Sunteți pe pagina 1din 10

Copii cu ADHD training pentru profesori Desfasurarea activitatii Activitatea psihologului

Salutul (5 min)

Activitatea participantilor

Evocarea. Formarea grupurilor printr-un joc didactic Moleculele.

Participantilor li se cere sa se ridice in picioare, sa se miste haotic imiginindu-si ca sunt niste molecule care fierb, atunci cind li se spune ca moleculele au ajuns la 100 de grade, ei trebuie sa se grupeze cu cineva, in rezultat trebuie sa fie formate 3 echipe a cite 7 persoane(in dependenta de nr participantilor prezenti)

Moderatorul Propune grupelor niste informatii generale despre sindromul ADHD. Moderatul ofera fiecarei grupe cite o activitate prin intermediul carora vor fi efectuate diverse discutii pe baza temei. Grupul nr 1.- li se ofera o coala de hirtie pe care acestia trebuie sa ofere informatii despre cauzele care provoaca aparitia bolii ADHD.(discutii pe baza celor descriese de participantii din grupul 1 cu toti participantii) Moderatorul ofera informatii suplimentare despre cauzele sindromului (Anexa 1) Grupul nr 2- Tehnica colajul. Li se ofera o coala de hirtie si diverse revista, foarfece si clei, li se cere sa decupeze din reviste diverse imagini si sa creeze portretul psihologic al copilului cu ADHD. Sa incerce sa reprezinte manifestarile acestui copil. Li se ofera informatii suplimentare despre manifestarile copiilor cu ADHD.(Anexa2) Grupul nr.3 Tehnica Mind Mapping. Participantilor li se ofera o coala de hirtie, pe care acestia in trebuie sa organizeze o diagrama,in care trebuie sa fie reflectate diverse tehnici modalitati care l-ar ajuta pe copilul ADHD sa traiasca mai usor. In centru Grupul nr.1 participantii trebuie sa ofere cit mai multe cauze care ar putea conduce la aparitia sindromului ADHD

Participantii trebuie sa creeze din diverse imagini portretul psihologic al copilului ADHD, incercind sa reprezinte manifestarile acestuia, explicind de ce anume astfel vad ei copilul cu ADHD.

Participantii trebuie sa realizeze o digrama Mind Mapping prin care arate cum s-ar putea lucre cu copilul ADHD, apoi sa explice fiecare desen.

se deseneaza un simbol care li se asociaza participantilor cu sindromul ADHD, dupa care trebuie sa urmeze diverse ramuri in care vor fi desenate alte simboluri care ar reprezenta modalitatea prin care sa se lucreze cu copilul ADHD. Moderatorul ofera si el informatii suplimentare despre tehnicile care se folosesc in activitatile cu copiii cu ADHD(Anexa 3) Joc energizat Sticla cu apa Materiale necesare, o sticla umpluta cu apa 0,5. Participantii sunt intrebati cum s-au simtit in timpul jocului, ce senzatii au avut. Ritualul de adio

Moderatorul incepe jocul, pune sticla intre picioare si i-o transmite urmatorului participant si tot asa sticla este transmisa pina la ultimul participant.

