist neajunsuri de ordin economic
care duc la o serie de dezechilibre. n acest sens merit remarcat exodul valorilor spre Occident.
Din acest motiv, resursele existente pe piaa intern i extern a muncii ar trebui orientate i
urmrite de aa manier nct s se evite micul stat care este familia. O familie care are ca
fundament principii morale sntoase va nltura posibilele dezechilibre economice, violena,
abuzurile.
Nu este lipsit de importan rolul mamei n formarea personalitii copilului. n spiritul moralei
cretine, rolul mamei fiind ulterior preluat de ctre coal, prin introducerea religiei n coli, ca
disciplin de nvmnt.
http://www.trinitas.ro/editura/cm/2001/07-8/familia-probleme.php
consultat la data de 3 martie 2008
TRADITIONAL SI MODERN IN CUPLUL CONTEMPORAN
UNIVERSITATEA BUCURESTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI
42

SECTIA DE PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA

ANUL III
** SOCIOLOGIA FAMILIEI **
Istoria vie a umanitatii, sub dimensiunile sale biologica, psihologica, socioculturala,
economica si politica apartine familiei, coexistentei barbatului si a femeii, a relatiilor dintre ei, a
relatiilor cu copiii. Familia s-a dovedit a fi una din cele mai vechi si stabile forme de comunitate
umana, cea care asigura perpetuarea speciei umane, evolutia si continuitatea vietii sociale, iar
istoria evolutiei familiei nu este altceva decat istoria dezvoltarii si modificarii
rolurilor conjugale.
Familiile din societatile contemporane, au suferit in ultimele decenii transformari
profunde. Schimbarile care au intervenit in interiorul ei sunt atat de importante, incat si termenul
de familie a devenit tot mai ambiguu, el tinzand sa acopere astazi realitati diferite de cele
caracteristice generatiilor precedente. Familia este cea mai fidela posesoare a traditiilor si a
valorilor nationale. Ea este una din cele mai conservatoare (in sensul bun al cuvantului)
segmente ale societatii. Contrar acestei idei, familia a devenit tot mai sensibila la toate
transformarile petrecute in societate. De exemplu, una din functiile traditionale, cea de ingrijire a
varstnicilor este pe cale de disparitie, iar functia de socializare a copiilor, este impartasita cu alte
institutii sociale. Schimbarea statutului social al femeii prin implicarea ei in activitati profesionale
extrafamiliale determina noi configuratii ale raporturilor dintre cei doi parteneri, in sensul unor
redefiniri ale rolurilor acestora. Astfel, aparitia si proliferarea carierei profesionale si a traiectoriei
sociale feminine au complicat destul de mult relatiile interpersonale, in general, cu partenerul de
viata, in special.
Asupra cuplului, cariera profesionala a femeii ridica probleme de o alta natura. In
primul rand, exista tendinta ca femeia sa se concentreze foarte mult asupra carierei si sa
ignore la fel de mult viata de familie. Daca aceasta tendinta este valabila si pentru barbat,

43

situatia devine critica pentru functionalitatea familiei ca institutie sociala. Gradul de implicare in
viata de familie depinde de perceptia asupra modificarii rolurilor, in conditiile existentei carierei
profesionale la unul sau ambii parteneri. Astfel, atunci cand unul dintre parteneri este concentrat
mai mult asupra carierei, celalalt trebuie sa preia o parte din sarcinile domestice ale partenerului,
dar preluarea poate fi formala sau angajanta.
O alta situatie interesanta ar fi aceea ca in familiile cu dubla cariera, cand sotul si sotia siau inceput carierele profesionale in acelasi timp, succesul rapid al unuia poate deveni o problema
majora pentru celalalt.
Familia devine din ce in ce mai mult un loc de refugiu afectiv ca reactie la conditiile
stresante ale mediului exterior. Deci, familia si-a pierdut mult din caracterul ei de institutie
sociala. Cuplul este mai mult interesat de satisfacerea propriilor interese si mai putin de realizarea
sarcinilor pe care societatea le atribuie institutiei familiale. Aceasta noua perspectiva a indus
schimbari majore la nivelul functiilor familiale, deoarece perturbarile manifestate la nivelul uneia
dintre ele au avut un impact direct si asupra celorlalte.
Problematica organizarii vietii de familie si a consecintelor ei functionale, a evolutiei
rolurilor masculine si femenine apare in lucrarile ganditorilor antici si a celor renascentisti, iar o
data cu constituirea sociologiei ca stiinta, familia a reprezentat un obiect de studiu privelegiat.
Daca la inceput, cercetarea familiei s-a facut in cadrul unor modele etnolingvistice si istorice,
ulterior familia a devenit obiectul unor studii analitice, de ordin psihologic, sociologic,
psihosocial, sexologic si psihopatologic, tinzand sa fie definita in termeni de comunicare si
intercomunicare interpersonala. Dar abia incepand cu anii '60, si pana in prezent, cercetarile
sociologice au cunoscut o dezvoltare fara precedent. Aceasta se datoreaza faptului ca in ultimele
decenii, familia a suferit mutatii profunde in ceea ce priveste structura si functiile sale.
Apartinand unor orientari conceptuale diverse, sub aspectul analizei specificului si
functiilor familiei, au fost intreprinse numeroase cercetari privind rolul de sot si sotie. Toate
aceste cercetari incearca sa explice modul de functionare a familiei, care sunt etapele prin care
trece un cuplu, care sunt rolurile sotului si ale sotiei, care sunt relatiile ce se stabilesc intre
membrii ei. Cercetatorii romani Iolanda Mitrofan, Maria Voinea si Petru Ilut au efectuat un sir de
studii privind viata de familiei.
44

Sociologia analizeaza traditionalitatea ca o componenta de baza a vietii sociale, a

sociabilitatii. Ea este prezenta in toate sferele si nivelele de organizare a societatii, in procesele de
socializare si manifestare a personalitatii actorilor sociali. Traditionaliatea indica un tip distinct de
institutii sociale, obisnuinte si obiceiuri, moduri de a actiona, a simti si a gandi care sunt
"mostenite din trecut". Dar traditionalitatea nu reprezinta numai amintiri din trecut, ea este
continuarea trecutului in prezent si ca atare amintirile sunt la fel de actuale ca si relatiile date in
experienta prezentului. La randul ei, familia traditionala are o serie de trasaturi, cum ar fi
loialitatea fata de familie care e mai presus de interesul propriu, femeia e subordonata ca sotie si
ca mama, copiii de ambele sexe au roluri precise, prestabilite, sunt incurajate ca valori supunerea,
conformismul.
Cercetarea familiei traditionale a reliefat ca valoarea focala a stilului de viata o constituie
autoritatea. In general, autoritatea implica raporturi de inegalitate. Din acest punct de vedere, in
familia traditionala raporturile de inegalitate sunt foarte mari si unidirectionale, si aceasta datorita
faptului ca femeia este supusa. Rolurile sunt distribuite in functie de ierarhie, conformism, putere.
Acestea definesc un stil de viata a familiei ce consacra superioritatea parintilor asupra copiilor,
varstnicilor asupra tinerilor, a barbatilor asupra femeilor, a fratilor mai mari asupra celor mai mici
etc. Autoritatea barbatului este rar pusa sub semnul intrebarii pentru ca asa se perpetueaza
modelul, preluat prin imitatie, si orice atitudine de negare a acestuia duce la etichetare,
marginalizare, stigmatizare.
Opusa, dar nu totalmente, familiei traditionale este familia moderna. Modernitatea este
diferita sau chiar opusa perceptiilor traditionale, referindu-se la produse ale culturii, institutii,
forme de organizare sociala, moduri de comportare. Societatea moderna este mereu in
schimbare, iar in momentul in care modul de viata traditional e inlocuit de unul mult mai
complex, avansat tehnologic, modernitatea apare ca efect al acestor schimbari. Prin contrast,
familia moderna se bazeaza pe individualism ca valoare (ceea ce explica cresterea spectaculoasa
a numarului divorturilor si toleranta din ce in ce mai mare fata de acest fenomen social, femeia
capata independenta economica, copiii au un mai mare control asupra propriului destin.). Pe
langa avantajele aduse de modernitate oamenii trebuie sa faca fata unor noi provocari, unor noi
conflicte si dezavantaje.

45

Valorile familiei moderne intemeiaza un stil de viata distinct de cel al familiei traditionale:
autoritatii i se substituie ca valoare focara cooperarea. Si ea este sustinuta de valori ca: egalitatea,
schimbarea, comunicarea. Familia moderna se caracterizeaza printr-o accentuata flexibilitate a
structurii de autoritate si putere. Nu mai exista un model unic, dominant, in care barbatul decide,
atat in privinta hotararilor care vizeaza viata conjugala, cat si a celor care privesc relatia
parentala, asa cum se intampla in traditionalitate. Relatia moderna surprinde reciprocitatea puterii
si autoritatii, pe diferite nivele si in diferite intensitati, in contextul mai general al unui
egalitarism afirmat si, tot mai des, pus in practica. Plecand de la aceste considerente si analizand
actualele tendinte, ca o alternativa la aceste stiluri de viata, putem aprecia ca, in viitor, valoarea
focala ar fi individualitatea, sustinuta de competitie, nonconformism, singuratate. Autoritatea si
puterea in familia moderna se afla intr-un permanent proces de constructie si reconstructie, in
functie de negocierile ce au loc intre parteneri, de atitudinile si comportamentele acestora vis-avis de rolurile pe care le indeplinesc in familie si de statusurile ocupate in afara ei.
Pentru o mai buna intelegere a schimbarilor efectuate in structura si functiile familiei trebuie
amintita concluzia la care au ajuns I. Mihailescu si M. Voinea. Ei considera ca familia si-a pierdut
mult din caracterul ei de institutie sociala, cuplul familial fiind interesat mai mult de satisfacerea
propriilor interese si mai putin de realizarea functiilor pe care societatea le atribuie institutiei
familiale. Aceasta perspectiva a favorizat schimbari majore la nivelul functiilor familiale,
deoarece perturbarile manifestate la nivelul uneia dintre ele au avut un impact direct si asupra
celorlalte. Astfel, in continuare vom prezenta schimbarile ce au antrenat fiecare functie in parte.

Functia economica

Prin trecerea de la familia extinsa la cea nucleara sau la alte forme atipice ale ei, s-au
reformulat componentele functiei economice. Aceasta are loc atat in ceea ce priveste producerea
de bunuri, cat si in administrarea bugetului de venituri si cheltuieli. Si familia nu mai este o
unitate productiva autosuficienta, membrii ei fiind dependenti de venituri castigate in afara
gospodariei. Apoi, s-a redimensionat si componenta privind pregatirea profesionala a
descendentilor. Transmiterea ocupatiilor de la parinti la copii se intalneste din ce in ce mai rar.
Aceasta se intampla datorita deplasarii locului de munca al individului din interiorul familiei in
exterior, in intreprinderi si servicii sociale. Nu in ultimul rand, latura financiara a cunoscut si ea
46

importante modificari. Astfel, familia contemporana este caracterizata print-un buget

dezechilibrat, datorat surselor sporadice de venit si/sau cheltuielilor exagerate intr-o anumita
directie, de obicei, cheluieli pentru subzistenta.

Functia de socializare

Aceasta functie a fost afectata si ea de mutatiile lumii contemporane. Sistemul scolar creat a
inlocuit, in mare masura, procesul instructiv-educativ al familiei. In acest caz, putem aminti
faptul ca parintii nu mai pot asigura transmiterea de cunostinte copiilor lor. Ei nu le mai pot
satisface nevoia de instructie la standardul exigentelor actuale. Din motive financiare, in marea
majoritate a familiilor lipseste computerul, atat de necesar in conditiile de astazi. In alta ordine de
idei, lucrand in afara familiei, de multe ori chiar plecati peste hotare, parintii sunt mai putin timp
impreuna cu copiii. Iar copiii sunt dusi - de la cele mai fragede varste in institutii specializate
(crese, gradinite), sau sunt lasati in grija bunicilor, rudelor sau vecinilor care de multe ori nu pot
oferi conditii necesare dezvoltarii normale a copilului. Astfel, parintii nu numai ca nu dispun de
timpul necesar realizarii unei socializari firesti dar, de multe ori, nici nu realizeaza necesitatea
actiunilor educative.
Astazi exista o diversitate de moduri in care parintii isi asuma responsabilitatea
socializarii copiilor. Din aceasta perspectiva, au aparut forme atipice de autoritate (a copiilor fata
de parinti, a tinerilor fata de varstnici etc.). Referindu-ne la formele atipice de autoritate, sa
mentionam ca, in literatura sociologica si psihopedagogica se impune cu tot mai multa putere un
nou concept: educatia inversa. Aceasta sintagma se refera la faptul ca parintii admit ca au de
invatat de la si mai ales impreuna cu copiii lor. Cu alte cuvinte, comunicarea intre parinti si copii
se realizeaza in ambele sensuri: cu cat copilul se dovedeste mai ascultator si intelegator, cu atat
este la randul lui ascultat si inteles mai mult (Stanciulescu, 1998). Copiii isi iau si li se acorda
mai multa libertate, mai multa autonomie, mai multa responsabilitate, separarea si
individualitatea devenind probleme firesti. Parasirea caminului inseamna, intr-un fel, o a doua
nastere iar copiii se pregatesc si sunt pregatiti de la o varsta din ce in ce mai mica pentru aceasta,
in conditiile in care oricum convietuirea ar fi fost destul de dificila, date fiind divergentele de
valori, atitudini, mentalitati, stiluri de viata.

Functia de solidaritate familiala

47

Diminuarea acestei functii se datoreaza, in special, mobilitatii sociale, mobilitate ce face ca

locul de munca sa difere de cel rezidential. Aceasta nu face decat sa influenteze negativ
solidaritatea familiala, care este macinata de separarea fizica si afectiva existenta intre membrii
familiei. Pe de alta parte, relatiile conjugale, datorita unui complex de factori ca emanciparea
femeii, diviziunea moderna a rolurilor in cadrul familiei, satisfactia legata de viata sexuala, au
inceput sa fie dominate de framantari si contradictii. Acelasi lucru se intampla si cu relatia
parentala, din cauza adancirii diferentelor dintre modelele culturale apartinand diferitelor
generatii.

