Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE
DISERTAŢIE
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
FAMILIA MONOPARENTALA
CAUZE ŞI ASPECTE ALE CRIZEI ÎN FAMILIE
Cuprins
b. Metodologie
2. Socializarea…………………………………………………….7
a. Definitii si caracteristici
b. Tipuri de socializare
c. Mecanisme de socializare
3. Cauze si aspecte ale crizei familiei…………………………….21
a. Definitii si caracteristici ale familiei
b. Tipuri familiale
c. Structura familiei
d. Functiile familiei
4. Actiuni ale Bisericii Ortodoxe Romane pentru combaterea destramarii familiei
crestine……………………………………41
5. Familia monoparentala in actualitate………………………….49
a. Tipologie
b. Consecinte asupra copiilor
6. Politici sociale pentru familie in Romania…………………….64
7. Cercetare – studii de caz………………………..……………...73
8. Concluzii………………………………………………………….80
Bibliografie
Introducere
Motivul pentru care am ales să cercetez această temă este numărul în continuă
creştere a familiilor monoparentale din România, în ultimii ani. Având în vedere că ţara
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
noastră trece printr-o perioadă de tranzitie, familia este supusă unor procese care influenţează
negativ relaţiile dintre membrii acesteia. Cercetările au demonstrat faptul că procentul
familiilor monoparentale în totalul familiilor este foarte mare.
Septimiu Chelcea defineşte studiul de caz ca fiind “un sistem integrat, abordat
holistic, cercetătorul interesându-se mai mult cum decât de ce fenomenul studiat (o persoană,
o colectivitate, o instituţie) se prezintă într-un anumit mod, cazul fiind un fenomen
contemporan, în context social real”.1
1
Chelcea, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative, Editura economică.
Bucureşti, 2001, pagina 153.
2
Ibidem, pagina 67.
3
Iluţ, P., Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iaşi, 1997, pagina 98.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
4
Ernest W. Burgess 1930) –apud Septimiu Chelcea (1975, 84
5
(1998, 270) se ptimiu chelcea
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
1. Obiectivele cercetării:
2. Ipoteze
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Capitolul I
Socializarea - proces fundamental pentru
dezvoltarea umană
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Orice societate are ca scop menţinerea unui echilibru, al unei ordini sociale şi
normative. Acestea nu se pot păstra decât prin funcţionarea elementelor ce compun structura
socială, grupurile, instituţiile şi colectivităţile şi prin integrarea optimă a indivizilor în diferite
sectoare ale societăţii.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
6
Orville G. Brim Jr. şi Wheiler, Stanton, 1996 - apud Sorin M. Rădulescu, 1998, 146.
7
Ibiş, 2001.
8
Voinea, M., Sociologia familiei, T.U.B., Bucuresti, 1993, pagina 48.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Normele şi valorile unei culturi sunt însuşite de către individ prin intermediul
socializării. Acest proces presupune reacţia pozitivă a copilului faţă de valorile, concepţiile
sau modelele de comportare ce sunt transmise cu scopul formării şi integrării sociale. Astfel,
interiorizând diferite cunoştinţe, comportamente, abilităţi cu ajutorul cărora are capacitatea să
se comporte aşa cum asteaptă cei din jurul său, individul învaţă să îndeplinească diverse
roluri sociale.
Conduită Valori
Cunostinţe A B
Capacitate C D
Motivaţie E F9
Datorită eşecului acestor procese pot apărea efecte de devianţă. Astfel, devianţa
localizată în celula A evidenţiază faptul că individul nu ştie ceea ce se aşteaptă de la el. În
această situaţie se găseşte un copil care nu cunoaşte importanţa studiului pentru dobândirea
unor poziţii mai bune în societate, deşi ştie că părinţii doresc ca el să obţină performanţe
9
Sursa: Orville G. Brim Jr. şi Stanton Wheiler apud Sorin M. Rădulescu, 2002, 148;1996
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Prin procesul de socializare indivizii sunt legaţi de societate şi sunt supuşi unor
influenţe culturale. Societatea nu ar putea exista fără socializare tot aşa cum nici individul nu
poate supravieţui în afara socializării. Pe de altă parte, socializarea contribuie la configurarea
unei ordini sociale ce se întemeiază pe raporturile ierarhice dintre clase de vârstă şi generaţii,
pe relaţii de coordonare sau subordonare dintre membri.
1. 1. Definiţii şi caracteristici
10
S. M. Rădulescu, 1998, 104.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
,,În sens larg, a socializa înseamnă a transforma un individ dintr-o fiinţă asocială
într-o fiinţă socială, inoculcându-i moduri de gândire, simţire, acţionare”11.
Socializarea a fost abordată de autori din diferite puncte de vedere. Unii autori
consideră că este un proces fundamental prin intermediul căruia se transmite din generaţie în
generaţie moştenirea culturală, precum şi normele şi valorile perene. Astfel, socializarea este
definită ca fiind un ,,proces psihosocial de transmitere-asimilare a atitudinilor, valorilor,
concepţiilor sau modelelor de comportare specifice unui grup sau unei comunităţi în vederea
formării, adaptării şi integrării sociale a unei persoane.”12
11
Raymond Boudon şi Philippe Bernard, La logique du social. Introduction a l’analyse sociologique. Hachette,
Paris, 1979, pagina 248.
12
Lazăr Vlăsceanu şi Cătălin Zamfir, Dicţionar de sociologie, Editura Babel, Bucureşti, 1993, pagina 457.
13
apud Voinea, Maria, operă citată, 1993, pagina 61.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
14
(Constantin Ţăran, 2001, 130).
15
Sorin M. Rădulescu 2002, pp. 140-141
16
Voinea, Maria, Aspecte psihosociale ale modelelor familiale ale tranzitiei, în România:
accelerarea tranziţiei, Editura. I.N.I., Bucureşti, 1996, pagina 54.
17
- apud Nicolae Grosu (2000)
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
• cerinţele societăţii;
• necesităţile individului;
• posibilităţile individului
Socializarea are rolul de a orienta individul spre comportamente ce sunt acceptate
de către societate şi implică forme şi mijloace specifice de realizare. De asemenea, oferă
indivizilor şansa de a se forma din punct de vedere social şi de a-şi dobândi echilibrul
emotional.
18
– apud S. M. Rădulescu (1994, 84)
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Putem spune că, într-o măsură destul de mare, eul reflectă atitudinile persoanelor
care sunt semnificative pentru individul respectiv.
19
Cătălin Zamfir şi Lazăr Vlăsceanu, operă citată, pagina 274.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
1. 2. Tipuri de socializare
Familia a dovedit, de-a lungul timpului, că este cea mai veche, cea mai răspândită,
dar şi cea mai stabilă formă de comunitate umană datorită caracterului său perpetuu. Cu toate
acestea, diversittatea de tipuri de familie care au existat sau există nu au facilitat găsirea unor
caracteristici comune care să conducă spre o definiţie.
20
(Elisabeta Stănciulescu, 1996, 204).
21
(Ibiş, 2001).
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Specialiştii au abordat familia sub mai multe aspecte, studiind această formă de
comunitate din punct de vedere al genezei, al evoluţiei, precum şi al continuităţii vieţii
sociale. Din punct de vedere sociologic, familia este considerată comunitatea umană ce se
întemeiază prin căsătorie. Relaţiile dintre soţi şi descendenţi după căsătorie devin de ordin
biologic, economic, psihologic, moral, afectiv şi spiritual.
Prin combinaţii teoretice multiple putem distinge mai multe tipuri de socializare.