Anexa 1

Principalele cauze
Printre principalele cauze ale ADHD, se menioneaz o dereglare n funcionarea mecanismelor inhibitorii, la cei afectai observndu-se o cantitate insuficient dedopamin. Teoriile etiologice - adevrate, dar nc nevalidate de datele tiinifice - afirm c expunerea n viaa intrauterin la alcool, tutun, droguri i alte substane neurotoxice, crete riscul apariiei ADHD-ului. Teoria nutriional care dateaz nc din 1978, susine c anumite substane regsite n alimente (salicilai, conservani) ar crete riscul de ADHD. Spre exemplu, copiii care consum excesiv buturi pe baza de cafein, devin agitai. O alt cauz extrem de important a acestei tulburri neurobiologice o reprezint factorul ereditar, ansele ca un copil s sufere de ADHD fiind crescute n cazul n care unul dintre prini prezint acest sindrom. Cauzele ADHD-ului : genetice - aproximativ 80 % din cazuri afectarea cerebrala (leziuni dobandite)- are o pondere de 20 % ambele cauze factorii familiali si sociali, precum absenta mamei si plasarea in orfelinate, mediul haotic de crestere, pot duce la aparitia ADHD In marea majoritate a cazurilor tulburarile sunt mostenite, dar pot fi si dobandite. Aproximativ 1/3 din parintii copiilor cu ADHD sunt afectati de aceasta boala. S-a constatat ca exista si o afectare a functiei unor neurotransmitatori (dopamina, serotonina, noradrenalina) precum si micsorarea unor structuri cerebrale (volumului cerebral total, lobului frontal, ganglionilor bazali, cerebelului, corpului calos). Tulburari asociate cu ADHD : cele de limbaj, de invatare, intarzierile mintale, tulburarile de somn sau apetit alimentar, de comportament, de coordonare motorie, epilepsia, abuzul de alcool si droguri, frici, simptome asemanatoare autismului, suicidul sau criminalitatea la varste mari.

Anexa 2
Manifestari Lipsa ateniei: - deseori nu reuete s fie atent la detalii sau face greeli din neglijen la teme, lucru sau n alte activiti; - are deseori dificulti n concentrarea ateniei n sarcinile de lucru sau de joac; - deseori nu ascult, nu este atent cnd i se vorbete; - deseori nu urmeaz instruciunile i nu reuete s termine temele colare; - are deseori dificulti n organizarea sarcinilor i activitilor; - de multe ori, refuz, ezit sau manifest neplcere n angajarea unor sarcini de lucru care presupun un efort mental susinut (cum ar fi realizarea temelor n clas sau temele pentru acas); - pierde deseori lucruri necesare ndeplinirii sarcinilor ( ex:caiete, instrumente de scris, temele pentru acas, manualele); - este deseori distras de stimuli externi marginali; - uit des n activitile cotidiene (pentru anumite anunuri pentru prini scrie pe carneel). Hiperactivitatea - se joac desori cu minile sau se mic permanent n banc; - deseori prsete banca n sala de clas (sau n alte situaii la teatru, n autocar n excursie) chiar atunci cnd regulile impun s rmn aezat la locul ei; - deseori se car sau alerag atunci cnd acest lucru nu este permis (la ora de educaie fizic alearg cnd copiii se aliniaz, urc pe spaliere cnd colegii lucreaz la saltea); - are deseori probleme n a se angaja n linite n petrecerea timpului liber (n pauz alearg singur prin clas fcnd mult zgomot, acas alerg pe strad fcnd mult zgomot); - pare a fi permanent pe picior de plecare sau se comport deseori ca i cum ar fi Propulsat de un motor; - vorbete deseori excesiv; - se repede cu rspunsurile nainte ca ntrebrile s fie complet formulate; - are deseori dificulti n a-i atepta rndul; - deseori ntrerupe sau se bag ntre alii (ex: se bag brusc n conversaiile colegilor sau jocurile altora). Impulsivitatea - copilul afectat de ADHD : "tranteste" des raspunsuri inainte ca intrebarile sa fie complet formulate nu isi asteapta randul intrerupe sau deranjeaza pe altii, intervenind in discutiile sau jocul altora Aceste simptome trebuie sa fie prezente in doua sau mai multe situatii (de exemplu : scoala sau serviciu si acasa).

