ORGANIZAREA ADMINISTRATIVTERITORIALA A PRINCIPATELOR

ROMANE IN EVUL MEDIU

Atat in Tara Romaneasca, cat si in Moldova existau mari subdiviziuni administrative care nu erau
unitati administartiv-teritoriale propriu-zise, ci expresia unor reminiscente din epoca anterioara
intemeierii.
In Tara Romaneasca exista:
- zona din dreapta Oltului: Banatul de Severin, unde atributiile domnului erau exercitate de ban.
- zona din stanga Oltului, unde atributiile erau execitate de vornic.
In Moldova exista:
- Tara de Sus
- Tara de Jos, condusa de marele vornic (primul in ierarhie).
Unitatile administativ-teritoriale erau judetele (Tara Romaneasca) si tinuturile (Moldova), precum
si orasele si satele. Judetele erau conduse de dregatori care se aflau in subordinea banului (in
dreapta Oltului) si a vornicului (in stanga Oltului). Tinuturile erau conduse de parcalabi.Conducatorii
judetelor si tinuturilor exercitau atributii administrative, judecatoresti, fiscale si militare si aveau in
subordine un aparat de slujitori locali. Odata cu centralizarea puterii de stat, incepand cu sec XVI, in
Moldova, peste conducerea locala a tinuturilor se suprapune aparatul domnesc, iar in Transilvania,
vechii conducatori ai judetelor isi extind atributii si asupra aparatului de slujitori domnesti nou creat.
Orasele erau unitati administrativ-teritorile care s-au manifestat ca niste comunitati libere, cu
organizare proprie, dispunand de o anumita autonomie. Teritoriul cuprindea vatra orasului (zona
construita), hotarul orasului (terenurile cultivate), ocolul orasului (un numar de sate
adiacente). Orasele se aflau sub autoritatea domnesca. In timp ce in Moldova domnul putea sa
dispuna dupa bunul plac de pamantul ocoalelor, intrucat asupra acestuia locuitorii aveau doar drept
de uzufruct, in Tara Romaneasca domnul trebuia sa rascumpere pamantul de la oraseni pt ca
acestia il stapaneau cu titlu de proprietate.
Orasele erau conduse de un aparat adm compus din 2 categorii de organe:
-organe administrative alese de oraseni: judetul in Tara Romaneasca, soltuzul in Moldova si consiliul
orasenesc format din 12 pargari. Atributiile izvorau din Legea tarii, dar si din actele de privilegii
acordate orasului respectiv de domn. Exista si un organ de conducere cu o competenta mai larga
Adunarea generala a membrilor comunitatii orasenesti, care lua cele mai importante decizii pt
comunitate.
-dregatorii domnesti - cele de la nivelul oraselor se numeau: pristar, staroste, vornic. Aveau atributii
fiscale, vamale, politienesti si judecatoresti.
Administratia domnesca a oraselor nu s-a constituit de la inceput, ci s-a format treptat pe
masura intaririi puterii domnesti, a consolidarii aparatului de stat si a ingradirii autonomiei oraselor.
Satele erau: libere si aservite. Stravechea organizare a obstilor bazata pe drepul de
autoconducere nu a fost total desfiintata dupa intemeiere, ci dimpotriva a fost confirmata prin
hrisoave. Insa obstile au fost integrate in sistemul conducerii centralizate, astfel incat o parte din
atributii au fost preluate de stat. S-au pastrat drepul de protimis pt terenurile din hotarul obstei,
raspunderea colectiva, in materie penala si fiscala, si dreptul de judecata al oamenilor buni si
batrani, cu exceptia infractiunilor sanctionate cu pedeapsa capitala.
a) Satele libere erau locuite de razesi (Moldova) si mosneni (Tara Romaneasca) si aveau ca
organe de conducere cnezii (Moldova), juzii (Tara Romaneasca) si Sfatul oamenilor buni si batrani.
Aceste organe erau subordonate conducatorilor judetelor si tinuturilor.
b) Satele aservite erau conduse de un reprezentat al proprietarului (domn, boier, manastire).
Sursa: Jean Andrei, Istoria dreptului romanesc

