Psihologia elevului mic

1. Dezvoltarea anatomo-fiziologica a elevului mic - Saltul endocrinologic favorizeaza dezvoltarea complexa a organismului; - Creste in inaltime catre finele stadiului pana la 132/131 cm. - Greutate: creste constant, ajunge pana la 29/28 kg. - Sistemul nervos: creste masa creierului- 1200/1400g Evolueaza structura neuronilor Se dezv.lobii frontali Creste viteza de sinapsare a neuronilor *neocortexul e maturizat (nu si lobii frontali); - Sistemul osos: continua schimbul dentitiei provizorii, creste rezistenta, se intaresc articulatiile; - Sistemul muscular: se dezv.motricitatea mainii p/u scris; sunt slab dezv.oasele carpului si metacarpului; muschi spinali, toracici. - osificari importante: la nivelul coloanei vertebrale (curburra lombara e instabila), motricit.mainii, zona bazinului. - creste semnificatia sistemuului II de semnalizare (f-ia generalizatoare a limbajului). 2. Indicatori ai dezv.psihice care infl.reusita scolara: *Bojovici - dezvolatrea sferei motivationale; - voluntaritatea comportamentului; - dezv.sferei intelectuale. 3. Aspectele maturitatii scolare - Maturitatea intelectuala: a perceptiei, concentrarea atentiei, gandirea analitica, memoria logica, reprod.dupa model, dezv.motricitatii fine, coordonarea visualmotorie. - Maturitatea emotionala: reduerea reactiilor impulsive, abilitatea de-a realiza o activtate neatractiva un timp indelungat. - Maturitate verbala: necesitatea de-a comunica cu semenii, capacitatea de-a supune comportam.propriu regulilor de grup, interpretarea rolului de elev in procesul instructiv. 4. Necesitatile elevului mic, specifice si prescolarului: Necesitate in activitatea de joc (de-a scoala); De a se misca; Necesitatea in impresii externe (latura exterioara a obiectelor, fenomenelor); 5. Noi necesitati ale elevului mic:

Cognitive: insusire de cunostite noi, deprinderi si priceperi necesare (citit, scris, nr..) Spirituale: unele necesitati se transf.in calitati de personalitate, altele se pierd (de a purta frumos); Autoapreciere: conduita lui considera nu doar aprecierile altora, ci si cele proprii.

6. Varsta scolara mica e senzitiva pentru:_____________ 1. Formarea motivatiei invatarii, intereselor cognitive; 2. Dezv.deprinderii de-a invata 3. Descoperirea particularit.individuale, a capacitatilor; 4. Dezv..priceperii de autocontrol, autoreglare, autooorganizare; 5. Formarea autoaprecierii adecvate; atitudinii critice fata de sine, lume; 6. Insusirea normelor sociale, moralitatii 7. Dezv.deprinderilor de comunicare cu semenii; 7. FCNP ale varstei: Avansarea reglarii voluntare in conduita, acivitate; Reflexia, analiza, planul interior al actiunii; Atitudinea cognitiva fata de realitate; Orientarea la grupul de semeni.

8. Importanta invatarii sistematice: -creeaza conditii p/u aparitia trebuintei de cognitie -interesul fata de realitate, de cunostinte noi -insuseste formele constiintei sociale (arta, stiinta, etica) si capacitatea de-a actiona conf.lor. -formarea deprinderii de-a invata. 9. Componentele psihologice ale invatarii sunt:

Perceperea materialului verbal, intuitiv

Intelegerea lui

Memorizarea

Consolidarea

Aplicarea

10. Liublinskaia: restructurarea vietii copilului sub aspect: - Schimbarea regimului zilei, ordinei de zi - Continutul vietii copiilor - Relatiile cu semenii - Stabilirea relatiilor cu pedagogul - Schimbul situatiei copilului 11. Nivelurile de adaptare scolara:

Inalt atit.+ fata de scoala materia e insusita usor temele le face fara control extern pregatit sistematic statut favorabil in clasa

Mediu atit.+ intelege materia exlicata ilustrativ de prf. insuseste materia generala sarcinilele executa cu contro(lul maturului aproape sistematic pregatit are multi prieteni in clasa concentrat doar daca e cointeresat in rezult.