Functia sexuala si reproductiva

Ca si celelalte functii, functia sexuala a cunoscut importante schimbari. A inceput sa se acorde

o tot mai mare importanta performantelor sexuale. Niciodata nu s-a discutat ca acum despre
"satisfactie sexuala", "apetit sexual" etc. Importanta acordata acestor aspecte face ca indivizii sa
adopte o serie de comportamente ce cad de multe ori, in cele doua extreme (dorinta de a poseda
versus inhibitia sau teama de a nu fi destul de "bun/buna" in actul sexual). Aceste componente
sunt, de regula, "vinovate" de satisfactia/insatisfactia indivizilor fata de relatia de cuplu, de insasi
continuitatea si viabilitatea mariajului.De asemenea nu putem ignora faptul ca, intr-o perioada
relativ scurta de timp, s-a trecut de la familia extinsa, din punct de vedere numeric, la cea
restransa. Numarul de copii a scazut continuu, ajungandu-se la 1-2 copii in societatea
contemporana. Apoi, se contureaza tot mai clar tendinta cuplurilor de a renunta la copii si de a
trece la un alt mod de viata - "familia axata pe adulti".
Avand in vedere aceste modificari, pot apare doua efecte majore (Ciuperca, 2000):
1) Realizarea unui compromis intre tendinta femeii de a deveni o fiinta mobila activa
autonoma si acceptarea de catre barbat a unei forme atenuate de sedentarism, pasivitatedependenta. Cu alte cuvinte, o intalnire a celor doua sexe intr-un punct de echilibru, o simbioza
intre viata publica si cea privata, valorizate, atat de catre barbat, cat si de catre femeie. Acest
model de relationare intre cele doua sexe ar reprezenta forma cea mai viabila si functionala de
uniune si, poate, unica solutie de a salva familia, ca institutie sociala, in perspectiva anilor ce vor
urma.
48

2) Nerealizarea compromisului intre tendinta femeii de a deveni o fiinta mobila activa

autonoma si acceptarea de catre barbat a unei forme atenuate de sedentarism pasivitatedependenta. Nu va exista, practic, un punct de echilibru, ci o permanenta intrecere intre femeie si
barbat (in a-si dovedi lor insisi, dar si celuilalt ca sunt mai buni), o competitie a sexelor in care
cuplul nu are prea mult de castigat. Desigur, in anumite domenii femeile vor intrece barbatii, in
altele vor ramane in urma lor, manipularea fiind una din modalitatile la care se va apela in aceasta
infruntare care pune mai presus mandria si nu ratiunea, ambitia si nu sentimentul.
Din cele relatate mai sus, se observa ca toate functiile au fost afectate, intr-o masura mai mare
sau mai mica. Si este firesc sa fie asa, deoarece perturbarile ce se manifesta intr-o functie isi
gasesc rezonanta si in celelalte.
Avand in vedere schimbarile intervenite in trecerea de la traditionalitate la modernitate,
se considera ca societatea contemporana impune generalizarea a trei tipuri de femei :
1) Femeile care adopta o orientare masculina. Prefera ocupatiile rezervate barbatilor,
manifesta opozitie fata de relatiile erotice si fata de casatorie. Daca intra, totusi, in asemenea
relatii, le perturba prin straduinta de a-si impune dominatia, de a fi superioare partenerului. Le
putem numi femei agresive.
2) Femeile care nu refuza rolul lor feminin, dar care constientizeaza ca sunt inferioare
barbatilor, osandite sa joace un rol secundar. Ele isi indeplinesc rolul mai mult din obligatie si
mereu incearca sa schimbe cate ceva, in lupta cu ele insele si cu ceilalti, nerenuntand usor, chiar
daca intampina dificultati. Le putem numi femei izolate.
3) Femeile care nu vor sa-si schimbe rolul, pentru ca nici nu constientizeaza ca se poate acest
lucru. Ele isi indeplinesc rolul stiut, convinse fiind ca aceasta este menirea lor. In ceea ce fac pun
pasiune, valorizeaza uneori excesiv iubirea si devotamentul. Le putem numi femei docile.
Pe de alta parte, se considera ca parteneriatul modern implica existenta a trei
tipuri de barbati:
1) Barbatul care accepta noul rol si il efectueaza din convingere, punand pasiune in tot ce face si
creand conditiile unei relatii functionale, bazate pe intelegere si respect reciproc. Ii putem numi
barbati docili.
2) Barbatul care nu accepta noul rol, dar il efectueaza fara convingere, implicandu-se atat cat
relatia sa nu devina disfunctionala. Ii putem numi barbati izolati.
49

3) Barbatul care nu accepta noul rol si nici nu il efectueaza, considerand ca relatia de

tip traditional e indicata pentru functionalitatea cuplului. Ii putem numi barbati agresivi.
Aceste trei tipuri de barbati pot fi raportate la cele trei tipuri de femeie, prezentate
anterior.
In continuare, daca se suprapun aceste combinatii peste tipologia construita de Iolanda
Mitrofan (1989), tipologie ce ia in calcul trei parametrii, si anume:
1. gradul de tensiune generat de natura conflictului (ridicat/moderat/scazut);
2. forma de manifestare predominanta a conflictului (manifesta/latenta);
3. durata conflictualitatii (continua/intermitenta), vom putea emite urmatoarele ipoteze:

Cuplul constituit din barbat agresiv femeie agresiva este caracterizat prin
conflictualitate manifesta, continua, cu tensiune crescuta, ce prezinta mare potential
dizolvant si psihopatogen pentru unul sau ambii parteneri.

Cuplul constituit din barbat agresiv femeie izolata este caracterizat prin conflictualitate
manifesta, continua, cu tensiune moderata, ce are o evolutie instabila, cu tendinta de
deteriorare a esentei relatiei conjugale, dar cu mentinerea structurii de cuplu intr-o
formula de pseudoconjugalitate.

Cuplul constituit din barbat izolat femeie agresiva este caracterizat prin conflictualitate
manifesta, continua, cu tensiune moderata, ce are o evolutie instabila, cu tendinta de
deteriorare a esentei relatiei conjugale, dar cu mentinerea structurii de cuplu intr-o
formula de pseudoconjugalitate.

Cuplul constituit din barbat izolat femeie izolata este caracterizat prin conflictualitate
manifesta, intermitenta, cu tensiune crescuta, ce prezinta potential dizolvant semnificativ,
care nu totdeauna se finalizeaza cu separarea sotilor, dar faciliteaza dezvoltarea
dizarmonica a relatiei conjugale.

Cuplul constituit din barbat docil femeie izolata este caracterizat prin conflictualitate
manifesta, intermitenta, cu tensiune moderata, ce prezinta potential dizolvant scazut.

50

Cuplul constituit din barbat izolat femeie docila este caracterizat prin conflictualitate
latenta, continua, cu tensiune moderata. In acest cuplu, conflictualitatea planeaza deasupra
relatiei ca urmare a unui grad de frustrare reciproc intretinut.

Cuplul constituit din barbat docil femeie agresiva este caracterizat prin conflictualitate
latenta, continua, cu tensiune scazuta, ce favorizeaza efortul de acomodare reciproca,
producand corectii permanente ale conduitelor interactionale pe linia sincronizarii lor.

Cuplul constituit din barbat agresiv femeie docila este caracterizat prin conflictualitate
latenta, intermitenta, cu tensiune moderata, ce faciliteaza acomodarea interpersonala,
datorita caracterului ei de stimulare reciproca prin forme agreabile cum ar fi: ironia,
persiflarea etc.

Cuplul constituit din barbat docil femeie docila este caracterizat prin conflictualitate
latenta, intermitenta, cu tensiune scazuta, ce evolueaza rapid catre asimilare
interpersonala, partenerii preluand si asimiland reciproc puncte de vedere initial diferite.

Exista anumite elemente de specificitate care diferentiaza cele doua sexe ( Ciuperca,
1997), ca sa nu mai vorbim ca, de la un cuplu la altul, exista deosebiri in ceea ce priveste rolurile
asumate, in functie de particularitatile persoanelor si relatiei respective.
Sa vedem, insa, ce factori au determinat flexibilizarea raporturilor de putere in cuplul
modern. In primul rand, emanciparea femeii, bazata in special pe cresterea nivelului de cultura si
informare, emancipare care nu neaparat a diminuat implicarea sexului feminin in activitatile
traditionale, ci a ridicat pretentiile vis-a-vis de posibilitatile barbatului de a se implica in ceea ce
trata, pana nu demult, cu pasivitate si indiferenta. In al doilea rand, independenta economica a
femeii este un factor care a generat constientizarea ideii potrivit careia raporturile de putere nu
mai pot fi unidirectionale, in conditiile in care femeia nu mai este intretinuta de barbat si poate
singura sa-si asigure subzistensa si sa ia decizii in nume propriu, fara teama de a fi supusa
reprosurilor sau abandonata. In al treilea rand, implicarea tot mai accentuata a femeii in viata
sociala a dus la ruperea acesteia de universul ingust al familiei si la largirea orizontului ei privind
rolul si locul femeii in relatia de cuplu. Astfel, cu cat este mai mare numarul de relatii
51

interpersonale, altfel spus cu cat este mai deasa reteaua sociala a membrilor unui cuplu, cu atat
este mai mare probabilitatea ca repartitia autoritatii
si puterii in respectivul cuplu sa fie egalitara. Dimpotriva, cu cat este mai mica aceasta retea
sociala, cu atat creste probabilitatea aparitiei unui model unidirectional de putere si autoritate (in
special de la barbat catre femeie). Cum societatea contemporana implica, ca o nevoie sociala, o
crestere a relatiilor interpersonale, e de presupus ca flexibilizarea autoritatii se va generaliza intrun viitor mai apropiat sau mai indepartat. Nu in ultimul rand, devalorizarea sentimentului in
relatia de cuplu a provocat importante reasezari in structura de autoritate si putere. Femeia,
independenta economic, isi permite cu o mai mare larghete sa experimenteze relatii diverse, in
contextul dorintei de a se realiza si a evolua pe plan profesional. In acelasi timp, barbatul, din
teama de a nu fi dezamagit sau parasit, ori pur si simplu din nevoia de a cuceri, incearca sa nu
se implice emotional si sentimental prea mult, sa nu creeze o stare de dependenta fata de
partenera. In general, cuplul sfarsitului de secol XX minimalizeaza valoarea sentimentului, fapt
care are repercusiuni asupra distributiei autoritatii si puterii in relatia dintre cele doua sexe. Lipsa
sentimentului implica, pe undeva, si lipsa dominatiei, pentru ca existenta relatiei functionalsexuale implica, ea insasi, o renuntare la autoritate si putere, acceptandu-se deliberat echilibrul
decizional.
In concluzie, societatea contemporana amplifica aparitia conflictelor in familie, prin faptul
ca ne aflam intr-o perioada de redefinire a rolurilor masculine si feminine, perioada accelerata de
feminism. Pe de alta parte, atat redefinirea rolurilor, cat si intelegerea eronata a ei, favorizeaza
aparitia unor comportamente de sex-rol foarte diversificate si ambigue, care intretin dizarmonia si
disensiunea in cadrul cuplului. Practic, traversam o perioada de anomie a rolurilor masculine si
feminine, si nu se stie cat va mai dura pana cand vor aparea doua modele de comportament
acceptate de ambele sexe si puse in practica fara frustrari si nemultumiri interioare.
BIBLIOGRAFIE

1. Ciuperca C. Cuplul modern: intre emancipare si disolutie, Alexandria, 2000.

2. Mitrofan I. Cuplul conjugal-armonie si dizarmonie, Bucuresti, 1998.
52

3. Stanciulescu, E. Sociologia educatiei familiale, Iasi, Editura Polirom, 1998.

1. Voinea M. Familia si evolutia sa istorica, Bucuresti, 1978.
2. Voinea M. Sociologia familiei, Bucuresti, 1993.
http://www.referatele.com/referate/diverse/online1/Referat-sociologie---TRADITIONAL-SIMODERN--IN-CUPLUL-CONTEMPORAN---SOCIOLOGIA-FAMILIEI-referatele-c.php
consultat la data de 3 martie 2008
http://www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2001.1-4.r6.pdf
pdf cu familia contemporana, consultat la data de 3 martie 2008

Familia - Functiile familiei

Acasa / Articole / Educatie

Definirea exact a noiunii de familie comport dificulti

determinate de faptul c acest fenomen social constituie obiect de cercetare pentru mai multe
tiine: sociologie, psihologie, medicin, istorie, drept etc. fiecare propunndu-i s surprind
53

dintr-o perspectiv specific dimensiunile, dinamica i funciile grupului familial.

Familia, ca form a comunitii umane, trebuie analizat din punct de vedere al relaiilor ce se
stabilesc ntre cei care o compun, precum i cele ntre familie, ca entitate distinct i societate.
Avnd n vedere aceste considerente, putem defini ntr-o accepie general familia, ca fiind o
form de relaii sociale dintre persoane fizice legate ntre ele prin cstorie sau rudenie, fiind
format din soi i copii
i lor, prinii soilor, precum i cu alte persoane cu care se afl n relaii de rudenie.
Familia desemneaz un grup de persoane unite prin cstorie, filiaie sau rudenie, grup ce se
caracterizeaz prin comunitate de via, interese i ntrajutorare. n cadrul relaiilor de familie
exist aspecte morale, fiziologice, psihologice i economice care dau acestor relaii un caracter de
complexitate ce nu poate fi ntlnit la alte categorii de comuniti sociale.
Avndu-se n vedere un anumit aspect al relaiilor de familie, s-a spus c familia este o realitate
biologic dat de uniunea dintre brbat i femeie la care se adaug procreaia. Lund natere prin
cstorie, familia ncepe a fi format din soi.
Familia tipic este aceea care este format din prini i copii. Drept urmare, familia d natere
urmtoarelor raporturi:
de cstorie, care constituie baza familiei;
cele dintre soi, care constituie efectele cstoriei;
cele dintre prini i copii, care sunt rezultatul raporturilor dintre soi;
cele dintre alte persoane care mai fac parte din familie.
Analizat sub aspect juridic, familia desemneaz grupul de persoane ntre care exist drepturi i
obligaii ce izvorsc din cstorie, rudenie, precum s din alte raporturi asimilate relaiilor de
familie.
Privit sub aspect moral-cretin, familia este o instituie de origine divin stabilit de Creaie. Ea
54

a fost constituit prin cstorie, ale crei principale caracteristici au fost de la ntemeiere, unitatea
i indisolubilitatea. Drept urmare, familia are un caracter sacru pus n eviden prin iubire
desvrit, comuniunea, unitatea i egalitatea membrilor acesteia.
Concluzionnd, putem spune c la baza familiei se afl cstoria, care genereaz raporturi
multiple i complexe ntre membrii ei, ntre soi iau natere relaii personale i patrimoniale.
Avnd n vedere faptul c familia se ntemeiaz pe cstoria liber consimit ntre soi, ea d
natere la relaii complexe i ndeplinete urmtoarele funcii:
Funcia de perpetuare a speciei umane.
Familia este o realitate biologic, determinat de uniunea dintre brbat i femeie i prin procreaie
asigur perpetuarea speciei umane fr de care nu se concepe societatea, copiii constituind, n
cadrul familiei, un puternic factor de coeziune, de echilibru moral, de bucurie i ncredere ntre
soi. Cu toate acestea, hotrrea cuplului de a avea copii este una personal, determinat de
realitile social-economice specifice fiecrei etape de dezvoltare a societii.
Funcia educativ.
Familia a avut n toate timpurile un rol important n educaia copiilor. n familie se dobndesc
primele noiuni despre moral, se imprim copilului reguli i deprinderi, principii ce constituie
fundamentul pe care se formeaz personalitatea omului matur.
Educaia n familie are ca scop formarea unui om cu o dezvoltare multilateral i armonioas.
Prinii sunt datori s creasc copilul, s se ngrijeasc de sntatea, educaia nvtura i
pregtirea profesional a acestuia.
Aceast funcie are ca finalitate integrarea eficient a individului n societate, acest lucru
realizndu-se prin formarea dup un anumit ideal de personalitate. Ea nu se mrginete s tind la
asigurarea unui sistem de tehnici n relaiile dintre individ i societate care s dea acesteia din
55

urm minimul de stabilitate necesar pentru conservarea ei, ci urmrete crearea de individualiti
bine pregtite, care s aduc o contribuie maxim la transformarea i la progresul societii.