1. După criteriul etapei de viaţă în care are loc acest proces, identificăm trei forme
principale:
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
trebuie să se poarte pentru a fi acceptat de ceilalţi, învaţă cum să acţioneze pentru a îşi atinge
scopurile şi a îşi îndeplini o dorinţă. Toate au o importanţă deosebită pentru că toate traumele
şi frustrările din familie, şcoală, grupul de prieteni pot deveni premise ale unui comportament
deviant şi delicvent.
Socializarea primară este definită ca fiind „procesul prin care primul univers social
al individului este construit ca univers de semnificaţii şi ca realitate”22
22
Op cit (Elisabeta Stănciulescu, 1996, 99).
23
(Elisabeta Stănciulescu, 1996, 102)
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
5. Pentru a evita judecăţile de valoare, unii sociologi propun o distincţie mai neutră
si anume cea între socializarea concordantă (conformă cu normele şi valorile sociale) şi cea
discordantă (neconformă cu valorile şi normele sociale).
24
Weber, Max, Etica protestantă şi spiritual capitalismului, Bucureşti, 1993, pagina 67.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
o Familia;
o Şcoala;
o Un nivel superior prin care se obţin structuri ridicate.
În perioada copilăriei, socializarea presupune creşterea capacităţii individului de a
discerne şi de a putea prevede reacţiile celorlalţi vizavi de comportamentul său. Percepţia
comportamentului celor din jurul său, dar şi a propriului comportament, aşa cum este văzut de
cei cu care interacţionează, nu sunt altceva decât efectele nemijlocite ale socializării care
conduc la formarea personalităţii. În urma acestui proces indivizii au capacitatea de a se
identifica cu rolurile socialem, putându-se astfel integra în grupuri sociale.
Efectul socializării este reprezentat de rolul prin care individul îl exercită conform
aşteptărilor grupului din care face parte.
25
Mihăilescu, Ioan, Sociologie generală, Ed Universităţii, Bucureşti, 2000, pagina 101.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
a) învăţarea directă care are la bază două reguli: cea a încercării şi erorii
şi cea a pedepsei sau recompensei imediate;
26
Sorin M. Rădulescu (1998, 104), op cit
27
Mihăilescu, Ioan, operă citată, pagina 96.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Ion P. Filipescu consideră că, din punct de vedere juridic, ,,familia desemnează
grupul de persoane între care există drepturi şi obligaţii, care îşi au originea în acte juridice
precum căsătoria, înfierea, rudenia sau în raporturi asimilate vietii de familie” 30. De cele mai
multe ori cele doua sensuri se confunda, dar exista si cateva exceptii: in cazul divortului
inceteaza relatiile din punct de vedere sociologic pentru ca intre soti nu mai exista comunitate
de viata si interese, dar continua relaţiile familiale din punct de vedere juridic pentru că rămân
valabile unele drepturi şi îndatoriri cum ar fi: creşterea, educarea şi întreţinerea copiilor,
administrarea bunurilor comune.
28
Iolanda Mitrofan şi Cristian Ciupercă (1998, 17 op cit ?
29
Voinea, Maria, operă citată, pagina 5.
30
Ion P. Filipescu (1984) - apud Voinea, Maria, operă citată, pagina 6.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
- dintre alte persoane care fac parte din familie (bunici-nepoţi, socri-
gineri)31.
De-a lungul timpului, familia a îndeplinit mai multe roluri. Datorită funcţiilor pe
care alte grupuri sociale nu le îndeplinesc aceasta a fost considerată o formă specială de
comunitate umană. În cadrul familiei, fiecare membru are statusul şi rolul său bine stabilit în
funcţie de care se leagă relaţii biologice, psihologice şi sociale.
- este formată din persoane unite prin relaţii de căsătorie, sânge sau
adopţie;
- membrii familiei, de regulă, locuiesc sub acelaşi acoperiş, alcătuind un
singur menaj;
- este compusă din persoane ce interactionează, comunică în cadrul
rolului de soţ-soţie, mamă-tată;
- menţine şi perpetuează o cultură comună, derivată în principal din
cultura societăţii date.
Pentru Murdock34 familia nu se confundă cu mariajul. Acesta din urmă nu este
altceva decât un ansamblu de obiceiuri bazat pe relaţiile ce se întemeiază între adulţi asociaţi
din punct de vedere sexual în cadrul familiei.
31
Ibidem, pagina 6.
32
Ibidem. pagina 7.
33
Cătălin Zamfir şi Septimiu Chelcea (2001, 119)
34
Murdock (1997) - apud Voinea, Maria, operă citată, pagina 7.
35
Ibidem, pagina 11-12.
36
Ibidem, pagina 11.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
În relaţia părinte-copil pot apărea unele distorsiuni datorită lipsei de afecţiune sau
a unui control exagerat. Orice disfuncţionalitate ce se înregistrează la nivelul familiei are
implicaţii pentru copil implicaţii ce se concretizează în perturbări de comportament. Maria
Voinea37 prezintă schematic efectele atitudinilor părinţilor asupra comportamentului copiilor.
Excesele părinţilor
Carenţe în socializarea
copiilor
Egoism
Nesinceritate
Insuccese şcolare şi
profesionale
37
Ibidem, pagina 68.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
comportamentului copiilor.38
2. 2. Tipuri familiale
Deosebim apoi între familia de origine (familia în care te naşti şi creşti compusă
din mamă, tată şi fraţi) şi familia de procreare (alcătuită, prin căsătorie, din soţ ,soţie şi copii).
38
Ibidem, pagina 68.
39
(1988)- apud Elisabeta Stănciulescu (1997, 97
40
Voinea, M., operă citată, pagina 14.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Familia extinsă (lărgită) formată din mai multe familii nucleare din care fac parte
rudele directe, colaterale şi mai multe generaţii.
Din punct de vedere al normalităţii vieţii de familie există: familii normale (în-
deplinesc toate funcţiile) şi familii anormale (nu îndeplinesc anumite funcţii).
2. 3. Structura familiei
componenta numerică;
41
Iolandei Mitrofan (1999, 477)
42
(Anca Tomescu, 2000, 183).
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Deşi în societatea modernă cel mai des întâlnim familii nucleare (cuplu conjugal şi
descendenţii acesteia) există şi forme incomplete de structuri familiale cum ar fi familia
monoparentală, dar şi familia fără descendenţi. Aceste două ultime forme sunt considerate ca
având un deficit de structură.
Structurile familiale care sunt atipice se încadrează în una din următoarele patru
categorii:
Datorită unor factori biologici cum ar fi: durata necesară procreării, durata medie
de viaţă, vârsta la căsătorie într-o familie pot exista patru sau chiar cinci generaţii.
43
Voinea, Maria, operă citată, pagina 20.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
de forme. Există însă anumite marje de variaţie, care, odată depăşite, pot conduce la scăderea
solidarităţii familiale sau la destrămarea familiei.
Între status şi rol există o strânsă legătură. Reprezentarea grafică a relaţiei dintre
status-ul şi rolul unei persoane este prezentată în figura 1.
Drepturi şi
obligaţii Persoana
Fiecărui status îi corespunde un rol social. Totuşi, unele status-uri nu sunt alese de
indivizi (nu el alege să se nască într-o familie săracă sau bogată). Altele sunt dobândite
(individul încearcă să acceadă la anumite poziţii sociale).
