Universitatea „Petre Andrei” din Iași

Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Specializare: Psihologie

REFERAT
la disciplina
PSIHOLOGIA CUPLULUI ȘI A FAMILIEI. TERAPII

Titular disciplină: Lector universitar doctor Oana Gostin

Student: Vițelaru Carmen Elena
Anul III, semestrul 2
An universitar 2019/ 2020

Iași
Iunie 2020
Subiect 1

Studiu de caz

Tânăr, 22 de ani, dependent de etnobotanice (consumă și alte substanțe), de la vârsta de

15 ani. Are o soră care este opusul lui, studiază, cuminte, foarte pragmatică. El este
permanent comparat cu ea. Familia, ca situație financiară, este mult peste medie și oferă
fiului și fiicei tot ce vor. Când copiii aveau 3, respectiv 4 ani, părinții au plecat din țară,
iar ei au rămas cu o mătușă doi ani, apoi au fost crescuți de o bonă. Cum abordați?

1.Date de identificare:
Tânăr, 22 de ani, provenit dintr-o familie cu situație financiară peste medie,
crescut de o mătușă, respectiv bonă împreună cu sora sa. Părinti absenți, plecați în
străinătate.
2.Acuze principale:
Pornim de la premisa că tânărul conștientizează situația în care se află și decide să
ceară ajutor de specialitate pentru a putea scăpa de dependența pentru etnobotanice și
alte droguri pe care acesta obișnuia să le consume.
Vom urmări aici comportamentul simptomatic sesizat de pacient, și anume: ce îl
supără și ce îl deranjează, dar și comportamentul simptomatic sesizat de cei din jur:
sora, mama, tata, bona, prieteni.
Vom lua în calcul și comportamentele simptomatice sesizate de specialist, părerea la
o primă vedere și rezultatele obținute în urma testelor și a evaluărilor.
Avem în vedere și apreciem motivația proprie pentru tratament clinic și concepția
pacientului despre dependență: ce l-a determinat să ceară ajutorul unui specialist și ce
așteptări are de la acesta.
Pacientul poate avea diferite așteptări, cum ar fi să scape de dependență foarte
repede, fără efort, să lase psihologul să intervină în condițiile externe de viață. Este
foarte important să aflăm ce înseamnă pentru el rolul de pacient. Foarte importante sunt,
de asemenea, informațiile privitoare la modul în care își reprezintă situația: cum și-o
etichetează, cum percepe cauzele care au dus la această situație, cum își vede evoluția în
timp și consecințele sale. Educarea pacientului referitor la așteptările pe care le poate
avea este primul pas în terapie. Ajustarea nivelului de expectanță constă în negocierea
între așteptările sale și oferta terapeutului.
Luăm în calcul modul în care pacientul se prezintă: dacă este anxios, cooperant etc.
3. Istoricul tulburării prezente:
Particularități biologice: ne interesează starea generală de sănătate fizică și aspectul fizic
general.
Temperamentul: ne interesează dacă este activ, letargic, pasiv, dominat de emoții
pozitive, negative, intense sau nu, controlate sau nu, dacă emoțiile corespund vârstei
pacientului.
Considerăm foarte important ceea ce spune pacientul despre sine, modul în care este
descris de cei din jur și ceea ce vede clinicianul la el.
Exemplu: Tânărul nostru a fost un copil problemă încă din copilărie. Situația școlară a
fost una proastă și a fost mereu ajutat de sora sa. Datorită lipsei părinților, a intrat în
anturaje ciudate care i-au declanșat o serie de tulburări comportamentale specifice
vârstei.Părinții îi promiteau diverse bunuri materiale ca să îl determine să renunțe la
consumul de etnobotanice, insă, sătul fiind de această situație care persistă încă din
