ROLUL TATALUI IN EDUCATIA COPIILOR

LECA SERGIU
Rolul reprezinta formele si valorile comportamentale, pe care societatea le impune individului. Functia
paterna se constituie din ?totalitatea determinarilor care contribuie la structurarea psihicului copilului?
(Muldworf). Wildlcher a facut deosebirea intre aceste doua concepte.
Dupa el, rolul tatalui este definit in raport cu un anumit context socio-cultural. Astfel ca, fiecare societate
si fiecare mediu impun tatalui roluri specifice unor culturi diferite; in timp ce, functia paterna este
considerata, de catre acelasi autor, un element important in dezvoltarea normala si maturizarea psihoafectiva a copilului.
Functia paterna, prin prezenta ei in mediul in care se dezvolta copilul, formeaza o baza solida in
constituirea personalitatii copilului. Aceasta functie nu coincide mereu cu o imagine specifica si
dependenta de mediul cultural. In contrast cu functia materna, care are o baza bilogica, nu exista nici o
legatura intre functia paterna si originea biologica.
Muldworf prezinta functia materna ca pe o entitate compusa din trei elemente: satisfacerea nevoilor
primare, calmarea tensiunilor, nevoia de prezenta si de siguranta. Bineinteles, aceasta functie poate fi
indeplinita de tata sau de oricare alta persoana, dar este atribuita mamei, reprezentand astfel o
continuitate naturala si necesara dupa nastere. Tatal poate sa ia efectiv locul mamei, dar rolul sau nu se
opreste aici. Vom defini, in continuare, o serie de elemente specifice functiei paterne.
Functia paterna
Referindu-ne la lucrarile lui Muldworf, putem distinge doua forme diferite ale functiei paterne: functia
paterna indirecta si functia paterna directa.
Functia paterna indirecta: Pe langa iubire, tatal trebuie sa ofere un sprijin sotiei. Este garantul unei
anumite sigurante in cadrul cuplului. Functia paterna depinde de raporturile dintre mama si tata. Functia
materna se refera la echilibrul psiho-afectiv al mamei, echilibru care poate sa fie sustinut sau periclitat de
relatiile pe care le intretine cu sotul. Din aceasta cauza, toate modificarile afective si emotionale ale mamei
se vor repercuta asupra relatiei mama-copil. Echilibrul cuplului este, deci, necesar dezvoltarii psihoafective a copilului.
In plus, copilul percepe si interiorizeaza o anumita imagine a tatalui, pe care si-o cladeste prin
intermediul propriei viziuni sau prin intermediul imaginii pe care o are mama despre tata. Astfel ca, sotia
care isi uraste sotul sau care il pune intr-o lumina defavorabila in ochii copiilor, va determina
interiorizarea unui anumit tip de imagine paterna care va influenta, in consecinta, efectele si functia
paterna.
Functia paterna directa: Tatal ca factor de separatie in relatia mama-copil. Maturizarea biologica permite
copilului sa se distanteze progresiv de mama sa, sa iasa din relatia duala pe care o avea cu ea. Mama
trebuie sa fie pregatita sa lase libertate copilului, care in final se va separa de ea. Tatal trebuie sa o ajute in
acest sens, trebuie sa instituie o separare intre mama si copil si, astfel, sa contribuie la evolutia copilului
spre o viata autonoma. Prin functia lui, poate impiedica manifestarile abuzive ale mamei
Cand devii tatic se produc multe schimbari in viata ta dar ai si multe satisfactii. Oricum, rolul tatalui in
familie s-a schimbat, acesta devenind mai implicat in cresterea copiilor. Aceasta se datoreaza si orientarii
mai accentuate a femeilor spre cariera, stim foarte bine ca din ce in ce mai multe femei, dupa nastere, se
reintorc mai devreme la job, ceea ce face ca rolul mamei si rolul tatalui sa fie regandite. In cele mai multe
cazuri, tatii devin mai implicati in cresterea copiilor decat au fost tatii lor. In acest sens, cercetarile de
specialitate au relevat importanta unei figuri paterne active in viata copilului. Potrivit studiului realizat de
dr. Anna Sarkadi, de la Departamentul de Sanatate a femeilor si copiilor de la Uppsala University, Suedia,
copiii care au perceput imaginea tatalui ca inactiva, au avut probleme psihologice si de comportament. Un
tata implicat va reduce probabilitatea aparitiei comportamentului delincvent in randul progeniturilor si va
spori abilitatile cognitive, precum inteligenta, dezvoltarea rationamentului si a limbajului. De asemenea,
interactiunea tata-copii reduce riscul la acestia din urma de a fuma sau de a intra in bucluc. Beneficii sunt

si pe termen lung, astfel, fetitele ajunse la varsta adulta vor avea relatii mai bune cu partenerii lor, vor
avea o stare mentala si fizica mai buna.