Anexa 3
Gsirea soluiilor/ Indicaii pentru prini , cadrele didactice i psihologul colar 1. Urmrirea tratamentului medicamentos pe care copilul l ia n fiecare zi dup masa de la 10. 2. Stabilirea edinelor de consiliere (cu psihologul colar) att a elevului ct i a prinilor. Ar fi bine sa mearga la cabinet n fiecare sptmn, iar prinii s ia legtura cu consilierul i nvtoarea cel puin o dat pe lun. 3.Consilierul s-i stabileasca un program zilnic obligatoriu pe care trebuie s-l respecte, iar prinii s supravegheze respectarea programului. 4. La nivelul clasei s se realizeze un plan educaional individualizat, integrat n programul comun elaborat pentru ceilali elevi. Acest plan ar avea ca scop integrarea elevului i evitarea marginalizrii lui. 5.Acomodarea n clas (are o mare influen n managementul comportamentului i ameliorarea rezultatelor colare) Ion trebuie aezat n prima banc pe rndul de la u (nu cel de la fereastr care i-ar distrage atenia), iar coleg de banc ar fi bine sa fie un elev/ care manifest constant un comportament model att n clas ct i n alte activiti. Banca s se afle n apropierea nvtoarei). 6.n acelai timp s se ct mai multe activiti pe grupe acest lucru ducnd la construirea unor relaii pozitive ntre elevi. Colegii din grup colaboreaz, Ion simindu-se util i cptnd ncredere n sine. 7.De cte ori este posibil, profesoara s ncerce s ignore micarea permanent (jocul cu un pix, cu linia, penarul; cutarea diferitelor obiecte n geant sau n banc) oferindu-i posibilitatea s se mite cu un anumit sens: Vrei s-mi aduci cartea de pe catedr?, Vrei s tergi tabla?, Vrei s mpari fiele?, Vrei s strngi caietele?. 8. S fie realizat o fi de evaluare a comportamentului n clas. Fia as fie prezentat lui Ion ct i prinilor. La sfritul fiecrei sptmni s se realizeze un total al punctelor, iar n funcie de puncte s fie determinat dac se pot aplica stimulente sau sanciuni.(unele stimulente s fie acordate cu ajutorul financiar al prinilor ex. S mearg n excursie). (Anexa 4) 9. Regulile clasei s fie reformulate mult mai scurte i mai clare. (Anexa 5) D. Temele pentru acas s fie date date difereniat. La nceput temele au s fie realizate la coal (dup ore), apoi treptat s fie lsat singur.

ANEXA 4 Fi de evaluare a comportamentului n clas Numele i prenumele elevului:............................................................ Data (sptmna):................................................................................ Comportament Nu st pe scaun n timpul orei Deranjeaz colegii Vorbete nentrebat() Nerespectarea regulilor clasei ( clasa are 10 reguli) Violena fizic Limbaj nepotrivit Neparticipare la activiti Ignorarea sarcinilor din clas Total Puncte Luni Mari Miercuri Joi Vineri Total

ANEXA 5 REGULAMENTUL CLASEI 1. VORBIM PE RND 2. NE ASCULTM 3. RESPECTM PREREA FIECRUI COLEG 4. LUCRM N LINITE N CLAS 5. VORBIM FRUMOS UNII CU ALII 6. NVM CT PUTEM DE BINE 7. PSTRM CURENIA N SALA DE CLAS I N COAL 8. AVEM GRIJ DE OBIECTELE DIN JURUL NOSTRU 9. RESPECTM TOATE CADRELE DIDACTICE DIN COAL 10. ZMBIM I SUNTEM VESELI

