Universitatea de Stat din Moldova

Departamentul Psihologie
Masterat Managementul Educațional

Demers diagnostic
Frica de a nu părea incompetent

Chișinău, 2016

Planul demersului diagnostic

 1. Abordări teoretice privind frica de a nu părea incompetent

1.1Repere conceptuale

Dezvoltarea moralității este unul dintre acele domenii care a stârnit interes încă din
antichitate. În psihologie, primii cercetători care au investigat dezvoltarea morală au fost Jean
Piaget (1965) și Lawrence Kohlberg (1969). În ultimii 15 ani, numărul studiilor care vizează
moralitatea a fost în continuă creștere, investigarea antecedentelor comportamentelor morale și
analiza implicării emoțiilor morale în luarea deciziilor morale fiind unele dintre principalele
teme cercetate. Prezenta lucrare se focalizează asupra studierii funcției vinovăției, analizei
influenței vinovăției asupra manifestării comportamentelor morale și individualiste.

Calitatea încrederii pe care o avem în puterile noastre are legatura cu cât de mulțumiți
suntem față de abilitațile noastre și gradul în care ne preocupă faptul ca parem incompetenți.
Cercetarea de fața își propune sa studieze nivelul fricii de a nu părea incompetent. Au fost testați
23 de elevi, clasa a 12-a din cadrul Liceului Teoretic „Dragoș-Vodă” Stăuceni, cu vîrste cuprinse
între 18 și 20 de ani. Participanților li s-a cerut să rezolve testul scala fricii de a nu părea
incompetent întocmitî de Lawrence R. Good și Katherine C.Good. A fost evaluată frica de a nu
părea incompetent. În cadrul acestei investigații au fost studiate următoarele:

(1) impactul vinovăției asupra comportamentelor morale;

(2) funcția vinovăției și a consecințelor sale într-un grup de adolescenți;

În urma acestei investigații, am obținut rezultate importante care facilitează o mai bună
înțelegere a vinovăției.

1.2 Conceptul Vinovăţiei

Alegerea vinovăției ca temă de cercetare nu este întâmplătoare, ea fiind una dintre

emoțiile care reglează comportamentele indivizilor în societate. Haidt (2001) consideră vinovăția
drept una dintre emoțiile morale-prototip. Alţi autori definesc această emoţie drept capacitatea de
a simți și anticipa suferința celorlalți (Baumeister, Stillwell, & Heatherton, 1994; Tommasello et
al., 2005). Haidt (2003) se raportează la cercetările întreprinse de Baumeister, Stillwell și
Heatherton (1994) și descrie vinovăția drept acea emoție care apare în contextul unei relații
periclitate, în care persoana consideră că i-a provocat celuilalt partener de interacțiune o pierdere
sau disconfort, iar acestea au pus în pericol relația cu victima. Deși această emoție poate fi
simțită și în legătură cu persoanele străine, este mai rar ca aceasta să apară în relaţii îndepărtate
(Baumeister et al., 1994). Potrivit lui Baumeister (1998) vinovăţia provine din arealul empatic şi

2
din anxietatea de a nu fi exclus social. Vinovăția este o emoție adaptativă, benefică indivizilor și
relațiilor lor (Tangney, Stuewig, & Mashek, 2007, p. 26). Ea reprezintă emoţia care poate fi
liantul comunităţilor și al grupurilor. Scopul ei este acela de a proteja și de a ajuta relațiile
sociale prin pedepsirea încălcării normelor morale (convenționale) și prin restabilirea
inegalităților (Baumeister et al., 1994; Leith & Baumeister, 1998).

În lucrarea prezentă, vom considera vinovăția drept acea emoție neplăcută pe care o simte
subiectul moral în urma unei transgresiuni morale pentru care se simte responsabil, emoție care îl
îndeamnă să manifeste comportamente compensatorii, morale pentru a restabili echilibrul în acea
relație.