În anumite faze ale constituirii cuplului unele roluri conjugale predomină, iar în
altele au o manifestare lentă, accentuându-se numai în anumite direcţii. Ele poartă marca
relaţiilor de natură morală, juridică, economică, spiritual-psihologice, natural- biologice care
predomină în anumite faze ale constituirii cuplului, iar în altele se manifestă mai lent datorită
47
Ibidem, pagina 230.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
48
Voinea, Maria, operă citată, pagina 32.
49
Ibidem, pagina 33.
50
Ibidem, pagina 37.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
tipul autoritar care are două forme: cea absolută şi cea moderată
tipul egalitar52
Tipul autoritar în formă absolută este întâlnit în cadrul familiilor patriarhale în care
bărbatul stabileşte rolul fiecărui membru, precum şi orientarea profesională şi maritală a
copiilor. Această autoritate s-a datorat rolului economic pe care bărbatul îl avea. Cea de-a
doua formă a tipului autoritar prezintă elemente de autoritate absolută, dar şi unele de
egalitarism.
51
Ibidem, pagina 41.
52
Ibidem, pagina 45.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Funcţiile complexe pe care familia, spre deosebire de alte grupuri, le-a îndeplinit
de-a lungul timpului, precum şi rolul pe care aceasta îl joacă pentru indivizi şi pentru societate
au transformat-o într-un grup specific, deosebit de celelalte grupuri.
Functiile familiei s-au manifestat diferit de-a lungul timpului. Factorii care au
influenţat modificarea funcţiilor familiei pot fi interni sau externi. Ca factori externi Iolanda
Mitrofan şi Cristian Ciupercă53 au identificat:
53
Mitrofan, Iolanda, Ciupercă, Cristian, operă citată, pagina 32.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Jaques Sabran56 distinge două funcţii: funcţii fizice (de reproducere, economică şi
de protecţie) şi funcţii culturale (de educaţie, de asigurare a bunăstării membrilor familiei).
Şi Traian Herseni57 identifică tot două funcţii ale familiei: creşterea copiilor şi
completarea social economică a soţilor cu scopul de a forma o unitate socială eficientă.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
59
Engel apud Voinea, Maria, operă citată, pagina 44 – 48.
60
Voinea, Maria, operă citată, pagina 48.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
După 1990 în România, structura familiei a suferit modificări, drept pentru care au
apărut noi tipuri familiale. Caracteristica ce este comună tuturor configuraţiilor noi este aceea
că nici una nu îndeplineşte toate funcţiile familiei clasice, având tendinţa de a le maximaliza
pe unele şi de a le minimiza pe altele. Iolanda Mitrofan şi Cristian Ciupercă61 prezintă tipurile
constitutive ale familiei restructurate şi funcţiile pe care acestea le îndeplinesc:
61
Mitrofan, Iolanda, Ciupercă, Cristian, operă citată, pagina 49.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Celibat Minim
Cupluri fără Maxim
Neutru
descendent
Minim
Concubinaj Maxim
Neutru
Minim
Familii Maxim
Neutru
monopa-
Minim
rentale
Căsătorie Maxim
Neutru
deschisă
Minim
Familii Maxim
Neutru
reconstituite
Minim
Familii Maxim
Neutru
reorganizate
Minim
Primul agent de socializare în orice societate este familia atât din punct de vedere
al procesului, cât şi ca influenţă fundamentală asupra personalităţii individului.
62
Ibidem, pagina 53 – 54
63
Mihăilescu, Ioan, Sociologie generală, Ed Universităţii, Bucureşti, pagina 207.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Socializarea copiilor s-a facut secole de-a rândul prin intermediul unor procese de
învăţare ca: imitaţia diferenţială, întărirea diferenţială, procese ce plecau de la premisa că un
copil devine matur numai când poate imita modelul de rol pe care părintele de acelaşi sex îl
oferea.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Tată modern
Flexibilitate
Socializare îngăduinţă
echilibrată
nesupraveghere
Mamă
Mamă
modernă
tradiţională
Rigiditate
Socializare
autoritate
echilibrată
control
Tată
tradiţional
tradiţionalitate al părinţilor64
Socializarea familială are un rol esential pentru integrarea socială a copilului. Dacă
acest proces, care are loc în familie, înregistrează un eşec atunci consecinţele (negative) apar
la nivelul comunităţii, dar şi la nivelul societăţii. Deşi, în mod normal, socializarea în familie
aderă la normele şi valorile promovate de către societate pot exista şi excepţii. Copiii a căror
socializare familială nu este convergentă cu normele impuse de către societate vor fi
neintegraţi şi tot timpul în conflict cu societatea.
64
Mitrofan, Iolanda, Ciupercă, Cristian, operă citată, pagina 63.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
De la un autor la altul funcţiile familiei diferă, însă în orice clasificare este inclusă
şi funcţia de socializare a familiei, chiar dacă nu este astfel denumită.
65
Voinea, Maria, operă citată, pagina 48.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Copilul este plasat în societate conform statutului social al familiei în care s-a
născut, fiind influenţat de aceasta în relaţionarea cu ceilalţi indivizi, precum şi în realizarea
profesională şi socială. Nu de puţine ori există diferenţe în modul în care este tratat copilul
unei mame nemăritate şi copilul unei familii în care ambii părinţi au o cariera strălucită.
Familia reprezintă punctul de reper în condiţia indivizilor şi în manifestarea atitudinilor
morale şi comportamentale. Statutul familiei determină forma de socializare a copilului pentru
că rolul familiei este unul activ ce transmite elementele subculturii respective.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
66
S. L. Bem (1974)- apud Cristian Ciupercă (2000, 89)
67
Mihăilescu, Ioan, operă citată, pagina 208.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Capitolul al III
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Oricare ar fi forma ei, infidelitatea conjugala este una din crimele cele mai grave
care pot murdari constiinta religioasa. Caracterul abominabil al adulterului apare mai ales
cand e privit in lumina eternitatii, neavand din acest punct de vedere nimic banal in el. Dar
gravitatea lui e marcata si din alte considerente. Calcand in picioare drepturile cele mai sacre
inscrise in suflet de Dumnezeu insasi, adulterul, pe cale de tradare si sperjur, rapeste si
prostitueaza un trup ce este propietatea altuia, aduce dezolare si ruina in societatea domestica,
otraveste izvoarele vietii, dispretuind legile privitoare la propagarea neamului omenesc,
corupe bucuriile si satisfactiile paternitatii, ruineaza natura. Dupa toate acestea, nu-i de mirare
ca popoarele, care au ajuns consiente de efectele adulterului, chiar acelea care priveau la
inceput desfraul ca pe un act indiferent din punct de vedere moral, l-au urmarit si pedepsit fara
crutare. (Fenomenele orgiastice, care sunt si ele fapte deosebit de grave, dupa cum am vazut
intr-o lucrare anterioara, apartin unui alt registru social), La romani, inaintc de a fi vorba de
instaurarea codului lor juridic, pacatul adulterului se pedepsea cu implacabila severitate.
August face o legc in carc declara adulterul ca o crima sociala, dictand exilul celor care se
faceau vinovati. Mai tarziu, nu se stie in ce epoca, pentru acest pacat a fost prevazuta
pedeapsa cu moartea.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
la femeie, poftind-o, a si savarsit adulter cu ea in inima lui" (Mat V, 27-28) Iisus nu se opreste
la condamnarea faptului material. Ca totdeauna, cuvantul Sau priveste o intelegere ce urca de
la trup la suflet, de la carne la vointa, de la ceea ce se vede la ceea ce nu se vede, de la
temporal la etern. In dorinta tradarea e deplina, pentru ca ea se refera la un fapt de ordin
spiritual. Barbatul nu se uneste doar cu trupul femeii, ci si cu sufletul ei. Daca acest suflet este
pierdut pentru barbat, barbatul a pierdut cea mai pretioasa parte din femeia sa, am putea spune
ca a pierdut totul. Totul e spiritual. Cine vrea sa se pastreze curat, trebuie sa alunge din
sufletul lui umbra oricarei pofte trecatoare. Numeroase texte din Noul Testament condamna
adulterul, dar nici unul nu patrunde atat de adanc.
