Abuz Si Violenta Domestica

PROIECT
Abuz si violenta domestica
Relația dintre abuzul psihologic și stilul de atașament
Andrei Andreea
Stuparu Ana-Maria
CRAIOVA
2021
CUPRINS
1
1. Argument pentru alegerea temei de cercetare ........................ pag. 3
2. Conceptualizarea termenilor………………………………… pag. 3
3. Obiectivele și ipotezele cercetării......................................... pag. 4
4. Metodologia cercetării
4.1. Metoda și instrumentul de lucru............................... pag. 5
4.2. Eșantionul.............................................................. pag. 5
4.3. Perioada de colectare a datelor................................. pag. 6
5. Rezultate...................................................................... pag. 6
6. Concluzii....................................................................... pag. 7
7. Anexă......................................................................... pag. 8
1.Argumentul pentru alegerea temei
2
Argumentul cel mai relevant pentru alegerea temei implică în mod direct motivația personală.
Inițierea acestei cercetări pornește din propriul interes și propria curiozitate legate de realitatea ce
stă în spatele persoanele abuzate psihologic, în mod general, de sănătatea relațiilor lor ulterioare și
a stilurilor de atașament, în mod particular.
Pe lângă aceste resurse date de interesul și pasiunea în relație cu tema, tot sub umbrela
argumentului, menționez și resursele metodologice care au condus la alegerea acestui subiect și
care cresc șansele ca această lucrare să ajungă la final. Atât eu, cât și colega mea de proiect, avem
în propriul cerc intim persoane cu istoric de abuz psihologic, având în prezent acces la subiecții
cercetării.
Un alt motiv important se leagă de masa săracă de materiale științifice, puține informații,
insuficiente date în această direcție, cu toate că teoria atașamentului este din ce în ce mai mult
luată în serios, studiile privind relația dintre aceasta și abuzul psihologic sunt încă prea puține. O
privire științifică în plus asupra acestui subiect este pentru noi un argument relevant în a începe
această lucrare.
2. Conceptualizarea termenilor
Abuzul emoțional se remarcă uneori prin semne vizibile ca insulte/critici/amenințări sau pur și
simplu îl simțim printr-un sentiment de tristețe sau descurajare totală. Deși nu conștientizăm în
mare parte sursa efectelor lui, abuzul emoțional există și lasă urme asupra modului în care ne
formăm, el influențează procesul de învățare și felul în care alegem să răspundem în viitor, în
special în situațiile similare cu cele în care am simțit abuzul.
Abuzul psihologic reprezintă comportamente repetate, exercitate de adulți ( părinți, colegi etc),
care, din cauza neadecvării lor, produc daune sau reduc în mod considerabil potențialul de
dezvoltare psihică.
Atunci când vorbim de abuz psihologic este important să cunoaștem una dintre cele mai întâlnite
cogniții ale persoanelor care manifestă abuzul, traduse prin semne de abuz. Aceste cogniții se
leagă de dorința de a deține controlul a abuzatorului.
Rușinea, umilirea, izolarea victimei sunt următorii indicatori ce trebuie observați.
Precizez că în lucrarea de față se va folosi conceptul de abuz psihologic, cât și cel de abuz
emoțional ca aceeași realitate teoretică.
3
Relele tratamente psihologice (psychological maltreatment) sunt definite de Societatea Americană
pentru Abuz (1995) ca un tipar repetat de comportament al părintelui (sau al persoanei
semnificative) sau incidente extreme care transmit copilului (individului) că e lipsit de
valoare/neiubit/nedorit sau că e valoros doar pentru a îndeplini nevoile altcuiva.
Teoria stilurilor de atașament descrie și integrează științific nevoia ființelor umane de a forma și
întreține legături emoționale puternice față de alte ființe umane. Această teorie a fost formulată și
consolidată de psihiatrul de copii britanic John Bowlby.
Stilul de atașament se manifestă atât la nivel cognitiv (am anumite gânduri față de relația pe care
o am cu o altă persoană), emoțional (am, în special, trăiri de o anumită valență emoțională), cât și
cognitiv ( pattern-uri comportamentale, tendințe compomportamentale).
Cu toate că relația care conduce direcția stilului de atașament al persoanei este cea cu persoana
semnificativă din viața lui de sugar/copil mic, relațiile emoționale care urmează pe parcursul
influențează de asemenea stilul de atașament.
Vorbind despre un concept ce se manifestă la nivelul a trei dimensiuni este de ajutor în cercetare,
comportamentele de apropiere/evitare/dependență putând fi observate, iar prin interviu putem afla
informații despre dimensiunile cognitivă și emoțională.
Conform acestei teorii discutăm de următoarele stiluri de atașament: securizant (Își exprimă
emoțiile, cere și acceptă ajutor, se simte în siguranță, acordă încredere celorlalți etc), evitant (evită
apropierea de ceilalți, preferă să plece în cazul unui conflict, îi este greu să vorbească despre ce
simte, nu are încredere în ceilalți, grad ridicat de independență etc), anxios (are comportamente de
dependență, are nevoie de asigurări că lucrurile sunt în ordine, are nevoie de apropiere fizică și
emoțională, nu se simte bine când nu este într-o relație).
3. Obiectivele și ipotezele cercetării
Ca obiectiv general, cercetarea de față își propune să identifice influența abuzului psihologic
asupra stilului de atașament.
În mod particular, lucrarea urmărește:
● să identifice nivelul încrederii în ceilalți al persoanelor cu istoric de abuz psihologic.
● să identifice felul în care se auto-evaluează persoanele și valența imaginii de sine
● să identifice siguranța percepută în relațiile de cuplu din prezent
4
Pornind de la aceste obiective, testez adevărul următoarelor ipoteze:
- Cu cât abuzul psihologic a fost mai puternic perceput, cu atât mai întâlnite sunt tendințele
anxioase/evitante/dezorganizate
- Cu cât a fost mai puternic trăit abuzul psihologic, cu atât încrederea în ceilalți este mai
scăzută.
- Cu cât abuzul psihologic a fost mai superficial integrat, cu atât stima de sine este mai scăzută
- Cu cât asumarea propriei vieți este mai profundă, cu atât siguranța în relațiile din prezent va
crește
4.Metodologia cercetării
4.1 Metoda și instrumentul de lucru