1.3. Aversiunea față de vinovăție

În literatura de specialitate, frica de a simţi vinovăţie, precum şi evitarea situaţiilor în care

este resimţită această emoţie poartă numele de aversiune faţă de vinovăţie. Dacă vinovăţia este
acea emoţie în care indivizii realizează că au greşit şi se simt vinovaţi pentru aceasta, atunci,
aversiunea faţă de vinovăţie este acea emoție secundară în care indivizilor le este frică să simtă
iar vinovăție. Dacă pornim de la ideea conform căreia încrederea și cooperarea depind de
evitarea stărilor negative, atunci aversiunea față de vinovăție este la fel de importantă precum
vinovăția în reglarea comportamentelor morale

1.4.Obiective și ipoteze

Pornind de la argumentele teoretice și empirice prezentate anterior - privind distorsiunile

pozitive întâlnite în prezentarea vinovăției și a empatiei - obiectivul lucrării de față este acela de
a investiga funcțiile motivaționale ale vinovăției, ale empatiei, precum și implicațiile acestora în
manifestarea comportamentelor morale și a celor individualiste. Pentru realizarea acestui
obiectiv, ne-am propus să îndeplinim următoarele obiective specifice:

 Identificarea, construirea și analizarea unui chestionar care să evalueze starea emoțională,

cu un accent crescut asupra emoțiilor morale;
 Examinarea impactului vinovăției și a prezenței victimei altcuiva asupra deciziei de a
manifesta comportament moral și comportament individualist într-un grup de adulți
emergenți;
 Analizarea impactului vinovăției asupra deciziei de a manifesta comportament moral și
comportament individualist într-un grup de adolescenți;
Aceste studii vor conduce către o mai bună cunoaștere a vinovăției și vor investiga această
emoție, cu acest tip de metodologie. Calitatea încrederii pe care o avem în puterile noastre are

3
legatura cu cât de multumiti suntem fata de abilitatile noastre și gradul în care ne preocupa faptul
ca parem incompetenti. Daca ne cunoastem punctele tari și ne acceptam slabiciunile , probabil
vom fi lipsiti de grija de a nu face greseli și a nu părea incompetent .

Este adevarat ca frica presupune un consum energetic enorm și ca aceasta ne poate

dezorganiza și afecta calitatea performantelor, dar poate mai important decat faptul ca ne este
frica, este modul in care reușim sa ne gestionam frica. Se sugereaza faptul ca in anumite condiții
aceasta poate, asemenea anxietații, sa fie benefica actului creator. Daca cu toții simțim frica, asta
nu inseamna ca vom raspunde in același mod la ea. Orice idee noua presupune o anumita frica
legata de cum va fi receptata de ceilalți. Daca individul ajunge la concluzia ca nu poate scapa de
frica decat testandu-și ipotezele, atunci sunt șanse mari ca el sa sa se manifeste creativ. Pe de alta
parte preocuparea pentru competent ideilor nu insemna neaparat o stima de sine redusa dar poate
insemna o analiza foarte stricta a ideilor, care daca la inceputul demersului creativ este
daunatoare, ulterior poate detemina o calitate mai buna a “produselor” obținute.

2.Abordări practice privind frica de a nu părea incompetent

2.1 Metode

2.1.1Designul studiului

Participanții au fost într-un grup de 23 de elevi reprezentativă de evaluarea subiectivă a

stării emoționale în urma inducerii emoției (vinovăției, respectiv fricii de evaluări negative).

2.1.2Participant

Participatii investigate in numar de 23, fac parte din cadrul cadrul Liceului Teoretic
„Dragoș-Vodă” Stăuceni, cu vîrste cuprinse între 18 și 20 de ani.Nu s-au aplicat proceduri de
eșantionare anterioare, grupul experimental fiind abordat in cadrul lecțiilor și _ persoane fiind de
genul masculin, respectiv _ persoane fiind de genul feminin, cu varsta cuprinsa intre 18 și 20 ani
(__ de participant cu varsta de _ ani, _ de participant cu varsta de _ de ani, _participant cu varsta
de 21 de ani, 4 participant cu varstele de 22, 23, i). Participantț au fost informat cu privire la
scopul cercetarii.