Implicarea tatalui nu trebuie neglijata si nici subestimata
Sunt familii in care mama este cea care ia deciziile iar tatal se implica din umbra in educatia copiilor sau
situatii in care tatal chiar are ceva de spus, jucand un rol activ. Si studiile cercetatorilor in domeniul
psihologiei au demonstrat ca persoanele care au avut tati implicati in perioada copilariei, la varsta de 7 ani
au avut un IQ mai inalt si, ulterior, rezultate mai bune la scoala si simtul umorului mai dezvoltat. De
aceea, mamica trebuie sa-i ofere lui tati spatiu si timp pentru a prelua si el din responsabilitatile privind
cresterea copiilor.
Inainte de toate, implicarea tatalui in viata copiilor incepe cu atitudinea fata de insasi mama copilului. Asa
ca, respecta-i mama si mentine o casnicie solida. Fii un model pozitiv pentru cel mic: demonstreaza-i prin
comportamentul tau ce inseamna onestitatea, responsabilitatea, consecventa, integritatea. Invata-l ce este
bine si ce este rau, incurajandu-l in acelasi timp sa actioneze in sens pozitiv, sa faca alegeri bune.
E la bunul simt sa-i arati celui mic ca esti alaturi de el si ca este important pentru tine, cum altfel, decat
petrecand timp cu el. In ziua de azi, cand jobul ne solicita foarte mult, sa petreci cat mai mult timp cu
copilul este dezirabil. Incearca sa sacrifici anumite lucruri pentru a-ti aprecia si pretui copilul. Este
esential sa iti faci timp pentru micut, atat timp cat va creste, si chiar repede, si vei constata apoi ca
oportunitatile pierdute sunt pierdute pentru totdeauna si nu pot fi recuperate.
Petrece timp eficient cu copilul
Modelul tatalui isi pune amprenta asupra dezvoltarii copiilor si, mai tarziu, aupra modului de perceptie al
partenerului. De exemplu, o fetita care isi petrece timpul cu tatal ei iubitor, va creste invatand ca merita sa
fie tratata cu respect.
De cele mai multe ori, timpul cand tatal le vorbeste copiilor este atunci cand acestia au facut ceva gresit.
Intr-adevar, toti copiii au nevoie de indrumare, de disciplina, insa nu ca pedeapsa. Vorbeste cu copiii inca
de cand sunt mici si fa-ti timp sa le asculti problemele, atentioneaza-i asupra consecintelor actiunilor lor
si ofera recompense pentru comportamentele dezirabile. Vorbeste nu doar despre studii sau planuri
profesionale, intereseaza-te de viata lor in general, de prietenii lor. Ai grija (si acest lucru este valabil si
pentru mami) ca atunci cand vorbesc despre prietenii lor, copiii devin mai retrasi. Explicatia este si din
cauza faptului ca, in general, parintii sunt prea curiosi, prea critici si ofera sfaturi de cele mai multe ori
nesolicitate. Adesea, copiii nu cer decat sa fie ascultati, iar daca tu vii si incepi sa ii dai sfaturi, sa il critici,
nu faci decat sa le demonstrezi ca nu ai incredere in ei si ca nu sunt in stare sa isi faca niste prieteni
adevarati, fapt pentru care, nu te mira daca nu iti vor mai face confidente. Dovedeste-le ca ii asculti si vei
constata cum legatura dintre voi va deveni din ce in ce mai puternica.