În lucrarea de față, ținând cont de criteriul temporal, s-a ales o metodă transversală, studiul
încheindu-se în termen de 20 de zile. În funcție de criteriul funcției îndeplinite, metoda aleasă este
metoda de recoltare a datelor, metodă calitativă, prin tehnica interviului semi-structurat.
Instrumentul ales este ghidul de interviu. Modul în care se realizează situația de interviu este față
în față, operatorul de interviu punând întrebările și înregistrând răspunsurile, iar persoana
intervievată oferind respectivele răspunsuri. Interviul: culege informații despre modul în care
oamenii actioneaza sau gândesc direct de la aceștia; instrument - ghidul de interviu; număr mic de
indivizi; nu se urmărește reprezentativitatea; colectează informații complexe; contact direct, de
scurtă durată cu terenul; culegerea datelor: operatori de interviu (presupune o pregătire
anterioară);
4.2 Eșantionul
Eșantionul este unul mic, format din patru persoane de sex feminin, cu istoric de abuz psihologic,
un grup de persoane asemănătoare cu cele care fac obiectul interesului cercetării. Criteriile de
eligibilitate pe baza cărora s-a construit eșantionul sunt:
1. istoric de abuz psihologic
2. vârsta minimă 18 ani persoana intervievată
● sex feminin, 25 ani, abuz psihologic resimțit în relația de cuplu persoană intervievată
● sex feminin, 24 ani, abuz psihologic resimțit în relația de cuplu persoană intervievată
● sex feminin, 32 de ani, abuz psihologic resimțit în relația persoana intervievată
● sex feminin, 28 de ani, abuz psihologic resimțit în relația de căsătorie.
4.3. Perioada de colectare și prelucrare a datelor
5
Perioada de colectare și prelucrare s-a întins pe parcursul a 20 de zile, dintre care pregătirea
respondentului, interviul propriu-zis și încheierea întâlnirii au durat, în medie, o oră. Primul
interviu a avut loc în data de 15 ianuarie, cel de-al doilea în data de 22 ianuarie, cel de-al treilea și
cel de-al patrulea în data de 29 ianuarie, fiecare dintre cele patru fiind aplicate în locuința
respondenților. Din motive de confidențialitate numele celor patru respondenți nu vor fi
menționate aici. Celelalte informații, în special cele relevante lucrării, vor fi notate. Înregistrarea
și structurarea răspunsurilor a durat trei zile, întinzându-se pe ultima parte acelor 20 de zile.
5. Rezultate
În lucrarea de față s-a urmărit identificarea stilul de atașament și tendințele anxioase/evitante ale
persoanelor cu istoric de abuz psihologic, în mod general, cât și nivelul de încredere în ceilalți,
stima de sine și siguranța percepută în relații în mod particular.Pornind de la răspunsurile oferite
de respondenți, înțelegem că durata de timp petrecută în relația de abuz, cât și vârsta la care
evenimentul a avut loc, influențează încrederea pe care aceștia o au în ceilalți, cât și felul în care
se raportează la viață.Am putut observa, atât eu cât și colega mea, că în ciuda declarațiilor
persoanelor intervievate cu privire la raportarea lor în prezent față de eveniment și cum se simt
discutând despre asta, prezentau semne evidente de agitație (tremuratul vocii, ”rămas fără glas”,
transpirat, mișcat continuu). Important de menționat este că, în ciuda rolului lor de abuzator,
bărbații din viețile femeilor intervievate apăreau în lumina ”bărbatului bun”.
O variabilă pe care eu și colega mea nu am luat-o în calcul în construirea design-ului de cercetare
pentru lucrarea de față este abuzul fizic. Doi din cei patru respondenți declară că abuzul fizic
existent amplifica efectul abuzului psihologic, iar toate sentimentele trăite în cadrul relației erau
influențate puternic și de abuzul fizic existent. Astfel că propunem pentru următoarele cercetări,
un grad mai ridicat de specificitate atunci când construim criteriile de eligibilitate.
Ca propuneri viitoare de cercetare, pornind chiar de la ce am menționat anterior, se pot urmări
diferențe la nivelul stilului și comportamentului de atașament între persoanele cu istoric de abuz
psihologic și persoanele cu istoric atât de abuz psihologic, cât și de abuz fizic.
6. Concluzii
Raportându-ne la răspunsurile primite am ajuns la următoarele concluzii:
● Prima ipoteză conform căreia cu cât abuzul psihologic a fost mai puternic perceput, cu atât
mai întâlnite sunt tendințele anxioase/evitante/dezorganizate a fost confirmată.
6
Comportamentul anxios se remarcă, în primul rând prin nevoia de a primi continuu asigurări
pozitive de la ceilalți.
Trei dintre respondenți au declarat că au nevoie de o constantă apropiere și confirmare că