2.2Instrumente

Materialul utilizat (chestionarul este prezentat la ANEXA 1) in aceasta cercetare s-a bazat
pe datele colectate folosind testul, aplicat printr-o scala ce masoara frica de a nu părea
incompetent intocmita de Lawrence R. Good și Katherine C. Good. Chestionarul a cuprins 36 de
afirmatii la care se raspunde cu adevarat (A) sau fals (F), in functie de gradul de adevar pe care il

4
prezinta o afirmatie. S-au solicitat de asemenea date legate de gen și varsta și s-a solicitat
numele. Alte materiale utilizate au fost creioane, coli pe care erau tiparite chestionarele,
mobilierul (banci, scaune).

2.3Modelul experimental

Variabila independenta: frica de a nu părea incompetent

2.4Procedura

S-au aplicat prin intermediul a unui chestionare, pe un eșantion de 23 de elevi, testul scala
fricii de a nu părea incompetent. Elevii au primit un instructaj de 5 minute in care li s-au explicat
scopul testului, conditiile de realizare, dupa care au avut la dispozitie o perioada in care sa
citeasca instructiunile de pe chestionare. Fiecarui participant i s-a pus la indemana cate un
asemenea chestionar unde trebuiau sa noteze raspunsurile corespunzatoare cerintelor.
Participantii, au fost evaluati pe o scala cantitativa la scala fricii de a nu părea incompetent
primind punctaj in urma aplicarii grilei de corectare(gria de corectare este prezentată în Anexa
2).

2.5Rezultate

Datele obtinute in urma efectuarii chestionarelor (datele brute, neprelucrate sunt

prezentate in ANEXA 3) au fost selectate. A fost evaluate nivelul fricii de a nu părea
incompetent, pentru un grup de 23 de persoane. Scorurile mici la scala fricii de a nu părea
incompetent evidentiaza un nivel scazut al acesteia. Din datele și rezultatele evidentiate in Anexa
5

Astfel se infirma ipoteza cercetarii.

Concluzii

Rezultatele obtinute in urma prelucrarii statistice a aratat ca la scala fricii de a nu părea

incompetent, din interpretare (prezentata la ANEXA 3) se evidentiaza o medie in jurul valorii 13,
ce reprezinta tot un nivel mediu. Dupa cum se observa din graficele box-plot realizate (ANEXA
4) nu au existat valori extreme care sa afecteze rezultatul. Insuccesul relevarii unei relatii
semnificative se poate datora insa controlului insuficient al altor variabile precum genul (sub
zece reprezentanti ai genului masculin din 23 de participant) sau experienta anterioara a
subiectilor cu tipul de teste folosite sau neintelegerea sensului unor itemi.O problema importanta
o constituie faptul ca tipul de teste folosite (chestionare) a implicat autoevaluarea, ceea ce
presupune subiectivitate din partea participantilor.

5
 Scopul acestui studiu a fost de a stabili daca exista o legatura intre teama de a fi perceput
ca incompetent în cdrul elevilor de la Liceului Teoretic „Dragoș-Vodă” Stăuceni.

Referinte bibliografice:

Winslow, L. (2010). They Say Fear Decraeses and Inhibits Creativiy-I Disagree,
http://www.freepsychologyarticles.com, accesat la 07.05.2011

Anexe

6
 Anexa 1 :Chestionar

Scala fricii de a nu părea incompetent

(De Lawrence )

Nume__________________Prenume_________________Vîrsta______Data____________

         Urmatoarele 36 de afirmatii se refera la sentimente pe le avem toti dar cu grade diferite

de intensitate . Cititi-le pe toate iar daca sunt adevarate marcati-le cu A ( adevarat ) , daca nu
cu F ( fals ) . Cu toate ca unele întrebari vor fi mai dificil de raspuns, încercati sa raspundeti
la toate .