Tratament Sus Pentru ADHD nu exista tratament curativ, ci doar tratament simptomatic. In cazul copiilor se folosesc, cu succes, pentru a controla simptomatologia, substante din clasa amfetaminelor si metilfenidatului. Studii recente au evidentiat efectele benefice pe care le are terapia combinata - constand in administrarea de medicamente, suport psihologic si terapia specifica adresata tulburarilor comportamentale. Tratament medicamentos In cazul adultilor, tratamentul nu prezinta diferente semnificative fata de cel adresat copiilor, clasele de medicamente eficiente fiind, in principiu, aceleasi. In trecut, tratamentul de prima intentie era considerat a fi cel bazat pe substantele stimulante, iar studiile au demonstrat de-a lungul anilor ca aproximativ 2/3 din adultii care au beneficiat de acest tratament au raspuns favorabil, starea lor imbunatatindu-se considerabil. Exista totusi si unele dezavantaje in ceea ce priveste administrarea unor astfel de substante adultilor, ceea ce a impus folosirea lor cu mai multa precautie decat in trecut. Majoritatea dezavantajelor deriva din faptul ca astfel de medicamente pot duce la aparitia dependentei, aceasta problema fiind intalnita din ce in ce mai des la pacienti. De asemenea, efectul unora dintre substante este de scurta durata, ceea ce impune administrarea mai multor doze zilnice, situatie care duce la scaderea compliantei la tratament. Exista persoane aflate sub tratament pentru ADHD care pot intampina probleme de concentrare cand incearca sa duca la bun sfarsit activitati precum treburile casnice, plata facturilor sau ajutatul copiilor la lectii, acestea facand parte din categoria efectelor nedorite ale medicamentelor. Alte reactii adverse includ tulburari ale somnului, pierderea apetitului,cefalee, epigastralgii, insa acestea scad in intensitate dupa cateva saptamani de la debutul tratamentului si pot fi controlate ajustand dozele medicamentelor. Studii de data recenta au evidentiat ca aproximativ 58% dintre adultii diagnosticati cu ADHD au descris o imbunatatire a capacitatii de concentrre si o diminuare a starii de hiperactivitate pe fondul administrarii terapiei stimulante. In cazul in care aceasta are efecte adverse importante, ce nu pot fi diminuate nici prin ajustarea dozelor sau daca nu se dovedeste a fi eficienta, medicul curant poate recomanda pacientului administrarea de Atomoxetina, o substanta non-stimulanta, relativ recent aparuta. Medicamentul ce are la baza atomoxetina se poate elibera si fara prescriptie medicala, ceea ce faciliteaza accesul pacientului la el, acesta nefiind nevoit sa apeleze permanent la medic pentru eliberarea retetei. In unele cazuri s-au constatat evolutii favorabile si in urma administrarii de antidepresive de tipul Bupropion sauantidepresive triciclice (imipramina, desipramina). Exista persoane care folosesc in scop terapeutic metode care nu si-au dovedit eficienta, cum ar fi restrictii dietetice. Pacientii nu sunt sfatuiti sa apeleze la astfel de modalitati de tratament in detrimentul tratamentului medical conventional. Unele metode alternative pot chiar influenta negativ starea fizica si emotionala a pacientului. Folosirea unor astfel de procedee nu este doar dezavantajoasa, dar chiar periculoasa si treneaza instituirea tratamentului corect. Tratament comportamental Adultii suferind de ADHD pot beneficia, pe langa tratamentul medicamentos si de tratament specific tulburarilor de comportament induse de boala. Acesta poate include: - strategii de a creste respectul de sine - modalitati de relaxare si tehnici de a face fata stresului in vederea reducerii anxietatii - strategii de organizare a activitatilor personale si profesionale - metode de a spori eficienta la locul de munca si de a imbunatati relatiile inter-colegiale - educarea familiei pacientului. Studiile au demonstrat faptul ca terapia combinata (cea care asociaza tratamentul farmacologic, terapia individuala, educarea familiei, oferirea suportului psihologic si afectiv necesar) are rezultate superioare tratamentului medicamentos simplu, avand roluri importante in a creste increderea pacientului in fortele proprii si in a-l ajuta sa faca fata acestei tulburari. Datorita faptului ca ADHD este o conditie patologica ce asociaza si alte probleme (tulburari de memorie, de invatare, anxietate, modificari comportamentale, tulburari obsesiv-compulsive, abuzuri de substante chimice), prima etapa esentiala a tratamentului se recomanda a fi evaluarea complexa a starii pacientului. Managementul comportamentului psiho-social Sus Exista diverse strategii si concepte menite sa ajute persoanele afectate de ADHD sa faca fata acestei conditii medicale deosebite. In general, sfaturile specialistilor includ: - Administrarea medicamentelor conform indicatiilor medicului. Aceasta recomandare este valabila

