Familia CA Obiect Al Cercetarii. Psihopedagogia Familiei.

Psihopedagogia familiei Note de curs
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINE ALE EDUCAIEI
CATEDRA DE TIINE ALE EDUCAIEI
NOTE DE CURS
PSIHOPEDAGOGIA FAMILIEI
Autori:
Svetlana Semionov,
Lector superior
Dorina Bostan,
lector
Chiinu 2014
Cuprins
Introducere
Teme:
Familia ca obiect al cercetrii i influenei psihopedagogice.
Metamorfoze ale structurilor de tip familial: de la tradiionalism la
modernism.
Funciile familiei: particulariti i clasificri.
Repere teoretice ale abordrii familiei.
Psihologia ndrgostirii i dragostei.
Evoluia cuplului premarital spre cuplul conjugal.
Armonie i disarmonie n cuplul conjugal.
Parentalitatea n contemporanetate.
Copilul i familia.
Aspecte psiho-pedagogice ale lucrului cu copiii i familiile.
Introducere
Psihopedagogia familiei, ca disciplin academic din domeniul tiinelor umane, vine ca rspuns la
explozia contemporan a problematicii i solicitrilor cmpului familial, implicit cuprins n aria
profesional a psihopedagogilor. Disciplina de studiu i propune s formeze la studeni o viziune de
ansamblu asupra universalitii fenomenului bio-socio-psihologic complex Familia, n parcursul acesteia
de la primele forme de relaionare intersubiectiv ntre indivizi de sex opus, la cuplul erotic spre cel
conjugal maturizat, pentru a fi capabili s discearn i s ia atitudine fa de varietatea structurilor de tip
familial din perspectiva impactului acestora asupra dezvoltrii personale i interpersonale, precum i
asupra formrii descendenilor; s-i impulsioneze spre aciuni proactive fundamentate n crearea
propriului cuplu; s le formeze abiliti de angajament i responsabilitate n interaciunea cu provocrile
din propriul cuplu ct i priceperi de identificare i soluionare a problemelor din cuplurile/familiile cu
care vor interaciona ca profesioniti; s cunoasc i stpneasc mecanismele psihologice i educative
de adaptare a cuplului/ familiei la realitile sociale n continu schimbare, formndu-i propria platform
acional ca parteneri de cuplu, viitori prini i profesioniti n arealul tiinelor educaiei.
Psihopedagogia familiei este un curs special pentru studeni din cel puin trei perspective.
1. Prima general: coninutul tematic abordat extinde i mbogete att pregtirea lor teoretic
de specialitate ct i repertoriul strategic de aciune practico-ameliorativ n lucrul cu familiile i
copiii.
2. A doua - individual: i abiliteaz cu echipamentul psihopedagogic specific de baz necesar
pentru crearea i dezvoltarea durabil a propriului cuplu/familie i pentru exercitarea ct mai
eficient a rolului virtual de printe.
3. A treia interdisciplinar: orientat valorific i pune n aciune cunotinele i abilitile
studenilor obinute la alte discipline.
SCOPUL CURSULUI
Integrarea cunotinelor studenilor n vederea nelegerii universalitii i particularitilor legitilor
dezvoltrii cuplului/familiei i a interrelaiilor la nivel de cuplu i familie, identificrii dificultilor i a
disfunciilor intervenite la nivel de cuplu/ familie; relaiei prini-copii; familie societate; pregtirii
studentului pentru viaa de familie, ca virtual printe; precum i iniierea i dezvoltarea unor cercetri
n domeniul relaiilor de cuplu/familie, prini - copii, iar ca urmare - proiectarea i desfurarea unor
programe practice de prevenie, ameliorare, dezvoltare.
Tema I: Familia ca obiect al cercetrii i influenei psihopedagogice.

1. Conexiuni i interferene disciplinare n abordarea fenomenului complex FAMILIA.
2. Raportul termenilor cstorie i familie. Coninutul conceptului familie.

3. Tipuri i structuri maritale i familiale.
4. Tendine actuale n studierea familiei.
Termeni-cheie: familie; cuplu; cstorie; familie nuclear; familie extins; familie consangvin; familie
conjugal; monogamie, poligamie, matriarhat, patriarhat, sisteme egalitare.
Obiective:
la finele orei studentul va fi capabil:
S defineasc termenii cuplu, familie, cstorie

S determine contribuia altor tiine n elucidarea apariiei i evoluiei familiei ca fenomen bio-psihosocial universal.
S argumenteze avantajele i dezavantajele familiei extinse/comunitare i ale familiei nucleare
S stabileasc tendinele actuale de cercetare a familiei.
Bibliografie recomandata:
1. VASILE Diana Lucia (2005), Introducere n Psihologia i Psihosexologia familiei Note de
curs.
2. BARAN-PESCARU, A., Familia azi. O perspective sociopedagogica, 2004.
3. VOINEA, M., Psihosociologia familiei, Bucuresti: T.U.B., 1993
4. VRASMAS, E. (2008). Interventia socio-educationala ca sprijin pentru parinti. Bucuresti: Ed.
Aramis.
5. ILU Petru, (2005), Sociopsihologia i antropologia familiei, - Ed. Polirom, Iai.
6. CUZNEOV Larisa, (2008), Tratat de educaie pentru familie. Pedagogia familiei. Ed. CEP
USM, Chiinu.
7. MITROFAN I., MITROFAN N., Familia de la A ... la Z. Mic dictionar al vietii de
familie. Ed. tiinific, Bucureti, 1991.

8. MITROFAN, Iolanda, Ciuperc, Cristian, (1998), Incursiune n psihosociologia i
psihosexologia familiei, EDIT PRESS MIHAELA S.R.L, Bucureti
9. STNCIULESCU Elizabeta, (1997; 1998), Sociologia educaiei familiale, - Ed.Polirom, Iai.
10. TELLERI Fausto, (2003), - Pedagogia familiei, Editura did. i ped , Bucureti.
1. Conexiuni i interferene disciplinare n abordarea fenomenului complex FAMILIA.
Constituind unitatea grupal fundamental a societii, familia i problemele sale focalizeaz
atenia mai multor discipline tiinifice, juridice (dreptul familiei), economice (n special bugetele
familiale), demografia (nupialitate, fertilitate etc.), psihiatria (cu accent pe familia ca mediu potenator
i terapizant al maladiilor psihice), i altele.
Evident, psihologia i pedagogia familiei folosesc multe dintre conceptele i modalitile de
analiz ale celorlalte ramuri ale psihologiei. Iat care sunt domeniile psihologice i non-psihologice cu
care psihopedagogia familiei stabilete relaii:
Psihologia general - de aici avem numeroase informaii despre procesele psihice i sistemul de
personalitate, cu precdere la formarea lor, deoarece, dup cum bine este cunoscut, acestea se
modeleaz n mare msur n interiorul familiei. Familia este cea care pune bazele personalitii
individului, mai ales n ceea ce privete caracterul su i stimularea i dezvoltarea aptitudinilor sale.
Psihologia social - este ramura psihologiei din care a izvort practic psihologia familiei. Ea ne
vorbete despre relaiile dintre oameni, despre diade sau cupluri, despre grupurile mici, iar familia
este un astfel de grup. De asemenea, psihologia social se ocup de studiul proceselor i
fenomenelor psihosociale cum ar fi: cunoaterea interpersonal, comunicarea, conflictele,
competiia, cooperarea, atracia interpersonal, formarea coaliiilor, fenomenul atribuirii,
manipulare, negociere etc. Toate aceste fenomene sunt regsite i n cadrul cuplurilor i familiilor.
De aceea, o bun cunoatere a psihologiei sociale presupune i o bun baz de plecare n
cunoaterea i nelegerea psihologiei familiei.
Psihologia vrstelor sau a dezvoltrii - se ocup de evoluia i dezvoltarea persoanei de-a lungul
etapelor de via. i cum o mare parte din aceast via o petrecem ntr-o familie, fie ea cea n care
ne-am nscut, fie cea pe care o formm, climatul familial i tot ce se ntmpl n familie va avea un
impact foarte important asupra evoluiei i funcionrii noastre n toate ariile vieii.
Medicina - mai ales prin aria ei denumit medicina de familie, se afl n stns legtur cu
psihologia familiei, deoarece nelegerea modului de funcionare a unei familii determin i
nelegerea mecanismelor ei de funcionare fizic, a bolilor i transmiterea lor transgeneraional
(mai multe detalii vei afla cnd vei studia capitolul despre abordarea transgeneraional i cel
despre genogram).
Antropologia - prin studiile ei privind diversele culturi umane, ea furnizeaz psihologiei familiei i
psihosexologiei informaii cu privire la: diferenele dintre familiile aparinnd altor culturi;
dificultile care apar n familiile mixte (cu parteneri provenind din culturi diferite); ritualurile ce
sunt folosite de familie n momentele sale importante de evoluie (ex. ritualurile de trecere: botezul,
nunta, nmormntarea); manifestrile impulsului i al comportamentelor sexuale din diferite culturi.
Sociologia - ndeosebi sociologia familiei, studiaz i ea familia, dar ca instituie social i n relaie
cu societatea. Astfel, informaiile ei vin s mbogeasc cunotinele despre familie, dar ofer i
sprijin n nelegerea funcionrii sexuale a persoanei, dac inem cont de practicile sexuale
considerate ca fiind acceptabile pentru o societate dat.
Dreptul - n special cel al familiei, se bazeaz mult pe datele psihologiei familiei pentru a putea
elabora i aplica legi cu privire la protecia familiei i a membrilor ei, precum i cu privire la
manifestarea sexual a membrilor societii.
Raportul termenilor cuplu cstorie i familie. Coninutul conceptului familie.