339 de fiul lui Constantin, care a interzis apelul contra sentintei si a stabilit impotriva
adulterilor pedeapsa rezevata paricizilor. Sub Teodosie, vinovatii erau condusi public intr-un
loc de prostitutie. Acest Imparat a prescris sa se grabeasca instructia proceselor dc adulter. Tot
influenta crestinismului a tins sa aplice sotului vinovat de adulter o pedeapsa de la care nu
avea dreptul sa se sustraga. Din punct de vedere civil, el devine pasibil de pedeapsa cu
moartea si numai in cazul in care avea descendenti pana la al treilea grad i se cruta averea. In
acelasi timp, legislatia aceasta se arata mai putin severa fata de sotie, care va fi de aici inainte
inchisa intr-o manastire vreme de doi ani. Daca dupa acesti doi ani, sotul nu o primea,
casatoria era considerata desfacuta, femeia era tunsa si inchisa in manastire pentru restul vietii
sale. Manastirea primca averea sa, dupa ce sotul isi lua partea, suma egala cu o treime din
zestrea sotiei. Nu avem dovezi ca femeia trebuia sa primeasca lovituri de vergi inainte de a fi
inchisa in manastire. Imparatul Leon Filozoful a decretat, la randul sau, ca vinovatilor de
adulter sa li se taie nasurile si sa nu se mai poata casatori niciodata. Cu privire la inchidcrca in
manastire, a fost adusa o usurare in sensul ca cei doi ani de sedere in manastire nu aduceau si
ruperea casatoriei, iar sotia indcpartata putea fi reluata de sot. Totusi, tatal pastra dreptul sau
vechi de a pedepsi cu moartea fiica sa vinovata.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
care reiese cu limpezime adevarul ca Biscrica a tinut totdeauna in mod strict la curatia vietii
conjugale.
Caderea in adulter isi are gravitatea sa si pentru barbati, putand fi urmarita mai ales
in configuratia pe care o prezinta moravurile in destramare. Despre adulter s-a spus ca el
modeleaza ceea ce pare prea ecxcesiv in ordinea fidelitatii, pentru acei soti pe care o tinerete
prea inzvapaiata, sau cel putin lasata totdeauna pe seama unei fantezii capricioase, i-a pregatit
prost pentru o credinciosie exacta. Frecventa adulterului la barbati e mult mai mare decat la
femei, uneori ajunge pana acolo incat in multe medii, cu toata propovaduirea preceptelor
evanghelice, e considerata ca o greseala mica de tot si sotul crede ca e achitat de obligatiile
sale daca salveaza aparentele. Aceste aparente pot fi constituite de observarea exterioara a
unor obiceiuri si "practici traditionale". Astfel, este admis ca femeia este obligata sa pastreze
fata de sot fidelitatea inimii si a trupului, dar sotul se crede despovarat de ele, mai mult, "sotia
prudenta nu trebuie sa caute sa cunoasca aventurile sotului ei si e chiar bine sa tina ochii
inchisi. Si daca in dauna acestei recomandari ea ajunge sa cunoasca poznele sotului, morala
practica ii creeaza obligatia de a rabda, de a ierta si de a lucra ca si cand nu s-ar fi intamplat
nimic. Din contra, in caz de adulter savarsit de femeie, nimeni nu crede ca barbatul trebuie sa
rabde si sa ierte". Morala care pretinde sotului incornorat sa scape de ridicol, sa ceara imediat
inlaturarea legaturii nepermise sau sa pedepseasca cu strasnicie pe vinovat, are legaturi
organice cu conceptia care face din femeie un simplu partener necesar barbatului in vederea
potolirii concupiscentei. Taina iubirii sponsale e redusa la un contract inserat intr-un context
juridic, in care partile sunt conditionate de elementele naturii lor specifice.
3.2.2. Homosexualitate/lesbianism
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Patima desfranarii, agent distructiv al eului conjugal. Mai inainte de orice, prin
desfrau intelegem actul de tradare a fidelitatii conjugale, concretizat in savarsirea faptei ilicite,
de catre unul dintre soti sau de amandoi in acelasi timp. Insa, intelegem si "patima
distrugatoare"' starea sufletului in care, sfintenia unirii conjugale fiind distrusa, concupiscenta,
substanta atractiei erotice, devine obisnuinta. In concupiscenta se cuvine, de asemenea, sa
vedem acel amestec de senzatii si atractii care stapaneste pe cineva atunci cand placerea
trupeasca sta deasupra ratiunii, pe care o intuneca si o inseala. Devenind o a doua natura a
omului si dobandind o autonomie si putere deplina in forul sau launtric, patima transforma
integral o persoana intr-un obiect de placere. Invers decat in cazul iubirii, dorinta erotica este
atrasa si influentata numai de imaginea sensibila a fapturii indragite. Actele de seductie nu au
nimic personal in ele, de aceea consecintele lor sunt grave si se rasfrang puternic atat asupra
vietii trupesti, cat si asupra celei sufletesti. Sfantul Ioan Gura de Aur considera ca fascinatia
ce o trezeste in oameni patima dcsfranarii este o posedare din partea spiritelor rele.
Voluptatea si moartea sunt unite tainic intre ele prin desfrau. Caci
desfraul nu este numai izvorul placerii, ci si al mortii. Prin desfrau se propaga
concupiscenta si tot prin el apare si moartea. Preludiul mortii este durerea. Nimeni
nu poate sa rupa cercul de fier al pIacerii si al durerii, cum ne spune Sfantul
Maxim Marturisitorul, ca sa ramana numai cu voluptatea. Aceasta inlantuire poate
fi insa biruita in Hristos, care ne ofera o iesire din ea in libertatea Sfantului Duh.
Ceea ce genereaza voluptatea poarta cu sine moartea. Inainte de moarte,
pervertirea trupului si bolile voluptatii patrund in adancul firii, atingand arborele
genealogic. Delectarea unirii vinovate este totdeauna o delectare otravita. In ea
rezida suferinta sperantei distruse, o tradare a vesniciei celei bune de dragul celei
rele, in ea moare ceva fara sa se nasca nimic. Arhaicele manitestari orgiastice erau
semnificativ sterile. Cabinetele de planificarc a familiei din zilcle noastrc, sunt
scoli ale mortii, oficine ucigatoare de prunci. In adancimile actului afrodisiac
impersonal se descopera cooperarea intentionat inconstienta dintre emotia artificial
sterila si nimicire sau moarte. Eliberarea sotilor din captivitatea concupiscentei, in
cazul nostru, inseamna eliberarea din conditia caderii, ruperea cercului vicios al
placerii si durerii in numelc altei legaturi dintre ele. Iesirea lor din infinitatea
“patimii distrugatoarc" in spatiul castitatii si al vesniciei. In eul conjugal se afla
maxima incordare a energiei umane in masura sa inaugureze aceasta eliberare, iar
in iubire este remediul concupiscentei dezunirii si al sterilitatii voluntare. Caci
aceste rele din urma nu pot fi in nici un fel suprimate, decat ontologic depasite
intr-un alt mod de existenta
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
- scăderea natalităţii;
68
Zamfir, Elena şi Zamfir, Cătălin, Politici sociale. România în context European, Editura Alternative,
Bucureşti, 1995, pagina 165.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
69
Mitrofan, Iolanda, Ciupercă, Cristian, operă citată, pagina 74.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
70
Cristina Ştefan (2001, 5)
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Un alt motiv al riscului sărăciei ar putea fi lipsa contribuţiei unui părinte la bunăstarea familiei
fie datorită faptului că este şomer sau divorţat, fie datorită faptului că a decedat sau este
bolnav. Pentru Doru Buzducea „marginalizarea şi excluderea socială se referă la
„împingerea” anumitor indivizi sau grupuri sociale spre izolare şi acces limitat la formele de
putere socială, economică, politică şi la resursele comunităţii respective.”71 Excluderea socială
reprezintă fenomenul social major al contemporaneităţii pentru că el relevă apariţia unor noi
probleme sociale şi necesitatea de a schimba ceva din punct de vedere social.