Funcia economic.
Aceast funcie difer de la o societate la alta i se concretizeaz n interesele comune
determinate de: regimul juridic al comunitii de bunuri, obligaia legal de ntreinere ntre
membrii familiei, solidaritatea acestora n ajutorul acordat membrilor de familie aflai n nevoie
din cauza incapacitii de a muncii.
n ara noastr, bazele dreptului familiei sunt stabilite prin Constituia Romniei. Noul Cod al
familiei prevede, pe scurt, principiile care fundamenteaz statutul familiei reglementat prin
legislaia n vigoare, stabilind urmtoareleaa.
ocrotirea familiei i a proprietii private de ctre stat;
ntemeierea familiei pe cstorie liber consimit de soi;
ocrotirea intereselor copilului minor.
http://articole.famouswhy.ro/familia_-_functiile_familiei
consultat la data de 3 martie 2008
Familie (societate)
Etimologie
Originea latin a termenului este familia care provine de la famulus - sclav de cas, nelesul
cuvntului s-a schimbat n decursul timpului. In trecut familia era proprietatea brbatului (pater
familias), ca soia, copii, sclavii, sclavii eliberai i tot avutul, nefiind de fapt ntre ei relaii
familiare ci era considerat o proprietate subordonat, astfel tatl nefiind numit pater ci
genitor.corect
Funciile familiei
56

Familia are mai multe funcii sociale i biologice: Funcia biologic de reproducie uman a
familiei este controversat. Ca baz biologic o familie depinde de capacitatea de reproducie
(fecunditatea) soiei i brbatului.

Familie din anii 1900

In prezent acest punct nemai fiind concludent deoarece o familie poate adopta copii. Prin
reproducie de fapt se nelege capacitatea de a produce urmai pentru asigurarea generaiei
urmtoare. Astfel familia pregneaz calitatea de reproducie a unei societi.
Sunt trei funcii sociale elementare a familiei:

Funcia de socializare, ca i acea de educare, prin formarea capacitii de adaptare i

motivare n convieuirea social.

Funcia economic, o funcie important pentru multe familii, prin care se realizeaz
asigurarea material i protejarea copiilor fa de lipsuri i boli.

Funcia politic, care asigur copiilor o poziie legitim n societatea existent, aceast
funcie a familiei poate duce la fetiism.

Din aceste trei funcii se poate distinge i:

funcia religioas a familiei, care de fapt joac un rol n funcia de socializare a famliei,
prin transmiterea la genaia urmtoare a tradiiilor religioase.

funcia juridic a familiei, care este cuprins n constituie, i care are scopul protejrii
familiei n societate (pltirea alocaiilor, ntreinerii copiilor, stabilirea legilor de adoptare
sau motenire etc.)

57

funcia economic a familiei este ntregit de funcia de timp liber i recreere a familiei
(ca sport)

Forme de familie
O form de familie care a aprut n istorie a fost familia matriarhal sau mai trziu patriarhal
(capul familiei fiind tatl).
In cultura occidental se subnelege sub termenul de familie o pereche cstorit compus din
tat, mam, copii, o familie cu copii fiind modelul ideal al unei familii n societate.
Forme moderne de familie au aprut ca perechi necstorite care sunt considerai parteneri cu sau
fr copii proprii sau adoptai.
In decursul istoriei s-a difereniat n Europa termenul de familie mare unde pot tri mpreun
mai multe generaii, sau de familie mic cu un numr de membri de familie mai restrns.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Familie_(societate)
consultat la data de 3 martie 2008
http://www.edituraromaniademaine.ro/specializari/psihologie/cuprinsDianaLuciaVasile.pdf
pdf cuprins carte diana lucia vasile- sursa!!!!!!!
consultat la data de 2008
ar fi tare sa punem poze de la o nunta din anii 60 si una de acum am eu resurse pentru a lua fam
de la capat si pana la ob zilnice
conflictul dinte generatii
"conflictul intre generatii"
13 Iulie 2006

58

"Conflictul intre generatii" - cel mai banal,penibil si gresit titlu dupa parerea mea,scris asa 'de
umplutura' ... a devenit chiar un fel scuza, peste tot auzi 'conflictul intre generatii..bla bla.....'
Intre generatii nu exista conflicte-exista doar diferente-unele mici,altele mari . Trebuie incercata
doar acceptarea acestor diferente....totusi mai e ceva.......sentimentul acela de superioritate...(care
intervine inconstient si total nejustificat) din mintea celor 'de azi'.... dau un exemplu : probabil
toata lumea a auzit o conversatie de genul : 'hehe bunicule lasa asta,e tehnologie,n-ai TU de unde
sa stii,lasa,nu e pt tine.....ee recunosc,zice bunicul, pe vremea mea nu erau atatea lucruri.....ehe
bunicule,pe vremea ta nu era mai nimic hahah' in sufletul tanarului,se naste un sentiment de
superioritate,de trufie chiar,cu toate ca el nu a contribuit cu nimic la acel lucru cu care se
mandreste....singurul lui 'merit' a fost ca s-a nascut in perioada cutare iar parintii i-au cumparat
acel lucru...in acelasi timp,in sufletul bunicului.....un sentiment de izolare,un sentiment de 'gata,a
trecut de tot vremea mea'...... unii dintre oamenii in varsta nu pot tine pasul cu realitatea secolului
21,nu fiindca nu mai sunt apti,ci tocmai din aceasta mentalitate:' e batran ce-i mai trebuie?? mai
trec cativa ani,moare si gata.De ce-si mai schimba casa acum ca are 70 de ani?de se mai insoara
la 60? ' si asa altii hotarasc la cati ani trebuie incetata viata unui batran,chiar daca el mai traieste
inca 20 de ani.Bravo celor care nu tin seama de parerile altora si fac exact ceea ce vor indiferent
de varsta. Generatiile trecute au meritul generatiilor de azi.De ce sa radem de ce era 'p-atunci' , pe
atunci cand baietii nu ieseau din casa fara costum,cu o tunsoare perfecta iar fetele aveau parul
prins in funda? de ce i-am numi noi penibili si de ce ne-ar numi ei perversi si rai sau mai stiu eu
cum......diferentele trebuie acceptate,nu preluate si inglobate in propria persoana,doar
acceptate.Fiecare generatie este 'de aur' tocmai fiindca este diferita de cea dinainte si de cea care
va urma.O simpla generatie......cat de mult conteaza in mentalitatea celor ce vor urma,in
istorie...si tot se vorbeste de o generatie ca fiind o masa de oameni de aceasi
varsta.....'generatia' ,as zice, consta in ideile generale. Am citit (si am vrut sa scriu si aici dar
sfartecam si n-avea rost....) 'misiunea unei generatii' o insiruire de idei a lui Mihai Ralea despre
generatia actuala...(actuala lui-se intelege-dar se portiveste si cu cea de azi) este intradevar
aspra,nu zic ca nu are dreptate,dar generalizeaza,asta nu-mi place:sa fim bagati intr-o oala...atata
timp cat exista unul care sa fie diferit,o generalizare de genul asta este o minciuna pt cititor.
http://www.jurnale.ro/conflictul_intre_generatii-e4690-18876.html
consultat la data de 4 martie 2008
59

Un pod intre
generatii
Scris de Daniel Manastireanu

Cu secole in urma, generatiile erau definite de conceptia lor despre lume si viata, de curentele
filozofice centrate in jurul unor personalitati de marca, personalitati care coagulau in jurul lor un
anumit grup de adepti. Acest grup era de multe ori perceput ca o noua generatie, care se
impotriveste vechii generatii si vechiului mod de gandire, chiar daca acest concept de generatie
nu se restrangea la un anumit grup de varsta. Astazi, odata cu viteza si libertatea accesului la
informatii, lucrurile s-au schimbat. Putem vedea diferente marcante intre generatii care sunt clar
definite de varsta si care se afla la o distanta de doar cativa ani una de alta. Generatiile sunt astazi
definite mai putin de conceptii despre lume si viata, ca in trecut, si mai degraba de evenimente
globale si locale, precum si de influenta majora a mass-mediei.
Desi aveam doar 14 ani atunci cand regimul comunist a cazut in Romania, comunismul a facut
parte din experienta mea formativa. Pentru generatiile nascute dupa 1989, comunismul este istorie
(Decebal, Stefan cel Mare etc.). Ei nu au trait experienta opresiunii guvernamentale, a terorii ca iti
poti pierde in orice moment libertatea si viata. Nu au cunoscut limitarea libertatii de exprimare.
Nu e de mirare ca noi resimtim atat de mult discrepanta intre generatiile nascute si crescute in
timpul comunismului si generatiile post-revolutionare. (Folosesc aici termenul de revolutie in
sens strict istoric, nicidecum filozofic, chiar daca conceptia despre lume si viata a primei categorii
a suferit unele schimbari dupa 1989 nu suficiente insa).
Imi amintesc ce diferit gandeam noi, elevii de clasa a XII-a fata de colegii nostri de clasa a IX-a.
Diferentele erau enorme. Preocuparile erau diferite. Limbajul era altul. Asteptarile de la viata erau
schimbate. In acest context, ne putem imagina ca diferentele de generatie intre parinti si copii sunt
cu atat mai dramatice. Diferentele intre clasa a XII-a si a IX-a nu produc atatea probleme ca
60

diferentele intre parinti si copii. Noi puteam coexista fara probleme in lipsa unei relatii cu cei mai
mici decat noi. Insa ca parinti, lucrurile sunt foarte diferite. Nu ne putem permite sa stam la
distanta si sa dam din cap dezaprobator, categorisind generatia lor ca fara Dumnezeu, pagana,
superficiala etc. Faptul ca suntem membrii in aceeasi familie face ca provocarea de a crea un
pod peste prapastia dintre generatii sa fie necesara, reala si infricosatoare in acelasi timp. Nu ma
mir ca atatia parinti aleg sa nu aiba cu copiii lor o relatie care transcende aspectele convietuirii de
fiecare zi.
Josh McDowell, in cartea sa, Generatia instrainata, arata care sunt efectele acestei rupturi dintre
generatii si face referire la tragediile care au avut destul de recent in unele scoli din Statele Unite,
in care elevi si-au impuscat cu sange rece colegi, profesori si chiar parinti. Desi acest lucru nu s-a
intamplat inca in Romania, nici noi nu suntem scutiti de cazuri de parinti care-si ucid copiii si
invers. Radacina acestor tragedii, spune McDowell, este o instrainare relationala. Iar aceasta
instrainare duce la o criza majora de identitate: Daca mi s-ar cere sa identific motivul principal
pentru care tinerii nostri cedeaza in fata ispitelor unei culturi fara Dumnezeu si se dedau la acte de
violenta necontrolata, as spune ca acestia se simt singuri, instrainati si nesiguri cu privire la
propria lor identitate Instrainarea relationala pe care o resimt tinerii nostri astazi este atat
infricosatoare, cat si dureroasa din punct de vedere emotional pentru ei. Majoritatea
comportamentelor antisociale pe care le manifesta reprezinta rezultatul acestei instrainari (Josh
McDowell, Generatia instrainata, Ed. Scriptum, Oradea, 2005, p. 17-18).
In mod clar, solutia la aceasta instrainare este construirea unui pod relational intre generatii. Fara
relatie, nu exista identitate. Fara identitate, nu exista sanatate si echilibru. Lipsa de relatie nu este o
scapare nesemnificativa, nu este un eveniment din agenda care, ce sa-i faci, ne-a scapat din
greseala. Nu prea acordam din timpul nostru pretios pentru a ne construi relatii cu ceilalti, mai ales
cu partenerul nostru de viata si cu copiii nostri. Avem alte lucruri mai importante de facut. De aici
vine si dezastrul. Nu degeaba credinta crestina are la baza conceptul de relatie. Intreaga Scriptura
ne invata cum sa intram in relatie si cum sa crestem in relatie cu Dumnezeu si unii cu altii. Totusi,
extrem de putin din timpul nostru este acordat acestui domeniu. Obsesia pentru performanta este
rareori prezenta in domeniul relatiilor. Cu totii vrem sa fim pastori de succes, avocati de succes,
doctori de succes, dar putini avem visul de a fi un tata de succes sau un sot de succes, pentru ca
61

acest tip de succes nu are parte de aceeasi expunere publica (glamour).