Conform opiniei cercettoarei Diana Lucia Vasile, ncercarea de a defini cuplul nu este tocmai
uoar. De asemenea, Diana Lucia Vasile face o diferen dintre cuplul erotic i cuplul conjugal(n care
relaiile sunt statuate prin lege).
Astfel, cuplul erotic presupune dou persoane, de regul, de sexe diferite, (dei nu este
obligatoriu) care au pentru o vreme:
- sentimente de afeciune unul pentru cellalt (iubire, ataament, respect etc)
- atracie sexual care duce (sau nu) la relaii sexuale
- scopuri comune
- timp petrecut n comun (unul cu cellalt dar i n sfera social);
- dorina de a fi mpreun pe o perioad mai ndelungat.
Totui, exist cupluri, fie ele cstorite sau nu, care nu ndeplinesc una sau mai multe dintre
aceste caracteristici. Exist, de exemplu, cupluri care nu mai au nici atracie sexual i nici relaii sexuale,
dar nc mprtesc sentimente de afeciune unul fa de cellalt, sau cupluri care pentru o perioad, nu
mai locuiesc mpreun i nici nu mai petrec timp mpreun dect telefonic, deoarece sunt separai de
angajamente profesionale sau personale (exemplul celor care pleac s lucreze sau s studieze n
strintate pe perioade lungi de timp).
Din punct de vedere psihologic, Iolanda Mitrofan (1998, p.14) ofer o definiie mai complex
cuplului: o structur bipolar, de tip biopsihosocial, bazat pe interdeterminism mutual (partenerii se
2.
satisfac, se stimuleaz, se dezvolt i se realizeaz ca individualiti biologice, afective i sociale, unul

prin intermediul celuilalt).
Cnd aceste elemente sunt statuate i prin lege, atunci cuplul erotic se transform n cuplu
conjugal prin intermediul cstoriei.
Cstoria este definit de ctre Dicionarul Explicativ al limbii romne ca fiind uniunea legal,
liber consimit ntre cei doi parteneri, pentru ntemeierea unei familii. Mai este denumit i mariaj. Tot
DEX-ul ne mai spune c mariajul reprezint o convenie ncheiat printr-un act de stare civil ntre un
brbat i o femeie (la noi n ar, cci n unele state ale lumii ea poate fi ncheiat i ntre dou persoane
de acelai sex) care i-au luat obligaia s triasc mpreun.
Din perspectiv psihologic, cstoria nseamn o "relaie psihologic" ntre doi oameni
contieni, ea fiind "o construcie complicat, alctuit dintr-o serie ntreag de date subiective i
obiective, avnd indiscutabil o natur foarte eterogen" (C.G. Jung, 1994, p. 63). Ea este un proces
interpersonal al devenirii i maturizrii noastre ca personaliti, de contientizare, redirecionare i
fructificare a tendinelor, pulsiunilor i afinitilor incontiente, de autocunoatere prin intercunoatere.
Scopul ei este creterea personal prin experiena conjugalitii i parentalitii (I. Mitrofan, 1998, p.16).
Familia reprezinta ultimul element al triadei: cuplu-casatorie-familie.
Definirea noiunii de familie poate fi abordat sub trei aspecte, unul sociologic, altul juridic i
altul moral-cretin. Privit sub aspect sociologic, familia poate fi definit ca o form specific de
comunitate uman, format dintr-un grup de personae unite prin cstorie, filiaie sau rudenie, care se
caracterizeaz prin comunitate de via, interese i ntrajutorare. n cadrul relaiilor de familie, privit n
sens sociologic, apar aspecte morale, fiziologice, psihologice i economice, care dau acestor relaii un
caracter de complexitate ce nu poate fi ntlnit la alte categorii de comuniti sociale. De aceea,
comunitatea social familial are trsturi caracteristice distincte fa de alte categorii de comuniti
umane.
Privit sub aspect juridic, familia desemneaz grupul de personae ntre care exist drepturi i
obligaii ce izvorsc din cstorie, rudenie (inclusiv adopie), precum i din alte raporturi asimilate
relaiilor de familie. n sens restrns, familia ca nucleu social elementar, cuprinde soii i descendenii lor
necstorii. n sens larg, din familie fac parte soii i copiii lor, prinii soilor, precum i alte persoane cu
care acetia se afl n relaii de rudenie.
Privit sub aspect moral-cretin, familia este o instituie de origine divin stabilit de la Creaie.
Ea a fost constituit prin cstorie, ale crei principale caracteristici au fost unitatea i indisolubilitatea.
Fiind instituit de Dumnezeu, familia are caracter sacru, acest caracter de sacralitate fiind pus n eviden
prin caracteristicile: iubirea desvrit, comuniunea, unitatea i egalitatea membrilor acesteia.
Claude Levi Strauss (1949) definete familia ca fiind un grup social ce i are originea n
cstorie, constnd din so, soie i copii sau alte rude, grup unit prin drepturi i obligaii morale, juridice,
economice i sociale (incluzndu-le pe cele sexuale).
George Peter Murdock (1949) definea familia drept grup social al crui membri sunt legai prin
raporturi de vrst, cstorie sau adopie i care triesc mpreun, coopereaz sub raport economic i au
grij de copii.
Iolanda Mitrofan i Cristian Ciuperc (1998) afirm c familia reprezint, n orice societate, o
form de comunitate uman alctuit din cel puin doi indivizi, unii prin legtur de cstorie i/sau
paterne, realiznd, mai mult sau mai puin, legtura biologic i/sau cea psihosocial.
n general, viaa desfurat de indivizi n cadrul instituional al familiei cuprinde dou elemente
eseniale: o latur biologic, constant rmas aproape neschimbat de-a lungul timpului i o latur
social venic schimbtoare, reprezentnd morala, educaia, aspectele economice, juridice, psihosociale
(M. Voinea, 1993).
Maria Voinea (1978) defineste familia ca fiind o forma complexa de relatii biologice, sociale,
materiale si spirituale intre oameni legati prin casatorie, sange sau adoptiune. Fiind un fenomen social, se
dezvolta odata cu dezvoltarea societatii si se modifica in raport cu aceasta (apud. Rodica Enache,
2011).
O definitie interesanta ne este oferita de Adina Baran-Pescaru (2004, p. 14): Familia este un
grup social, care poate sau nu sa include adulti de ambele sexe (ex. familiile cu un singur parinte), poate
sau nu include unul sau mai multi copii (ex. cuplurile fara copii), care pot sau nu sa fie nascuti din
casatoria lor (ex. copiii adoptati sau copiii unui partener dintr-o casatorie anterioara. Relatia dintre adulti
poate sau nu sa aiba originea in casatorie (de ex., cuplurile care coabiteaza), ei pot sau nu sa imparta o
locuinta comuna (de ex., cuplurile care fac naveta). Adultii pot sau nu sa coabiteze sexual, iar relatia
poate sau nu sa implice sentimente valorizate social, cum sunt: dragostea, atractia, respectful fata de
parinti si admiratia .
Din perspectiva psiho-sociala, familia reprezint o unitate de interaciuni i intercomunicri
personale, cuprinznd rolurile sociale de so, soie, tat, mam, fiu i fiic, frate i sor, constituit n i
prin afeciune (I. Mitrofan, 1989).
Caracteristici ale familiei (I. Mitrofan, N. Mitrofan, Familia de la A la Z, 1991):
a) existenta unui numar de persoane;
b) reunirea lor ca urmare a unui act civil (actul de casatorie) ;
c) intre membrii grupului familial exista un ansamblu de drepturi si obligatii garantate juridic;
d) relatii interpersonala de ordin biologic, psihologic si moral ;
e) climat/atmosfera psiho-sociala;
f) ansamblu de norme si reguli privind conduita membrilor grupului familial;
g) organizarea structurala, cu o anumita distributie a rolurilor si sarcinilor familiale;
h) indeplinirea unor functii in raport cu societatea.
Institutul canadian pentru familie Vanier (apud. Adina Baran-Pescaru, Familia azi. O
perspectiva socio-pedagogica, 2004): familia reprezinta orice combinatie de doua sau mai multe
persoane, care relationeaza in timp prin legaturi de acord reciproc, nastere si/sau adoptie sau plasament si
care isi asuma impreuna responsabilitati :
a) sustinere fizica si grija fata de membrii grupului ;
b) adaugarea de noi membri prin procreatie si adoptie ;
c) socializarea copiilor ;
d) controlul social al copiilor ;
e) producere, consum si distribuire a bunurilor si serviciilor ;
f) hrana afectiva dragoste .
Ecaterina Vrasmas (2008) defineste familia ca fiind unicul grup social caracterizat de
determinarile naturale si biologice, singurul in care legaturile de dragoste si consanguinitate capata o
importanta primordiala prin interactiunile multiple si determinante intre toti membrii ei. In acest creuzet
de relatii, valori si sentimente copilul primeste forta si imboldul principal al dezvoltarii sale (apud.
Rodica Enache, 2011).
3.Tipuri i structuri maritale i familiale.
Dac aruncm o scurt privire la familile care ne nconjoar, observm o mare diversitate de structuri
i manifestri familiale. Mult mai mare dect exista acum 50 sau 100 de ani. Acest lucru se datoreaz
ctorva schimbri pe toate planurile societii: economic, social, psihologic, spiritual. Iat care sunt cele
mai semnificative dintre aceste schimbri care au avut efect inclusiv asupra familiei:
dezvoltarea material a societii, care a transformat omul ntr-un individ centrat pe acumulare i mai
puin pe existen. Acum oamenii se definesc mai mult prin ceea ce au, dect prin ceea ce fac sau
sunt. Valorile personale i sociale au cunoscut o bulversare semnificativ; de aceea exist tendina
oamenilor de a se responsabiliza mai puin pentru dezvoltarea i mplinirea emoional, ct mai mult
pentru cea material.
depersonalizarea omului, care deriv destul de direct din caracteristica de mai sus. La aceasta se mai
adaug i tendina de a valoriza mai degrab individul unic, dect familia sau grupul. Astzi se
folosete mai mult eu, dect noi. Se pune accent pe dezvoltarea individual, dect pe cea
mpreun. Asta influeneaz i creterea vrstei la care se cstoresc tinerii, la creterea vrstei la care
femeile aleg s devin mame.
creterea ritmului de via i a variantelor de petrecere a timpului, att n zona profesional, ct i n
cea personal, ceea ce a avut ca efect apariia unor noi nevoi care se cer satisfcute. Merit ns s ne
ntrebm dac aceste nevoi sunt reale sau sunt create de mintea noastr sau de societate (care
devine din ce n ce mai presant cu toate inveniile i aritificialitile ei).
contientizarea dezavantajelor ale familiilor tradiionale, care puneau accent pe stabilitatea familial,
i mai puin pe satisfacia reciproc a membrilor ei. Astzi tinerii sunt mult mai orientai spre
satisfacia marital, spre mplinirea emoional n cuplu, dect s urmreasc cu orice pre
longevitatea cuplului sau a familiei.
pozitivarea atitudinii fa de femei, de la bum-ul feminismului, la ncercrile actuale de echilibrare a
atitudinii fa de cele dou sexe.
relaxarea atitudinii fa de sarcinile i copiii provenii din afara relaiile de cuplu stabile sau fa de
adopii;
deschiderea fa de metodele contraceptive i folosirea lor pe scar larg, care a dus la controlul
sarcinilor i deci la controlul vrstei mariajului i a tipului de relaie de cuplu dorit de cei doi
parteneri;
schimbarea mentalitii, din una stigmatizatoare n una de acceptare, i toleran fa de modelele noi
de via familial, cum ar fi familia cu un singur printe, cuplurile aflate n concubinaj, cuplurile i
cstoriile ntre parteneri de acelai sex, adolescenii care devin prini etc., dar i fa de fenomene
precum divorul, separarea, locuitul mpreun naintea cstoriei.
tendina la libertinaj, inclusiv (sau mai ales) sexual i de a fi furai de modelele familiale la mod,
cum ar fi, de exemplu concubinajul i cuplul homosexual.
relaxarea presiunii bisericii asupra relaiilor sexuale i instituiei familiei.
Literatura de specialitate ofer o multitudine de tipologii referitoare la familii. Fcnd o sintez a lor,
vom lua n considerare cteva dintre criteriile pe care le consider a fi cele mai importante pentru
identificarea i nelegerea tipurilor de familii:
criteriul numrului de parteneri care formeaz familia:

- familii poligame, la rndul lor de dou tipuri: familii poliandrice - unde exist mai muli
parteneri brbai, femeia avnd dreptul s se cstoreasc cu mai muli brbai; familii poliginice unde exist mai multe partenere femei, adic brbaii au dreptul de a-i alege mai multe soii. De
regul, numrul de copii n astfel de familii este mai mare. Poligamia este ntlnit la unele
popoare i are rolul de a proteja societatea prin promovarea sexului masculin sau feminin, dup
caz.
- familii monogame, n care un brbat sau o femeie are dreptul s se cstoreasc doar cu un
singur partener. La rndul ei, monogamia, ca form familial, poate fi serial, adic n cazul
decesului partenerului sau al divorului partenerul rmas se poate recstori, sau monogamie
strict, atunci cnd partenerul nu mai are dreptul s se recstoreasc. Societatea este cea care
confer dreptul de cstorie cu unul sau mai muli parteneri. Societatea romneasc este, dup
cum se tie, o societate care promoveaz monogamia serial.
criteriul structural:
- familii nucleare - formate din cei doi soi i copiii lor necstorii. Acest tip de familie este cel
mai ntlnit i mai dorit n toate societile, deoarece el permite o legtur mai strns ntre membrii
familiei, relaii democrate i stabilirea propriilor reguli de funcionare familial. Astfel, ntr-o familie
nuclear gradul de intimitate este mai mare, iar ansele de a fi satisfcute nevoile sexual-afective, de
siguran i stabilitate cresc.
- familii extinse - formate din mai muli membri ai familiei care locuiesc n acelai spaiu i care
reprezint dou sau trei generaii: frai, prini, bunici, copii i nepoi. Acest tip de familie
subordoneaz familia nuclear i de cele mai multe ori este format din dou familii nucleare. De
exemplu, doi soi cu unul sau doi copii care locuiesc mpreun cu prinii unuia dintre soi (sau
doar cu un printe). Sau o familie nuclear care locuiete cu un frate sau o sor cstorit sau nu,
cu sau fr copii. Acest tip este foarte ntlnit n societile tradiionale, dar nu numai. El se
caracterizeaz prin conservatorism al regulilor i tradiiilor familiale. Cu alte cuvinte, familia cea
mai n vrst va tinde s impun regulile de organizare i funcionare i celorlalte familii.
Pe lng familia nuclear i cea extins se mai vorbete n literatur i de familia de origine, care
este reprezentat de familia n care s-a nscut cineva, adic prinii i fraii unei persoane.
criteriul numrului de prini care formeaz familia:
- familii biparentale, n care exist ambii prini; la rndul lor, acestea pot fi formate din prinii
naturali ai copilului (copiilor) sau pot fi familii mixte sau reconstituite, dac prinii au mai fost
cstorii i au divorat sau i-au pierdut partenerul. Ei vin cu proprii copii n noua cstorie, dar
pot avea i copii comuni.
- familii monoparentale, n care unul dintre prini nu exist, copilul sau copiii fiind crescui doar
de un singur printe. Lipsa unui printe se poate datora decesului acestuia, divorului, sau alegerii
unei persoane de a deveni printe unic, prin naterea unui copil conceput prin fertilizare in vitro
sau cu un partener care nu va lua parte la creterea copilului, sau prin adopia unui copil. Cele mai
multe familii monoparentale se datoreaz divorului prinilor i decesului unui partener. n plus,
cele mai multe familii monoparentale sunt cele formate din mam i copil (copii), att din motive
naturale, ct i din raiuni culturale (tribunalele nc consider mamele prini mai potrivii pentru
copii, dei nu ntotdeauna este aa).
criteriul numrului de copii:
- familia fr copii, adic un cuplu cstorit care nu are nc sau nu va avea niciodat copii. n
zilele noastre sunt din ce n ce mai multe cupluri fr copii. Apare un fenomen de a ntrzia
momentul naterii unui copil n cuplu din mai multe motive: partenerii doresc s se bucure de
intimitatea lor mai mult timp; doresc s i testeze stabilitatea relaiei pn se adapteaz unul la
cellalt, pentru a nu crete ansele oferirii experienei de divor viitorului copil; doresc s i
consolideze statutul economic, fianciar (achiziia unei locuine, obinerea unui serviciu bine
remunerat, sau sigurana profesional); unul sau ambii parteneri se tem de responsabilitile
parentale (datorit unei imaturiti emoionale, a unor dificulti experimentate atunci cnd erau
copii, a nencrederii n abilitile parentale, a nencrederii n sine); partenerii doresc o mai mare
libertate de presiunile familiei de origine cu care poate i locuiesc.
- familia cu un singur copil; este un model foarte ntlnit acum la familiile tinere de la noi. Este
tipul de familie care mplinete nevoia de paternitate a partenerilor, dar i previne suprasolicitarea
economic i psihologic determinat de prezena mai multor copii. Dac familia este
funcional, echilibrat, atunci copilul se dezvolt i el normal; de regul, el va simi nevoia unui
frate sau sor. Dac nu va avea un vr care s in loc de frate, atunci el i va dori prieteni.
- familia cu doi copii; este un model de familie foarte apreciat i foarte ntlnit. Marele avantaj
este c fraii nva s se accepte, s se iubeasc, s colaboreze, s negocieze. Se au unul pe
altul se spune deseori, accentund faptul c oricnd se pot ajuta i sprijini. Rolurile n cas sunt
mprite pe sexe i n ordinea apariiei (sau ordinea n fratrie). Apare ntre ei i fenomenul
competiiei, mai ales pentru dragostea prinilor i pentru resursele materiale. Competiia este mai
evident la fraii apropiai ca vrst. Aceast competiie nu este negativ, este chiar de dorit,
pentru c ea stimuleaz abilitile de negociere i de a face fa societii unde copilul va ntlni
foarte muli egali, nu doar unul.
- familia cu trei sau mai muli copii; n aceste familii, fraii au mari anse s se formeze unul
dup cellalt, s se creasc unul pe cellalt. Dac resursele materiale ale familiei sunt insuficiente,
de multe ori, mai ales n familiile tradiionale, primul copil va avea sarcini similare cu cele ale
prinilor, adic de a ine gospodria, de a ajuta la creterea celorlali copii, de a lucra atunci cnd
crete mai mare. Cu alte cuvinte, va deveni ceea ce se numete copil parental.
criteriul orientrii sexuale a celor doi parteneri:

- familii heterosexuale - n care ambii parteneri sunt heterosexuali. Este familia cea mai ntlnit
n lume i asupra ei ne centrm dominant i noi interesul;
- familii homosexuale - n care cei doi parteneri sunt homosexuali sau lesbiene. Ei pot avea sau nu
copii, provenii din cstorii anterioare cu parteneri heterosexuali, sau prin adopie sau fertilizare
in vitro. Este un tip de familie mai puin ntlnit, nou aprut n aria tipologiilor familiale.
criteriul apartenenei culturale al partenerilor:
- familii n care partenerii aparin aceleiai culturi; este tipul cel mai frecvent ntlnit.
- familii mixte, n care partenerii aparin unor culturi diferite. Este un tip de familie care devine
din ce n ce mai obinuit o dat cu multiplele posibiliti de cltorie dintr-o zon n alta a lumii,
datorit dezvoltrii tehnicii de comunicare prin telefon, fax, internet.
criteriul exercitrii autoritii n cadrul familiei:
- Familii cu sistem matriarhal autoritatea este exercitat de so ie;
- Familii cu sistem patriarhal autoritatea este exercitat de so ;
- Familii cu sistem egalitar ambii parteneri se implic n organizarea i gestionarea vie ii de
familie;
4.Tendine actuale n studierea familiei.

Schimbrile legate de poziia i rolul familiei n societate, ca i cele din interiorul ei, s-au tradus
repede n teme de cercetare pentru psihopedagogia, sociologia i antropologia familiei. Achiziiile din
disciplinele conexe au contribuit, de asemenea, la reorientri n cmpul ei tematic. n anii 1970, dou mari
evenimente au marcat evoluia studiilor asupra familei i le-au mpins nspre formularea unor teorii mai
generale (Huber i Spitze, 1988).
n primul rnd, un nou val al micrii feministe a concentrat atenia asupra explicrii variabilei statutul
femeii n familie. n al doilea rnd, s-au impus n comunittea tiinific noi date i metode. Demografia
istoric, sociologia istoric i istoria social au dezvluit, cu argumnte statistice, interdependenele la
scar macrosocial ntre industrializare i structura i comportamentul familial. Aceste evenimente,
nglobate ntr-o estur mai larg de cauze, au determinat ca principale orientri tematice urmtoarele:
1. Anticipate de W. Goode (1970), studiile despre familie se concentreaz, prin mbinarea unui
numr mare de date cantitative din istorie, psihologie social i demografie, asupra dinamicii
diacronice a familiei, a ciclului (cursului) de via familial (Elder, 1985). Se are n vedere aici
perioada proxim premarital (curtea, sau date n englez), naterea copiilor, socializarea,
desocializarea-resocializarea, btrneea, stadiul de vduvie etc. Acestea sunt analizate la scar
macrosocial (cu date istorice i demografice) i ca procese concrete (microsociologie i
psihologie social).
2. Continu s fie actual tema relaiei dintre tehnologia de producere a mijloacelor de subzisten
(subsistence technology) i modelele de familie. G. Lenski (1970) i J. Goody (1976) au artat
cu date concrete, cum tehnologia de subzisten afecteaz organizarea social n timp i spaiu
(cultural). Comparaiile ntre munc, stratificare i motenire n societile de culegtori, vntori
i agricultori sugereaz explicaii cauzale pentru diverse tipuri de mariaj i familie.
3. Divorialitatea i recstoria focalizeaz un numr impresionant de studii. Se urmrete
depistarea variabilelor relevante implicate n disoluia mariajului. O atenie sporit este acordat
consecinelor divorului, accentul deplasndu-se i aici de la microcercetri ce urmreau studierea
efectelor emoionale asupra prinilor i copiilor, la cercetri pe scar macro, viznd efecte
socioeconomice pe termen lung (cum ar fi veniturile).
4.
Stilurile de via alternative familiei (clasice) constituie o tem major n preocuprile actuale
ale psihopedagogiei familiei. Se are n vedere studierea att a formelor de coabitare
neconvenional mai apropiat de familia clasic, concubinajul ct i a formelor mai noi, de
coabitare homosexual. Un fenomen ce cunoate o cretere rapid este cel al numrului de copii
naintea i nafara cstoriei. Studierea consecinelor acestei situaii asupra socializrii copiilor, a
anselor lor colare, profesionale i sociale n general, este un teren fertil de perspectiv pentru
sociologie.
5. n mod tradiional, disciplinele socioumane s-au ocupat de relaia prini-copii ntr-un sens
unilateral, de determinrile pe care prinii le exercit, voluntar sau nu, asupra copiilor. i
problema era privit mai ales n termeni de principii de educaie, autoritate, socilizarea copiilor de
ctre prini. Din ce n ce mai mult astzi se vorbete i de socializarea prinilor de ctre copii.
i nu numai att. n prezent literatura de specialitate aloc un spaiu larg efectelor reciproce n
relaia prini-copii. O meniune aparte merit problema relaiilor dintre copiii maturi i prinii
n vrst
6.
Inspirate din teoria conflictualist sau dezvoltnd n paralel critici la compoziia de roluri i
reguli ale familiei tradiionale, perspectivele feministe asupra familiei subliniaz gravele
inechiti n defavoarea soiilor i mamelor n familii i acuz din punct de vedere epistemic
considerarea familiei n forma ei tradiional dar n mare parte i actual, ca ceva natural. Unii
dintre autorii care prezint teorii referitoare la familie vorbesc i despre dezvoltarea familiei
(ciclul familial) ca o teorie distinct (Strong, DeVault i Sayad, 1998), evideniind principalele
stadii (constituirea familiei, naterea primului copil etc.) prin care trece familia i specificul
problemelor pe care le ntmpin
7. analiza costurilor i beneficiilor. Este vorba de costuri i beneficii nu doar monetare, ci i

culturale, psihologice etc.
Activitati de evaluare.
Definii termenii cuplu, familie, cstorie

Determinai contribuia altor tiine n elucidarea apariiei i evoluiei familiei ca fenomen biopsiho-social universal. Reprezentai prin intermediul unui OG interconexiunile dintre tiin ele care
elucideaz familiei ca fenomen bio-psiho-social universal.
Clasificai tipurile de familii n depeden de criteriile propuse n literatura de specialitate.
Identificai avantajele i dezavantajele familiei extinse/comunitare i ale familiei nucleare.
Stabilii i analizai tendinele actuale de cercetare a familiei.
Elaborai un glosar de termeni cheie la tema data.
TEMA 2: METAMORFOZE ALE STRUCTURILOR DE TIP FAMILIAL
1. Evoluia structurilor de tip familial; tradiional-modern.