Jos atit.indiferenta se plange de sanatate incalca disciplina insuseste dor fragmentar materia e nevoie de-un control extern permanent nu are prieteni apropiati

12. Cauzele dezadaptarii - Familia cu sentimentul noi neformat (indiferenta, respingere); - Atitudinea ostila prof. Fata de copil, facandu-l sa constientizeze dificultatile in invatare, comportament. - Atitudinea dubioasa a familiei fata de copil si invatarea acestuia; 13. Structura activitatii de invatare: - Motivele invatarii - Sarcinile instructive - Actiunile de invatare - Controlul - Evaluarea 14. Motivele indirecte ale invatarii:

sociale datoria, responsab. fata de societate, prof., clasa autodeterminare si autoperfectionare (import.cunostintelor pe viitor)

personale bunastare (apreciere, a avea note bune) prestigiul (a fi I, c.m.bun)

negative a evita neplacerile

15. Definirea: Sarcina scolara: (ce invata copilul) pe urma rezolvarii ei copilul insuseste modalitatea de rezolvare; necesita ca gandul sa se miste de la general spre particular;

 Actiuni de invatare: actiuni concrete prin care elevii reproduce si insusesc modelele generale de actiune; unele sunt generale, altele specifice (ex.memorarea mecanica, reprezentarea shematica,etc.); Controlul: compararea actiunilor si rezultatului cu modelul dat; proces dirijat de elev insusi; conteaza prezenta unor repere in modelul oferit p/u comparare; Aprecierea: e procesul de evaluare care permite determinare nivelului de insusire a metodei de rezolvarea sarcinii scolare si corespunderii rezultatului cu scopul final. Aprecierea se face prin afirmatii apreciative desfasurate/ scurte/ aprecieri indefinite. *Nota: rezultatul aprecierii; 16. Particularitatile procesului de munca: - devine un fel independent de activitate - e orientata spre crearea obiectului; - e legata de sarcinile familiei si scolii; - sarcinile devin mai dificile; - adultul organizeaza si orienteaza activit.scolarului; - incepe constientizarea ca munca lui e social utila; - atit.+ fata de munca e favorizata de motivele personaein colaborare cu cele sociale, precum si lauda din parea adultilor; La ed.tehnologica elevii sunt dezorganizati, se sustrag usor, renunta in fata dificultatilor; Manifesta interes doar p/u process, nu si p/u scop; initial opereaza cu material de rezist. mica- apoi trece la cele m.dure(lemn moale); se formeaza priceperea de planificare de operatii: cu profesorul> independent; planif.pe imagini intuitive> planif.independenta cu formulari verbale;

17. Particularitatile jocului: o E mijloc de organizare si facilitare a activit.instrutive; o Mareste activismul copilului; o Trec de la jocurile casnice >> jocuri de productie, social-politice; o Cl.I: jocul de-a scoala, cl.IV- dispare acest joc; o Se dev.jocurile mobile: sarit, alergat; o Iau amploare jocurile sportive (cl.III, IV) o Iau pondere jocurile intelectuale; o Apar diferentele-Gender, doar cele de Sah, Dame si cele mobile nu cunosc diferente; o Jocul dezv,personalitatea copilului, face cunoscuta m.profund lumea; 18. Particularit.activitatii verbale: - Insuseste scrisul si cititul; - Pe langa factorii senzorio-motori apar si cei cognitivi( memoria, reprez, intelegerea) si non-cognitivi (motivatie, stabilitate afectiva, incerderea in sine); - Creste vocabularul pasiv (4000-5000 cuvinte); intelegerea sensurilor figurative; - Vorbirea e m.corecta din p.v.gramatical;