O alta tragedie apare atunci cand avem ravna, cand dorim sa construim relatii stranse cu copiii si
tinerii nostri, dar nu avem parte de pricepere. Oricat de socant ar fi, noi NU ne nastem cu
pricepere in relatii. Instinctul nu ne ajuta in relatii. Pentru a sti cum sa intram si sa crestem in
relatie avem nevoie de ucenicie. Avem nevoie in primul rand de Cuvant, de Cristos cel intrupat
care a renuntat la gloria cereasca pentru a intra in relatie cu noi. In al doilea rand, avem nevoie de
ucenicie trebuie sa invatam de la altii, in mod practic, cum sa intram si cum sa ne comportam
cadrul relatiilor. Citirea de carti reprezinta o parte esentiala a acestei ucenicii. Desi nu putem avea
intotdeauna acces direct la o persoana care sa ne invete, prin intermediul cartilor avem acces la
priceperea acelei persoane, iar acesta este un mare privilegiu si o mare sansa pe care o ratam de
atatea ori.
Josh McDowell ne da in aceasta carte sase puncte de legatura pentru construirea unei relatii
stranse cu copiii si tinerii nostri. Primul punct de legatura este recunoasterea sentimentelor. De
atatea ori ne trezim ca reactionam imediat si exagerat la modul tinerilor de manifestare al
sentimentelor lor, fara a face efortul de a-i intelege. Al doilea punct de legatura este acceptarea. Ne
este atat de usor sa-i etichetam si sa-i marginalizam pe copiii sau tinerii mai dificili si sa
conditionam acceptarea lor de performanta lor. Cat de departe este acest mod de gandire de harul
lui Cristos! In agenda mea mi-am notat un citat din aceasta carte, care a fost prezentata cu cativa
ani in urma la Conferinta Retelei Nationale de Tineret: Acceptarea fara apreciere este
manipulare. Aprecierea este cel de-al treilea punct de legatura: Ne transformam de prea multe ori
din parinti si lideri de tineret in vanatori de greseli si esecuri, in loc sa apreciem aspectele pozitive
si sa le incurajam. Afectiunea, al patrulea punct de legatura, este un alt domeniu in care ne lipseste
priceperea. O fata care nu are parte de afectiunea tatalui ei este vulnerabila din punct de vedere
sexual, cautand implinirea nevoii de afectiune prin intermediul relatiilor sexuale. Suntem mult
prea ocupati, prea putin disponibili pentru copiii si tinerii nostri. Disponibilitatea este al cincilea
punct de legatura. Copiii si tinerii, spune McDowell, percep dragostea noastra in termenii timpului
pe care il acordam relatiei cu ei. In ultimul rand, copiii si tinerii au nevoie ca noi sa-i invatam sa
dea socoteala, sa fie responsabili. Toate aceste puncte de legatura, prezentate fugitiv in acest
paragraf, reprezinta domenii in care avem atat de mult de invatat, facand aceasta carte
62

indispensabila pentru parinti, pastori si lideri de tineret.

O relatie nu se poate naste decat daca intelegem lumea in care traieste persoana cu care dorim sa
avem o relatie. Cristos s-a intrupat si a locuit printre noi. Ne-a cunoscut lumea in mod intim, a fost
ispitit, a simtit foame, sete, oboseala fizica. In acelasi fel, noi, ca parinti, pastori, lideri de tineret,
trebuie sa cunoastem lumea in care traiesc tinerii nostri. Josh McDowell ne prezinta aceasta lume:
o lume plina de dezamagiri, o lume a relatiilor frante, o lume a conflictelor, o lume a confuziei
dintre dragoste si sex, o lume a tentatiilor sexuale. Fara o cunoastere a lumii si a problemelor cu
care se confrunta tinerii, nu vom putea niciodata avea o relatie semnificativa cu ei.
Pe langa cunoastere si pricepere, avem nevoie si de ravna, de dorinta de a ne apropia de tinerii
nostri intr-un mod semnificativ, de-a avea un impact pozitiv asupra lor, de a-i pregati pentru
vremea cand si ei vor avea responsabilitatile cu care ne confruntam noi acum. Resursele ne stau la
dispozitie si depinde de noi daca vom face acest pas dinspre ignoranta inspre cunoastere, dinspre
apatie inspre pasiune.
Daniel Manastireanu

http://adoramus.ro/main/index.php?option=com_content&task=view&id=46
consultat la data de 4 martie 2008

Psihologie

Conflictul dintre generatii

dintre conflictul generatii forma drept

Autor: psih. Cornelia Codreanu

63

Motto: "Progresul trebuie servit fara sa te revolti impotriva traditiei"

(A. Malraux)
De o parte a baricadei ei, tinerii nostri, iubiti sau blamati, sufocati de
conformism, cerindu-si adesea prea devreme si vehement dreptul de a
fi independenti, de a fi tratati ca "oameni mari", cu drept de vot sau
veto in ceea ce priveste viata lor, ce-i drept lipsita de experienta. De
partea cealalta a baricadei, parintii, bunicii, rudele sau profesorii,
impartasindu-si experientele, dorind sa ii feresca de necazuri, lipsiti
uneori de rabdare, dorindu-i perfecti dintr-odata.
Dezechilibru flagrant intre cele doua tabere, din care cel mai des
nimeni nu reuseste sa gaseasca o cale amiabila, ajungandu-se la
adevarate razboaie! Intotdeauna au existat astfel de conflicte, indiferent
de epoci, zone geografice, culturi sau educatii, ce-i drept uneori sub o
forma mai voalata, alteori luand amploarea unui fenomen in masa ca
cel al miscarii hippie de exemplu.
"Sunt superficiali, sunt teribilisti, nu au simtul masurii, nu ne mai
putem intelege cu ei..." (parintii despre copii).
"Nu ne inteleg, vor sa fim ca niste roboti sa executam doar ce vor ei,
nu ne lasa sa traim experiente din care sa invatam singuri, ne considera
niste ratati..." (copiii despre adulti).
Tactul adultilor, ar trebui aici sa-si spuna cuvantul, sa cizeleze
asperitatile si neconcordantele. Dar din pacate tracasati de ritmul
infernal al vietii, obositi de gandurile zilei de maine sau a nesigurantei
viitorului nu prea indepartat, nu stim, nu putem sau nu avem rabdarea
necesara sa rezolvam amiabil aceste conflicte. Atunci apar problemele
grave. Fie acceptarea situatiei ca pe una de criza si tolerarea ei asa cum
64

este, fie agravarea acesteia prin interdictii drastice sau din potriva a
instaurarii unui regim de "laisse fair" total in privinta copilului.
Aceste crize defapt sunt rodul unor neintelegeri mai vechi si repetate,
care ajunse la apogeu rabufnesc de o parte sau de alta, sub o forma sau
alta, indicand faptul ca deja criza a ajuns la un punct cheie. Macar
atunci in al doisprezecelea ceas sa incercam sa reparam ceea ce se mai
poate.
Faceti-va timp sa discutati cu copiii. Astfel veti sti intotdeauna ce
doresc, cum gandesc si nu veti fi luat pe nepregatite sau pus in fata
unui fapt implinit. Veti mai avea destul timp la dispozitie sa stopati o
actiune sau o decizie luata gresit de copil, cautand metoda adecvata.
Nestand de vorba cu ei, nu faceti decat sa ii indepartati, sa caute
intelegere in alte parti si asfel ii veti pierde in favoarea gastilor de
cartier sau a unor asa zisi prieteni, nu intotdeauna bine intentionati.
Dati copilului dreptul de a-si exprima dorintele, indiferent daca acestea
sunt diametral opuse cu ale dumneavoastra. Incercati sa mediati
divergentele de opinii, sa negociati, sa faceti compromisuri si de o
parte si de alta, ajungand la o solutie de mijloc, acceptata de ambele
parti. Nu incercati sa va impuneti in nici un fel punctul de vedere caci,
chiar daca va fi acceptat pe moment, rabufnirea creata de frustrare si
nemultumire va fi de intensitatea unui uragan mai tarziu sau mai
devreme.
Creati independenta copilului in situatii care nu sunt riscante. Creatii
iluzia de independenta chiar daca in realitate acesta este una controlata
din umbra. Dorinta de independenta este unul din motivele principale
ale conflictelor dintre adulti si copii.
Exercitati-va autoritatea cat mai bland posibil si cat mai discret,
sugerandu-i de departe solutiile optime, dar lasandu-l sa creada ca
singur le-a descoperit si a ales pe cea mai buna. Orice forma de
impunere brutala, taioasa si fara drept de apel din partea lui va fi sortita
esecului. Cu cat veti constrange mai mult un copil cu atat mai
65

inversunat va incalca acesta constrangerile atunci cand "paharul se va

umple" sau conjunctura i-o va permite, facand-o adesea nu pentru ca
asa a crezut de cuviinta ci mai ales ca o forma de pedeapsa si razbunare
la adresa "tiranilor".
Nu degeaba se spune ca atunci cand ai copii mici ai probleme mici, iar
cand ai copii mari ai probleme mari. Cu cat cresc in varsta copiii
trebuie tratati cu tot mai multa rabdare si tact, trebuie sa li se ofere timp
pentru discutii si dreptul de a fi implicat in viata familiei si a lui
personala.
Nu de putine ori am constatat ca parintii adolescentilor nu stiu mai
nimic despre copiii lor. Ce doresc, ce aspiratii au, ce le place si ce nu le
place, ce si cum gandesc sau chiar nici ce se intampla cu ei. Daca prin
tact si deschidere nu stim sa-i tinem aproape de noi, intr-o zi nu ne va
ramane decat sa constatam ca i-am pierdut uneori definitiv! Si atunci
va fi ... ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi!
http://www.nou-nascuti.ro/psihologie.html?id=295
consultat la data de 4 martie 2008

Conflictul ntre generaii o problem fr rezolvare?

66

Oricum s-ar fi manifestat n trecut venicul conflict dintre generaii, cu siguran nu a avut
vreodat valenele timpurilor noastre. Acest conflict, care se transform n multe situaii n
ruptur ntre generaii, e una din problemele acute i actuale ale societii noastre, aflat ntr-o
necontenit i haotic reform.
Este de ajuns s deschizi televizorul ca s afli "starea naiunii". Cei mai derutai i lipsii de
repere sunt tinerii. Ei au la dispoziie toate condiiile ca s-i dea viaa peste cap. "Nu tiu ce a fi
fcut eu la vrsta lor, ntr-un asemenea mediu", mi spunea deunzi un prieten.
Delincvena juvenil, creterea ratei prostituiei, abandonul colar, avorturile n rndul tinerelor
sau nebunia drogurilor sunt rezultate "fireti" ale acestui haos generalizat, sunt o crud realitate.
Prinii tinerilor adolesceni de astzi, cunoscnd toate aceste pericole latente, nu tiu ce s fac
mai nti pentru a-i proteja odraslele.
E de ajuns ca printe s arunci ntmpltor un ochi spre televizor pe TV K-lumea sau MTV la
emisiunile ce transmit imagini din cluburile Capitalei, ca s nelegi dezlnuirea i desctuarea
tinerilor prin discoteci, ca s vezi ce neleg majoritatea dintre ei prin distracie. Dac apoi comui
pe tirile de la ora 5.00 sau afli de vreun vecin c fiul lui se drogheaz sau c este homosexual,
nelegi c azi nu-i nimic mai greu dect s fii printe. Mii de griji, de temeri i, s o spunem
sincer, n cea mai mare parte justificate.
Tinerii de azi au o mai mare disponibilitate spre nou i, att timp ct prinii nu vor pricepe ce-i
un modem, un mIRC, un download, un skater, un ring-tone sau un A6, dialogul se leag greu. Ei
arat compasiune "babacilor", nu mai iau n seam ce spun acetia, i gsesc ciclitori, nedrepi,
67

ri Adolescenii vor s fie nelei nainte de a fi judecai i s li se acorde mai mult credit. Dar
cum s acorzi mai mult credit copilului cnd nu ai ncredere n el?
Prinii vd pe strad tineri de-o vrst cu fata sau biatul lor vorbind murdar, fcnd diferite
gesturi obscene i se ngrozesc; acetia sunt copiii altor prini, unor prini ca i ei. Cum s
faci ca printe s te apropii de copil i s-l faci s priceap c teribilismul sau bdrnia nu-s o
bun carte de vizit? Cum s faci s nu-l lai s se dea singur cu capul de pragul de sus pentru a
nelege c un lucru nu merit fcut?
mi amintesc c, ntr-o pauz dintre ore, o tnr elev de liceu m-a ntrebat ce s fac s-i
conving prinii s o lase smbt seara n club. I-am rspuns c trebuie s-i conving c totul e
n regul, c e atmosfer bun i c se afl ntr-un anturaj de ncredere. "Pi zice fata , nu-i
aa, e nebunie acolo, iar apoi, pe cei din gac prinii i tiu bine de la bloc, sunt nite lepre".
Atunci, i-am zis c, se pare, c vrea un lucru ru, iar atitudinea prinilor este justificat ntru
totul. Prinii sunt datori s insufle copiilor obiceiuri bune i s-i fereasc de anturaje dubioase.
Cum s-i faci din prini nite prieteni? Ctigndu-le ncrederea! Artndu-le c eti matur i
responsabil Treaba aceasta cere timp i efort. Pentru asta e nevoie de fapte, de dovezi.
Odat ctigat, ncrederea trebuie i meninut. Un printe care, aflndu-se n diverse situaii, a
neles c poate avea ncredere n fiul su adolescent, nu va avea suspiciuni n ceea ce privete
anturajul sau locurile pe care acesta le frecventeaz.
Numai c, de cele mai multe ori, adolescentul nclinat spre libertinaj nu tie ce metod s mai
foloseasc, ce minciunic s mai invoce ca s-i fenteze prinii. Nevinovatele minciuni
descoperite mai trziu sporesc nencrederea prinilor n copiii lor.
Adolescenii se ruineaz s spun adevrul despre ei nii. i deschid greu sufletul n faa
prinilor, nu neaprat din cauza eventualelor pedepse, ci de ruine. Cel puin la nceputul anilor
de liceu, tinerilor le e teribil de ruine numai gndindu-se c prinii ar putea afla c fumeaz, c
i-au cumprat vreo revist deocheat sau c se unduiesc prin discoteci ca dansatoarele din
cluburile de strip-tease.