totul este în regulă de la partenerul relației, pe când respondentul cu numărul 3 a răspuns că
se simte destul de independent.
● Cea de a două ipoteză, cu cât a fost mai puternic trăit abuzul psihologic, cu atât încrederea
în ceilalți este mai scăzută s-a confirmat, de asemenea.
Primii doi respondenți au răspuns că nu le este ușor să vorbească deschis despre emoțiile pe
care le au și au nevoie de o mica analiză a situației înainte de a se deschide față de partenerul
relației respective. Deși, în cazul respondentului 3 și 4, ni s-a confirmat faptul că există
încredere în persoanele foarte apropiate, sentimental de a se baza cu adevărat pe toți oamenii cu
care interacționează este limitat.
● Ipoteza cu numărul 3, cu cât abuzul psihologic a fost mai superficial integrat, cu atât stima
de sine este mai scăzută este infirmată.
Indiferent de nivelul de procesare declarat cu privire la evenimentul de abuz, respondenții au
părut a fi încrezători în planurile, dorințele pe care le au în viitor, cât și în propriile resurse..
Siguranța lor este declarat că provine din propriile forțe, din puterea de a-și accepta și depăși
traumele, faptul că sunt aici și acum, departe de trecut, le oferă confort și liniște.
● Ipoteza cu numărul 4 conform căreia, cu cât asumarea propriei vieți este mai profundă, cu
atât siguranța în relațiile din prezent va crește nu a fost confirmată.
Doar unul dintre cei patru respondenți se simte în siguranță totală în relațiile din prezent, iar
ceilalți au apreciat faptul că se simt într-o oarecare zonă de confort, însă acest lucru nu le
oferă siguranța necesară.
Ținând cont de datele înregistrate putem concluziona că stilul de atașament al persoanelor
intervievate prezintă în special tendințe anxioase, tendințele evitante fiind în special manifestate
în raport cu propriile conținuturi, nu în relație cu ceilalți.
7. Anexă:
GHID DE INTERVIU:
Inițiale:
Vârstă:
7
Sex:
1. Povestiți-ne câteva informații despre evenimentul în care ați simțit abuz psihologic. ( Relația
cu abuzatorul, vârsta pe care o aveați, perioada de timp etc)
R:
2. În prezent care este relația dumneavoastră cu abuzatorul? În ce fel vă raportați la el/ea?
R:
3. Ce ne puteți spune despre felul în care vă simțeați în această relație? Cât de valoros/iubit/dorit
pentru cine sunteți vă simțeați?
R:
4. Puteți da acum câteva exemple de abuz psihologic trăit în această relație și pe care le evaluați
ca fiind de impact?
R:
5. Puteți descrie simplu cum vă simțiți în momentul în care povestiți despre această perioadă?
R:
6. Raportat la relația/relațiile dumneavoastră semnificative din prezent, cum v-ați descrie din
punct de vedere al dependenței/independenței de celălalt?
R:
7. Cu cât de mare ușurință discutați în prezent despre sentimentele dumneavoastră cu cei