1.     Nu sunt niciodata îngrijorat ca as putea fi considerat incapabil de anumite activitati .

2.     Mi-ar place sa fiu mai putin îngrijorat în legatura cu abilitatile mele .
3.     Nu as fi predispus sa ma îndoiesc de capacitatile mele de conducere daca as fi într-o pozitie
de conducere .
4.     Ma îngrijoreaza faptul ca as putea sa nu fiu îndeajuns de capabil sa tratez cu altii .
5.     Dupa ce am avut o conversatie am tendinta sa ma gândesc daca nu cumva am spus ceva ce
nu trebuia .
6.     Nu sunt predispus sa ma îndoiesc de capacitatile mele dea duce un lucru la bun sfârsit .
7.     Câteodata ma întreb daca ceilalti cred ca sunt îndeajuns de inteligent pentru slujba mea .
8.     Sunt deseori predispus sa fac lucruri pentru a contraataca impresia proasta pe care i se pare
ca o las .
9.     Nu sunt deloc îngrijorat în legatura cu capacitatea mea de a face afaceri .
10. Dupa ce termin o sarcina , am îndoieli daca nu cumva am gresit ceva .
11. Nu sunt niciodata îngrijorat de posibilitatea de a fi considerat de ceilalti straniu sau ciudat .
12. Sunt rar îngrijorat ca as fin considerat de ceilalti neinformat sau ignorant în legatura cu
anumite lucruri .
13. Câteodata sunt îngrijorat de posibilitatea de a fi considerat ca o persoana care nu poate avea
o relatia de prietenie
14. Ma îngrijoreaza faptul unii ar putea considera comportamentul meu în anumite activitati ca
fiind inoportun sau fara tact .
15. Nu sunt niciodata îngrijorat de posibilitatea de a fi considerat stângaci sau neîndemânatic de
altii .
16. Ma îngrijoreaza faptul ca altii m-ar putea vedea ca pe cineva care nu stie ce se întâmpla în
jurul lui .
17.  Ma îngrijoreaza faptul de a nu avea eticheta corespunzatoare la evenimente sociale formale
18. Nu ma îngrijoreaza niciodata integrarea mea într-o relatie de natura sexuala .
19. Nu sunt îngrijorat de a nu atinge standardele de munca .
20. Sunt înclinat sa evit criticarea altcuiva de frica sa nu ma însel .
21. Ma îngrijoreaza faptul ca unii ar putea sa creada ca nu fac fata la locul de munca .
22. Sunt rar îngrijorat de capacitatea mea de a face fata în cazul unor evenimente sportive .
23. Daca as activa într-un câmp profesional nu m-as îngrijora în legatura cu relatiile cu colegii
mei .
24. Am tendinta sa cred ca altii vad conceptiile mele ca fiind gresite sau amuzante .
25. Ma îngrijorez ca altii ar crede ca nu sunt pus la curent cu ultimele dezvoltari din domeniul
meu de munca.
26. Sunt predispus sa ma îngrijorez de felul în care ma voi adapta la activitatile de la scoala.
27. Nu ma îngrijoreaza posibilitatea de a spune ceva gresit într-o situatie sociala noua .
28. Am tendinta de a ma îngrijora ca altii cred ca nu am habar de ceea ce fac .
29. Am tendinta sa cred ca altii vor râde de ideile mele .

7
30. Nu ma bat la cap cu gândul daca altii ma iau în serios sau nu .
31. Am tendinta sa cred ca prietenii sau parintii mei ma vad iresponsabil sau de neîncredere .
32. Daca as lucra ca agent de vânzari nu m-ar îngrijora posibilitatea de a părea stângaci in fata
clientilor .
33. Am tendinta sa cred ca altii nu ma vad îndeajuns de disciplinat .
34. Ma îngrijoreaza ca altii pot crede ca nu dedic suficienta energie sau entuziasm muncii .
35. Nu ma îngrijoreaza posibilitatea ca altii pot crede ca nu trag concluziile potrivite .
36. Nu m-ar îngrijora daca as părea ca fiind depasit de munca sau de studii .