2. Diversitatea familiilor n societatea contemporan. Alternative nonmaritale:
celibatul, familiile monoparentale, coabitarea (concubinajul) i sexualitatea
premarital; cupluri de homosexuali.
3. Familia cu dubl carier.
Termeni cheie: familia temporar dezintegrat; familii reconstituite/reorganizate, alternative
nonfamiliale; celibatul; coabitarea; familia fr descendeni; familie monoparental.
Obiective:
La finele orei studentul va fi capabil:
S diferenieze variate tipuri de uniuni familiale

S identifice tendinele evoluiei formelor contemporane de conveuire
S argumenteze cauza apariiei alternativelor nonfamiliale
S elaboreze criteriile pertinente pentru studiul comparat al structurilor de tip familial
Surse bibliografice:
2. CUZNEOV Larisa, (2008), Tratat de educaie pentru familie. Pedagogia familiei. Ed.
CEP USM, Chiinu.
3. MITROFAN, Iolanda, Ciuperc, Cristian, (1998), Incursiune n psihosociologia i
psihosexologia familiei, EDIT PRESS MIHAELA S.R.L, Bucureti
6. ZLATE Mielu, (1997), Psihologia vieii cotidiene. Ed. Polirom, Iai.
Evoluia structurilor de tip familial; tradiional-modern.
Familia nu s-a transformat n sensul c au aprut noi structuri sau funcii, ci n sensul c s-a
schimbat ponderea diferitelor tipuri structurale, importana i coninutul funciilor. Modificri de
substan s-au produs pe tot parcursul istoriei, dar mutaia fundamental este socotit i n cazul familiei
cea de la tradiional la modern.
Distincia crucial dintre familia modern i tradiional privete primordialitatea obligaiilor i
afeciunii. n sistemul tradiional al familiilor extinse, legturile de snge i rudenie sunt sursa principal a
drepturilor i obligaiilor, i obiectul privilegiat al afeciunii. Ceea ce s-a ntmplat cu familia modern nu
este att ruptura ei din reeaua parental (de rudenie), ct mutarea focalizrii de pe aceast reea pe
membrii din interiorul familiei nucleare. Respectiva schimbare de focalizare este nsoit i determinat
de transformri i n alte dimensiuni ale grupului domestic familial, al locului i rolului lui n structura
societal de ansamblu. Tabelul 1 (adaptat dup Beth et al., 1985) condenseaz caracteristicile grupului
familial tradiional i ale celui modern. n citirea i evaluarea lui e necesar s avem n vedere c, dei
caracteristicile tradiionalului i modernului se suprapun n bun msur cu cele ale familiei extinse i
familiei nucleare, ele nu coincid perfect. Suntem ndreptii s disociem ntre familia nuclear
tradiional, cu autoritatea tatlui ctigtor de venituri asupra soiei i copiilor, i cea nuclear
modern, cu o mai mare apropiere ntre rolurile din snul grupului familial (Mihilescu, 1993).
Familia n societile tradiionale i n societile moderne
Analiza comparativ
Criterii de comparaie
Numr de parteneri conjugali
concomiteni
Alegerea partenerului lor
Societi tradiionale
Unul (monogamie)
Mai muli (poligamie)
Alegerea fcut de prini sau
rude pentru a ntri puterea
familiei
Patrilocal(la prinii soului),
matrilocal(la prinii soiei),
ambilocal (pentru perioade
scurte sotii locuiesc succesiv in
ambele zone rezidentiale de
origine), anvucolocal(a locui la
unul dintre unchi,de obicei la
unul dintre fratii mamei,sotiei.)
Diferite grade de dominaie a
brbatului (patriarhale)
Societi moderne
Unul (monogamie)
Relaia prini-copii
Autoritate i dominan
printeasc
Mai mare toleran i egalitate

prini-copii
Funciile familiei
Concentrarea pe protecia
grupului de rudenie ca
ntreg (neam)
Structura
Extinsa
Specializate n a oferi un mediu

de siguran creterii
copiilor i suport emoional
membrilor familiei conjugale.
Nucleara
Rezidena
Relaiile de putere
Alegerea relativ liber fcut de

parteneri
Neolocal(stabilirea intr-o
locuin separata)
O mai mare apropiere de putere

brbat-femeie
2. Diversitatea familiilor n societatea contemporan.

Societatea contemporana cunoaste o serie de modificari de structura a familiei care reprezinta noi
tipuri de convietuire sau forme derivate ale acesteia. Aceste forme sunt reunite sub denumirea de familie
restructurata, data de o multime de configuratii familiale, tot mai des intalnite astazi: concubinaje,
casatorii deschise, cupluri fara descendenti, familii reconstituite, celibatul, familii monoparentale etc. La
baza lor se afla optiunea individuala si capacitatea de modelare a rolurilor n functie de context si
structura de personalitate a individului.
Aceste configuratii - desi foarte diferite - au un punct comun: nici una nu indeplineste toate
functiile atribuite in mod clasic institutiei familiale. Mai mult, fiecare configuratie tinde sa accentueze
unele functii (celibatul - functie economica, casatoria deschisa - functie sexuala etc.) si sa minimalizeze
altele sau chiar sa le ignore (cuplurile fara descendenti - functia de socializare, familia monoparentala functia sexuala etc.) (I. Mitrofan, C. Ciuperca, 1998, p. 48).
I.
Alternative nonmaritale: celibatul, familiile monoparentale,

sexualitatea premarital; cupluri de homosexuali.
coabitarea (concubinajul) i
1. Concubinajul (coabitarea consensuala, uniunea libera) este o forma de cuplu familial alcatuita
din persoane de sex opus ntre care nu exista relatii de casatorie (autonomia personala reprezinta
cea mai importanata valoare pentru cuplu). Cuplul consensual realizeaza majoritatea functiilor
ntlnite la familia nucleara si traverseaza aceleasi probleme ca si familia casatorita (Mihailescu,
1993).
Coabitarea consensuala are semnificatii diferite:
poate fi doar o coabitare premaritala, care precede casatoria nteleasa ca o varianta de a spori sansele
de alegere a partenerului cel mai indicat;
poate fi un stil de viata bazat pe o optiune reciproca adoptata pe termen lung sau chiar pentru
ntreaga viata.
Cauze:
Avantaje(J. Coleman, M., Rotrin)
- este un mod mai economic,

mai
placut si mai confortabil de a
trai
impreuna;
- dorinta unei relatii intime
emotionale
nesubordonate
vreunui contract legal;
- satisfacerea
trebuintelor
sexuale la un nivel superior;
- se opteaza pentru calitatea
relatiei,
in
defavoarea
durabilitatii sale cu orice pret;
- este expresia unui protest
subtil,
refuzul mascat al unei
societati
constrangatoare, incerte,
deceptionate (I. Mitrofan,
C.Ciuperca, 1998, p. 57);
- propaga regula fidelitatii liber
consimtite.
- satisfactie sexuala crescuta;

- o mai mare posibilitate de se
intelege pe ei insisi;
- posibilitate
crescuta
de
realizare a compatibilitati;
- dezvoltarea
deprinderilor
interpersonale;
- un nivel economic ridicat,
rezultat
din
asocierea
resurselor economice.
Dezavantaje (Coleman, 1988):

- limitarea
prematura
a
experientei "intalnirilor";
- perpetuarea rolului traditional
al femeii (asigurarea sarcinilor
domestice);
- investire emotionala inegala;
- reducerea
numarului
de
prieteni;
- complicatii legale;
- dezinteres fata de functia
reproductiva;
- partenerul nu are aceleasi
responsabilitati fata de copiii
ce nu sunt ai lui.
n opinia cercettorului P. Ilut concubinajul apare oarecum ca o forma oficializata social a

sexualitatii nonmaritale, dar ea indeplineste si alte functii decat cele erotice, insemnand o serie de
avantaje psihologice, sociale si economice, fara a fi supusa constrangerilor maritale. Exista insa si
dezavantaje: coabitarea este stigmatizata daca exista copii; nerecunoasterea de catre diferite institutii a
drepturilor de cuplu oficial (asigurari medicale, imprumuturi bancare, mosteniri, impartirea bunurilor la
despartire etc.).
2. Celibatul reprezinta un model de menaj in care individualitatea se afirma in deplina libertate. Se
opteaza pentru o cariera profesionala in locul vietii de familie, cariera procurand un stil de viata
mai independent (timp liber, calatorii, cheltuieli personale etc.).
Dupa 35 de ani, arata specialistii in domeniu, sansele statistice de a deveni celibatar sunt mai
mari, desi trebuie analizate diferentiat: mai scazute pentru barbatii cu studii superioare decat pentru
muncitori, mai mari pentru femeile cu studii decat pentru cele fara studii.
F. Sigly considera ca barbatii evita femeile prea instruite deoarece se tem de pierderea unei parti
din "puterea" lor in cadrul cuplului, in timp ce femeile intelectuale evita casatoria deoarece le ingreuiaza
continuarea carierei profesionale) (apud. I. Mitrofan, C. Ciuperca, 1998, p. 52).
L. Roussel (1989) considera ca barbatii divortati sunt mai dispusi sa-si transforme "celibatul" intro casatorie, dar "recasatorirea femeii divortate ramane mai putin frecventa decat cea a barbatilor".
I. Mitrofan si C. Ciuperca (1998) arata ca, in general, cauzele extinderii fenomenului de celibat
sunt atat de natura obiectiva, cat si subiectiva .
Cauze obiective:
de ordin sexual (impotenta sexuala, vaginism, infantilism genital etc.);
cauze de ordin psiho-relational (lipsa unor aptitudini pentru parteneriat, stari depresive, complexe
de inferioritate, sociofobie etc.);
cauze de ordin material (constrangeri economice, lipsa locuintei etc.).