apropiați?
R:
8. Cât de importante sunt pentru dumneavoastră apropierea fizică și emoțională în relație?
R:
8
9. Cât de natural vă este să credeți în ceilalți? Există în prezent persoane în care aveți
încredere?
R:
10. Care sunt așteptările pe care le aveți de la dumneavoastră și cât de încrezător sunteți că le veți
atinge?
R:
11. Gândindu-vă la evenimentele de viață prin care ați trecut, cât de împăcat vă simțiți cu propria
viață? Există evenimente din trecutul dumneavoastră pe care v-ați dori să le modificați?
R:
12. Cât de în siguranță vă simțiți în relațiile dumneavoastră semnificative din prezent?
R:
Interviu 1:
Inițiale: A.A.
Vârstă: 25 de ani
Sex: feminin
1. Povestiți-ne câteva informații despre evenimentul în care ați simțit abuz psihologic. ( Relația cu
abuzatorul, vârsta pe care o aveați, perioada de timp etc)
R: Eu aveam 18 ani, iar el în jur de 25. Amândoi făceam parte din același grup de prieteni. Ne
întâlneam destul de des, era acel gen de grup de prieteni. Cam un an jumătate noi doi ne-am
întâlnit, până când am schimbat orașul, venind la facultate.
9
R: Nu există relația. Am văzut că s-a căsătorit. Sper să nu facă copii, cred că nu este persoana
potrivită care să facă copii.
R: Felul în care mă simteam era clar de înjoseală totală. A fost însă un moment în care am fost
foarte... slabă, ne-am întâlnit din întâmplare în grup și el a fost...nu știu.. drăguț, atent, cumva care
m-a făcut să am un sentiment de in love pe moment.
ca fiind de impact?
R: La început a fost vorba de un abuz fizic, iar asta a ajutat și abuzul psihologic care a urmat, mă
simțeam înjosită, umilită, aveam sentiment de inferioritate, fără control și aveam tendința să mă
izolez.
R: Împăcată cu mine, în sfârșit, după mult timp.
R: Categoric toate relațiile mele importante din prezent se bazează pe o dependență față de
partener. În momentul în care el lipsește, mă simt în nesiguranță. Am nevoie de confirmare că
totul este în regulă.