- Apar si dezv.capacitatile de exrimare in scris conf.regulilor gramaticale si ortografice; - Pot aparea dislexii, disgrafii; - Limbajul intern consolideaza rolul de anticipare si reglare ale celui extern; - Infl.+ dezv.tuturor proceselor cognitive. 19. Dezvoltarea perceptiei:
vizuale creste sensibilitatea: simetria/asimetria; percep litere mici, diferente intre litere; formeaza scheme perceptive necesare procesului de scris-citit. miscarile oculare cresc in viteza si modalitati; cresc perceptiile la simbolur mtematice, figuri geometrice; auditive se dezv.auzul fonematic in sarcini ca desp.in silabe, analiza sunetelor intr-un cuvant, trecerea de la grafeme la foneme, identificarea cuvintelor intr-o propozitie, naliza pozitiei unui cuvant; auzul muzical progreseaza tactile devin mai fine; sunt antrenate in scris

perceptia spatiului pozitia obiecteloor e specificata prin "intre", "langa"; nici in cl.II nu toti disting stanga/dreapta; forma obiectelor e preceuta m.usor decat insusirea obiectului;

perceptia timpului majorit.micsoreaza drata reala a min. preamaresc duratele mari de timp; devine mai corecta treptat; nu au format reflexul la timp; percep greu duratele mari de timp (secol, era, epoca)

modificari generale e de o slaba diferentiere; devine m.sistematizata; generalizata; constienta; capata un scop; creste posibilitatea sineico-analitica; se dezv.perceptia voluntara;

20. Memoria elevului mic: - Creste caracterul active al memoriei; - Se formeaza cateva procedee mnezice de prelucrare a inform. ((plan de idei, sintetizare) - Domina progresiv memoria voluntara; - Creste rolul memoriei logice; - Constientizeaza importantta repetarii in vederea pastrarii eficiente a inform - Apar particuart.individuale ale memoriei; 21. Gandirea elevului mic: - Trece de la gandirea preoperratorie>> la cea operatorie; - Apar operatiile gandirii: analiza, comparative, clasificare; - Apar si operatii specific procesului instructiv: operatii aritmetice; - Ramane legata de concret(perceptii ,reprezentari); - Capata reversibilitate;

- Copilul cauta argumente e langa afirmatii; - Subordoneaza perceptia; - Insuseste un tip nou de notiuni: stiintifice; - Domina rationamentul inductive; - E o gandire cauzala; 22. Imaginatia: - Progreseaza, desi nu e in prim-planul dezvoltarii cognitive; - Reproductiva: antrenata in insusirea cunost.scolare; pune bazele gustului p/u lectura; - Creatoare: e m.putin expansiva, beneficiaza de spiritual scolar al rigorii, se poate revela ulterior in rezulttate valoroase, originale; se dezv.in activitatile artistice. 23. Atentia: - Scoala dezvolta si modeleaza atentia; - E antrenata special atentia voluntara; - Progrese: scade treptat Fluctuanta atentiei>>devine m.concentrata; e modelata treptat constanta atentiei in desfasurarea activitatilor; diminuarea treptata a fenomenului sustragerii la zgomote; creste stabilitatea:45-50 min.; sporeste distrbutiviatea, creste voluumul; - Merita corectate cazurile de neatentie cronica (cauele fiind: organice sau educationale) - Dobranin***: atentia depinde de smnificatia personl a materialului; Atentia e stabile cand activitatea implica activism si intelectal, si motric; Atentia e legata de afectivitatea copilului; Conteaza influenta intereselor personale, necesitatilor; Sunt foarte atenti elevii antrenati in proc.creative (Gandire+Sentimente+Vointa); 24. Dezvolt.sferei motivationale -apar schimbari in structura motivatiei p/u scoala: 1. trece treptat de la motivatie extrinseca, de semnificatie personala la >>> motivatie extrinseca, dar de o semnificatie mai mare(toata lumea trebuie sa invete;perspectiva de viitor); 2. incepe dezv.motivatiei intrinseci:curiozitatea epistemica, interese cognitive stabile; - alte structuri motivationale care sustin alte activitati decat scoala: * interesul p/u joc; * atractia catre grupul de copii; *interesul p/u lectura (cl.3,4); * atractia catre tehnica; * placerea lucrului la calculator; * dorinta de- viziona zilnic TV; * colectionarea ca hobby; 25. Dezv.sferei affective - Afectivitatea trece rintr-o perioada latent de dezvoltare (o evolutie discrete, intima); - Emotiile sunt m.p.exteriorizate;