Cauze subiective:
existenta unor imagini deformate asupra familiei si sarcinilor ei;
lipsa de curaj in asumarea responsabilitatilor familiale si parentale;
psihotraume, datorate conflictelor conjugale grave din familia de origine etc.
Aceasta nu inseamna ca celibatul inseamna frustatie, neimplinire, cel putin pentru persoanele care il
accepta deliberat si care nu au trait experienta mariajului. O serie de avantaje fac preferabil celibatul:
independenta economica si libertatea personala;
varietatea si schimbarea;
realizarea profesionala.
In acelasi timp, celibatul se confrunta cu o serie de probleme de ordin psihologic si social, cum ar
fi:
sentiment de frustrare in raport cu rude, cunoscuti, prieteni, colegi care isi au familiile lor;
sentimentul de culpabilitate fata de sine si fata de societate;
sentimentul izolarii si abandonului;
sentimentul egoismului si individualismului;
sentimentul de insecurizare sociala, cu cat se inainteaza in varsta.
Consecintele celibatului:
se diminueaza nuptialitatea si natalitatea, antrenand dezechilibre demografice pe termen lung;
sunt maximalizate functiile economica si sexuala;
functia de socializare lipseste (acest model de menaj se caracterizeaza prin lipsa urmasilor).
3. Cuplul fara descendenti reprezinta o forma a restructurarii familiei, un model spre care se
orienteaza o parte semnificativa a populatiei tinere; ponderea cea mai mare este intalnita la
cuplurile urbane si la cele in care sotia urmeaza o cariera profesionala (Mihailescu, 1993). In
societatile traditionale, cuplurile fara copii erau putin frecvente si chiar dezaprobate, mai ales
cand nu doreau copii. In societatea moderna, copiii nu mai reprezinta, din pacate, axul central al
vietii de familie (cuplul sot-sotie este mai mult valorizat). Se marcheaza astfel, mutatia de la
"familia axata pe copii" la "familia axata pe adulti" (I. Mitrofan, C. Ciuperca, 1998, p. 55).
Motive invocate de parteneri:
restrangerea sferei activitatii profesionale si de loisir;
responsabilitati parentale;
emanciparea femeii (libertatea de a fi mama a fost inteleasa ca o datorie fata de ceilalti);
dificultati economice;
lipsa unei politici sociale de incurajare si sprijin a tinerilor casatoriti.
Particularitati (M. Voinea, 1996):
nu asigura reproducerea biologica (functia principala a cuplurilor) si, ca urmare, nu realizeaza functia
de socializare;
se maximizeaza functia economica si cea sexuala (mai tarziu, lipsa copiilor va fi regretata).
4. Familia monoparentala este o structura familiala asimetrica, alcatuita dintr-un singur parinte si
copiii sai n urma unui deces, divort, abandon, adoptiune, convingere celibatara, fie prin nasterea
copiilor n afara casatoriei. Este un tip frecvent mai ales n SUA - domina simtitor numarul
femeilor care ofera o asemenea experienta de parinti singuri.
n cadrul acestui tip de familie are loc o dilatare a rolului parental, dar mai ales la mamele cu
posibilitati modeste se asociaza cu dificultati, nempliniri privind: supravegeherea permanenta a copilului,
ngrijirea n caz de boala, organizarea vacantelor, etc. Dilatarea se resimte si n preluarea unor patternuri
autoritare , care pot declansa nentelegeri, conflicte, impas sau devianta de rol.
Societatea traditionala, dominata de familia extinsa a dezaprobat monoparentalitatea si a stimulat
comportamentele sociale care ntr-o forma sau alta i se opuneau. n schimb, n societatea moderna,
centrata pe familia nucleara, constituita din cei doi parinti si copiii lor, mentalitatea asupra acestui tip de
convietuire s-a modificat.
Cercetari recente psihosociologice subliniaza ca este mai indicata pentru copil o familie
monoparentala dect una bntuita de certuri si probleme. (C. Ciuperca). Mai mult chiar, suporta unele
modificari si ipoteza conform careia copiii proveniti din familii dezorganizate sunt mult mai expusi
riscului de a fi potentiali delincventi.
Cercetarile lui James Wilson si Richard Hernstein privind relatia dintre criminalitate si copiii
proveniti din familii destramate au subliniat ca majoritatea barbatilor din nchisori proveneau din
asemenea familii, dar aveau si parinti care comisesera diferite infractiuni, si acestia provenind din medii
vulnerabile. Pentru copiii proveniti din acest tip de familie, efectele psihologice sunt mai puternice, mai
dureroase asupra baietilor, asupra fetelor incidenta mai mare avand-o efectele materiale. n aceste cazuri,
casatoriile fetelor sunt mai putin stabile dect ale baietilor.
Concluzii:
parintele ramas cu copiii nu mai poate realiza la un nivel optim functiile pe care societatea le atribuie
institutiei familiale;
functia sexuala si cea reproductiva sunt minimizate;
menajele monoparentale se confrunta cu dificultati economice si socializatoare mai mari (mai ales
pentru femei);
exista diferentieri si in functie de sexul copiilor proveniti din familii monoparentale - baietii prezinta
o rata mai mare la comportamente deviante decat fetele; casatoria fetelor are o stabilitate mai redusa
(Mihailescu, 1993).
Problematica monoparentalitatii este foarte complexa, greutatile fiind cu atat mai mari cu cat
varsta parintilor este mai mica. O categorie aparte este constituita de parintii-adolescenti (I. Mitrofan, C.
Ciuperca, 1998).
Consecinte ale parentalitatii la adolescenti:
abandon scolar - cu cat varsta este mai mica la nasterea copilului, cu atat sansa de a relua studiile
scade; de aici, slujbe cu prestigiu social scazut, venituri mici, satisfactie scazuta in munca;
casatorie instabila datorita imaturitatii psihosociale;
relatia parinte-copil deficitara - nerabdare, insensibilitate, inclinatia de a folosi pedeapsa fizica drept
mijloc de educatie (lipsa maturitatii psihice a parintelui este un factor de risc important in
dezvoltarea personalitatii copilului);
copilul parintilor adolescenti este expus unor riscuri biologice si psihologice foarte mari - rata
mortalitatii la copiii nascuti de adolescente o depaseste pe cea a copiilor mamelor de peste 20 de ani;
cu cat varsta este mai mica (sub 15 ani) si se asociaza cu provenienta din medii sarace, cu atat riscul
de a avea un copil subponderal, cu retard intelectual, diabet, handicapuri fizice, malformatii
congenitale asociate este mai mare
5. Familia mixta ( reconstituita, reorganizata) reprezinta o structura creata prin casatoria a doi
parinti singuri sau divortati fiecare cu sau fara copii si, eventual, cu copii comuni.
Familia mixta prezinta urmatoarele caracteristici specifice:
-coabitarea comuna a sotilor n acelasi spatiu,
-relatii ntre copii si parinti vitregi sau relatii de alianta,
-relatii afective de tip mixt (oferte si cereri), recompense si sanctiuni.
Aceasta poate fi o solutie preferata dar necesita si depasirea unui numar mare de dificultati ca:
adaptarea parintelui la un copil care nu-l accepta, diferentele de opinii, conduite ntre noul sot (sotie) ca
tatal (mama) vitrega privind ofertele si cererile propuse copiilor; conditiile materiale precare, la limita pun
n pericol asteptarile sotilor si mai ales ale copiilor, care vor ramne cu dorinte nemplinite.
II.
"Simulacrele" familiei actuale

Semi-casnicia, pseudo-casnicia, uniunile homosexuale, grupul comunitar sexual, swingers sun
considerate experiente "neofamiliale" (I. Mitrofan, C. Ciuperca, 1998, pp. 80-94).
I. Mitrofan (1989) discuta despre o "patologie interactionala maritala", "forme simptomatice ale
crizei familiei nucleare".
A. Toffler ("Al treilea val", 1983, p. 289) descrie familia in care tatal si mama locuiesc si
lucreza in doua orase diferite, casatoriile in serie, casatoriile pe baza de contract, casatoriile homosexuale,
comune, grupuri de persoane mai in varsta care se intalnesc pentru a imparti cheltuielile etc.
Semi-casnicia este o "falsa casnicie", avand ca scop prelunigirea casatoriei din punct de vedere
legal, in ciuda modificarilor si alterarilor de esenta, a degradarii relatiilor maritale. Se intalneste frecvent
in cuplurile cu relatii tensionale, conflictuale cronice si consta in adoptarea si exercitarea incompleta a
rolurilor maritale de catre unul sau ambii soti (Ex.: unul din soti poate fi doar partial implicat in viata de
familie, atat ca sot, cat si ca parinte, si simultan intr-o relatie adulterina - pentru aceasta, evita/abuzeaza de
partenerul conjugal; isi exercita partial functiile parentale - asigura suport financiar, dar nu si emotional
etc.).
Un studiu realizat de I. Mitrofan in 1989 descrie, pe baza datelor obtinute, cateva variante ale
semi-casniciei:
formula "casa si copiii impreuna, sexul separat";
formula "sexul impreuna, casa si copiii mai mult tu, distractiile separat";
formula "sexul, partial impreuna, casa numai tu, distractiile partial impreuna,
copii, mai ales tu, banii, mai ales eu".
Se constata in aceste formule maritale numeroase conflicte, rivalitati, violente cu impact negativ
in socializarea copiilor; acestea sunt asociate frecvent cu alcoolismul, gelozia in contextul infidelitatii,
lipsurile financiare, dezordinea in programul de viata.
Pseudo-casnicia ("vietile paralele") reprezinta forma cea mai grava a psihosociopatologiei
maritale; consta in adoptarea si exercitarea inautentica (falsa, aparenta) a rolului conjugal-parental; sunt
aranjamente ale parintilor, pe criterii materiale.
Asadar, nu poate fi vorba de afectiune mutuala, ci doar de un sistem de interese reciproce, de
obicei, economice si sociale (ex., casatoria de convenienta, in scopul rezolvarii unei situatii sociale
specifice - facilitati economice). De obicei, partenerii sunt implicati socio-afectiv si sexual in relatii
extraconjugale, dar isi mentin statutul oficial datorita bunurilor materiale, copiilor etc.
Pentru copii, efectele sunt extrem de nocive: ofera modele comportamentale pseudomaritale, cu
consecinte in constituirea atitudinilor antifamiliale.
Uniunile homosexuale
Legatura directa dintre nivelul hormonal si comportamentul homosexual nu s-a evidentiat. Atat la
barbati, cat si la femei, homosexualitatea rezulta din complexe inconstiente (Adler vorbeste despre
sentimentul de inferioritate, teama de esec); Sillamy (1996) arata ca la barbati, homosexualitatea este
adesea o consecinta a unei educatii deficitare, iar la femei, rezultat al unei deceptii din copilarie, legate de
descoperirea sexuala.
Functia sexuala reprezinta motivatia existentei uniunilor homosexuale - relatiile sexuale: nota
definitorie a convietuirii dintre doua persoane de acelasi sex.
Spre deosebire de lesbiene, barbatii homosexuali sunt mai putin orientati spre "cuplu".
Apar probleme atunci cand exista copii proveniti din mariaje heterosexuale - probleme privind
maturizarea psihologica a copilului ca adult. Coleman (1988) arata riscul crecut de adoptare a unor
atitudini rejective fata de sexul opus, datorita modelului socio-educational si cultural.
Grupul comunitar sexual (dupa anii 60'-70') - replica si o formula de protest la adresa
"restrictiilor" impuse de familia strict monogama (fidelitatea, spre ex.). Acestea nlesnesc depasirea
egalitatii, fidelitatii, propun expectante amoroase multiple, considera infidelitatile ca remedii ale
monotoniei vietii casnice. Se pronunta pentru legatura de tip alianta care sa depaseasca fixatia stricta de
partener si care sa aiba caracterul unui angajament supus rennoirii.
Forme derivate ale acestora sunt: familile comunitare, familiile hippy. Nu au un numitor comun,
dar arbornd deviza iubirii, solidaritatii cu toti, practica viata sexuala sub forma mariajului n grup. n
colectivitatile respective, fiecare barbat este sotul tuturor femeilor si fiecare femeie sotia tuturor
barbatilor. Cei ce se remarca prin abilitati amoroase ocupa pozitii de frunte n structura colectivitatii.
Traiesc o competitie devoratoare, sustinuta si de libertatea consumului de droguri, participari la acte de