68

Nu cred c adolescenii de azi, pentru a fi ferii de rele, trebuie ncuiai n cas. Cred c unii din
prini ar trebui s dea dovad de mult tact i de o mai mare flexibilitate. Obediena nu aduce
respect i nici o mai bun comunicare.
Tnrul ar trebui s fie sincer cu sine i s plece de la premiza c prinii i vor binele. Conflictul,
n multe cazuri, se limiteaz la un singur aspect, acela ce ine de alegerile tinerilor. Adevratul
conflict este ntre tinerii care vor s o ia pe artur i prinii care vor s le arate calea dreapt.
Sunt convins c, dac adolescenii ar dovedi c merg pe drumul bun, prinii nu s-ar mai osteni
s-i controleze ntr-att, n-ar mai fi nici suspiciuni i, pn la urm, acest conflict ntre generaii
s-ar reduce semnificativ.
Ctignd ncrederea prinilor lor, adolescenii ar putea s ias din cas mai des n locurile
publice cu prietenii. Din pcate nu sunt multe locuri tinereti de bun gust. Asta este ntr-adevr o
problem pe care oamenii bisericii ar trebui s aib n vedere. Ce alternativ putem oferi
tinerilor? Ce activiti educative, sntoase avem a le oferi? Tinerii notri cretini au nevoie de
cluburi, de cenacluri, poate chiar de cafenele ortodoxe de tipul "Monks Rock" (v. Tinerii
vremurilor de pe urm ultima i adevrata rzvrtire, Ed. Sophia, p. 214), dar acesta e un alt
subiect ce ar trebui tratat pe larg, cu o alt ocazie.
Conflictul ntre generaii este o realitate. Cred ns c, dac prinii i tinerii, fii i fiice, s-ar
strdui deopotriv s-l caute pe Dumnezeu, i unii i alii ar reui n linii mari s aib aceeai
viziune asupra vieii. Dac prinii i copiii s-ar apropia de Sfntul Potir cnd preotul cheam la
Liturghie "cu credin i cu dragoste s v apropiai", ei ar fi una n Hristos, fii i mdulare vii ale
trupului lui Hristos, care este Biserica. Acolo unde i prinii i copiii lor merg la biseric nu auzi
replici de genul: "Mam, eti depit", "Tat, eti ncuiat la minte", i nici "Unde ai fost pn
acum?" i aa mai departe
M tem c n ceea ce privete vremurile acestea postmoderne, n care amoralitatea este singura
moral cunoscut, rezolvarea, n linii mari, a acestor chestiuni va veni atunci cnd nu ne vom mai
raporta la timp, la vremuri, la mode i tendine, ci cnd ne vom raporta la Hristos, cel care este
ieri i azi i n veci acelai (cf. Evrei 13,8).

69

Tinere frate, amintete-i de porunca a -V-a a Decalogului! Dac nu ai Scriptura la-ndemn, o

poi gsi pe Internet sau pe CD-ul multimedia "Biblia", editat de Patriarhia Romn. Da, Biserica
aia nvechit a gsit de cuviin s aduc Cuvntul cel venic mai aproape de tine!
Laureniu Dumitru
http://www.romfest.org/rost/aug2005/conflict.shtml
http://terra-costica.blogspot.com/2007/10/conflicte-intre-generatii.html
consultat la data de 4 martie 2008

Anul V, nr.205 - 20 ianuarie 2008

Arhiv

TLC-SHOW

Back

Vintil MIHILESCU | ...hai-hui.ro

Conflict ntre generaii? (asta mai de destins)
E dimineaa prelung a sfritului de srbtori. Rsfoiesc
Dilema veche dedicat noilor tehnologii, sorb din cafea i
trag din narghilea. Spaime i ngrijorri fa de butoane,
plceri tehnice mrturisite ca un pch mignon, un
repertoriu care se reduce ce interesant! la cteva deviceuri care nu fac dect s prelungeasc vechile ndeletniciri intelectuale ale scrisului i vorbitului,
plus vreo dou, trei alte activiti elementare. Nu-mi plac telefoanele mobile de fitze
declar, de pild, Cristian Crisban. Pentru mine, mobilul trebuie s fie ergonomic, simplu de
operat... explic acesta. Evident! i fac eu cu ochiul printr-un vltuc de fum. Noile
tehnologii par a se nscrie astfel, pentru aceti dilematici care sntem, pe traiectoria revoluiei
tehnice din secolul al XIX-lea, oferindu-ne mai repede, mai mult, mai bine ceea ce putem s
facem sau mcar s ne imaginm i singuri. Nu, categoric nu m gndesc eu Mona n-ar fi
neles despre ce vorbesc btrneii tia! Sau ar fi rs. Sau, mai probabil, s-ar fi plictisit.
70

Mona este fata (era s zic fetia...) unor prieteni cu care am petrecut revelionul. Are 15 ani. A fost
singura, se pare, din grupul ei, care a ajuns s-i petreac Anul Nou cu prinii i s fie supus
astfel la acele ritualuri de comensalitate i comunicare din jurul mesei patriarhale a srbtorilor.
S-a plictisit cu stoicism i bun-cretere. Mai grav a fost cnd, ctre miezul nopii, mobilul s-a
blocat din cauza reelelor suprasolicitate. A cerut voie s mearg la Internet, dar i acesta ddea
rateuri, din aceleai motive. S-a trezit brusc debranat, ntr-o lume care vorbea alt limb. A
intrat ntr-un soi de panic placid, care mi-a adus aminte de disconfortul periodic al studenilor
mei, pe care i rog de fiecare dat s-i nchid mobilele timp de cteva ore. Nu a durat ns mult,
cci urmtoarea serie de bip-uri i-a atins inta i Mona s-a putut ntoarce printre oameni. Printre
oamenii ei.
mi dai i mie lista ta de contacte? a ntrebat-o ea, dimineaa, pe soia mea, care i s-a prut,
probabil, singura fiin abordabil. Dar soia mea nu a priceput despre ce era vorba. Contactele de
e-mail a explicat atunci Mona. Eu am 370, dar e puin. Ilinca, prietena mea, are aproape o mie!
Dup un scurt schimb de replici dezlnate, dialogul s-a oprit. S-ar fi zis c cineva a trecut, brusc,
la folosirea altei limbi, iar n cas nu se afla nici un translator.
Pe alt col de pagin din Dilema veche descopr vorbele vizionare ale unui pionier n ale
computerelor: Tehnologia este tot ceea ce s-a inventat dup ce te-ai nscut. Cu gndul la Mona,
mi vine s rd: tehnologia este, acum, tot ceea ce s-a inventat de cnd i-au crescut copiii mari! i
nu mai nseamn doar uluitor de mai mult/repede/bine etc., ci pur i simplu altceva. Nu mai
nseamn mijloace noi pentru scopuri i plceri vechi, ci alt mod de a fi. n timp ce noi deveneam
sclavii noilor tehnologii, n dormitorul de alturi s-a nscut, din aceast tehnologie, o alt lume.

Alt lume n timp, nu n spaiu, a crei distan fa de mine se msoar n ani, i nu n kilometri.
Alt lume care este ns, paradoxal, lumea n care triesc i eu, o lume care m cuprinde i pe
mine, ba chiar cu care triesc n aceeai cas. Adic o lume care este i a mea. Lumea mea?
Atunci de ce nu neleg mai nimic, dei fac parte din ea? De ce de-abia reuesc s nv cteva
elemente de vocabular al acestei noi limbi (sau or fi mai multe?), fr a gsi accesul la gramatica
71

sa? De ce experiena lor de via mi rmne stranie, ca s nu spun strin, n timp ce ntreaga mea
experien de via lor nu le spune nimic?
i iat, aici apare problema! Eu snt printe i, mai grav, profesor. Adic trebuie s transmit ceva
din cunotinele mele, dar mai ales din experiena mea, copiilor mei i altor copii, mai mici sau
mai mari. De mii i mii de ani omenirea a fcut pretutindeni acest lucru, bazndu-se, n ultim
instan, pe evidena faptului c aceast experien este nu numai relevant, ci i indispensabil
vieii urmailor chiar dac acetia o vor lua pe alte ci sau vor descoperi i alte variante. Tot pe
aceast relevan a experienei transmise i acumulate s-a bazat, la alt nivel, i ideea general de
model, de maestru, guru etc. Dar cum mai poate cineva s fie printe i cu att mai mult
maestru din momentul n care experiena sa, oricare ar fi aceasta, devine tot mai puin
relevant pentru urmaii si? Din momentul n care schimbarea este mult mai rapid dect
schimbul de generaii. Unii colegi, dascli ce se vor de mod nou, se amgesc cu ideea c pot
rezolva totul transferndu-i experiena n PowerPoint. Srmanii!...
Am descoperit n articolul Raluci un text din anii 70 al lui Margaret Mead, n care antropoloaga
american punea deja aceast problem, dndu-i i un nume: cultur pre-figurativ. Aceasta apare
considera Mead cnd schimbarea este mai rapid dect experiena relevant ce poate fi
transmis inter-generaional. ntr-o astfel de cultur, e mai bine s fii un tnr fr bagaje dect
un adult cu memoria ncrcat constat Mead. i conchide, n final: n trecut, existau mereu
aduli care tiau mai mult dect orice copil, deoarece crescuser n interiorul unui sistem cultural
postfigurativ. Astzi ei nu mai exist, nu numai pentru c prinii nu mai snt nite ghizi, dar i
pentru c nu mai exist ghizi, fie c i cutm n propria ar, fie n strintate. Nici un adult de
astzi nu tie despre lumea noastr ce tiu copiii nscui n ultimii douzeci de ani.
Era n anii 70...
Conflictul ntre generaii? Ehei, ce vremuri bune!...

http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=205&cmd=articol&id=7467
72

consultat la data de 4 martie 2008

Cuvinte cheie: familie, conflict generatii, comunicare, adolescenti, parinti

Relatia de familie: conflictul intre generatii, comunicarea intre parinti si adolescenti

Data postarii: 2007-11-29
Conflictul intre generatii a existat dintotdeauna, dar parca nicicand nu a atins cote atat de
inalte precum in zilele noastre. Sa fie oare de vina societatea care este intr-o continua
transformare, sa fie conceptiile parintilor sau ale adolescentilor? Cert este ca asistam
la o ruptura intre generatii care afecteaza relatia de familie. Auzim cazuri in care
adolescentii, din cauza lipsei de comunicare cu familia recurg la gesturi
inexplicabile. Sa fie aceasta o situatie fara iesire?
Conflictul intre generatii, o problema ce exista si va exista mereu
Drogurile, prostitutia, avorturile, delincventa juvenila, abandonul scolar sunt rezultatele firesti ale
societatii in care traim. Peste tot in mass media apar informatii despre aceste crude realitati ale
vietii si aparent cel mai greu lucru este sa fii parinte. Sentimente de teama, frica, neliniste iti
inunda sufletul si incerci sa faci tot posibilul ca sa-ti protejezi copilul. Nu stim exact cat de
constienti sunt adolescentii de pericolul care ii pandeste, insa parintii, vazand toate aceastea devin
foarte protectori, stricti si chiar severi cu copiii lor. Tentatia e mare, libertatea la fel, si tinerii,
derutati si lipsiti de repere, cad cu usurinta in capcanele acestui mediu. Conflictul intre generatii
este rezultatul unor conceptii si pareri diferite. Unii considera ca el izvoreste din experienta
parintilor in opozitie cu lipsa de experienta a adolescentilor. Sa fie oare vorba doar de asa ceva?
73

Nu cumva aceste diferente de opinie au la baza lipsa de comunicare in familie si neincrederea in

propriul copil?
Scriitorul englez George Orwell afirma ca fiecare generatie isi imagineaza ca este mai
inteligenta decat generatia precedenta si mai inteleapta decat generatia urmatoare". Tinerii tuturor
generatiilor au avut intotdeauna tendinta sa iasa in evidenta prin vestimentatie, vocabular,
muzica. Si in toate timpurile comportamentul lor a fost criticat si comentat. Daca omul nu s-ar
schimba, s-ar opri din stadiul de evolutie. Fiecare generatie are problemele, aspiratiile si dorintele
ei.
Exista o rezolvare la aceste probleme ?
Solutii exista intotdeauna, totul este sa vrei sa le gasesti si sa le aplici. In acest caz este nevoie ca
solutia gasita sa fie acceptata de ambele parti, parinti si adolescenti. Fiecare parte sa cedeze cate
putin la convingerile ei. Parintii sa fie mai ingaduitori si toleranti, iar tinerii mai cooperanti si
constienti de faptul ca parintii lor nu le vor decat binele. Toti incercam sa amelioram
comunicarea in familie si sa evitam conflictele de orice fel.
Cum sa te apropii de fiul tau si sa-l faci sa inteleaga ca tot ce e in jurul lui nu este numai marfa",
ci si periculos? - se intreaba parintii. Nu este chiar asa de greu. Patrunde in lumea lor, devino
interesat de preocuparile si aspiratiile lui incurajandu-l si facandu-l sa aiba incredere in propriile
forte. Asa vei reusi sa-i castigi increderea si sa poti sa-l ghidezi din umbra" catre lucruri bune.
Cum sa-ti faci parintii prieteni? Castigandu-le increderea! Demonstreaza-le ca esti matur si
responsabil si ca stii ce faci. Acest lucru cere timp si efort, iar increderea o data castigata trebuie
si mentinuta. Acesta este unul dintre terenurile minate ale adolescentilor care decat sa spuna
adevarul parintilor, incearca sa inventeze tot felul de minciuni care mai devreme sau mai tarziu
tot ies la iveala.
Conflictul intre generatii exista! El se declanseaza intre adolescentii care vor sa o ia pe cai
gresite si parintii care intervin pentru a le arata calea cea buna. Pedeapsa nu aduce respect si nici
o buna comunicare in familie, de aceea este nevoie de maturitatea, tactul si experienta adultului
pentru a diminua considerabil o astfel de situatie.
Sfaturi Info-ghid:

74

A fi parinte este sentimentul cel mai de pret pe care il poate trai omul de-a lungul existentei lui.
Relatiile de familie devin mai solide daca se bazeaza pe o comunicare sincera si de durata.
Invatati sa diminuati conflictele intre generatii pentru a trai o viata linistita.
http://www.info-ghid.com/relatia-de-familie-conflictul-intre-generatii-comunicarea-intre-parintisi-adolescenti-s.html
consultat la data de 4martie 2008

Conflict intre generatii ?!

Bunutz de citit (macar pt cultura gen)

Intrebare: Frate Daniel, acum ca am aflat ca nu puteti veni la tabara de iarna a tineretului baptist
de pe coasta de vest, aveti totusi ceva material pe care ni l-ati putea trimite ? Tema va fi
"generation gap" sau "conflict intre generatii" in biserici.