apropiați?
R: Despre sentimentele profunde, nu foarte ușor. De regulă îmi repet puțin înainte, stabilesc ce
simt și ce o să spun, abia apoi.
R: Cred că ambele sunt în egală măsură importante. Chiar și în relația de prietenie, e important să
poți atinge persoana respectivă, asta îți dă siguranță.
10
9. Cât de natural vă este să credeți în ceilalți? Există în prezent persoane în care aveți încredere?
R: Îmi place să ofer încredere, aleg să merg pe sentimentul de pozitiv întotdeauna. Și da, am
persoane în care am încredere.
atinge?
R: Singura așteptare majoră este să mă păstrez fericită pe tot parcursul vieții. Restul se așază.
Categoric, am învățat să mă fac singură fericită.
R: Sunt destul de împăcată cu ce s-a întâmplat în viața mea, nu aș vrea să schimb ceva neapărat,
însă dacă aș putea să mă întorc în trecut aș vrea să fi fost mult mai curajoasă. Atât!
R: Mă simt destul de în siguranță în relațiile semnificative pentru că oamenii mă fac să mă simt

așa, însă trebuie să lucrez la nesiguranța pe care o am tot timpul datorită lucrurilor neprevăzute.
Interviu 2:
Inițiale: S.A.M
Vârstă: 24 de ani
Sex: feminin
R: S-a întâmplat aproximativ acum 3-4 ani. Eu avem undeva la 21 de ani și el 24 de ani. Am fost
împreună un an și foarte puțin, iar după primele luni de relație a început să își arate neîncrederea
în mine din ce în ce mai des, tot ce făcea punea sub semnul întrebării.
11
R: Nu am mai vorbit de mai bine de 2 ani și jumătate. Nu mai știm nimic unul de celalăt, el este în
America, eu în România, șansele să ne mai vedem sunt foarte mici. Ținând cont că este tatăl
copilului meu, îmi amintesc adesea de el și îmi amintesc și alte lucruri frumoase din relație. sunt
în același timp și recunoscătoare că nu mai suntem împreună. Mi-ar plăcea să se implice în viața
copilului, este un om cu multe calități.
R: Era totul foarte mixt, ca pe două extreme cumva. Mă simțeam foarte iubită și foarte frumoasă,
însă toate semnele de întrebare pe care el le avea cu privirea la moralitatea sau fidelitatea mea au
devenit semnele mele de întrebare. Mă făcea să mă simt și chiar mă simțeam vinovată și încercam
să îmi ascund sau să schimb la mine orice dorință aveam și ar fi putut lui să îi confirme lui părerea
negativă despre mine.
ca fiind de impact?
R: Câștiga tot timpul când îmi spunea că el vrea să aibă încredere în mine, că mă iubește, dar eu
nu îl ajut deloc prin felul meu de a fi, ajungeam mereu să mă simt vinovată, să cred că eu stric
lucrurile și că din vina mea ne certăm.
R: Acum mă simt cumva matură și parcă povestesc despre viața unui personaj despre care am
citit. Este o mare diferență între cum mă simțeam atunci și cum mă simt acum. Îmi este greu să
cred că aș mai putea sta acum într-o relație cu un om care m-a făcut să mă simt cum m-a făcut el.
R: Teoretic mă declar o persoană independentă, însă în realitate am nevoie de dovezi constant că

relația este așa cum o văd eu, că lucrurile nu s-au schimbat, iar că celălalt este conectat cu mine.

apropiați?
12
R: Nu îmi vine natural, dar fac eforturi mari, însă îmi este tot timpul frică să nu îi sperii sau să îi
îndepărtez spunându-le nevoile mele emoționale.
R: Extrem de importantă și nu mi-aș dori să am parte de una fără cealaltă. Mă consumă o relație în
care nu am parte de apropiere.
R: Am destul de mare încredere, deși în relațiile semnificative mă surprind cu gânduri de genul