violenta etc.
La San Francisco exista un mic grup de tineri (Kerista Village) (P. Hauck, 1991), format din 5
femei si 3 barbati; au relatii libere, nu sunt gelosi (sunt impreuna de 9 ani); pentru ca un strain sa intre in
grup se cere consimtamantul tuturor membrilor; acesta trebuie sa fie apreciat pozitiv.
Swingers (swinging = leganat, oscilant, ritmat) este un schimb voluntar si temporar intre perechi,
in scop sexual; in mod ocazional, poate fi inclusa si o persoana fara partener (femeie); combinatiile au loc
cu acordul tuturor partilor implicate. Cuplurile din aceasta categorie se considera o avangarda a
sexualitatii.
Swingers devin treptat un "grup secret"; sunt discreti, prudenti, nu-si publica activitatea (exista
foarte putine studii).
Studiile arata ca swingers provin din clase sociale medii si inalte ale societatii americane, cu un
nivel de educatie in general mediu; sunt predominant de rasa alba, au diferite varste, dar mai ales intre 3545 de ani (R. Jenks, 1985). De regula, cei care initiaza aceste experiente sunt barbatii. S-a constatat ca au
legaturi slabe cu parintii (familia de provenienta), cu religia, cu comunitatea.
Studiile lui Duckworth si Levitt (1985) arata ca majoritatea sunt neadaptati, tulburati emotional
in diferite grade, au probleme sexuale, sunt toxicomani, bantuiti frecvent de sentimentul culpabilitatii, de
pierderea increderii in sine, teama de a fi respinsi de alte cupluri, uzura emotionala in cautarile nesfarsite
de noi parteneri etc.
3.Familia cu dubl carier.
(S.Vrinceanu - http://www.cariereonline.ro/articol/provocarile-cuplurilor-cu-dubla-cariera)
Cuplurile conjugale cu dubl carier (dual career couples) sunt acele cupluri n care partenerii au locuri
de munc care necesit un grad nalt de angajament i au un caracter continuu de dezvoltare. Mai sunt i
alte caracteristici care sunt implicate: un nivel ridicat de responsabilitate n carier, recompense
financiare, prestigiu social, investiii personale de timp i energie din partea ambilor parteneri.
Exist ns o serie de provocri n cadrul acestui stil de via .
femeie care ncearc s combine o carier i o familie se regse te curnd ntr-o situa ie dificil.
Calitile asociate cu rolul de soie-mam (ngrijire, afectivitate, receptivitate la oameni) sunt
considerate a fi incompatibile cu calit ile asociate succesului n sfera ocupaional (independen,
raionalitate i asertivitate).
Prin educaie, socializare i prin propriul model din familia de origine, brbatul se a teapt s fie
capul familiei, s fie cel care ctig bani i s aib puterea. Cei mai mul i dintre brba i nu au fost
educai i nu au dobndit abiliti necesare pentru cre terea copiilor sau realizarea treburilor casnice.
Chiar i atunci cnd brbatul are abilitile necesare, el poate percepe c dac dedic o mare parte din
timp i se implic prea mult emoional i poate fi afectat cariera, mai ales dac este n concuren cu
ali brbai care nu au activiti similare n familie.
n acest stil de via, fiecare partener poate s cread c sprijinul adus celuilalt n dezvoltarea carierei
poate s-i prejudicieze propria carier. Ambii parteneri trebuie s fac compromisuri pentru cariera
celuilalt, iar rezultatul este c, de multe ori, ambii au de pierdut.
Izolarea familiei nucleare moderne de familia lrgit este o barier n calea dezvoltrii carierelor
ambilor soi. Dificultatea de cooptare a rudelor (bunici) sau alte sisteme de ngrijire pentru creterea
copiilor este o surs de stres sau conflict.
n ciuda schimbrii normelor (cerinelor) sociale, n stilul de via al cuplurilor cu dubl carier se
menin normele culturale ale familiei tradiionale. Dei la nivel intelectual modelul familiei cu dubl
carier este acceptat, valorile internalizate ale societii n care predominau familiile tradiionale
rmn puternice i produc tensiune, anxietate i vinovie. Punctele principale de tranziie n carier
sau naterea unui copil activeaz problemele privind normele sau regulile. Una din frecventele
probleme descoperite n studii este expectana celorlali ca soul i soia din aceste cupluri s se
comporte n acord cu rolurile tradiionale i se pare c ambii parteneri se simt vinovai cnd nu se
conformeaz.
Alte surse de tensiune identificate sunt dificultile partenerilor de a fi disponibili pentru a se nsoi
reciproc la activiti recreative sau de divertisment precum i dificultatea creat de lipsa de timp pentru
a ntreine relaii sociale extinse (cu rude sau prieteni).
Studiul particularitilor mariajului cu ambii parteneri de carier a adus un plus de n elegere

specialitilor, consilieri maritali sau psihoterapeui, care asist cuplurile pentru a gsi i dezvolta strategii
de adaptare la acest stil de via.
Activiti de evaluare:
1. Definii noiunile: familie restructurat, cuplul conjugal/familie cu dubl carier.
2. Comparai familia din societile tradiionale cu cea din societile modern.
3. Identificai formele familiei restructurate, evideniind avantajele i dezavantajele acestora.
4. Determinai cauzele apariiei formelor familiei restructurate.
5. Analizai avantajele i dezavantajele familiei cu dubl carier.
6. Estimai care este impactul simulacrelor familiale asupra perceperii familiei nucleare ca valoare.
Subiectul III. FUNCIILE FAMILIEI: PARTICULARITI I CLASIFICRI

Uniti de coninut:
1.
2.
3.
4.
Specificul funciilor familiale.

Funcionalitate i disfuncionalitate familial.
Fluctuaiile setului de funcii familiale n timp de la tradi ional la modern.
Dinamica funciilor familiale n contextul familiei restructurate: Familii monoparentale,
reorganizate, celibat, concubinaj, casatorie deschisa.
Termeni-ceie: funcie a familiei; funcie economic, educativ i de socializare, de solidaritate, sexualerotic, reproductiv, de schimb emoional, comunicativ, de menaj i gospodrie, de autoritate i control;
familie axat pe adult/copil, dinamica funciilor.
Obiective:
S diferenieze funciile familiei
S identifice funciile principale din familia de origine i s argumenteze prim-planul acestora.
S determine corelaia dintre ndeplinirea funciilor familiei i buna funcionare a acesteia.
S evalueze fluctuaiile n timp a setului de funcii familiale.
S analizeze dinamica funciilor familiale n contextul configura iilor familiei restructurate.
S compare dou familii din perspectiva echipamentului de funcii al acestora.
S elaboreze strategii concrete de realizare eficient a funciilor n cuplul/familia lor.
S propun propriile criterii pentru ierarhizarea funciilor familiei.
Bibliografie:

2. CUZNEOV Larisa, (2008), Tratat de educaie pentru familie. Pedagogia familiei. Ed.
CEP USM, Chiinu.
3. MITROFAN Iolanda, Ciuperc, Cristian, (1998), Incursiune n psihosociologia i psihosexologia
familiei, EDIT PRESS MIHAELA S.R.L, Bucureti
6. ZLATE Mielu, (1997), Psihologia vieii cotidiene. Ed. Polirom, Iai.
7. Note de curs
1. Specificul funciilor familiale.
Exista mai multi factori care influenteaza, pozitiv sau negativ, functionalitatea unei familii: starea
generala a societatii, regimul politic, nivelul de dezvoltare economica, tehnologica, nivelul general de
instructie, educatie si civilizatie, tipul, dimensiunea, structura familiei, diviziunea rolurilor si autoritatii in
familie, traditii, obiceiuri, norme morale etc.
Cercettorul W. F. Ogburn (1927) ne propune urmatoarele 5 functii ale familiei:
1. de reproducere- procreare, asigurare a urmasilor;
2. economica- asigurarea satisfacerii nevoilor materiale;
3. educativa cresterea, instructia, educarea urmasilor;
4. religioasa respectul fata de cultul religios practicat;
5. social-psihologica - ansamblul normelor supuse acceptate si practicate in relatiile
dintre componentii familiei;
G. Murdock(1967) distinge 5 functii ale familiei :
1. sexuala satisfacere a trebuintelor naturale-sexuale;
2. reproducere procrearea, protectia si cresterea urmasilor;
3. economica producerea, procurarea si distributia valorilor materiale;
4. educativa transmiterea valorilor, modelelor culturale si practicarea lor; formarea trasaturilor de
personalitate;
5. socializare-integrare- adaptare in grup, de intrare in relatii in grupuri similare.
n concepia ganditorilor americani, T.Parsons i R.F.Bales (1949 si 1956) familia indeplineste doua
functii importante:
1. functia de integrare si socializare primara de adaptare, obisnuire, si pe aceasta baza, de
proiectare si realizare a vietii in comun;
2. functia de asigurare a sigurantei si securitatii partenerilor, indeosebi a stabilitatii
emotionale, psihosociale a partenerilor adulti si pe aceasta baza a urmasilor.
Dupa sociologii romni, H. H. Stahl si I. I. Matei (1962) functiile familiei se structureaza pe doua
mari dimensiuni:
1. functiile interne, in care se includ functiile: biologice, sanitare, economice, de solidaritate,
pedagogico-educative, morale.
2. functiile externe, in care se integreaza: functia de angajare a celor adulti in activitati de
munca, si functia de incadrare in viata de familie a partenerilor, in sistemul relational
constituit.
I. Mitrofan si C. Ciuperca (1998, p. 168) aduc in discutie patru functii fundamentale ale
familiei (mai ales pentru societatile traditionale) : economica, socializatoare, de solidaritate si
sexual/reproductiva. Modernitatea redimensioneaza drastic functiile familiei, mergand pana la ignorarea
unora dintre ele in cadrul unor variate configuratii familiale.
Functia economica - familia trebuie sa-si asigure venituri suficiente pentru satisfacerea
nevoilor de baza. Daca reuseste acest lucru, familia se poate concentra mai mult asupra
realizarii celorlalte functii. In caz contrar, se pune in pericol insasi existenta familiei ca
institutie sociala.
Functia economica cuprinde 3 dimensiuni :
componenta productiva producerea bunurilor si serviciilor necesare traiului