Emotiile negative tind a fi trate in interior; Contactul cu noul mediu(scoala) face ca emotiile sa se succeada rapid sis a se intensifice; Scoala imbogateste registrul afectiv al copilului; Cresc treptat capacitatile de autocontrol a conditiilor emotional-expresive; Pot simula suferinta si tristetea; p/u o buna adaptare scolara coteaza legatura afectiva cu parintii (factor de securizare si sprijin).

26. Dezvoltarea sferei volitive: - Comportamentele capata rationalitate si premeditare (mai intai gandeste); - Isi poate fixa scopuri si le realizeaza automobilizandu-se; - Duce la capt cele propuse, capata autonomies i independent fata de varstele anterioare; 27. Relatiile cu samasii: Semenii incep a avea o import.m.mare decat maturii; Are loc un process latent de socializare (insusirea experientei sociale, stabilirea relatiilor interpersonale, dezv.reprez.despre sine, a metaperceptiilor); Cl.I mediatorul intre copil si samasi e Profesorul; La inceput copiii de parca evita contactul cu samasii; Insuseste deprinderile communicative; Sarcinile dezvoltarii: deprinderea interactiunii sociale cu grupul si abilitatea de-a lega prietenii; Evolueaza treptat atitudinea fata de prieteni si semnificatia prieteniei: 6-7 ani: cause externe: se vad des, se joaca; relatii instabile; 8-11 ani: prieten e cel ce ajuta, e receptive, are interese comune; Treptat se formeaza sistemul de relatii personale in clasa; Pozitia favorabila a elevului e determinata de factori precum: caracterul stabil, sociabil, cu initiative, cu fantezie bogata, invata bine, atragator fizic; Pozitia nefavorabila: intampina dificultati in comunicare, nesociabili, capriciosi, grosolani, egoisti, barfitori, neordonati, neingrijiti. Catre cl.4 sporeste adecvanta si lenitudinea constientizarii pozitiei sale in sistemul de relatii, DAR scade brusc comparative cu cea a prescolarilor (subapreciere/ supraapreciere); In formarea relatiilor interpersonale conteaza rolul profesorului (aprecierile lui, laudda excesiva; Procedeu de stabilire a pozitiei copilului in sistemul relatiilor in clasa: metoda Sociometrica; 28. Relatiile cu maturul: - Se modifica atit.maturlui fata de copil (obligatii noi; ccrearea conditiilor p/u invatat); - Conteaza infl.profesorului- el e AUTORITATEA superioara: da insarcinari, controleaza, apreciaza, noteaza. (arbitru social si moral); - Copilul necesta o schimbare de attudine din partea parintilor: datoriile si sarcinile primite de copil denota inrederea ce I se ofera; - Familia e premisa generala de dezv.emotionala, intelectala si morala a lui;

Conteaza climatul psihologic familial: conflictele in familie afecteaza psihicul elevului, poate provoca nevroze, apare senzatia respingerii; - Copilul nu const.pericolul real, profunzimea conflictului, deci NECESITA tentia parinteasca zilnica. 29. Caracteristicile elevilor cu Sindromul Deficitului de Atentie: (*insuficienta mecanismului atentiei si controlului inhibitor) Simptome:
indicatorii hiperactivitatii miscari agitate ale membrelor; incapacit.de-a sta locului cand e necesar; incap. de-a se juca in liniste; limbutie; ind.sustragerii si neatentiei sustragerea usoara a atentiei; dificult.in realizarea sarcinilor; mentine cu greu atentia in timpul unei activit.; deseori trece de la o actiune nefinisata la alta; lasa impresia cca nu asculta ce i se spune; pierde frecvent lucrurile (pix, jucarii, etc.); ind.impulsivitatii lipsa rabdarii; incapacit.de-a se concentra, raspunde fara a gandi; deranjeaza, intrerupe pe altii; realizeaza lucruri periculoase fara a gandi la consecinte;