”ești sigură că..?”.
atinge?
R: Îmi doresc să mă realizez profesional în domeniul pe care l-am ales și să rămân o familistă
energică și un om amuzant. Cred sincer că pot să realizez asta.
R: Îmi place foarte tare istoricul meu de viață, el și Biblia mă inspiră cel mai mult ca și conținut.
În trecut m-aș întoarce doar ca să trăiesc într-un mod mai conștient evenimentele.
R: Mă simt în mare siguranță, cel mai sigur este că nu m-aș simți la fel de în siguranță fără ele.
Interviu 3:
Inițiale: C.E.D.
Vârstă: 32 de ani
Sex: feminin
13
R: Eu aveam undeva la 7-8 ani, iar abuzatorul undeva la 14 ani. Totul a durat undeva la un an. Era
un verișor mai mare.
R: Suntem ok cu tendința de a nu ne mai vedea niciodată în viață. Încerc să evit să mă gândesc la

el, iar atunci când totuși îmi apare în minte încerc să îi găsesc justificări.
R: Folosită ca o jucărie.
ca fiind de impact?
R: Când mă punea să fac ceva ce nu doream, atât fizic cât și verbal mă simțeam obligată.
R: Fraieră, în sensul că nu am avut atunci tăria să fac ceva, fraieră că încă mă mai gândesc, fraieră
că încă mă mai afectează. Dar în același timp trăiesc doar la nivel de gând, accept faptul că nu mai
pot să schimb nimic.
R: Mă simt destul de echilibrată.

apropiați?
R: Nu cu cea mai mare ușurință, însă o fac destul de frecvent. Îmi place să le arăt celorlalți ce
simt.
R: Foarte importante. Pe partea de emoții este cel mai important în relație, cum te simți și cum te
face celălalt să te simți.
14
R: Da, pot să spun că am persoane în care am încredere. În unele am încredere pe anumite

”domenii”
atinge?
R: Să devin mai calmă, să am o toleranță mai mare la situațiile similare cu cele care mi-au produs
emoții negative puternice în trecut, să mă ridic la nivelul așteptărilor celor dragi și să le merit
iubirea și gata.
R: Un 90 %. Da, ar fi destul de multe.
R: În siguranță mă simt, destul de în siguranță.
Interviu 4:
Inițiale: S.D
Vârstă: 28 de ani
Sex: feminin
R: Eu aveam 22 de ani, iar abuzatorul 23 de ani. Totul s-a petrecut pe o perioadă de 3 ani,
abuzatorul fiind soțul.
R: Vorbim foarte rar, doar dacă este nevoie să păstrăm legătura pentru copil. Foț soț, tată copil,
singura raportare.
15
R: Mă simțeam și iubită, mă simțeam și luată de proastă. Mă simțeam nesemnificativă, dar cred că
m-a iubit.
ca fiind de impact?
R: Da, stând la masă cu prietenii lui, mi-a spus că” Ori de te f**t pe tine, ori de f*t o masă este
același lucru”, asta mi-a rămas în minte. Îmi spunea că el poate să își găsescă oricând orice femeie
vrea, pe când eu aș fi un nimic fără el.
R: Amuzată și mirată că am suportat și am acceptat.
R: Nu mă consider dependentă, iubesc mult, dar nu consider că devin dependentă.

apropiați?
R: Îmi exprim sentimentele mai greu, folosesc mai mult un umor negru.
R: Sunt importante, dar mai importante sunt respectul și încrederea.
R: Am încredere în persoanele dragi destul de ușor, iar în ceilalți le ofer încredere, însă în același
timp nu mă bazez pe ei.
atinge?
R: Să îmi păstrez nebunia și zâmbetul, să îmi păstrez optimismul și peste ani. Sunt încrezătoare,
pot să găsesc culoare în orice situație.
16
R: Sunt destul de multe evenimente pe care le-aș schimba, dar în același timp îmi și accept viața.
R: 70 %, mă simt în siguranță, dar cred în același timp în modul de gândire diferit al oamenilor și
în schimbarea sentimentelor.
Rezumat curs 2.
Student: Stuparu Ana-Maria
17
Etiologia violenței familiale
În încercarea de a înțelege mecanismele de transmitere și menținere a comportamentului