pentru toate tratamentele, nu doar pentru cel de ADHD. Pacientul trebuie sa acorde atentie administrarii tratamentului - omiterea unei doze sau administrarea consecutiva a 2 sau mai multor doze, cu scopul de compensare poate avea efecte dintre cele mai periculoase. Se recomanda pacientilor ca, daca observa aparitia efectelor secundare sau a altor probleme de sanatate sa se adreseze cat mai repede medicului specialist. - Organizarea si ordonarea - pacientilor le este indicat sa fie cat mai organizati. In vederea indeplinirii acestui obiectiv, pot face liste cu lucruri care trebuie indeplinite in anumite zile, pot seta alarma ceasului la orele la care au lucruri importante de realizat. - Controlul comportamentului impulsiv si agresiv - strategia pentru a evita un astfel de comportament este simpla: pacientul este sfatuit sa numere pana la 10 in timp ce respira linistit si cat mai profund, ori de cate ori are tendinta de se enerva prea usor. - Diminuarea distragerii atentiei in timpul zilei - in vederea imbunatatirii concentrarii asupra lucrurilor importante se recomanda incercarea de a reduce la maxim diferitele modalitati de distragere a atentiei. Fie ca este vorba de muzica, televizor, computer sau zgomot ambiental, acestea trebuie evitate pe cat posibil de-a lungul zilei. - Focalizarea energiei in scopuri creative - persoanele cu ADHD au uneori mult mai multa energie decat cei din jur. Poate fi util pentru ele daca ar directiona aceasta energie intr-un hobby sau o alta activitate recreativa. - Apelarea la ajutor - orice individ are nevoie, la un anumit moment al vietii sale, de ajutor. Tot ce trebuie sa faca este sa aiba curajul de a-l cere. Viata cotidiana si ADHD Fiind o suferinta cu debut in copilarie, majoritatea adultilor cu ADHD s-au adaptat acestei conditii, iar in cazul in care tulburarea este tratata corespunzator, iar pacientul este compliant la tratament, calitatea vietii sale se poate imbunatati simtitor, acesta putandu-si desfasura activitatile profesionale si personale ca orice membru activ al comunitatii in care se afla.

Introducere 1. Motivarea temei Astzi, educaia este perceput ca o funcie vital a societii, iar coala drept principala instituie prin care societatea i perpetueaz existena, transmind noilor generaii ceea ce umanitatea a nvat i despre ea nsi i despre realitate n decursul istoriei. coala se conduce dup principii i metode tiinifice n formarea i dezvoltarea copilului. Investit cu nobila sarcin de educare, nvtorul trebuie s cunoasc specificul fiecrui stadiu de dezvoltare a copilului, disponibilitile intelectuale, precum i particularitile temperamentale i caracteriale. nvtorul se preocup de socializarea colarului prin integrarea lui n mediul colar, dar i ofer prilejul s cunoasc i mediul nconjurtor. n acest timp observ cum se comport copiii nu numai n coal, dar i n afara colii. 2. Documentarea Zburdlnicia i voioia sunt semne sigure ale unui organism care funcioneaz bine. Cnd ns elevul i nsuete obiecte ale colegilor si, ncearc s-i domine brutal pe alii, cnd deranjeaz orele, este indiferent fa de nvtur, fa de coal n general, devine un copil problem. Comportamentul reprezint ansamblul reaciilor adaptative, obiectiv-observabile, pe care un organism prevzut cu sistem nervos, le execut ca rspuns la stimulii din ambian, care, de asemenea, sunt obiectiv observabili (Tiliquin Dicionarul de psihologie). Comportamentul este, aadar expresia exterioar a raportului dintre individ i mediu,a echilibrului pe care individul l realizeaz n procesul dinamic de integrare n viaa social i care este obiectivat, de regul printr-un sistem de fapte sau aciuni supuse unei aprecieri morale. Dicionarul de psihologie definete comportamentul deviant ca fiind comportamentul care se abate de la normele creditate n cadrul unui sistem social mergnd pn la conflict cu valorile culturale. La baza acestor comportamente stau att cauze de ordin social, cauze de ordin psihologic ct i cauze de ordin medical. Un astfel de comportament este i cel al copilului cu ADHD. ADHD (deficit de atenie i tulburare hiperchinetic) este una dintre cele mai frecvente tulburri comportamentale ntlnite la copii i adolesceni. Un procent de 5% din copiii de vrst colar prezint simptome ADHD. Simptomele copilului care i pot duce cu gndul pe prini la aceast tulburare sunt: note i scoruri mici la testele de aptitudini, slabe abiliti de organizare i planificare a actului de nvare, probleme de socializare, imagine de sine negativ i impresia c e respins de colegi.