Cauze: leziuni organice ale SNC; patologii perinatale; factorul genetic; particularit.neurofiziologice; factori nutritivi, sociali. 30. Recomandari p/u parinti: - Mentinerea modelului pozitiv (aprecierile sporesc increderea); - Evitarea repetarii cuvintelor nu/nu se poate; - Vorbirea calma, retinuta; - Propunerea unei singure sarcini pe o perioada fixa de timp; - Istructiunile verbale trebuiesc intarite prin demonstrari zivuale; - Incurajez copilul; - Respectarea regimuluui zilei (somn, alimentatie, preg.temelor); - Evitarea locurilor agglomerate care-l stimuleaza; - Timpul jocului reducem nr.copiilor participant, in special a celor galagiosi; - Protejarea copiluluui de surmenaj (p/u mentinerea autocontrolului); - Ofer copilului sansa de-a consuma energa excesivva (alergare, exercitii sportive); - Iau in calcul particular.comportamentului copilului; 31. Determinarea mainii dominante la copii de 6 ani: - Testul aplaudarii; - Unirea mainii la piept; - Unirea degetelor; - Picior peste picior; - *udatul florilor; - Taierea painii; - Tinerea periutei de dinti, a foarfecelui; *La varsta scolara mica: insiruirea margelelor; dezlegarea nodurilor; sucirea/rasucirea capacelor; deschiderea unei cutii; desenarea; taierea cu foarfecele dupa contur. 32. Recomandari parintilor copiilor stangaci:

o Constientizarea faptului ca stangacia nu e o patologie, ci o particularit.individuala; o Conteaza determinarea mainii dominante pana la instruirea in gradinita si scoala p/u a nu afecta dezv.psihica a copilului; o Sa nu impunem// reivatam copilul sa scrie cu mana dreapta; (va deveni
neindemanatic si il veti perturba in dobandirea tuturor deprinderilor).

33. Manifestarile delasarii pedagogice: Dificultati in educatie si instruire; Nedezvoltarea copilului ca subiect al activit.de joc si intruire;(nerespectarea regulilor de joc); Motivatia de invatare e nedezvoltata; Imposibiit.constientizarii scopului si sensului activitatii de instruire; Lipsa cunostintelor strict necesare;(luni, anotimpuri, animale); Nedezvoltarea proc.de instruire a cunostintelor; Capacitate communicative nedezvoltate; Reflexia sociala nedezvoltata;(empatia). 34. Cauzele delasarii pedagogice:

interne particularit. Individuale psihologice si de personalitate (temperamentul); starea sanatatii;(supertutelare) starile psihologice dominante;(isterii) relatiile cu cei din jur;(autism)

externe greseli in educatie in familie; gresli in activitatea instructiveducativa: - absenta tactului pedagogic; -reprosurile in public - ironizarile pe seam exteriorului; - absenta supravegherii; - autoritatea parintilor; - stimulari morale inlocuite cu favoruri materiale; -structura familiei;

35. Recomandari parintilor cu copii cu tulburari emotionale: - Invatarea de-a manifesta adecvat emotiile, si nu surimarea acestora; - Invatarea sa reactioneze adecvat la mediul stimulator; - Evitarea hiperprotejarii de emotii negative si accentuarea dinamismului emotive; - Nu putem interzice copilului sa simte ceea ce simte, deci acceptam dreptul copilului de-a trai intreaga gama de emotii.