violent, s-au dezvoltat mai multe teorii, ele accentuând importanța fie a factorilor interni, fie a
factorilor externi persoanei în declanșarea acestui tip de comportament.
Dintre teoriile existe, se menționează:
- Teoria învățării sociale
Factorii cheie aici fiind învățarea socială și întărirea pozitivă. Astfel spus: comportamentul
violent este inițial observat, apoi este imitat. Șansele ca acest comportament să se repete cresc
în momentul în care individul primește un răspuns pe care îl evaluează ca fiind o recompensă
imediat ce a făcut respectivul comportament. Walker arăta că 50% dintre cei care erau
violenți în relația de cuplu, erau evaluați ca violenți și în alte relații sociale, ceea ce, considera
el, întăreşte postulatul teoriei învăţării sociale.
- Teoria transgenerațiolă
Este privită cu mai mult scepticism, însă și cu interes. Ea postulează că persoana care trăiește
experiența unui eveniment violent ca martor sau victimă, dezvoltă la maturitate
comportamente violente.
- Modelul ecologic
Acest model se bucură de mulți simpatizanți, el se concentrează pe interacțiunea factorilor

personali și sociali, devenind astfel de un design complex.
- Abordări feministe
Se privește distribuția puterii în cadrul relației ca unul dintre cauzelor comportamentelor

violente (în familie). Superioritatea socio-culturală a bărbatului provoacă astfel de
comportamente la gradul la care se întâmplă în prezent.
- Teoriile determinărilor ereditare
Aduc în discuție determinările instinctive ale violenței, caracterul moștenit genetic.

Cercetările nu aduc date care să susțină această abordare, ea rămâne însă vie în concepția
comună.
18
Patru categorii de explicații pentru utilizarea violenței asupra femeii în relația de cuplu:
1. Explicații focalizate pe individ și pe experiențele din copilărie
Se pornește de la premisa că o persoană care a fost victimă a agresiunii atunci cand a fost
mic, nu se poate regla și controla emoțional, nefiind capabil nici să mențină relații
interpesonale care să aibă la bază încrederea și respectul în momentul în care ajunge adult.
Se aduce în discuție și relația dintre comportamentul agresiv și atașamentul persoanei. Incă

din copilărie acest stil de atașament începe să se formeze, crescând armonios și cu un
atașament securizant ca urmare a interpretării mediului ca fiind armonios, de încredere și de
siguranță.
Dacă acest lucru este blocat de comportamentele și atitudinile violente ale părinților,
atașamentul de siguranță al copilului fiind afectat, ne putem aștepta la comportamente ostile
și violente
2. Explicații focalizate pe probleme interne ale familie și modul de alocare a puterii

în cuplu
Violența în cuplu este determinată de rolurile pe care le adoptă.
Violența este corelată fie cu schimbări socio-economice care destabilizează dinamică

rolurilor membrilor familiei, fie cu abilitățile scăzute ale partenerilor de a comunica și de a
negocia.
Aici violența este privit ca rezultatul comportamentelor membrilor cuplului, nu doar a unei
singure persoane strict.
3. Explicații focalizate pe structura socioculturală și circumstanțele sociale în care

oamenii trăiesc
Conduitele violente se construiesc în medii propice lor, au nevoie de anumite condiții. În

interacțiunile sociale, individul învață de la ceilalți comportamentul agresiv la fel ca pe orice
alt comportament. Conform acestor teorii explicative, ar trebui să ne aşteptăm să întâlnim o
19
prevalenţă mai mare a comportamentelor violente la bărbaţi, în raport cu femeile şi mai mult
în familiile cu un nivel crescut de sărăcie, decât în familiile cu un nivel de trai ridicat.
4. Explicații focalizate pe influența mass-media :
Comportamentul violent este alimentat cu multe informații din mass-media. Studii din 1965
au arătat că cei care vizionează scene violente la televizor copii fiind, devin potențiali adulți
violenți. Este important de menționat că din mass-media putem învăța prin observație un
anumit comportament, însă nu este obligatoriu să îl și repetăm.
20

Abuz Si Violenta Domestica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Abuz Si Violenta Domestica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT

Abuz si violenta domestica

Relația dintre abuzul psihologic și stilul de atașament

4.1. Metoda și instrumentul de lucru............................... pag. 5

4.2. Eșantionul.............................................................. pag. 5

4.3. Perioada de colectare a datelor................................. pag. 6

1.Argumentul pentru alegerea temei

Rușinea, umilirea, izolarea victimei sunt următorii indicatori ce trebuie observați.

3. Obiectivele și ipotezele cercetării

4.1 Metoda și instrumentul de lucru

Raportându-ne la răspunsurile primite am ajuns la următoarele concluzii:

Trei dintre respondenți au declarat că au nevoie de o constantă apropiere și confirmare că

2. În prezent care este relația dumneavoastră cu abuzatorul? În ce fel vă raportați la el/ea?