familiei ;
In societatea moderna, familia nu mai este o unitate productiva autosuficienta, membrii ei fiind
dependenti de veniturile castigate in afara gospodariei (P. Ilut, 1995). Principala functie economica a
familiei moderne este cea de consum. Cu cat veniturile familiei sunt mai mici, cu atat se manifesta mai
multe dispute familiale.
2. componenta profesionala transmiterea ocupatiilor de la parinti la copii ;
3. componenta financiara administrarea unui buget de venituri si cheltuieli astazi, asistam la un buget dezechilibrat, datorita surselor sporadice de venit si/
sau cheltuieli exagerate intr-o anumita directie (cheltuieli referitoare la
subzistenta).
Cunoscuta lege a lui Engel afirma existenta unei relatii direct proportionale intre nivelul de
saracie al unei familii si volumul cheltuielilor necesare asigurarii subzistentei fizice : cu cat veniturile
sunt mai mici, cu atat ponderea cheltuielilor pentru subzistenta este mai mare.
Functia de socializare
Socializarea = proces de transmitere-asimilare a atitudinilor, valorilor, conceptiilor, modelelor
de comportament specifice unui grup, in vederea formarii, adaptarii si integrarii sociale a unei persoane
(C. Zamfir, L. Vlasceanu, Dictionar de sociologie).
Familia este prima instanta de socializare; aici copilul deprinde primele notiuni morale, modele
de conduita, atitudini si sentimente intelectuale, morale, religioase, estetice etc.
Subfunctii (I. Mitrofan, C. Ciuperca, 1998) :
1. integral-connativa copiii primesc informatii despre mediu, obiecte, persoane ; se formeaza o
serie de deprinderi, priceperi, atitudini ;
2. psiho-morala modelele de conduita oferite de parinti exercita o mare influenta asupra
copiilor ; de asemenea, este important climatul educativ in care se exercita influenta educativa ;
3. social-integrativa nivelul de adaptare si integrare sociala este direct dependent de achizitiile
realizate in cadrul grupului familial de apartenenta ;
4. cultural-formativa formarea si cultivarea atitudinilor si sentimentelor estetice, a spiritului
critic in receptarea unor produse artistice ; dezvoltarea unor capacitati creatoare ; cultivarea atitudinilor si
sentimentelor religioase etc.
Din aceasta perspectiva, se poate vorbi de familii inalt educogene sprijina educarea copiilor si
realizeaza o legatura stransa cu scoala ; familii satisfacator educogene asigura copiilor conditii de
educatie familiala, dar nu organizeaza si controleaza sistemul activitatilor in aceasta directie ; familii slab
educogene lipsa educatiei familiale si a controlului parental (M. Voinea, 1993).
Functia de solidaritate/de suport emotional, spiritual, moral este o functie complexa.
Familia sanatoasa asigura unitatea, intimitatea, coeziunea, securitatea emotionala, fizica si materiala a
membrilor ei, unitatea acesteia, dezvoltarea personalitatii umane in cadrul unui climat/mediu familial
centrat pe valori precum: iubire neconditionata, daruire, munca, respect mutual, sinceritate, incredere,
fidelitate etc.
Aceasta functie a cunoscut o diminuare in timp, datorita mobilitatii sociale, a diviziunii moderne
a rolurilor in cadrul familiei, a contradictiilor dintre generatii (P. Ilut) etc.
Functia sexuala si reproductiva
Asistam astazi la o exacerbare a acestei functii, la o explozie a sexualitatii in societatea
contemporana. Maximalizarea sexualitatii si minimizarea fertilitatii/realizarea cu dificultati !!!
La nivelul societatii, fertilitatea poate fi influentata de factori economici, demografici, legislativi
etc.
1.
P. Ilut (2005, pp. 67-68) discuta despre functiile sociale ale familiei in interactiune cu cele
biologice, psihologice etc. (Tischler et al., 1986):
regularizarea comportamentului sexual nu se permit relatii sexuale intamplatoare nicaieri

in lume, practicandu-se tabuul incestului, care interzice relatii sexuale intre rudele apropiate
( parinti-copii, frati-surori, bunici-nepoti, unchi-nepoti, verisori de gradul I, II, III in unele
tari) ; daca mariajul poate fi supravegheat, nu acelasi lucru se intampla, insa, cu raporturile
sexuale efective ;
reglementarea modelelor reproducerii permitand/interzicand anumite forme de mariaj (ex.,
mai multe sotii/mai multi soti), promovand o anumita conceptie despre divort si recasatorire ;
se incurajeaza sau nu reproductia ;
organizarea productiei si a consumului (functia economica) ;
functia de socializare a copiilor asigurarea conditiilor necesare pentru insusirea valorilor
pe care le promoveaza ;
functia de solidaritate psihoafectiva familia asigura securitate afectiva, ajutor, confort
psihospiritual ; din acest motiv, familia reprezinta si astazi fundalul socioafectiv cel mai
relevant pentru majoritatea indivizilor ;
familia este factorul cel mai important in acordarea directa, nemijlocita a statutului social
- (funcia de plasare social) individul, prin faptul ca s-a nascut intr-o familie, mosteneste
bunuri materiale si o pozitie sociala recunoscuta : clasa sociala, grup etnic, blazon ; familia
ofera statut social si indirect, prin scolarizare.
2. Funcionalitate i disfuncionalitate familial.

Caracteristicile societii(regimul politic, legislaia, standardele educaionale generale, politicile
sociale, nivelul dezvoltrii economice) i pun amprenta asupra modului n care familiile i
exercit funciile.
Astfel, ca urmare a situaiei prezente ntr-o societate, familiile pot fi funcionale sau
disfuncionale. Vorbim despre funcionalitatea familiei atunci cnd toate funciile ei sunt exercitate n mod
corespunztor asigurrii comfortului fizic i psihologic al membrilor ei. n cazul n care mcar una din
funcii nu este exercitat, se instaleaz un dezechilibru care are ca urmare un impact negativ asupra
viabilitii sistemului familial.
Cele mai clare repere de analiz ale funcionalitii familiei le furnizeaz orientarea structuralist.
Salvador Minuchin este recunoscut pentru punctul su de vedere vehement referitor la sntatea
familiei. n opinia cercettorului, claritatea granielor din familie reprezint un parametru util pentru
evaluarea funcionalitii familiei. Nu trebuie exagerat n ceea ce privete graniele rigide sau difuze,
deoarece ele se refer la stilul tranzacional sau la un tip preferat, caracteristic familiei, pentru interaciune
i nu la o diferen calitativ ntre funcional i disfuncional. Deci nu se poate concluziona, dac ntlnim
ntr-o familie granie difuze sau rigide, c acea familie este disfuncional. Majoritatea familiilor au
subsisteme separate i subsisteme suprapuse. De asemenea, depinde de etapa de evoluie a familiei. n
familiile cu copii mici, subsistemul mam copii tinde spre suprapunere, iar tatl tinde spre separare n
relaia cu copiii mici, dar mai trziu el poate ajunge la suprapunere cu copiii mai mari. Cnd copiii au
crescut i mai mult i ncep s se separe de nucleul familial, subsistemul prini copii tinde spre
separare.
Totui, extremele sugereaz un anumit grad de patologie familal. Un subsistem cu un grad ridicat
de suprapunere ntre mam i copii, cu un tat foarte separat are ca efect subminarea independenei
copiilor, ceea ce poate duce la apariia anumitor simptome la copii, de exemplu anorexie, lipsa
iniiativelor, atacuri de panic, simptome psihosomatice, etc. La fel, un grad crescut de separare ntre
membrii familiei poate duce la un sentiment puternic de independen, dar nu stimuleaz manifestarea
sentimentelor de loialitate i apartenen, a celor de ajutor interpersonal i suport emoional atunci cnd
acesta este necesar. De aici pot aprea comportamente simptomatice precum violen, depresii dar i
multe tipuri de simptome psihosomatice.
Acest lucru este posibil pentru c o familie cu o slab difereniere ntre subsistemele sale
descurajeaz explorarea autonom i rezolvarea problemelor. De exemplu, cele dinspre polul rigiditii,
tolereaz o mare varietate de comportamente ale membrilor si, iar stresul unui membru al familiei nu
trece de grania rigid, deoarece numai un nivel foarte crescut de stres va ajunge i la ceilali membrii ai
familiei. La captul opus, la polul granielor difuze, al subsistemelor suprapuse, dimpotriv,
comportamentul unui membru i afecteaz puternic i imediat pe ceilali membrii, iar tensiunea
psihologic, stresul care acioneaz asupra unui individ, va reverbera puternic prin graniele difuze i va
afecta celelalte subsisteme.
Una dintre funciile familiei este de a-i susine membri. Atunci cnd unul dintre ei este tensionat,
ceilali membrii simt nevoia s se adapteze acestei schimbri, deoarece, ei urmresc pstrarea integritii
structurii sale, adic meninerea homeostaziei.
Familia disfuncional va fi familia care n urma stresului se va rigidiza. Fiecare membru va face
acelai lucru ca n etapa anterioar, adic se va petrece un fenomen de regresie.
Astfel, familia funcional ar fi familia caracterizat prin deschidere, cea care are graniele bine
conturate, dar flexibile.
Familia disfuncional ar fi familia care neag prezena vreunei probleme sau creeaz probleme
acolo unde nu exist. Acest tip de familie dispune de o structur ierarhic necorespunztoare.
Paradigma functionala pleaca de la premisa ca familia, la fel ca orice alta institutie sociala, trebuie sa
realizeze anumite functii. Ea pune accentul pe identificarea elementelor structurale si pe specificarea
semnificatiilor functionale ale sistemului familial. Adeptii teoriei functionale au clasificat familiile in
functionale si disfunctionale, in functie de realizarea sau nerealizarea acestor functii ale familiei. Pentru a
intelege mai bine conceptele, definim familia disfunctionala o familie care minimizeaza realizarea unei
functii, sau o familie care nu realizeaza functia chiar deloc.
V. Satir defineste, la randul ei, atat familia functionala, cat si pe cea disfunctionala. Familia
functionala, in conceptia lui V. Satir, este un sistem deschis, in timp ce familia disfunctionala ar fi un
sistem inchis, cu toate ca nu putem vorbi de un sistem inchis in totalitate, deoarece chiar si cele mai
disfunctionale familii interactioneaza cu mediul inconjurator, si au un anumit grad de organizare.
3. Fluctuaiile setului de funcii familiale n timp de la tradi ional la modern.
1.
2.
3.
4.
5.
_______________________________
Traditionalitate
Modernitate
1. Funcia economic constant n timp datorit importanei primordiale pe care o implic
n asigurarea familiei.
2. Funcia reproductiv a scazut din importanta
3. Functia de socializarea scazut din importanta
4. Functia de solidaritatea scazut din importanta
5. Funcia afectiv- sexual- singura funcia care a urmat o traiectorie ascendent.
1. Dintre toate funciile, funcia economic a fost i rmne cea mai important, iar evoluia ei
am considerat-o ca fiind constant n timp. S nu uitm c societatea tradiional avea ca principal
criteriu al opiunii maritale calculul economic. Societatea contemporan apeleaz i ea la acest
calcul economic, dar nu ca fundament al constituirii unui cuplu (dei nici aceast perspectiv nu a
fost abandonat), ci mai mult ca interogaie privind necesitatea formrii unei familii. Pentru c,
n ziua de azi, mai mult ca oricnd, apare ca obsedant ntrebarea dac mai este rentabil s investeti
n familie, adic s pui bazele unei familii. Pe de alt parte, dincolo de rolul avut n formarea
familiilor, funcia economic a deinut poziia central n funcionalitatea familiei ca sistem social,
poziie rmas constant n timp, n ciuda redimensionrii componentelor acesteia.
2. Funcia reproductiv - Familia tradiional se axa pe principiul conform cruia prinii nu

