Caracteristici pozitive

Capabil de a genera idei

multe, soluii i probleme

Caracteristici psihologice ale

copiilor Supradotai
Fluena/ idei multe

Are o mare toleran la

ambiguitate
Capabil de a exprima idei n
moduri unice i neobinuite
Capabil de a aduga detalii
dincolo de ateptri
Interes intens ntr-o mare
varietate de teme; pune multe
ntrebri; folosete fantezia n
a-i intensifica nvarea

Flexibilitate/ varietate de idei

Are cunotine multe i

neobinuite pt vrsta sa

Cunoatere/ aranjarea
inteligent a informaiilor;
nalt nivel de conceptualizare
Relaii sociale

Are relaii positive cu colegii

i adulii
Persistent, automotivat i
capabil de a solution probleme

Originalitate/ idei unice,

originale
Elaborare/ ncorporare de
detalii descriptive
Curiozitate perceptive,
intuitive.
Imaginaie folosit n
rezolvarea de problem sau de
plcere

ndeplinirea sarcinii/
demonstreaz ndeplinirea
sarcinii sau elului propus

Caracteristici negative
Poate domina pe alii, poate
avea dificulti n finisarea
sarcinii
Poate fi nerbdtor cu detaliile
sau restriciile
Poate fi considerat bizar sau
prost. E nonconformist
Poate folosi detalii descriptive
n exces
Poate s ntrerup sau s
ignore activitatea clasei pt a-i
continua interesele
individuale. Poate fi
considerat neproductiv i chiar
prost
Poate deveni inhibat n
mprtirea informaiilor;
poate fi intolerant cu alii.
Poate avea dificulti n
referirea la alii
Poate avea dificulti n a duce
la sfrit o sarcin

n cartea Copii nzestrai i talentai-Manual pt prini autorul descrie copiii supradotai astfel:
independent n gndire, neleg rapid, i intereseaz adevrul, insisteni, contiincioi, devotai scopurilor
ndeprtate, pun multe ntrebri, sunt curioi, interesai de lucrurile neobinuite, au o gndire critic, sunt
inventive, au o putere intens de concentrare, atenie prelungit, sensibili, empatici n relaiile cu ceilali,
idealiti, individualiti n privina muncii, se bazeaz pe ei nii, flexibili. Toate aceste caliti le atribuie
automat i un nivel nalt de Maturitate Psihologic. Sunt puine studii care ar reflecta caracteristicile unui
copil de vrst precolar care are anumite abiliti ieite din comun, dar sunt multe cele care definesc
Adultul cu nzestrri deosebite: e o persoan bine adaptat, auto-motivat, creative, orientate spre sarcini,
independent, idealist, preocupat de binele societii, respinge conformisul destinat ctigrii
popularitii, posed idealuri i valori sociale deosebit de nalte. Un test de personalitate realizat n
cadrul unui studiu destinat adulilor, folosit pt elevi de clasa a VIII-a arat c: bieii i fetele supradotate
erau cu mult mai asemntori cu copiii nzestrai din liceu i faculti, dect cu elevii din grupa lor de
vrst. Ei au atins aceleai nivele de Maturitate ca i cele care msoar tolerana, acceptarea de sine,
autocontrolul, starea general, preocuparea pt ceilali, flexibilitatea, independent, prezena social
responsabilitatea i altele. Pe scala de responsabilitate, copii nzestrai au deposit un grup de directori
economici de success. S-au dovedit a fi complet diferii de ceilali copii de vrsta lor.
Mituri despre copiii supradotati
Einstein a vorbit la patru ani si a citit la sapte ani. Isaac Newton a luat note slabe in scoala primara. Cand
Edison era copil, profesorii lui i-au spus ca este prea prost ca sa invete ceva.

Un editor de ziar l-a concediat pe Walt Disney pentru ca nu avea destule idei. Profesorul de muzica al lui
Caruso i-a spus ca nu poate cinta, deoarece nu are pic de voce. Lev Tolstoi a fost dat afara din facultate.
Luis Pasteur a fost considerat mediocru la chimie cind a terminat Royal College. Winston Churchill a
ramas repetent in clasa a sasea.

Sint crema clasei. Nu neaparat. Uneori pot prezenta diverse tipuri de dizabilitati in invatare ce
pot ramine nedescoperite la inceput. In acest caz , odata cu trecerea timpului le vine tot mai greu
sa exceleze in invatare.
Sint atit de destepti incit se descurca cu sau fara programe special.Aparent se descurca bine de
unii singuri, dar se pot plictisiti si nu vor mai respecta regulile. Aceste tendinte se pot accentua
odata cu inaintarea in virsta , cind sarcinile devin mai complexe.
Supradotati si talentati inseamna acelasi lucru. Nu necesar, nu exista nici o regula de corelare
intre acestea. Se fac diferentieri mari intre supradotat academic, supradotat intelectual,
talentat si altele. Copiii supradotati necesita curricula diferentiata si programe educative
flexibile, intr-un mediu intelectual special. Orice copil poate trece prin programe imbogatite, insa
supradotatii si talentatii au nevoi educative diferite si cer programe educationale diferite.
Trebuie sa treaca prin scoala impreuna cu generatia lor. Este adevarat ca supradotatii trebuie
sa interactioneze social cu cei din propria generatie, insa virsta lor cronologica nu corespunde cu
virsta lor mentala, care poate fi mult mai mare. Sa pui un copil supradotat in aceeasi clasa cu alti
copii cu virsta mentala mult mai mica decit a lui este un chin si o tortura pentru acel copil.
Supradotarea este ceva de invidiat.Marea majoritate a copiilor supradotati se simt neintelesi si
izolati. Deseori sunt respinsi de catre societatea colegilor din cauza gusturilor si opiniilor lor prea
adulte. Aceasta poate crea probleme psihice specifice, cum ar fi ADHD/ADD sau altele ce au o
incidenta mai mare la copiii supradotati decit la ceilalti copii.

MITURI:
1. Toi copiii sunt supradotai- toi sunt speciali, au un dar, dar nu toi sunt supradotai, nalt
nzestrai.
2. Supradotarea poate fi create dac exist o stimulare potrivit i din abunden.- copiii suradotai
se nasc, nu sunt create.
3. Studenii supradotai au de obicei o mai slab stim de sine dect cei care nu sunt talentai.
4. Copiii talentai au nevoie s fie integrai printre copii de vrsta lor.- ei sunt fericii a petrece mult
timp singuri i au nevoie doar de timp pt a se integra de sinestttor.
5. Testarea formal nu e necesar pt a identifica supradotarea.- totui poate fi de mare ajutor.
Identificarea timpurie este esenial.
6. Toi copiii talentai ncep c citeasc foarte devreme.- da, CEL MAI DES copiii care citesc
devreme sunt nzestrai, dar nu toi cei nzestrai nva s citeasc foarte devreme.
7. Copiii nzestrai obin rezultate bune la testele de performan colar.- ei gndesc complex
abstract, deci e posibil ca ei s vad toate rspunsurile ca fiind pasibile variantei corecte.
8. Ei exceleaz n toate domeniile academice.- ei tind spre un singur domeniu specific.
9. Ei pot fi susinui adecvat ntr-o clas normal.- au nevoie de o grupare specific.
10. Cei mai muli profesori sunt capabili s integreze aceti copii n clasele lor.- profesorii nu au de
cele mai deseori pregtirea psiho-pedagogic adecvat acestor copii.