Anexa 2. Interpretarea rezultatelor la scala fricii de a nu părea incompetent

8
 Calcularea scorului
         Se comparaă raspunsurile subiectului cu răspunsurile de mai jos, acordînde-se cîte un punct
pentru fiecare coincidență .
1.     f ,      9. f ,            17.a ,           25.a ,           33.a ,
2.     a ,      10.a ,           18.f ,           26.a ,           34.a ,
3.     f ,      11.f ,           19.f ,           27.f ,           35.f ,
4.     a ,      12.f ,           20.a ,           28.a ,           36.f .
5.     a ,      13.a ,           21.a ,           29.a ,
6.     f ,      14.a ,           22.a ,           30.f ,
7.     a ,      15.f ,           23.f ,           31.a ,
8.     a .      16.a ,           24.a ,           32.f ,

Norme
Scoruri mici 0-12
         Cei cu scoruri mici nu dau semne ca se simt incompetenti în legatura cu comportamentele
lor inter-personale .Daca aveti scoruri mici este probabil sa fiti vazuti de ceilalti ca fiind o
persoana care are încredere în munca și activitatile sociale .Sustineti ca aveti o nevoie mica sa
mentineti aparentele și ca nu va framânta ideea de a părea stupid .Aceste sentimente de asemenea
sugereaza ca va cunoasteti punctele tari și v-ati acceptat slabiciunile .
        
                         Scoruri medii 13-22
         Daca va încadrati în acest scor sunteti ca majoritatea oamenilor .Acest scor sugereaza o
combinatie normala   de încredere și întelegerea modului cum veti actiona în diferite situatii
anxioase .Este posibil ca viata voastra sa fie o combinatie de perioade când va simtiti la fel de
încrezator ca un erou și altele când nu aveti deloc încredere în voi. Majoritatea oamenilor s-au
obisnuit cu aceasta combinatie de sentimente și la privesc ca " asa a fost sa fie " . Totusi unii nu
sânt dispusi sa accepte perioadele inconfortabile , cu toate sa nu pot sa specifice îngrijorarea
îndeajuns încât sa o poata reduce .
                         Scoruri ridicate 23-36
                 Majoritatea celor care au punctaje în aceasta categorie îsi consuma o mare parte a
energiei lor batându-și capul daca nu cumva au parut incompetenti, indiferent de situatie .Cu
toate ca este posibil ca aceasta frica sa se manifeste în legatura cu o anumita activitate, aceste
rezultate sugereaza o lipsa de auto-acceptare și frica ca altii va vor considera incompetent . La
limita minima se poate situa și o persoana care în mod normal ar avea scor mediu dar care trece
printr-o perioada de stress . În acest caz, ar fi mai indicat sa cititi sugestiile prezente la cei cu

9
scoruri medii . Dar în cazul celor cu punctaj ridicat este cazul unei auto-examinari mai serioase .
Frica de a nu părea incompetent poate face dificil sa va comportati spontan , pentru ca
spontaneitatea creste riscul de a gresi .De asemenea, o asemenea frica poate avea repercusiuni în
cazul relatiilor personale , succesul la munca și chiar cresterea personala.

Anexa 3:Date brute

10
Număr participant Vîrsta participant Genul prticipantului Scor la scala fricii de
a nu părea
incompetent

11
 1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.

Anexa 4: Graficul rezultatelor

12
 3.5

2.5

1.5

0.5

0
0 5 10 15 20 25

Punctajele Linear (Punctajele )

Scorul la testul frica de incompetență

Anexa 5: Graficul box-plot la scala fricii de a nu părea incompetent

Anexa 6:Date brute:

13