copilărie, tânărul a cedat, devenind pe zi ce trece tot mai dependent de droguri.
4. Istoric psihiatric: un exemplu ar putea fi fobia socială asociată cu izolarea,
iritabilitate.
5.Istoric personal și social:
Este important comportamentul în diferite situații de viață cu care pacientul se
confruntă. Ne interesează cum apare pacientul în fața celorlați, cum crede că este văzut
de cei din anturajul său, dacă este o persoană plăcută, respectată, dacă au încredere în el,
câți prieteni are. Stabilim astfel ierarhia relațiilor și care sunt persoanele de referință din
viața lui. Ne interesează și răsunetul pe care îl are izolarea asupra sa.
Stabilim structura și dinamica personalității:
1.Afecte, emoții, motivații
Care sunt motivele evidente ale persoanei? Care sunt mecanismele motivante de care nu
e conștient, necunoscute pacientului? Care este sursa principalelor trăiri pozitive? Dar a
celor negative?
2.Principii morale, valori, atitudini sociale
Care sunt principiile majore după care trăiește? Ce fel de conștiință are: rigidă, fermă,
flexibilă? Ce fel de idealuri are: flexibile, mature, copilărești?
3.Funcțiile și identitatea eului
Forța eului:
Este comportamentul său autoinițiat sau autocontrolat? Tinde spre realizarea anumitor
scopuri? Prezintă capacitatea de a-și păstra obiectivitatea și perspectiva? Are capacitatea
de a-și urmări scopurile? Observăm aici dacă este sau nu sub stăpânirea unei persoane
de referință (soră, mamă, tată, prieteni, etc.)
Mecanisme de apărare:
Care sunt mecanismele de apărare ale pacientului?
Organizarea gândirii:
Cum abordează pacientul problema? Este tentat să reducă sau să accentueze gravitatea
problemei? Suportă ambiguitatea?
Capacitățile intelectuale, aptitudini, abilități, talente:
Cu ce se ocupă? Ce îi place să facă? În ce domeniu excelează? Aflăm astfel care sunt
resursele sale, factori terapeutici auxiliari.
Determinanții sociali și situații actuale de viață:
1.Calitatea de membru al diferitelor grupuri și rolurile jucate
Din ce grupuri face parte pacientul? Care dintre acestea reprezintă grupurile de
referință? Ce rol are tânărul în aceste grupuri? Care din aceste roluri sunt centrale pentru
el?
2.Familia
Sunt orientări care consideră că orice tulburare își are originea în familie, de aceea
terapia se aplică întregii familii. Este important să cunoaștem atât familia de origine, cât
și persoanele din familie cu care locuiește efectiv. Foarte important este să cunoaștem
dacă tulburarea își are originea în familie, dacă este genetic.
3.Educația și munca
Ce școli a făcut? Care este cariera lui? Care este ruta lui profesională? Ce calificări are?
Este mulțumit de job-ul pe care îl are?
4.Ecologie socială
În ce comunitate fizică și socială locuiește? Se identifică cu aspirațiile și valorile
comunității din care face parte? Menționez că locul fizic poate constitui o resursă pentru
recuperarea clientului.
Exemplu: Tânărul nostru, neavând repere morale clare în apropierea sa, care să îi
servească drept model de reușită (ar fi putut fi chiar tatăl), și-ar fi putut găsi un substitut
într-un prieten cu 10 ani mai mare decât el, aparent realizat și sigur pe el, dealer de
substanțe interzise. Fiind într-o perioadă a vieții când modelul masculin era foarte
important în formare asa ca adult, ar fi fost foarte ușor să împrumute din valorile
acestuia, realizându-se transferul sistemelor morale de referință.
Istoric medical: este relevant în cazul în care problemele medicale influențează
funcționarea psihică.