Cristina Ştefan72 defineşte familia monoparentală ca fiind „un tip de familie format
dintr-un părinte şi copilul său/copiii săi”. Acest tip de familie este considerat deseori o abatere
de la familia nucleară care este formată din soţ, soţie şi din copiii lor care sunt minori.
În analiza familiei monoparentale s-au conturat două puncte de vedere. Din punct
de vedere sociologic această familie este considerată un grup social ce se constituie pe baza
relaţiilor de rudenie legate între un părinte (cel singur) şi copilul/copiii săi. Este un grup
primar ai cărui membrii întreţin relaţii directe şi formale. Acest grup se caracterizează prin
stări afective, aspiraţii şi valori comune.
71
Doru Buzducea (1999, 55)
72
Cristina Ştefan (2001, 6)
C
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
În ziua de azi divorţează mai mulţi oameni decât în trecut. Dacă în urmă se
considera că soţii, chiar dacă nu se înţeleg trebuie să rămână împreună de dragul copiilor, în
prezent, percepţia globală a societăţii asupra divorţului s-a schimbat în mod radical. Divorţul
nu mai este privit negativ, ci ca o soluţie la o situaţie critică. La Recensământul din martie
2002 numărul femeilor divorţate cu copii era de 392668. S-a observat faptul că cu cât numărul
copiilor este mai mic cu atât divorţurile sunt mai frecvente. Separarea afectează existenţa
partenerilor prin resursele economice, statutul rezidenţial, proiectele sau stilul de viaţă,
determinând schimbări importante pe plan spiritual şi afectiv. Motivele divorţului pot fi foarte
diferite în funcţie de vârsta partenerilor, de statusul economic şi socio-profesional, de
resursele lor spirituale etc.. De cele mai multe ori motivele se bazează pe existenţa unor
resentimente, pe conştientizarea faptului că relaţiile maritale au devenit stresante, intolerabile
şi singura modalitate de a le pune capăt este divorţul. În general femeile sunt părinţi singuri şi
asigură custodia copiilor. Există totuşi şi câteva situaţii în care femeile divorţate încredinţează
custodia copiilor.
o disoluţia şi eroziunea;
o separarea premergătoare;
o disoluţie legală;
o acomodarea în perioada de după divorţ
Cristian Ciupercă73 a identificat cele trei motive pentru care un cuplu se
desparte:
o banii;
o sexul;
B
o dragostea
În figura 2 este redată relaţia dintre bani – dragoste – sex.
73
2000) Sursa: Cristian Ciupercă (2000, 107)- cuplu
Referate-4all.ro
D S
Referate de nota 10
Divorţul are efecte traumatizante asupra foştilor parteneri, dar mai ales asupra
copiilor, din cauza:
74
(Nicolae Grosu, 2000)
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Structural
Doi părinţi Părinte singur
75
Marin Preda
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Interacţional Interacţional
Psihologic Psihologic
Prezenţă A B Prezenţă E F
Absenţă C D Absenţă G H
76
Sursa: Cristian Ciupercă (2000
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Tipul G reprezintă tipul de familie în care părintele este absent psihologic pentru
că nu se mai implică în problemele familiei, dar interacţionează cu membrii acesteia. Poate fi
un părinte care locuieşte în aceeaşi casă cu fosta sa familie.
Reacţia copiilor la separare este variabilă, în funcţie de mai mulţi factori: vârstă,
timpul care a trecut de la divorţul părinţilor, climatul ce caracterizeză relaţiile părinţilor în
timpul divorţului şi după etc. .
În funcţie de vârstă, copiii mici vor fi cei mai afectaţi. Dezvoltarea lor generală e
bulversată, pe de o parte devenind neascultători, chiar agresivi, mai puţin afectuoşi, iar pe de
altă parte par a deveni dependenţi. La copiii de şase-opt ani se constată existenţa unor
sentimente de tristeţe, frustrare, anxietate şi confuzie. Ei trăiesc acut un conflict de loialitate,
cautând contactul cu părintele absent. La această vârstă băieţii par mai vulnerabili, având
probleme şcolare şi de integrare socială. La copiii de 9-12 ani conştiinţa separării părinţilor
este mai clară, iar ei se manifestă mai discret, fiind capabili să lupte împotriva stărilor
77
Mitrofan, Iolanda, Ciupercă, Cristian, operă citată, pagina 235.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
psihologice care-i domină. Totuşi, ei trec adesea prin stări de anxietate, ruşine, durere şi un
sentiment al neputinţei care se poate exprima prin furie la adresa părintelui considerat de ei
vinovat sau împotriva ambilor părinţi. În adolescenţă, reacţiile la separarea părinţilor îmbracă
o gamă mai diversă; de la furie, tristeţe şi sentimente de ameninţare şi nelinişte în privinţa
viitorului, la decepţie, indignare sau chiar dispreţ pentru părinţi.
Fiind pus în situaţia de a rămâne cu un părinte (de cele mai multe ori cu mama) el
îl va învinovăţi pe celălalt sau se va învinovăţi pe sine însuşi pentru că sentimentele sale vor fi
de respingere, vinovăţie, neputinţă. Aceste sentimente îl vor face antisocial, revoltat, nevrotic
sau complexat.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
deficitară, mai ales din punct de vedere al orientării către un viitor personal şi al relaţiilor
extrafamiliale. Insuficienţa paternă lasă amprente crude asupra copilului, iar socializarea lui
are şanse foarte mari să fie deficitară. Concluzia generală este aceea că absenţa părinţilor
poate genera probleme de identitate pentru copil.
Părintele nu trebuie să-şi arate niciodată superioritatea faţă de copil pentru că acest
lucru îi poate descuraja sau intimida foarte mult. Copiii simt nevoia să fie mereu în atenţia
adulţilor, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să-i lăsăm să cunoască efectele reale ale
acţiunilor lor. Libertatea de mişcare este un factor deosebit de important pentru dezvoltarea şi
pentru maturizarea lor socială.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
În cazul în care familia monoparentală este condusă de tată, copiii au mai puţine
atribuţii în ceea ce priveşte treburile casei pentru că părintele caută ajutor în afara cadrului
familial şi de aceea sprijinul copiilor este mai redus decât în familiile conduse de mamă.