Bridging the Generation Gap

Remember the law of my servant Moses, the decrees and laws I gave him at Horeb for all Israel.
See, I will send you the prophet Elijah before that great and dreadful day of the LORD comes. He
will turn the hearts of the fathers to their children, and the hearts of the children to their fathers;
or else I will come and strike the land with a curse (Malachi 3:24; English: 4:6).
It was foretold that the prophet Elijah would return prior to the Lord's judgement. What he was to
do is summarized in the words, "He will turn the hearts of the fathers to their children, and the
hearts of the children to their fathers."
The heart is the center of our desires and will. It is our hearts that determine our actions and
reactions. Elijah was to turn fathers' hearts to their children and vice versa. This implies that the
hearts of fathers and their children were turned away from each other.
75

It appears that the parental relationships in the days these words were spoken were not too
different from our own day. Years ago the term generation gap became popular. It referred to the
great distance that existed between parents and their children.
When hearts are turned away from each other, what they love and care about is very different. As
a result, their agendas diverge and eventually these two parties exist, as it were, in two different
worlds.
God says that if this gap is not bridged, "I will come and strike the land with a curse." Thus the
final results of the generation gap is the destruction of our society.
But thankfully, this is not the end of the story. Elijah was to come to bring change. Through his
work the heart of fathers and their children will be turned to each other. What would that look
like?
They would have a common love, fathers and children caring about the same things. No more
would they be at loggerheads about what is important and what is not.
They would have respect for one another. Imagine if fathers and children actually believed that
each other was valuable, that each other mattered. No more selfishly pursuing their own interests,
but caring how what one says and does greatly affects the other.
As a result of this love and respect, there would emerge common agendas. A unity would be
created out of the diversity of the different age groups that would serve to benefit society.
And because the one generation would no longer feel threatened by the other, young and old
would then have the freedom to each be what God intended.
Materialul de mai sus a fost preluat dintr-o publicatie evreiasca (Torah bites). Acesti evrei
nadajduiesc inca in venirea lui Ilei. Noi stim ca a venit. Mai mult, dupa El a venit Isus!
Biserica este locul in care eceste conflicte sunt destinate unei rezolvari sigure. Dar, mai intai, eu
cred ca
1. Acest conflict intre generatii este ceva . NORMAL!
Exista doua motivatii pentru el:
a. asa numitul comfort zone. Fiecare dintre noi ne simtim mai bine in anumite
circumstante si cu anumiti oameni. Exista o lege a rezonantei personale. Cand cineva
76

intra intr-o adunare (sau biserica) se uita repede in jur ca sa vada daca mai este cineva din
categoria lui sociala. Tinerii se uita dupa tineri, batranii dupa batrani, femeile dupa
femei, militarii dupa militari, etc. Daca nu exista parteneri cu caracteristici
asemanatoare, cel proaspat venit se simte out of place. Inchipuiti-va un om in varsta
prezent la intalnirea voastra de tineret !!! (O asa tragedie era sa se petreaca daca
veneam eu ...)
b. - asa numita criza de identitate a adolescentei. Ca sa-si descopere (sau formeze) propria
identitate, tanarul tipic trece printr-o etapa in care neaga realitatile din viata parintilor
sai ( a generatiei dinaintea sa). Aduceti-va aminte de sloganul revolutiei hippy: :"Don't
trust anybody over thirty!.
2. Acest conflict poate deveni ceva DISTRUGATOR!
a. Uitati-va la ceea ce s-a intamplat in America anilor 1960. Cautati sa studiati ceva din
protestul anti-Vietman, etc. Atmosfera din campusurile universitare a fost de-a dreptul
revolutionara, cu morti si raniti !
b. Uitati-va la biserici care se rup si la tineri care parasesc bisericile!
c. Uitati-va la tineri naufragiati in ape tulburi. Ei au aruncat peste bord nu numai ceea ce
era rau in generatia dinaintea lor. Au aruncat, in proces, si busola si compasul (acele
lucruri strict necesare unei vieti normale). Exista un adevar spiritual in cuvintele spuse de
Domnul Isus: Cine scoate sabia, de sabie va pieri!
3. Acest conflict poate crea forme artificiale de rezolvare.
a. Exista astazi biserici de tineri si biserici locuite doar de batrani. Unele parca sunt niste
crese fara educatori, celelalte seamana cu veritabile si triste azile de batrani abandonati de
cei care ar trebui sa le daruiasca bucuria familiei.
b. Exista o tendinta periculoasa de separare a activitatilor in serviciile divine. Am creiat
servicii de tineret si servicii divine, de parca cele de tineret n-ar fi la fel de divine ca
si restul manifestarilor bisericii.
4. Acest conflict poate si trebuie rezolvat in BISERICA !

77

Solutia lui Dumnezeu n-a fost numai trimiterea lui Ioan Botezatorul. Acest om a fost doar un
vestitor al Celui care trebuia sa vina. Isus a fost Lumina cea adevarata (Ioan 1:6-7; 19-27). Toate
conflictele pier, se topesc in Christos.
Cine a intrat in Biserica, adica in trupul Sau face acum parte dintr-o comunitate noua, cu relatii
si realitati supranaturale. Tensiunile normale in lume, nu mai sunt normale in Biserica. Duhul
lui Christos este duhul dragostei familiale. El ne indeamna si ne aseaza spre legaturi duhovnicesti
in pace, smerenie si intrajutorare reciproca. Conflictul dintre generatii se rezolva prin:
a. Nasterea din nou in familia lui Isus. Textul cel mai clar este in 1 Timotei 5:1-4. Pavel il
sfatuieste pe ai tanarul Timotei cum sa se poarte in adunarea lui Christos. Toata epistola
este folositoare, dar versetele citate scot si mai mult in evidenta responsabilitatea
intretinerii unor relatii noi in Biserica:
"Nu mustra cu asprime pe un batran, ci sfatuieste-l ca pe un tata; pe tineri sfatuieste-i ca
pe niste frati; pe femeile batrane, ca pe niste mame; pe cele tinere, ca pe niste surori, cu
toata curatia. etc."
Cei din Biserica sunt intr-o Familie unica si indivizibila. Avem nevoie de toate varstele
si trebuie sa invatam sa ne raportam la fiecare categorie de varsta in parte.
b. Activitati comune in Biserica. Daca nu exista o preocupare constienta si sustinuta de
integrare, firea pamanteasca va urma calea naturala.
a. Este bine ca Biserica sa aiba un cor al tineretului, dar nu este bine daca tineri nu
mai canta si in corul mare.
b. Este bine ca tinerii necasatoriti sa aiba un grup al lor, dar nu este sanatos ca ei sa
nu faca si un grup comun cu cei casatoriti.
c. Este bine ca tinerii sa mearga in tabere si excursii, dar nu este bine sa nu existe si
excursii in care sa mergem cu familiile impreuna.
d. Este bine sa avem iesiri la parc cu tinerii, dar este si mai bine sa organizam iesiri
la parc cu intraga biserica.
e. Este bine ca tinerii vor sa studieze si sa citeasca lucruri mari, dar este si mai bine
daca ei accepta sa invete aceste lucruri si de la cei mai in varsta, care au trecut pe
aceiasi strada, doar cu putin inaintea lor.

78

f. Este bine ca tinerii merg la amvon, dar este si mai bine daca acesti tineri sunt luati
la amvon, nu doar la programul tineretului, ci si la programul cel mare.
g. Este bine ca tinerii vorbesc la programul tinerilor, dar ar fi la fel de bine daca, din
cand in cand ar invita ca vorbitor pe unul din parintii celor tineri.
h. Este bine ca tinerii sa mearga in vizita la nursing home (azil), dar este si mai
bine ca ei sa inceapa sa viziteze batranii singuratici ai bisericii si sa-i intrebe:
Cum s-au intors la Domnul? si Ce faceau tinerii de pe vremea lor? sau Ce au
invatat ei din viata lor de tineri? La Bethel, nu vom uita niciodata vizitele facute
la casa familiei Wurmbrand
i. Sigur ca dincolo de teorie, tinerii ar putea sa vada si ce-ar putea ajuta la casa unor
batrani.
Fara sa ne dam seama, fiecare dintre noi imita pe cineva !!! De cele mai multe ori, modelele
noastre sunt, in mod necesar, oameni mai in varsta. Am vrea sa ajungem ca unii dintre ei. Asta ar
fi inca o dovada ca nu trebuie sa-I dispretuim, ci trebuie sa ni-I facem prieteni.
Iata cateva maxime, mai putin sau mai mult vesele, despre paradoxul conflictului dintre generatii:
Orice afacere, ca de altfel orice organizatie sau alta intreprindere umana, trebuie sa-si
intinereasca mereu cadrele. Pentru

progres sunt necesari acei tineri inventivi si

neastamparati care sa fie gata sa exploreze orizonturi noi, neverificate si sa dea peste cap
totul. La fel de necesari sunt insa si <mosnegii> care-si stiu meseria si limitele si care vor face
tot ceea ce le sta in putinta ca sa nu-i lase pe cei tineri sa dea totul peste cap. Este necesara o
anumita proportie din aceste doua categorii amestecate. Ele trebuie sa-si provoace mereu unii
altora probleme, rascolind posibilitatile ascunse, luptand si lucrand 'mpreuna, fiind gata dupa
orice confruntare sa continue sa se respecte unii pe ceilalti ca parteneri si ca oameni.
Moise l-a crescut pe Iosua ca sa-i ia locul, si el sa poata dispare
fara a creia o criza profunda. Domnul Isus si-a crescut ucenicii inainte
de inaltarea Sa la cer. Tot asa ar trebui sa faca toti oamenii care au
misiuni importante pentru colectivitatea umana. Succes fara succesori
inseamna de multe ori in final faliment.
79

Cand unul dintre vicepresedintii bancii a murit, unul dintre

asistentii mai tineri s-a grabit sa se infatiseze inaintea sefului si l-a
intrebat: "Credeti c-ar fi posibil ca sa-i iau eu locul?" "Este O.K. cu
mine", a raspuns seful, "dar trebuie sa aranjezi cu cei de la morga".
Cand nu mai ai dreptul sa te numeri printre cei tineri, acestia ti se par
dintr-o data foarte necugetati.
Multi considera batranetea un fel de boala de care nu scapa nimeni.
Eu prefer sa consider tineretea o boala din care ne revenim de indata ce
ajungem la batranete.
Multi oameni se pastreaza inca tineri la saptezeci de ani pentru ca
stiu sa rada sanatos de aceia care au imbatranit deja la douazeci.
Nu-i de mirare ca asa de multi oameni lauda trecutul; atunci erau mai
tineri!
S-a gasit in sfarsit si pastorul care sa fie pe placul tuturor din
adunare. El stie sa predice nu mai mult de 25 de minute condamnand
pacatul, dar facand-o atat de dulce incat sa nu supere pe nimeni.
Lucreaza intens de la 6 a.m. la 10 p.m. in tot felul de activitati posibile.
Poate curata si cladirea bisericii la nevoie, stie sa repare masinile celor
din adunare si este initiat in aproape toate domeniile stiintei. Se
imbraca intotdeauna elegant, citeste toate cartile aparute de curand, are
o familie disciplinata si foarte armonioasa, reusind intotdeauna sa fie o
pilda de darnicie. El insusi da inapoi Bisericii $40 de dolari din salariul
saptamanal de $100. Are varsta de 20 de ani , dar predica evanghelia de
peste 30. Are o dorinta arzatoare sa lucreze cu cei tineri si stie sa-si
petreaca majoritatea timpului cu oamenii mai in varsta. Are nervi de
otel, zambet de zahar si voce de catifea.

80

Exista doua greseli in conflictul dintre generatii. Prima este ca cei

tineri cred ca inteligenta este un substitut pentru experienta, iar cea de a
doua este a celor in varsta care cred ca experienta poate inlocui cu
succes inteligenta.
M-am nascut intr-o generatie gresita. Cand eram tanar, nimeni nu-i
pretuia pe cei tineri. Acum, cand am ajuns la batranete, nimeni nu-i
respecta pe cei in varsta!
Cea mai buna paza pentru cei tineri sunt rugaciunile celor in varsta.
Nu te ingrijora pentru ca fiului tau nu-i plac vegetalele. tine minte ca
a fost o vreme cand nu-i placeau nici fetele.
Tinerii sunt capriciosi: ei vor sa fie altfel decat ceilalti si totusi se
imbraca ... la moda.
Generatia care critica tinerii este intotdeauna cea care i-a crescut.
Cand esti tanar, incerci sa schimbi toata lumea; cand ai imbatranit,
vrei sa-i schimbi pe cei tineri!
Unii tineri intra in lucrare pentru ca li se pare mai usor sa te ridici si
sa tipi la altii decat sa stai jos si sa asculti.
Maestrii reclamelor de azi au creat o stare falsa de anticipatie. Cei
tineri au fost facuti sa creada ca totul se poate obtine usor, imediat si
fara eforturi. Ei nu-si mai dau seama ca istoria se misca incet si ca
schimbarile sociale se produc de obicei in intervale mari de timp.
Tinerii ar trebui sa se deprinda sa aibe rabdare cu cei varstnici,
pentru ca atunci cand vor ajunge batrani sa stie cum sa aibe rabdare cu
cei tineri.

81

Celor tineri le este foarte greu sa-si inchipuie ca parintii lor au fost si
ei odata tineri. Aceasta se intampla din acelasi motiv pentru care le
este greu sa creada ca ei insisi vor imbatrani vreodata.
Nu suntem tineri decat o data. Doar la atata poate rezista societatea.
Nu sunt destul de tanar ca sa le stiu pe toate ...
Tara noastra are multe ruine; unele dintre ele pot fi in talnite in
cluburile de noapte.
Tineretea este o treaba grea; ramanem toata viata obositi de pe urma
ei !....
Tineretea este o boala de care ne vindecam ... cu timpul.
La tinerete invatam, ca adulti intelegem.

Inca o data, regret ca nu pot veni la tabara tineretului. Am insa

convingerea ca va fi bine si ca Sebi si Viorel vor face o treaba de
batrani intelepti !!!
http://www.roboam.com/predici/conflictintregeneratii.htm
consultat la data de 4 martie 2008

Articole Probleme de familie uitate? Sociologii constata influenta parintilor

asupra copiilor!
Octavian Schitco (Email: oschitco@gmail.com)
In incercarea de a intelege ce cauzeaza deteriorarea relatiei maritale unii cercetatori au
analizat dezvoltarea relatiei dupa casatorie, pe cind altii au incercat sa analizeze ce
82

trasaturi si abilitati de relationare aduc indivizii in relatiile maritale.