Formularea cazului
1.Factori precipitanți
Presupunem că lipsa părinților incă din copilărie l-au determinat pe tânăr să devină
introvertit, astfel adunând multe frustrări și supărări care l-au marcat, găsind refugiu în
substanțele interzise.
2.Examinarea cognițiilor și comportamentelor actuale
Faptul că a simțit că este cazul să apeleze la un terapeut poate însemna un pas foarte
important în conștientizarea faptului că are o problema și acceptarea acesteia.
3. Evoluția în timp a cognițiilor și comportamentelor
Este recomandată reconstituirea secvențială a factorilor de influență asupra clientului,
începând cu perioada copilăriei, urmărirea modului în care s-a dezvoltat personalitatea
pentru a fi ceea ce este acum. Pe scurt, reconstituirea istoriei de viață a pacientului.
Tânarul crește alături de soră, care este pe primul loc, făcându-se mai mereu comparație
între ei. Tatăl și mama, care trebuiau să reprezinte principalele sisteme de referință
lipsesc, suplinind lipsa cu bani și bunuri. Există, de asemenea, varianta răzvratirii în fața
lipsei părinților, resimțită ca abandon, neglijenței datorate surorii mult mai cuminte,
chestiuni pe care le putem clarifica prin examinarea longitudinală.
4.Aspecte pozitive ale subiectului
Tânărul nostru ar putea fi o persoană inteligentă, cu o sănătate fizică încă bună. Ar putea
avea ca hobby-uri mașinile și mecanica, să fie pasionat de gaming, lucruri pe care le
putem folosi pentru a-i canaliza atenția spre altceva.
5.Ipoteza de lucru
Tânărul este dependent de etnobotanice și alte substanțe, ca urmare a lipsei unui sprijin
real din partea părinților pe plan psihic, a lipsei fizice și chiar a lipsei de comunicare din
cadrul familei, a comparației excesive cu sora sa mult mai cuminte, acțiuni ce pot avea
diverse urmări: singuratic, neînțeles, neapreciat, ca mai apoi să degenereze în inadaptat
social, frustrat, dependent.

Planul terapeutic
1.Listarea problemelor
Dependența, ideație depresivă, stimă de sine scăzută, abilități sociale deficitare.
2.Scopuri terapeutice:
Reducerea episoadelor de consum, urmată de stoparea lor, reducerea gândirii negative
cu ideații depresive, formarea abilității de rezolvare a problemelor practic, îmbunătățirea
abilităților sociale cu impact asupra trăsăturilor de personalitate dependentă,
îmbunătățirea relațiilor din cadrul familiei.
3.Planificarea terapiei
Planul de tratament vizează în primul rând restabilirea conexiunilor cu familia, ce ar
putea avea un puternic impact asupra adicției. Apoi urmează restabilirea stimei de sine,
diminuarea frustrărilor, îmbunătățirea abilităților sociale și a celor de rezolvare a
problemelor. Pentru restabilirea conexiunilor familiale se recomandă terapia
experiențială, terapia de familie, lucrând din interior spre exterior, încurajând
autoexprimarea individuală.
Subiect 2

Arborele genealogic

tatăl mama

fiul fiica

Analiza arborelui genealogic

Având în vedere faptul că nu sunt prezentate foarte multe informații privitoare la familia
tânărului de 22 de ani, arborele genealogic realizat este foarte simplu,fiind format doar
din cei patru membri ai familiei din caz, respectiv două generații. Am decis să
evidențiez fiul ca fiind factorul problematic doar pentru a atrage atenția asupra faptului
că este singurul cu probleme din familie, așadar nu putem vorbi de anomalii genetice.
Cele prezentate mai sus conturează faptul că este un caz singular, individual.

Bibliografia
- Crețu Tinca, Psihologia adolescentului şi adultului, Program de conversie
profesională la nivel postuniversitar pentru cadrele didactice din ţnvăţământul
preuniversitar, 2011
- Morice Elias, Steven Tobias, Stimularea inteligenţei emoţionale a adolescenţilor,
Editura Curtea Veche, 2003
- Margareta Modrea, Imagine de sine si personalitate în adolescenţă, Studii
teoretice şi experimentale, Editura Aliter, 2006
- Dr. Stephen, Sacha Bavezstock, Îngerii adolescenţi, Editura Curtea Veche, 2008
- Dr. Schlessinger Laura. Greşelile parinţilor îi pot distruge pe copii, Editura
Curtea Veche, 2004