Acest lucru se datorează:
şi din familii destrămate şi au căutat să evidentieze diferenţe statistice între grupuri. Totuşi,
rezultatele obţinute nu au fost concludente datorită mai multor factori:
minim de subzistenţă. O astfel de măsură este schimbarea locuinţei cu una mai mică şi care
necesită cheltuieli mai mici. Deşi apar avantaje financiare, evoluţia copilului poate fi
influenţată negativ. Mutarea într-un cartier mai ieftin caracterizat de sărăcie şi delicvenţă va
influenţa comportamentul membrilor familiei. Datorită faptului că părintele singur îşi va putea
supraveghea mai puţin copiii decât ambii părinţi există o posibilitate foarte mare ca cei mici
să cadă pradă unor influenţe negative.
Capitolul al V – lea
79
Zamfir, Elena, Zamfir, Cătălin, operă citată, pagina 22.
80
Pop, Luana, Curs de politici sociale, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Bucureşti, 2001.
81
Catslin Zamfir
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
partea societăţii pentru că întotdeauna condiţiile în care aceştia se formează şi se dezvoltă vor
influenţa dezvoltarea unei comunităţi sănătoase. Ei sunt singurii indivizi care nu pot respecta
regula conform căreia orice membru al societăţii trebuie să-şi asigure condiţii normale de
viaţă prin efort propriu. Ei au tot dreptul să beneficieze de o protecţie suplimentară faţă de alte
grupuri pentru că nu sunt o sursă aducătoare de venit ci una de consum, fiind dependenţi de
cei din jurul lor.
Necesităţile unei familii cu copii sunt mult mai mari decât ale unei familii fără
copii şi pe lângă trebuinţele obişnuite se mai adaugă şi altele specifice. De aceea, cerinţele
familiei care are copii sunt mai mari, atât sub aspect material-economic, cât şi sub aspect
emoţional-afectiv şi educaţional-formativ. Aceste necesităţi pot fi de natură economică,
morală, socio-culturală, de educare a copiilor etc.. Lipsa lor poate favoriza apariţia unor
tensiuni în cadrul familiei şi o pot face vulnerabilă, contribuind la apariţia unor situaţii de risc
care se vor transfera şi asupra copilului. Având în vedere că acesta nu se poate apăra singur,
este nevoie de soluţii care să-l protejeze de procesele sociale de natură distructivă. Familia
descompusă măreşte riscurile membrilor săi precum şi nevoia de ajutor social. Este o familie
care nu poate utiliza eficient ajutorul social pe care colectivitatea îl oferă şi există riscul ca
acest suport să nu fie folosit în mod adecvat.
Suport material universal pentru familiile cu copii care constă în: alocaţii
pentru copii, reduceri de impozite, asigurarea unor condiţii decente de viaţă;
Educaţie gratuită şi sprijinirea participării şcolare a copiilor care provin din
familii sărace şi cu mulţi copii;
Asistenţă medicală gratuită;
Protecţie socială pentru copii cu handicap fizic şi mental;
Sprijin educativ şi de integrare pentru copiii delicvenţi;
În ultimii ani, în România, strategia politică a avut următoarele elemente:
Planul naţional de acţiune în favoarea copilului adoptat de Guvern în 1995;
Strategia Departamentului de Protecţie a copilului, adoptată de Guvern în
1997;
Măsuri de sprijin financiar a familiilor cu copii promovate de Ministerul
Muncii şi Protecţiei Sociale în 1998-1999;
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Lipsa unui cadru general coerent, integrat privind politici sociale unitare de
protecţie a copilului şi a familiei în dificultate, ţinând cont de structura
complexă a nevoilor lor;
Fragmentarea sistemului de protecţie pentru copil şi familie între
numeroase ministere, instituţii, agenţii, organizaţii;
Lipsa unui sistem de servicii publice de asistenţă socială specializate pe
nevoile copilului şi ale familiei;
Înregistrarea unor eşecuri evidente în procesul de dezinstituţionalizare a
copilului;
Adoptarea unor măsuri de sprijin pentru copil, cel mai adesea sub
presiunea urgenţelor sau a factorilor externi;
Dispersia responsabilităţilor factorilor de decizie guvernamentali şi locali
pentru protecţia copilului.82
În condiţiile de relansare economică situaţia copilului reprezintă un obstacol
important. Problemele cu care se confruntă un copil în prezent, nu se datorează numai
decăderii economice din ultimii 12 ani, ci şi deficitului de politici sociale pentru copii. În
comparaţie cu celelalte ţări ce trec prin perioada de tranziţie, România a alocat cheltuieli
sociale publice inferioare în raport cu PIB-ul, faţă de Polonia, Ungaria, Slovenia, Slovacia
etc., concentrându-se prea puţin pe protecţie socială. Există o mare diferenţă între importanţa
acordată politicii sociale în România spre deosebire de tările U.E şi ţările în tranziţie post-
comunistă. La nivelul U. E. cheltuielile sociale publice totale însumează 30% din PIB, iar în
Suedia ajung până la 40%. Aşadar, în tările U.E., statul bunăstării sociale reprezintă o
componentă structurală a societăţii.
82
(Elena Zamfir, 2000, p 29)
83
Ioan Mărginean
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
resurselor alocate şi utilizate prin creşterea proporţiei cheltuielilor sociale în bugetul public şi
în PIB, dar fără marirea fiscalităţii.
84
Sursa: Mărginean, 2002,op cit
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Alocaţiile suplimentare pentru familiile cu doi sau mai mulţi copii care au
rolul de a reechilibra parţial resursele cu nevoile. Datorită nivelului lor scăzut au însă un efect
neglijabil pentru dezvoltarea copiilor.
Sistemul de venit minim garantat introdus în ianuarie 2002;
Alocaţii suplimentare acordate doar familiilor sărace pentru susţinerea
partială a cheltuielilor de întreţinere pe timp de iarnă;
Un sistem de ajutoare de urgenţă atribuit din fondul de solidaritate socială;
Alocaţii speciale pentru copii cu handicap şi pentru îngrijirea persoanelor
cu handicap;
Sprijin pentru familiile monoparentale.
La 24 octombrie 2003 s-a aprobat Ordonanţa de Urgenţă privind alocaţia familială
complementară şi alocatia de susţinere pentru familia monoparentală. Alocaţia de susţinere se
acordă familiilor monoparentale, adică acelor familii formate dintr-o persoană singură şi
copiii acesteia care au până la 18 ani şi care locuiesc împreună cu aceasta . Persoana singură
este persoana care este :
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Necăsătorită;
Văduvă;
Divorţată;
Soţul/soţia este declarat/ă dispărut/ă prin hotărâre judecătorească;
Soţul/soţia este arestat/ă preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau
execută o pedeapsă privativă de libertate, neparticipând la întreţinerea copiilor;
Nu a împlinit 18 ani, aflându-se într-o situaţie de mai sus;
A fost numită tutore sau i s-a încredinţat ori dat în plasament unul sau mai mulţi
copiii şi este necăsătorită, văduvă sau divorţată, cu excepţia asistentului maternal profesionist.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
procesul de constituire a familiei. Numărul în continuă scădere a căsătoriilor din ultimii ani se
datorează următorilor factori:
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Tabel 4. Numărul născuţilor vii şi structura după starea civilă a mamei, pe medii
rezidenţiale, 1996-200185
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
esenţial al unei politici sociale eficiente. Cu toate acestea, sistemul institutional actual de
asistenţă socială nu are capacitatea de a rezolva optim noile probleme, nefiind suficient de
bine structurat. Acesta este motivul existenţei unui imens decalaj între capacitatea de
intervenţie a statului în situaţiile de criză ale familiilor cu copii.