triesc att pentru ei, ct pentru realizarea n via a copiilor lor" (Ilu, 1995). Familiile fr
copii erau stigmatizate ns, modernitatea a impus abandonarea acestei filosofii i scderea
natalitii a cunoscut cote ngrijortoare. Mai mult, se contureaz o nou tendin, aceea a
modului de via fr copii, ce marcheaz trecerea la familia axat pe aduli".
3. Funcia de socializare a urmat aceiai traiectorie cu cea de reproducere dar motivaia a fost
(oarecum) diferit, pentru c nu se poate afirma c scderea numrului de copii ntr-o familie
a implicat i scderea interesului pentru socializare. Totui, o serie de factori ce au determinat
reducerea numrului de copii au avut o influen decisiv i asupra socializrii. De exemplu,
constrngerile economice au forat femeia s se angajeze n activiti extrafamiliale, fapt cu
implicaii deosebite, att n sfera natalitii, ct i n cea a socializrii. ns, cauza principal, a
reducerii interesului familiei pentru socializare este dezvoltarea de ctre societate a unui imens
sistem (grdinie, coli etc.) prin care a preluat aceast responsabilitate. Acest fapt a determinat o
preocupare sczut din partea prinilor pentru educarea copiilor lor, cu care stau mpreun din ce
n ce mai puin.
4. Funcia de solidaritate a avut i ea un rol destul de important n societatea tradiional. Chiar dac
relaia conjugal era marcat de factorii care au stat la baza ei (cstoria fiind mai mult un
aranjament utilitar i mai puin o uniune sexual-afectiv), relaia paternal i cea fraternal ntreau
solidaritatea familial. Cu timpul, ns, legtura dintre sentimentele umane a slbit i aproape c
s-a pierdut. Tocqueville consider c oamenii i sunt suficieni lor nii, fapt care face s-i uitm
cu uurin pe cei care ne-au precedat i s nu mai avem nici o idee despre cei care ne vor urma.
5. Funcia afectiv-sexual este, n opinia specialitilor, singura funcie care a urmat o traiectorie
ascendent. Dintr-o poziie marginal, inferioar, sexualitatea a devenit n societatea modern unul
din factorii ce condiioneaz existena, dezvoltarea sau destrmarea unui cuplu sau a unei
familii. Rolul sexualitii a crescut att datorit unor cauze obiective, ct i subiective.
Astfel, putem concluziona, c asistm n perioada transformrilor funciilor familiale.
4. Dinamica funciilor familiale n contextul familiei restructurate: Familii monoparentale,
reorganizate, celibat, concubinaj, casatorie deschisa, etc.
Daca societatea traditionala era relativ rigida n materie de stabilitate a valorilor, tip de familie sau stil
de viata, societatea moderna modifica fundamentul solid al familiei, conferindu-i noi roluri si destinatii.
Tranzitia catre Globalizare a adus cu sine si proliferarea stilurilor de viata nenucleare, a neo-formatiilor
familiale, substitute maritale sau simulacre, anticipnd un viitor din ce n ce mai incert, o perspectiva din
ce n ce mai haotica. Aceasta stare de lucruri a facut ca la conceptul clasic de "structura a familiei" sa i se
asocieze cel de "restructurare a familiei". Noul concept se refera la noile tipuri de familie si la
particularitatile ca si la disfunctiile acestora.
Din aceasta perspectiva, daca familia nucleara a dominat contemporaneitatea, viitorul va elimina
dominatia unei singure forme de convietuire aducnd o pluralitate de configuratii familiale.
Aceste configuratii, desi foarte diferite, au n esenta un punct comun: nici una nu ndeplineste
toate functiile atribuite n mod clasic institutiei familiale. Fiecare configuratie tinde sa maximalizeze
unele functii si sa minimalizeze altele:
Functii
Configuratii
CELIBAT
CUPLURI
FR DES-
Tip
Grad
Maxim
Neutru
Minim
Maxim
Neutru
ECONOMIC
SOCIALIZARE
SOLIDARITATE
SEXUAL
REPRODUCTIV
Minim
CENDENI
CONCUBINAJ Maxim
Neutru
Minim
FAMILII
Maxim
MONONeutru
PARENTALE
Minim
CSTORIE Maxim
DESCHIS
Neutru
Minim
FAMILII
Maxim
RECONSTINeutru
TUITE
Minim
FAMILII
Maxim
REORGANeutru
NIZATE
Minim
Fig. 1.1. Gradualitatea functiilor familiei n diferitele ei configuratii (I. Mitrofan si C Ciuperca)
Consideratii pe marginea reprezentarii grafice de mai sus:
Referentialul ales/modelul la care s-au referit autorii I. Mitrofan si C Ciuperca a fost familia
nucleara
Variantele alese sunt discutabile n sensul posibilitatilor si a altor variante.
Concluzii:
1. Nici unul din cele sapte configuratii nu accentueaza functia reproductiva, cinci dintre ele
minimaliznd-o sau ignornd-o
2. Dimpotriva, functia sexuala este maximalizata de sase configuratii si minimalizata doar de una (f.
monoparentala) din motive obiective. Satisfactia sau isatisfactia sexuala devine cauza principala a
pastrarii sau abandonarii configuratiei respective.
3. Familia monoparentala, celibatul, familia reorganizata si casatoria deschisa se particularizeaza prin
faptul ca si aglomereaza functiile pe doua din cele trei grade. Astfel, familia monoparentala si
celibatul si realizeaza functiile doar pe nivelul maximal si minimal iar casatoria deschisa si familia
reorganizata ignora, cel putin teoretic, minimalitatea
4. Cuplurile fara descendenti si concubinajele sunt identice din perspectivea gradului n care si
realizeaza functiile.
5. Comparativ cu familia nucleara, familia monoparentala reprezinta configuratia cu cele mai multe
functii minimalizate, ceea ce ridica un serios semn de ntrebare asupra functionalitatii si viabilitatii ei
6. Comparativ cu familia nucleara, casatoria deschisa apare ca fiind cea mai apropiata de acesta din
perspectiva realizarii functiilor atribuite institutiei familiale. Patru din cinci functii sunt identice, doar
cea sexuala fiind valorizata mai mult de casatoria deschisa
Activiti de evaluare:
1. Identificai funciile familiei din perspectiva mai multor autori.
2. Determinai corelaia dintre ndeplinirea funciilor familiei i buna funcionare a acesteia.
3. Evaluai fluctuaiile n timp a setului de funcii familiale.
4. Analizai dinamica funciilor familiale n contextul configuraiilor familiei restructurate.
5. Propunei recomandri pentru realizarea eficient a funciilor n cuplul erotic/familie.

Familia CA Obiect Al Cercetarii. Psihopedagogia Familiei.

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Familia CA Obiect Al Cercetarii. Psihopedagogia Familiei.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihopedagogia familiei Note de curs

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Psihopedagogia familiei Note de curs

Tema I: Familia ca obiect al cercetrii i influenei psihopedagogice.

Psihopedagogia familiei Note de curs

2. Raportul termenilor cstorie i familie. Coninutul conceptului familie.

S defineasc termenii cuplu, familie, cstorie

familie. Ed. tiinific, Bucureti, 1991.

Psihopedagogia familiei Note de curs

Raportul termenilor cuplu cstorie i familie. Coninutul conceptului familie.

Psihopedagogia familiei Note de curs

satisfac, se stimuleaz, se dezvolt i se realizeaz ca individualiti biologice, afective i sociale, unul

Psihopedagogia familiei Note de curs

Psihopedagogia familiei Note de curs

criteriul numrului de parteneri care formeaz familia:

Psihopedagogia familiei Note de curs

Psihopedagogia familiei Note de curs

criteriul orientrii sexuale a celor doi parteneri:

4.Tendine actuale n studierea familiei.

Psihopedagogia familiei Note de curs

7. analiza costurilor i beneficiilor. Este vorba de costuri i beneficii nu doar monetare, ci i

Definii termenii cuplu, familie, cstorie

TEMA 2: METAMORFOZE ALE STRUCTURILOR DE TIP FAMILIAL

Psihopedagogia familiei Note de curs

1. Evoluia structurilor de tip familial; tradiional-modern.

S diferenieze variate tipuri de uniuni familiale

Psihopedagogia familiei Note de curs

Mai mare toleran i egalitate

Specializate n a oferi un mediu

Alegerea relativ liber fcut de

O mai mare apropiere de putere

2. Diversitatea familiilor n societatea contemporan.

Alternative nonmaritale: celibatul, familiile monoparentale,

Psihopedagogia familiei Note de curs

Avantaje(J. Coleman, M., Rotrin)

- este un mod mai economic,

- satisfactie sexuala crescuta;

Dezavantaje (Coleman, 1988):

n opinia cercettorului P. Ilut concubinajul apare oarecum ca o forma oficializata social a

Psihopedagogia familiei Note de curs

cauze de ordin material (constrangeri economice, lipsa locuintei etc.).

Psihopedagogia familiei Note de curs

"Simulacrele" familiei actuale

Psihopedagogia familiei Note de curs

Psihopedagogia familiei Note de curs

Traiesc o competitie devoratoare, sustinuta si de libertatea consumului de droguri, participari la acte de

Psihopedagogia familiei Note de curs

Studiul particularitilor mariajului cu ambii parteneri de carier a adus un plus de n elegere

Subiectul III. FUNCIILE FAMILIEI: PARTICULARITI I CLASIFICRI

Specificul funciilor familiale.

Psihopedagogia familiei Note de curs

1. ILU Petru, (2005), Sociopsihologia i antropologia familiei, - Ed. Polirom, Iai.

Psihopedagogia familiei Note de curs

componenta productiva producerea bunurilor si serviciilor necesare traiului

Psihopedagogia familiei Note de curs

regularizarea comportamentului sexual nu se permit relatii sexuale intamplatoare nicaieri

2. Funcionalitate i disfuncionalitate familial.

Psihopedagogia familiei Note de curs

Psihopedagogia familiei Note de curs

2. Funcia reproductiv - Familia tradiional se axa pe principiul conform cruia prinii nu

Psihopedagogia familiei Note de curs

S-ar putea să vă placă și