Presupunerea ca unele trasaturi pe care indivizii le aduc in relatia de casatorie sint
preluate din familia de origine a condus spre convingerea ca satisfactia si insatisfactia
maritala se transmit de la generatie la generatie. Sustinind notiunea de transmitere intre
generatii, cercetarile arata ca divortul parental mareste riscul divortului la copiii ce
devin adulti (Amato, 1996; Feng, Giarusso & Frye, 1999; Glenn & Kramer, 1987;
Wolfinger, 1999). Un studiu din 1991 arata ca, daca numai sotia vine dintr-o familie
divortata, riscul ca propria casatorie sa se sfirseasca in divort creste cu 69%, iar in
cazul cind ambii soti vin din familii de origine dizolvate prin divort, riscul de a divorta
creste cu 189%.
S-ar parea ca daca divortul se transmite de la generatie la generatie, atunci si calitatea
maritala se transmite intre generatii. Aceasta concluzie este prematura, pentru ca nu
toate divorturile sint precedate de un conflict deschis si unele casatorii intacte sint in
mod continuu nesatisfacatoare pentru parteneri (Amato&Booth, 1997;
Heaton&Albrecht, 1991).
Oare conflictul conjugal la parinti coreleaza pozitiv cu insatisfactia si conflictul
conjugal la copiii deveniti adulti? Un test al adevaratei transmisii intre generatii
presupune colectarea datelor de la parintii casatoriti, in timp ce copiii sint acasa, si, mai
apoi, de la aceeasi copii dupa ce ei au plecat de acasa si s-au casatorit. Voi da
raspunsuri putin mai tirziu, prezentind un studiu semnificativ care a cercetat variabilele
sus-numite. Pina atunci, haideti sa vedem ce informatie importanta ne ofera studiile
anterioare care au tangenta cu tematica data.
Studiile au confirmat urmatoarele fapte:

Adultii, care au avut parinti nefericiti in casatorie, relateaza ca ei insisi au un

numar mare de probleme in cuplurile conjugale din care fac parte. (Belsky &
Isabella, 1985)

Exista o probabilitate inalta ca adultii care au fost expusi violentei intre parinti
in timp ce cresteau vor deveni la rindul lor agresivi sau victime ale agresiunii in
83

relatiile intime. (O'Leary & Cascardi, 1998)

Conflictul parental este premiza aparitiei la copii a problemelor

comportamentale. Mai tirziu, acestia, fiind adulti, vor manifesta un stil
interpersonal problematic, ceea ce va afecta calitatea relatiei maritale. (Caspi &
Elder, 1998)

Comportamentul interpersonal al parintilor influenteaza comportamentul

adolescentilor si tinerilor in relatiile romantice. Niste cercetatori au examinat
293 de familii intr-un studiu longitudinal, 1989-1992 (cind copiii erau in
adolescenta) si in 1997 (cind copiii erau in tinerete timpurie). Astfel, afectiunea
si suportul reciproc al parintilor au corelat pozitiv cu afectiunea si suportul din
relatiile copiilor din adolescenta tirzie si tineretea timpurie. (Conger, Cui;
Bryant & Elder, 2000)

Studiul realizat de Paul Amato si Alan Booth de la Universitatea din Pensylvania,

S.U.A., pe un esantion national de indivizi casatoriti in anul 1980 si copiii lor care s-au
casatorit in 1997, ofera rezultate in concordanta cu studiile sus mentionate. Populatia
tinta a fost constituita din toate cuplurile casatorite din S.UA., care aveau telefon,
ambii parteneri prezenti cu virsta mai mica de 55 de ani. Esantionul din 1980 a constat
din 2033 persoane casatorite. Esantionul este reprezentativ privitor la virsta, rasa,
prezenta copiilor, regiunea tarii, si tipul de domiciliu. Acest esantion a fost chestionat
in 1980, 1983, 1988, 1992 si 1997. In 1997, dupa multe excluderi din cauze obiective,
a fost analizat un esantion de 297 de parinti si 297 de copii deja casatoriti. Virsta medie
a copiilor adulti era de 30 de ani.
Principala intrebare la care si-au dorit sa raspunda cercetatorii a fost:
a) Ce relatie exista intre calitatea maritala a parintilor si calitatea maritala a
copiilor?
N.B. Termenul calitate maritala cuprinde in acest studiu urmatoarele componente:
parerea partenerilor conjugali despre procesele maritale, satisfactia referitor la
casatorie, cantitatea de interactiune pozitiva, frecventa certurilor si violentei, numarul
problemelor percepute in casatorie, ginduri sau actiuni ce duc spre divort, etc.
Analiza studiului arata ca descrierile parintilor despre calitatea maritala din 1980 (cind
copiii aveau in medie 13 ani) coreleaza pozitiv cu descrierile copiilor despre calitatea
84

maritala din propriile cupluri in 1997 (cind copiii aveau in medie 30 de ani). Daca
parintii au prezentat un grad de conflict inalt, mai multe probleme si mai multa
instabilitate, copiii au descris respectiv in 1997 ca in propriile casatorii exista mai
putina fericire, mai putina interactiune, mai mult conflict, instabilitate si probleme.
Aceste rezultate sint in concordanta cu alte doua studii care au cercetat generatii
multiple (Caspi & Elder, 1988; Conger , 2000). Rezultatele completeaza recenta
abordare care accentueaza rolul trasaturilor premaritale ale sotilor asupra calitatii
maritale.
b) Ce procese mediaza transmiterea intre generatii a calitatii maritale?
Studiul dat a gasit prin dovezi indirecte ca cel mai important mediator a fost invatarea
prin observatie. Alte procese ce ar putea media transmiterea dintre generatii ar putea fi:
Relatiile parinte-copil, Afectul negativ al copiilor, Tranzitiile din cursul vietii copilului,
Statutul socio-economic. Acestea, insa, nu au fost confirmate statistic in studiul dat.
c) Ce aspecte ale relatiei parintilor sint importante pentru copii?
Variabilele calitatii maritale a parintilor au influentat in parte pe toti cei 3 indicatori ai
calitatii maritale: conflict, probleme si instabilitate. Dintre acestea, cel mai important
prezicator a fost problemele maritale ale parintilor. Descompunerea si examinarea
itemilor pe scala problemelor maritale ale parintilor a scos la iveala care itemi erau
prezicatori semnificativi ai insatisfactiei si conflictului in casniciile copiilor. Itemii
sint: este gelos/geloasa, este dominant/a, se enerveaza usor, este critic/a, are
dispozitie schimbatoare, nu vorbeste cu partenerul.
d) Sint casatoriile copiilor afectate de modificari in calitatea relatiilor parintilor?
In acest studiu s-a observat ca calitatea maritala a copiilor era sensibila la modificarile
calitatii maritale ale parintilor. De exemplu, daca calitatea maritala a parintilor a
crescut sau s-a diminuat intre 1980 si 1983 sau intre 1983 si 1988, copiii au relatat
cresteri si, respectiv, descresteri a calitatii maritale in 1997. Aceste date sugereaza ca
casatoriile de mai apoi a copiilor beneficiaza de schimbarile pozitive in relatia
parintilor sau, dimpotriva, pot fi influentate negativ in cazul cind relatia parintilor s-a
deteriorat.
Concluzii
Prin acest articol si aceasta analiza doresc sa-mi exprim convingerea, care este
85

sustinuta de datele studiilor, precum ca nu putem avea in viitor familii fericite si

oameni fericiti din moment ce aceste familii nu sint fericite astazi. Exista procese
psihologice complicate care mediaza aceasta relatie si, desigur, aceste procese sint greu
de analizat prin prisma unor date sociologice, dar aceste date sociologice reflecta o
realitate a existentei umane si, deci, ar trebui sa ne ingrijoreze ca specialisti, cetateni,
membri ai unor familii si promotori ai valorilor familiei.
***
Surse:
Journal of Marriage & Family, Feb. 2005
Journal of Family Issues, July 2003
American Sociological Review, Dec. 2001
Journal of Family Psychology, Sep. 2001
http://www.psihogen.ro/probleme-de-familie-uitate.html
consultat la data de 4 martie 2008

Penultimul mohican (1)

Conflictul dintre generatii. Risti sa castigi!

Christian Salcianu

Lupti cu ceea ce vei deveni daca nu vei castiga.

86

1. conflictul dintre generatii o realitate de cand lumea

Conflictul dintre generatii este o realitate regasita in lumea noastra inca de la caderea
in pacat. Cain a fost primul nascut: Eva i-a pus numele Cain, un ajutor/pe
Domnul. Mai apoi, la urmatorul nascut, deja se dumirise: i-a pus numele Abel,
abur/trecator. Probabil cea mai cunoscuta ilustratie privitoare la acest conflict
este Pilda fiului risipitor. Cu siguranta fiecare simte conflictul intre el si ceilalti:
parinti, pedagogi, profesori, prezbiteri, generatia dinaintea sa, de dupa el etc. Prima
oara cand am simtit fiecare, cu lacrimi, schimbarea de generatie a fost cand am
renuntat la dintii de lapte in favoarea coltilor de mai tarziu...

2. schimbarea generatiilor (1) pro si (2) contra

Noua Generatie (NG) a cerut intotdeauna dreptul la viata si actiune cu o (1)
platforma program ce scandeaza: noutate, schimbare, personalitate pronuntata, forte
proprii, spargere de tipare, flexibilitate, deschidere. Accentul cade pe actiune =>
dezvoltare.

Vechea Generatie (VG) a incercat sa reziste pe baricade avertizand intotdeauna cu

privire la (2) pierderile cauzate de schimbare: renuntarea la un set de valori stabilite,
lepadarea de istorie, superficialitate, liberalism, riscul esecului si intoarcerea cu
coada intre picioare, simplu teribilism si spirit de fronda gratuit. Accentul cade pe
rezistenta => conservare.

3. normalitatea unui absurd necesitatea conflictului

In momentul in care intre doua generatii nu apar conflicte, atunci e vorba de o
generatie. Doar o, nu do... Numai una este (1) misca, drege; cealalta zace (0), e
conectata parazit sau rob la cealalta. Asadar conflictul este normal, denota
personalitati. Stiti ca nu exista conflicte decat intre oameni cu personalitati bine
pronuntate? Doi palizi nu-si scot ochii! (care ochi?)
87

Absurdul sta in faptul ca avem nevoie de conflicte, de diferente intre generatii.

Frumosul este ca din aceasta lupta de partide iese inaintarea, progresul. Uneori pot
aparea si necazuri. Desertaciunea este ca fiecare a fost sau va fi, mai tarziu, ceea ce
acuza in celalalt.

4. schimbari de generatii din ce in ce mai rapid

Ceva este totusi nou in aceasta succesiune invechita. In antichitatea biblica o
generatie domina mentalitatea, civilizatia, legile cam 40 de ani. Tinand cont ca se
traia cam 80 de ani, insemna ca te schimbai cam de 2 ori in viata. Era suficient.
Problema apare in cazul nostru din faptul ca acum o generatie se schimba la 20 de
ani, la 10 sau chiar mai putin. Cu cat timpul va mai tine, exponentialitatea ne va
determina schimbari de paradigma din ce in ce mai rapide. De aici apar doua
probleme: (1) conflicte mai dese in interval mai scurt de timp si (2) prezenta (deci
conflictul) mai multor generatii in acelasi timp.

5. totul se schimba ceva ramane sau se perpetueaza

Proverbul spune Cine schimba des calul nu ajunge departe. Generatia noua pare a
fi asaltata de cai care vin cu oferte full-option. Au loc adesea renuntari la vechii
bidivii in favoarea noilor cai putere. In aproape orice domeniu. Ceva trebuie totusi sa
ramana. Nu poti face schimbari 100% de fiecare data. Nu ai ajunge nicaieri, ai fi
asemenea lui Manole.

Ce se schimba (ce trebuie sa se schimbe)? Mijloace, viteze, perspective, scurtaturi.

Ce ramane (ce trebuie sa ramana)? In principal destinatia, valorile, identitatea,
punctele de reper. Observati istoria: ce e (de) valoare ramane. Mijlocul prin care o
pui in evidenta se transforma.

6. noduri de conflict intre generatii in biserica, familie, scoala crestina

Nodurile de conflict in lumea din afara bisericii sunt absolut identice cu cele din
88

familia crestina: muzica, frizura, haine, prieteni, educatie/meserie, sexualitate, limbaj

(religia e pe loc ultim). Diferenta si problema este ca in crestinism aceleasi crize
capata alte valente, religioase, si indraznesc sa le spun si fatarnice. Adica VG nu va
spune: sa nu te prind ca faci asa, ca nu-mi place! Ci va spune: Domnului nu-I
place. In scurta vreme NGC va prinde raceala fata de Dumnezeu, caci pare ca nimic
din ce-i place ei nu place Domnului. Riscul VGC este sa fie un pirat, sa faca o
deturnare. Sa iasa ca sfant cu vina data pe... Dumnezeu.

7. noua generatie crestina avantaje si dezavantaje

Ce avantaje are (NGC)? Porneste pe un fundament crestin (si conteaza!); are ajutoare
in anii care o vor influenta cel mai mult in viata; va fi condusa la Dumnezeu, cu
sinceritate; are un camin/context unde este inteleasa (vorbind de credinta sa);
primeste/se hraneste cu valori.

Ce dezavantaje are (NGC)? Nu lupta sa caute, sa demonstreze un sistem, ci (trebuie)

doar sa se supuna sistemului; valorile/regulile au fost deja stabilite de altii;
complacere in biserica; stare aeriana fata de lumea inconjuratoare; cunoasterea
esecurilor crestinilor din VGC.

Realitatea este un amalgam, o lupta continua teza si proteza.

8. marele risc al noii generatii crestine lepadarea lui Dumnezeu, gresit

cunoscut
VGC a demonstrat pentru NGC cum este Dumnezeu. In fericire sau esecuri, in
imagini corecte sau in caricaturi (in ultima instanta este misiunea ei). Vrem, nu vrem,
NGC se va opune VGC. Si punctul de conflict va fi valoarea suprema a VGC, care,
coincidenta, va racai cel mai mult dorinta NGC. Asadar Dumnezeu si
cunoasterea/ascultarea de Dumnezeu va fi punctul de maxima tensiune. NGC va fi
obosita de duplicitate, de falimentul crestinismului in propria casa, scoala, prieteni,
89

incat va avea tendinta de lepadare a religiei VGC si odata cu ea si imaginea despre

Dumnezeu. Se va arunca copilul odata cu apa caditei in care a fost spalat.

9. ocazia noii generatii crestine Dumnezeu cere reprezentanti

Oricine va reprosa VGC ca nu-l reprezinta pe Dumnezeu (si are motive sa o faca), are
cea mai buna ocazie sa o faca personal. Va vedea cat de greu/usor este. Va putea canta
despre valori cu partitura si instrumente proprii. Va vedea daca nu cumva vina e la cel
ce protesteaza.

Poate acum vii formal la biserica, sa nu intri in conflict cu VGC, te rogi de forma, te
smeresti de forma. Religia, inaintarea spre Dumnezeu nu se face pe apucate (asa am
apucat!) ci prin descoperire personala. Dumnezeu se lasa cunoscut la mana a doua,
dar iubit numai la prima mana. VGC iti va arata o umbra. Tu va trebui sa vii aproape,
sa pipai si sa urlu, este!