Capitolul al VI – lea
Cercetare
6. 1. Studii de caz
La scurt timp după decesul soţiei, subiectul îşi găseşte o concubină şi petrece din
ce în ce mai mult timp în apartamentul acesteia. Copiii nu sunt de acord, nu au relaţii de
simpatie cu aceasta, dar o acceptă de dragul tatălui. Atribuţiile casei (curăţenia, cumpărăturile
şi uneori chiar hrana) rămân responsabilitatea copiilor care se gospodăresc singuri. Uneori,
concubina găteşte şi face curăţenie pentru a-i ajuta pe aceştia.
Relaţiile tatălui cu copiii săi se schimbă: certurile cu fiica sunt frecvente la început
din cauza concubinei cu care acesta se afisează din ce în ce mai des. Cu timpul, însă aceasta
începe să accepte situaţia. În relaţia cu fiul său tatăl a fost autoritar: “Deşi parea că s-a
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
maturizat brusc dupa moartea sotiei, l-am supravegheat atât eu, cât şi sora lui pentru a evita un
eşec şcolar“. Amândoi copiii au avut rezultate şcolare bune şi au fost admişi la facultatea la
care au visat. După casătoria fiicei, şi mutarea acesteia la sotul său, baiatul rămâne aproape
singur în apartament, având în vedere faptul că tatăl stă acasă doar o zi sau două pe
saptămână. Cheltuielile casei le acoperă în totalitate tatăl, însă de apartament (curăţenie,
spălat, hrană) se ocupă fiul. Totuşi, pentru că are nevoie de “bani de buzunar” băiatul
munceşte temporar atunci când serviciul nu îi afectează timpul alocat pentru facultate. Are
prieteni mulţi care l-au susţinut moral la decesul mamei şi cu care îşi petrece aproape tot
timpul liber.
Astăzi, după ce fiica a absolvit o facultate, s-a căsătorit, are un copil, iar băiatul
este student, tatăl se mândreşte cu copiii săi: “deşi nu au avut sprijinul mamei, copiii mei s-au
realizat.”
La vârsta de 8 ani, tatăl său părăseşte familia. Cu mama ,,nu am discutat niciodată
deschis despre el, dar bănuiesc că a fost vorba de altă femeie.” A avut o copilărie grea, lipsită
de orice contact cu tatăl pe care ,,nu l-am mai văzut de atunci”. Rudele nu i-au ajutat, iar
mama sa, deşi muncea, câştiga putin. Nu i-a plăcut şcoala, abia a terminat liceul , iar la 18 ani
îl cunoaşte pe C. S. cel cu care va face o fetiţă. ,,Când am rămas însărcinată am hotărât să
amânăm cununia civila pentru că nu aveam bani suficienţi”. După naşterea fetiţei, relaţiile se
înrăutăţesc din cauza lipsei banilor, având în vedere că numai el muncea. Certurile devin
frecvente, iar ruptura se produce pentru că tatăl nu mai doreşte să-şi asume responsabilitatea
unui copil.
Pentru mamă, fără servici, cu un copil de aproape doi ani, “totul mi se părea fără
speranţă. Eram speriată şi nu ştiam ce să fac.” Primeste ajutorul mamei care se implică în
creşterea fetiţei şi în cele din urmă găseşte şi servici. Deşi programul este încărcat şi lipseşte
de acasă 4 zile /săpt. este mulţumită că poate câştiga bani pentru creşterea fetiţei.
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Fetiţa a obtinut rezultate foarte bune la grădiniţă şi s-a integrat repede în colectivul
grupei, făcându-şi foarte mulţi prieteni. Manifestă o preferinţă pentru activităţile artistice şi
matematice, dar participă activ şi la celelalte activităţi desfăşurate de educatoare. Fetiţa îşi
doreşte mult să frecventeze grădiniţa în fiecare zi pentru că acolo are mulţi prieteni cu care se
poate juca, dar simte foarte acut lipsa mamei, deşi în tot acest timp bunica o supraveghează. În
ciuda faptului că petrece puţin timp cu copilul, mama ştie întotdeauna ce s-a petrecut în lipsa
ei acasă sau la grădiniţă pentru ca fetiţa îi povesteşte amănunţit. Au o relaţie foarte apropiată
şi timpul petrecut împreună este valorizat pentru plimbări în oraş, vizite la grădina zoologică,
jocuri şi alte activităţi pe care fetiţa le preferă. Subiectul se interesează frecvent de evoluţia
copilului pentru că doreşte ca fiica sa să obţină rezultate şcolare bune.
Bunica este cea care se ocupă de creşterea copilului, atât în ceea ce priveşte
frecventarea grădiniţei, cât şi în ceea ce priveşte satisfacerea celorlalte nevoi. Mama încearcă
să îi asigure fetiţei un trai decent, însă ,, sunt multe lucruri pe care nu pot să i le ofer.”
Nu s-a gândit la o relaţie stabilă şi mai ales la căsătorie pentru că nu are timp şi
“oricum pentru mine importantă este fetiţa mea căreia vreau să-i ofer un exemplu bun.”
Se căsătoreşte la vârsta de 18 ani şi, fiind din provincie, se mută împreună cu soţul
într-un apartament dăruit de mama acestuia în Arad. La vârsta de 19 ani naşte o fetiţă. Pentru
a asigura o situaţie economică mai bună a familiei soţul munceşte în diferite oraşe din ţară
fiind plecat foarte mult timp de acasă. C.D. este nevoită să crească aproape singură copilul
având în vedere că tatăl lipseşte de acasă cu lunile. Situaţia financiară a familiei este bună şi
primesc ajutoare şi de la ţară unde locuiesc părinţii ei şi ai soţului. Când fetiţa împlineşte şase
ani tatăl părăseşte ţara pentru a munci în străinătate, deşi cuplul aştepta al doilea copil. Timp
de doi ani subiectul creşte singură copiii: ,,Mi-a fost foarte greu, dar nu am avut încotro”.
Avea servici, un copil de care trebuia să se ocupe îndeaproape, pentru că de abia începuse
şcoala, şi un nou născut. A ajutat-o şi mama ei la creşterea celui de-al doilea copil pentru că
nu se putea descurca singură. Pe timpul vacantei de vară fetiţa, şi mai târziu şi băiatul, stăteau
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
la ţară, la părinţii mamei şi uneori la părinţii tatălui. Cu soţul lua legătura doar prin
corespondenţă şi nu se putea sfătui în probleme importante.
Cu copiii a fost foarte dură, nu au avut o relaţie foarte apropiată pentru că, fiind
nevoită să suplinească lipsa tatălui, nu avea timp foarte mult pe care să-l petreacă cu copiii
săi. ,,Aveam servici, o casă de întreţinut şi doi copii de crescut. Problemele mă copleşeau, dar
nu aveam voie să mă plâng”. Subiectul regretă că relaţia cu copiii a fost una superficială,
rece. Aceştia nu i-au împărtăsit gânduri, frământări, secrete ,, aşa cum poate alţi copii fac cu
mamele lor. Dar acum, când mi-am dat seama, este mult prea târziu să mă mai pot apropia de
ei.” Au învăţat bine, fata a devenit asistentă medicală, s-a căsătorit şi aşteaptă un copil, iar
băiatul este student. Relaţia dintre tată şi copii a fost una formală pentru că, fiind rar acasă, nu
aveau ocazia să petreacă mult timp împreună, să aibă relaţii apropiate.