7. Cu cât de mare ușurință discutați în prezent despre sentimentele dumneavoastră cu cei

8. Cât de importante sunt pentru dumneavoastră apropierea fizică și emoțională în relație?

12. Cât de în siguranță vă simțiți în relațiile dumneavoastră semnificative din prezent?

2. În prezent care este relația dumneavoastră cu abuzatorul? În ce fel vă raportați la el/ea?

R: Împăcată cu mine, în sfârșit, după mult timp.

7. Cu cât de mare ușurință discutați în prezent despre sentimentele dumneavoastră cu cei

8. Cât de importante sunt pentru dumneavoastră apropierea fizică și emoțională în relație?

12. Cât de în siguranță vă simțiți în relațiile dumneavoastră semnificative din prezent?

R: Mă simt destul de în siguranță în relațiile semnificative pentru că oamenii mă fac să mă simt

2. În prezent care este relația dumneavoastră cu abuzatorul? În ce fel vă raportați la el/ea?

R: Teoretic mă declar o persoană independentă, însă în realitate am nevoie de dovezi constant că

7. Cu cât de mare ușurință discutați în prezent despre sentimentele dumneavoastră cu cei

8. Cât de importante sunt pentru dumneavoastră apropierea fizică și emoțională în relație?

R: Am destul de mare încredere, deși în relațiile semnificative mă surprind cu gânduri de genul

12. Cât de în siguranță vă simțiți în relațiile dumneavoastră semnificative din prezent?

2. În prezent care este relația dumneavoastră cu abuzatorul? În ce fel vă raportați la el/ea?

R: Suntem ok cu tendința de a nu ne mai vedea niciodată în viață. Încerc să evit să mă gândesc la

R: Mă simt destul de echilibrată.

7. Cu cât de mare ușurință discutați în prezent despre sentimentele dumneavoastră cu cei

8. Cât de importante sunt pentru dumneavoastră apropierea fizică și emoțională în relație?

R: Da, pot să spun că am persoane în care am încredere. În unele am încredere pe anumite

R: Un 90 %. Da, ar fi destul de multe.

12. Cât de în siguranță vă simțiți în relațiile dumneavoastră semnificative din prezent?

R: În siguranță mă simt, destul de în siguranță.

2. În prezent care este relația dumneavoastră cu abuzatorul? În ce fel vă raportați la el/ea?

R: Amuzată și mirată că am suportat și am acceptat.

R: Nu mă consider dependentă, iubesc mult, dar nu consider că devin dependentă.

7. Cu cât de mare ușurință discutați în prezent despre sentimentele dumneavoastră cu cei

8. Cât de importante sunt pentru dumneavoastră apropierea fizică și emoțională în relație?

R: Sunt importante, dar mai importante sunt respectul și încrederea.

12. Cât de în siguranță vă simțiți în relațiile dumneavoastră semnificative din prezent?

Student: Stuparu Ana-Maria

În încercarea de a înțelege mecanismele de transmitere și menținere a comportamentului

Dintre teoriile existe, se menționează:

- Teoria învățării sociale

Acest model se bucură de mulți simpatizanți, el se concentrează pe interacțiunea factorilor

Se privește distribuția puterii în cadrul relației ca unul dintre cauzelor comportamentelor

- Teoriile determinărilor ereditare

Aduc în discuție determinările instinctive ale violenței, caracterul moștenit genetic.

1. Explicații focalizate pe individ și pe experiențele din copilărie

Se aduce în discuție și relația dintre comportamentul agresiv și atașamentul persoanei. Incă

2. Explicații focalizate pe probleme interne ale familie și modul de alocare a puterii

Violența în cuplu este determinată de rolurile pe care le adoptă.

Violența este corelată fie cu schimbări socio-economice care destabilizează dinamică

3. Explicații focalizate pe structura socioculturală și circumstanțele sociale în care

Conduitele violente se construiesc în medii propice lor, au nevoie de anumite condiții. În

4. Explicații focalizate pe influența mass-media :

S-ar putea să vă placă și