10. risca pentru Dumnezeu risti sa castigi

Tanarul meu sau batranul meu din NGC, te provoc sa risti pentru Dumnezeu.
Dezgroapa inca o data securea razboiului. Nu mai e timp de formalism, de
prefacatorie. Daca tu nu iesi la razboi (spiritual si nu numai), te va lua la razboi cu
arcanul. Sa nu crezi ca lupti doar cu VGC. Nicidecum. Lupti cu tine insuti. Atentie!
Lupti cu ceea ce vei deveni daca nu vei castiga. Acum Dumnezeu se lasa pus la
incercare. Oricine nu lupta cu VGC nu merita dreptul la viata, nu merita numit NGC.
Daca pierzi, esti la fel ca VGC, si poti trai la un nivel acceptabil. Dar daca nu pierzi,
atunci te alegi cu cel mai frumos risc. Risti sa castigi!

Mai intai de toate, aud ca atunci cand veniti la adunare, intre voi sunt dezbinari.
Si in parte o cred, caci trebuie sa fie si partide intre voi, ca sa iasa la lumina cei
gasiti buni.
90

1Corinteni 11:18-19

http://www.revistaperspective.ro/punultimul%20mohican%201.htm
consultat la data de 4 martie 2008
http://www.lucrari.ro/013.ld.sociologie.htm
de intrat diseara
sociologia familiei conflict intre generatii
pag 1
3.7 Familia - model de auto-identificare
Pentru a mentine coeziunea structurala si a cultiva coerenta conceptuala,
elemente fundamentale ale identitatii, orice model cultural are nevoie de o
"forma mentis", de o religie, n sens etimologic (lat. religo, religere = a lega,
a uni), o relatie cu sine si cu transcendenta, suport moral si traseu spiritual
de identificare, memorie comunitara si valoare de reprezentare.
Aceasta religie poate fi una de raportare la divinul exterior omului, n care
fiinta umana se defineste prin relatie cu supranaturalul, iar structurile
societatii reflecta acel pattern al cetatii ceresti, edificnd temple si palate,
construind pentru eternitate, ncercnd sa faca efemerele lucrari omenesti
ct mai durabile prin cultura, abordare specifica societatilor sedentare,
culturilor de tip agrar. n acceptiunea sa larga, religia poate fi una laica, de
raportare la divinul din om sau, mai bine spus, la fiinta umana ca ntruchipare
a divinului pe pamnt, perfectibila n relatie cu sine, n masura n care si
organizeaza viata dupa normele comunitatii.
Constienta de faptul ca nimic din ceea ce este omenesc nu dureaza, aceasta
religie laica nu edifica cetati, nu construieste si nu consemneaza pentru
viitor, ci propune un sistem de relationare cu prezentul, bazat pe valorile
memoriei si experientei colective, n care modelele culturale au caracter
emergent, cresc din ele nsele, ca un organism viu.
Culturile nomade, de tip vnator, pentru ca de ele este vorba, si constituie
91

identitatea prin raportare la un prezent continuu, devenit n fiecare clipa

viitor continuu, conform conceptiei despre timpul circular, structura sociala
inerenta unui asemenea punct de vedere fiind derivata din ideea
descendentei, a continuitatii prin urmasi. ntruchiparile sacre ale acestei
religii sunt copiii, soborul clerical - kriss-ul batrnilor, legea - phralipe,
practica mistica - uzipen aj pakiv, iar revelatia - familia.
Religia laica a rromilor o) este Rromanipen-ul, legea rromani, sistem de
norme si concepte comunitare, care graviteaza n jurul modelului de
identitate al culturii traditionale: familia. Comunitatea nsasi este o familie,
familia extinsa, bazata pe trei tipuri de rudenie: sangvina, prin alianta si prin
afinitate sau "amaro rat" (sngele nostru), "amare xanamika" (cuscrii nostri)
si "amare kirve" (nasii nostri).
Pentru ca orice mistica presupune initiere si purificare, revelatie, intuitie si
extaz, mistica familiei la rromi se construieste si ea cu sprijinul acestor
concepte. Modelul educational n familia traditionala a rromilor este
experential - intuitiv, bazat pe egalitatea copiilor cu adultii, dar si pe
responsabilizarea lor n raport cu ceilalti - raspunderea colectiva - si pe
educarea sentimentului rusinii - "lazavo" - si al pastrarii traditiei de neam.
Aceasta traditie, prin caracterul ei sacru, inalienabil si indubitabil are
valoarea unei dogme, n centrul careia se afla trei concepte esentiale:
"phralipe", revelatia relatiilor fraterne din comunitate, de ajutor reciproc si
mpartasire a destinului; "pakiv", credinta, respectul si ncrederea reciproca,
precum si conservarea starii de puritate spirituala si trupeasca; "baxt", cultul
norocului, al sansei prezente n viata celor care respecta normele "phralipe"ului si "pakiv"-ului, n opozitie cu "bibaxt"-ul, nenorocul, nesansa care apare
n lipsa primelor doua - "phralipe" si "pakiv".
nrudirea culturala din cadrul familiei - comunitate, care defineste identitatea:
"ame sam rroma" (= noi suntem rromi), nu permite amestecul de snge,
datorita unui tip de relatie cu alteritatea, similar cu acela de factura
religioasa - noi, credinciosi, iar ei, necredinciosi -, acest "ame aj kolavera" (noi
si ceilalti) cuprinznd legile "maxrime"-ului, seria de tabu-uri si recomandari
rituale ale opozitiei pur - impur.
Daca "pakiv"-ul nseamna comuniune: "te xas, te pias, te rovas khetanes" (sa
mncam, sa bem, sa plngem laolalta), accesul la initiere presupune
pastrarea puritatii, nerespectarea normelor ducnd la excludere, la
excomunicare, pentru a utiliza limbajul religios.
A fi declarat "maxrime" (spurcat, impur) si a fi exclus din cadrul neamului,
continund paralela, din cadrul cultului, al bisericii, care la rromi este neamul,
familia, nu se afla n relatie directa, ca n religia clasica, cu ideea de pacat (de
altfel, cuvntul si notiunea de "bezax" = pacat, nu au prea mare relevanta n
cultura rromani), ci cu aceea de rusine = "lazavo", cei care "na den pakiv e
namosqe" (nu dau respect neamului) fiind marcati de categoria impurului,
fiindu-le blocat accesul la comuniunea cu propria lor familie.
Extazul mistic se traduce n cultul copiilor - zei si al batrnilor - sacerdoti si
judecatori, ambele bazndu-se pe acea forma mentis a culturii rromani:
familia.
92

nsasi crearea familiei este, n esenta, un complex de acte initiatice, casatoria

nefiind o mplinire a iubirii, cu att mai putin a placerii, ci o comuniune cu
caracter ezoteric, de unde si impresia de cultura nchisa, un act sacrificial,
sacrificiul individului pentru procreare, pentru a asigura continuitatea
neamului si descendenta - "kada mukhla o Del" (asa a lasat Dumnezeu) element fundamental al coeziunii comunitare si al conservarii modelului de
identitate.
De aceea, culoarea rosie - "o lolo" - caracteristica rromilor, nu semnifica
dragostea, ci sacrificiul, acel plns ritual mpartasit de toti membrii
comunitatii n momente - cheie ale existentei (nunta, " i pakiv" - masa de
mpacaciune, "o divano" - reuniunea rromilor) si care este forma suprema de
comuniune spirituala: "te rovas khetanes" (sa plngem mpreuna).
Nu avem de-a face cu un fel de fatalism al unui neam care, oricum, a suferit
att de mult de-a lungul istoriei, ci cu manifestarea cea mai profunda a
"phralipe"-ului, sentimentul definitoriu al fratiei. Aceasta pentru ca, n
paradigma misticii Rromanipen-ului, fie ea si din perspectiva unei viziuni
antropologice usor idealiste, religia rromilor este familia.
3.8 Note
a) C. C. Harris distinge patru tipuri de relatii: sociale, care constituie structura
sociala; de rudenie, care au la baza familia; genealogice, care constituie
neamul; si biologice, care au ca functie de baza reproducerea. (apud
"Relatiile de rudenie", p. 11).
b) Definitii ale familiei: "grup social, realizat prin casatorie, cuprinznd
oameni care traiesc mpreuna, cu o gospodarie casnica comuna, sunt legati
prin anumite relatii natural - biologice, psihologice, morale si juridice si care
raspund unul pentru altul n fata societatii" (Ov. Badina - Fr. Mahler); "grupare
sociala bazata pe casatorie sau nrudire, care poseda o anumita structura
organizata, istoriceste determinata" (V.T. Liciu); "un cuplu casatorit sau alt
grup de adulti nruditi care coopereaza din punct de vedere economic si n
cresterea copiilor, toti sau cei mai multi dintre ei avnd acelasi adapost"
("Encyclopedia of Anthropology", 1976); "unitatea de interactiune si
intercomunicari personale, cuprinznd rolurile sociale de sot si sotie, mama si
tata, fiu si fiica, frate si sora" (E. Burgess-H. Locke); "grup social caracterizat
prin rezidenta comuna, cooperare economica si reproducere" (G. Murdock);
"grup structurat de rudenie, avnd drept functie acea cheie de socializare ngrijire a noului-nascut" (Reiss). (apud N. Constantinescu, "Relatiile de
rudenie n societatile traditionale", p. 32-33; Maria Voinea, "Familia si evolutia
sa istorica", p. 12).
c) "Caminul poate sa exporte fiice si sa importe sotiile fiilor sau sa exporte fii
si sa importe sotii fiicelor" (C.C. Haris, op. cit., p. 13).
d) Tipuri de abordare a familiei: Reuben Hill (1957) - 1. perspectiva
institutional - istorica, 2. perspectiva analizei nvatarii si dezvoltarii
intelectuale, 3. perspectiva analizei interactiunii rolurilor familiale, 4.
93

perspectiva situational-psihologica, 5. perspectiva structural-functionala, 6.

perspectiva organizarii economice a gospodariei, 7. dezvoltarea familiei sau
perspectiva ciclurilor vietii familiale; Hill si Hansen (1960) - 1. criteriul
interactional, 2. criteriul structural-functional, 3. criteriul situational, 4.
criteriul institutional, 5. criteriul dezvoltarii familiei. (apud Iolanda Mitofan,
"Cuplul conjugal", p. 30).
e) Functiile familiei: 1. subzistenta fizica a membrilor familiei prin producere
de hrana, adapost si mbracaminte; 2. marimea numarului de membri ai
familiei prin reproducere; 3. socializarea copiilor pentru rolurile de adulti n
familie si n alte grupuri sociale; 4. mentinerea ordinii n cadrul familiei si
ntre membrii familiei si straini; 5. mentinerea moralului si a motivatiei pentru
a ndeplini sarcini n familie si n alte grupuri sociale; 6. producerea si
distributia de bunuri si servicii necesare pentru mentinerea unitatii familiale.
(Reuben Hill) (apud Maria Voinea, op. cit., p. 11-12).
f) "Cnd un om se casatoreste si are copii, el apartine unei familii elementare
secunde, n care el este sot si tata. Aceasta ntrepatrundere a familiilor
elementare creeaza o retea de ceea ce vom numi, n lipsa unui termen mai
bun, relatii genealogice, care se extind indefinit." (Radcliffe-Brown, "The
Study of Kinship Systems" n "Structure and Function in Primitive Society", p.
52).
g) Tipuri de descendenta: 1. matriliniara / materna / uterina - sunt
recunoscute ca rude numai persoanele care coboara din linia mamei; 2.
patriliniara / paterna / agnatica - membrii grupului sunt nruditi numai pe linia
tatalui; 3. cognatica trasare a descendentei prin ambii parinti (apud N.
Constantinescu, op. cit., p. 35-36).
h) Utilizarea termenului de "vita" (< rromanes "vica"), n aceasta lucrare, este
sinonima cu aceea a termenului "neam" si desemneaza grupul de rromi
(caldarari, argintari etc.) nruditi cultural si deseori afin, nu sanguin.
i) La rromi, problema incestului nu se pune sub forma unui tabu, incestul
fiind, de la bun nceput, considerat absurd, nu din punct de vedere moral sau
natural-biologic, ci social-cultural: casatoria cu propria sora sau mama ar
bloca descendenta si i-ar opri extinderea n neam, ar exclude beneficiul
social, avantajul schimbului matrimonial de resurse si spatii de reprezentare
n comunitate, ar mpiedica mutatiile de status si transmiterea in extenso a
culturii nsasi.
j) Schimbul matrimonial este o modalitate de a asigura circulatia femeilor, ca
"mesaj" de alianta, n cadrul grupului social, de a nlocui un sistem de relatii
consangvine, de origine biologica, printr-un sistem afin, de natura socialeconomica. Este un act cultural de supravietuire si continuitate identitara:
"Nu ai ncerca sa extermini un grup n care sotii sunt propriile fiice si ale carui
fiice ne sunt sotii potentiale". (Robin Fox, apud N. Constantinescu, op. cit., p.
39).
k) Radicaliznd, s-ar putea spune ca barbatul face cultura si femeia o
transmite, i asigura supravietuirea si continuitatea (nu este lipsita de sens
expresia "limba materna", pentru ca, n primul rnd mama, si nu tatal,
94

transmite copiilor limba, i nvata sa vorbeasca).

l) Culturile indoeuropene traditionale, folosesc denumirile de socru si soacra
exclusiv pentru parintii baiatului, neexistnd nume corespondente pentru
parintii fetei, datorita patrilocalizarii, ce atrage dupa sine noi relatii pentru
fata (sot, socri), nu si pentru baiat (socrii lui sunt parintii sotiei si nimic mai
mult, de vreme ce nu locuiesc mpreuna).
- indoeur. svekuros (masc.) > sanskr. svasura > rr. sastro (socru)
- - indoeur. svekrus (fem) > sanskr. svasru > rr. sasuj (soacra)
- sanskr. sura = stapn, cel care detine autoritatea. (apud Amita Bhose,
"Dictionar bengali - romn" , p. 717, 735).
m) La fel se ntmpla si n cazul adoptiilor: familiile de rromi sterile adopta
copiii rudelor apropiate sau alti copii rromi, eventual copii ga?ii, pe care i
educa n spirit rrom si care devin, n felul acesta, rromi, asimilndu-se culturii
de adoptie.
n) Menstruatia este numita eufemistic "si man luluga" (am flori), "sem
nasfali" (sunt bolnava) sau "si man poda" (am poale).
o) Ideea legata de religia laica a rromilor i apartine domnului Vasile Ionescu,
caruia autoarea i multumeste foarte mult.
3.9 ntrebari si teme de reflectie
Familia traditionala: mecanisme de interactiune, sisteme si motivatii de rol
parental-conjugal, structuri conceptuale n dinamica nrudirii, tipologii
functionale si cadre institutionale.
Familia tip rizom - model ancestral sau strategie de supravietuire?
http://www.romanothan.ro/romana/studii/minoritati/curs_antropologie.htm#37
consultat la data de 4 martie 2008

95