Organizarea administrativ teritoriala a tarilor romane in evul

mediu
Originea unitatilor administrativ-teritoriale este dinaintea statelor feudale. Vechile obsti satesti, vicinale,
organizate in cnezate si voievodate (tari) au stat atat la baza constituirii noilor state feudale
romanesti, cat si la baza organizarii administrativ-teritoriale.
Judetul, din latinescul judicius, care inseamna in cea mai reusita traducere scaun de judecata, ca
unitate administrativ-teritoriala a fost cunoscuta sub aceasta denumire la inceput doar in Tara
Romaneasca.
Atat infiintarea cat si hotarnicirea acestora a fost prerogativa domnului. Si numirea capeteniei
judetului era tot atributul domniei ca simbol al puterii absolute a domnului pe intreg teritoriul
tarii.
In Moldova subdiviziunea administrativ teritoriala a Moldovei, echivalenta cu cea din Tara
Romaneasca a fost tinutul. Denumirea capeteniei tinutului a variat insa. In tinuturile in care existau
cetati importante, capetenia se numea parcalab, in cele de la marginea tarii (tinuturi de granita) se
numeau starosti, iar pentru celelalte tinuturi capeteniile s-au numit ca si in Tara Romaneasca, adica
sudet.
Tot ca o reminiscenta a vechilor forme de organizare prestatala, semnalam si in Moldova ca teritoriul
sau a fost impartit in doua mari provincii: Tara de Sus si Tara de Jos.
In Tara Romaneasca organizarea administrativ teritoriala presupunea existenta judetelor,in numar de 16.In Moldova
existau tinuturile in numar de 24.Primul judet a fost Jales(1385 Gorj),iar primul tinut a fost Neamt in 1402 atestat.
In Transilvania maghiarii erau organizati in comitate,sasii erau organizati in scaune,iar secuii la fel.
Comitatele erau de doua feluri:Regale si Nobiliare.
Exista si un judet al Secuiilor care se numea Trei Scaune (Covasna).
Sasii aveau o universitate a sasilor,adica o autonomie administrativ teritoriala a scaunelor sasesti.
Secuii aveau 7 scaune cu centrul la Odorhei.
Romanii din Transilvania erau organizati in Districte.Primul a fost Fagarasul la 1222,apoi Hategul la 1247 si
Maramuresul la 1300.
In Tara Romaneasca,in fruntea judetelor se aflau Sudetii,iar in targuri Parcalabii cu putere domneasca.
In Moldova,tinuturile cu cetati erau conduse de Parcalabi sau Starostii.Parcalabii erau si membrii ai sfatului
domnesc.Atributii militare cum ar fi paza cetatii si comanda trupelor din tinutul respectiv.
Tinuturile fara cetati erau conduse de Sudeti.
In Transilvania,Districtele romanesti erau conduse de voievozi,cnezi sau juzi.
Comitatele erau conduse de un Comite,Vicecomite sau Juzi.
Scaunele secuiesti erau conduse de capitani sau de un jude scaunar ,din secolul XV de un reprezentant al regelui.
Universitatea sasilor era condusa de un comite sasesc.Acesti dregatori aveau functii administrative,juridice,fiscale si
militare.
Pentru a indeplinii aceste functii,Parcalabii si Sudetii aveau la dispozitie un aparat local,alcatuit din curtenii din
tinutul respectiv,care sunt mentionati in documentele istorice sub numele de Uretnici(Moldova) sau
Globnici.Incasau amenzi,dari sau gloabe.

ISTORIE
Oraul Criuleni, pentru prima dat este amintit ca punct de hotar la 23
septembrie a.1607, fiind cumprat de Nicoar Donici cu 100 zloi ttreti.
La 1662 Criulenii" era o localitate cunoscut alturi de Ohrincea, Ustia,
Zolonceni. Mitropolia din Iai la 1796 nalt aici o biseric din lemn, iar n
1814 din piatr. La 1836 aceast aezare de rzei cu 153 de ogrzi, 478 de
brbai i 471 femei fcea dou mari trguri numite nedee - 23 aprilie de Sf.
Gheorghe i la 01 octombrie de Procoave.
Pe la mijlocul secolului XIX criulenenii ineau patru fabrici de vopsire a lnii,
un chei fluial pe Nistru i pod umbltor, moar plutitoare, fabric de spirt,
han i crm. La 01 octombrie 1866 este nagurat o coal parohial.

Primar: Simon Dumitru

Telefon de contact: 0 248 22 585
Componena: or. Criuleni, s. Ohrincea i s. Zolonceni
Populaia: Circa 8 830 locuitori

Legenda Criuleniului
i aici exist, ca la Cimilia, o variant local a legendei cu Romeo i
Julieta ca "explicaie" etimologic: aici sunt denumii Criu i Lenua. Ca n
celelalte variante, cei doi ndrgostii sunt provenii din localitile vecine, i
prinii le interzic s se cstoreasca. Dar, n timp ce legenda Cimilean are
un sfrit vesel, cea Criulean are un sfrit tragic: negsind nici-o soluie,
Criu i Lenua s-au aruncat n Nistru. n acel loc veneau prinii i rudele
celor doi tineri, i i plngeau, regretnd tragedia pe care au provocat-o.
Peste puin timp prinii i rudele au trecut cu traiul pe malul Nistrului, dorind
sa fie mai aproape de cei dragi, iar localitatea au numit-o Crio-Leana.
Lingvitii socotesc denumirea de Criuleni ca o deformare a numelui Crinuleni,
de la Crin.
Criuleni din anul 1998 este nfrit cu oraul Ortie din Romnia.
Amplasare
Oraul Criuleni este aezat ntr-o regiune de coline i es, pe malul drept
al rului Nistru, la distan de 45 km nord-est de la capitala Republicii
Moldova Chiinu. Altitudinea medie este de 19 m.
Resurse naturale
Oraul Criuleni este amplasat pe un teritoriu de 3.117 ha, inclusiv extravilan
2.430 ha, intravilan 697 ha. n componena primriei sunt incluse
satele Ohrincea i Zolonceni. Satul Ohrincea are suprafaa de 1.208 ha,
inclusiv extravilan 1.021 ha i intravilan 187 ha. Satul Zolonceni este
amplasat la o distan de 4 km de Criuleni, are 77 gospodrii i suprafaa lui
este inclus n suprafaa oraului. Astfel suprafaa total a fondului funciar
este de 4.325 ha. Rul Nistru se mrginete pe partea de nord-est cu oraul
Criuleni pe o distan de 3 km.