În ceea ce priveşte căsnicia, sentimentele dintre cei doi s-au stins cu timpul, iar
relaţia s-a deteriorat datorită faptului că acesta a continuat să muncească în străinătate până în
anul 2003. În ţară acesta petrecea doar două trei luni /an, iar lipsa de comunicare i-a depărtat
pe soţi. Acum, când copiii sunt mari şi fiecare are viata sa cuplul întâmpină probleme: nu pot
comunica şi fiecare ,,îşi vede de viaţa sa”. Nu s-au gândit la divorţ pentru că ,,suntem
căsătoriţi de atâţia ani”, dar pe soţi nu îi mai leagă nimic.
S-a căsătorit la 20 de ani deşi pe soţ îl cunoştea doar de 7 luni. Ştia că are un
temperament impulsiv, dar era convinsă că asta nu le va destrăma căsnicia. Le-a mers foarte
bine timp de doi ani, până la naşterea copilului când absenteismul soţului de acasă a început s-
o deranjeze: ,,nu se preocupa deloc de copil, considera că aceasta era numai sarcina mea.” În
grija sa era totul: casa, îngrijirea copilului, deciziile importante. Soţul ajungea acasă uneori la
miezul nopţii, deşi programul său de lucru se termina mult mai devreme şi nu aveau timp să
se sfătuiască pentru a rezolva problemele zilnice ale oricărei familii. În plus, banii pe care
acesta îi câştiga nu erau aduşi în totalitate acasă. Reproşurile soţiei generau scandaluri din
partea soţului care considera că aceasta ,,nu are dreptul să-i ceară socoteală pentru ceea ce
face el.” După un an a lovit-o prima dată. Şi-a cerut scuze, a promis că nu se va mai întampla
şi viaţa şi-a reluat cursul normal. Soţul nu şi-a ţinut însă promisiunea, bătăile au devenit
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
frecvente, iar subiectul le-a acceptat pentru că ,, am fost nevoită să merg mai departe pentru
copil. Acum îmi pare rău, trebuia să plec de la început, să nu accept umilinţele.”
6. 2. Biografie socială
A. C., s-a născut în comuna Horia, în anul 1960. Este al doilea copil al unei familii
de ţărani simpli. Urmează şcoala cu clasele I-VIII în sat, acolo unde învaţă şi fratele său care
este cu şase ani mai mare. După terminarea şcolii generale, părinţii o îndrumă să urmeze
şcoala profesională de marochineri pe care o termină în 1978. Este repartizată la o unitate din
Bucureşti şi face naveta în fiecare zi pentru a ajunge la muncă. Câştigă foarte bine la început
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
şi este mulţumită. În anul 1976 fratele se căsătoreste şi, doi ani mai târziu, soţia acestuia naşte
un băiat. În anul 1983, tatăl decedează în urma unui atac de cord şi este nevoită să suplinească
lipsa acestuia ajutându-o şi pe mamă în gospodărie şi la munca câmpului. Relaţiile cu fratele
sunt tensionate pentru că acesta, deşi locuieşte în aceeaşi curte nu se implică în treburile
gospodăresti. În plus, pe lângă gospodărie şi servici subiectul trebuie să îl supravegheze şi pe
fiul fratelui pentru că acesta fiind divorţat nu se ocupă de copil deşi îi asigură custodia. La
început nu este de acord cu această situaţie, dar cu timpul se ataşează foarte mult de băiat, şi
nefiind căsătorită vede în nepot propriul copil.
În anul 1993 îl cunoaşte pe viitorul său soţ pe care îl acceptă, deşi acesta
lucrează sporadic şi nu are o situaţie materiala satisfacatoare, pentru că îşi doreşte căsătoria.
Înainte de nuntă are cu acesta o relaţie de câteva luni, timp în care nu îl cunoaşte foarte bine,
având în vedere că se întâlneau o dată/ de două ori pe săptămână. Soţul se mută la subiect
imediat după căsătorie pentru că, neavând părinţii în viaţă, locuia cu chirie. Fiind crescută în
spiritul muncii aceasta îşi dorea un soţ harnic pe care să se poată sprijini în gospodărie. Speră
că, în timp, acesta îşi va găsi un serviciu stabil şi că se vor înţelege foarte bine. După căsătorie
soţul îşi schimbă radical comportamentul. Nu doreşte să-şi găsească un servici stabil şi nici nu
o ajută în gospodărie sau la munca câmpului. O vreme subiectul acceptă situaţia pentru a
evita divorţul. Certurile sunt frecvente în familie şi uneori soţul pleacă de acasă cu zilele fără
să-i spună unde merge. În anul 1996 se naşte primul lor copil: o fetiţă. Situaţia se înrăutăţeşte
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
pentru că soţul nu îi este de ajutor nici în creşterea copilului. Nevoia de bani este din ce în ce
mai acută, problemele sunt multiple: soţul nu lucrează, în gospodărie nu o ajută nimeni,
copilul necesită supraveghere atentă la aceasta vârstă. Lipsa de orice responsabilitate a soţului
o determină să intenteze divorţul care se pronunţă în anul 2000. După plecarea acestuia
,,lucrurile merg mai bine. Fetiţa a mai crescut şi mi-e mai uşor, mai ales că mă mai ajută şi
vecinii care mai au grijă de ea cât lipsesc eu”. Situaţia financiară s-a ameliorat pentru că
familia beneficiază de alocaţia de susţinere pentru familiile monoparentale, dar şi de alocaţia
copilului. Pe lângă aceşti bani mai câstigă şi de la servici ,,o sumă mică, este adevărat, dar
banii îmi prind bine.” Astăzi regretă faptul că s-a grăbit să se căsătorească fără să-l cunoască
prea bine pe partener.
Concluzii
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Lipsa unui părinte micşorează vizibil veniturile familiei. Celălalt părinte este
nevoit să găsească soluţii pentru a suplini deficitul financiar. Alocaţia de susţinere care a fost
acordată familiilor monoparentale constituie un ajutor necesar. Există situaţii în care aceste
familii nu primesc ajutor moral sau financiar din partea rudelor, părintele singur fiind nevoit
să se descurce singur. Timpul pe care părintele îl petrece cu copiii se diminuează şi de aici
apar alte probleme. Riscul influenţării negative a minorilor este mare având în vedere că
minorul nu mai este supravegheat şi mamele îşi schimbă comportamentul, devenind autoritare
în relaţia cu copiii.
Relaţia dintre mamă şi copil se schimbă după producerea rupturii cu tatăl. Având
în vedere că mama este nevoită să preia toate atribuţiile pentru ca familia să funcţioneze
normal, acesta are nevoie de sprijin pentru ca să le poate îndeplini. Încercarea ei de a duce la
bun sfârşit sarcinile determină fie restrângerea sferei comportamentale specifice fiecărui rol,
fie exagerarea unor tipuri de conduită din sfera rolului matern. De foarte multe ori copilul cel
mare este cel care se implică în rezolvarea unor sarcini, devenind un sprijin important pentru
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
mamă, un suport emoţional, preluând rolul părintelui absent. Acest lucru determină o
maturizare timpurie a copilului.
BIBLIOGRAFIE
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Marc Auge (dir.) - 1975. - Les domaines de la parenté: filiation, alliance, résidence. - Paris:
Maspéro. - 139 p. - (Dossiers africains)
Referate-4all.ro
Referate de nota 10
Jonathan Friedman - 1992. - Cultural identity and global process. - London [etc.]: Sage. -
VIII, 270 p. - (Theory, culture and society)
Ulf Hannerz - 1996. - Transnational connections: culture, people, places. - London ; New
York: Routledge. - IX, 201 p. - (Comedia)
Referate-4all.ro