UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

 
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE
 
SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ SOCIALĂ

ANUL UNIVERSITAR 2020-2021, SEM I

PROIECT
SEMINAR „CALITATEA VIEȚII”

Bunăstarea subiectivă a persoanelor care

cresc în sistemului de asistență maternală

Profesor coordonator:
Lect. univ. dr. Veronica GHEORGHIȚĂ

Student:
Stuparu Ana-Maria

CRAIOVA
2021
 CUPRINS

1. Argument pentru alegerea temei de cercetare ………………… 3

2. Obiectivele și ipotezele cercetării………………………………….. 3

3. Metodologia cercetării

3.1. Metoda și instrumentul de lucru…………………………….4

3.2. Eșantionul……………………………………………………..4

3.3. Perioada de colectare a datelor………………………………5

4. Rezultate……………………………………………………………. 5

5. Concluzii…………………………………………………………..... 7

6. Anexă………………………………………………………………...8

2
 1. Argumentul pentru alegerea temei
Argumentul cel mai relevant pentru alegerea temei este motivația personală din spatele
acestei alegeri. Inițierea acestei cercetări pornește din propriul interes și propria curiozitate
legate de realitatea copiilor care sunt parte a sistemului de asistență maternală. Pe lângă
aceste resurse date de interesul și pasiunea în relație cu tema, tot sub umbrela argumentului,
menționez și resursele metodologice care au condus la alegerea acestui subiect și care cresc
șansele ca această lucrare să ajungă la final. Datorită unui istoric de 21 de ani al contactului
direct cu sistemul de asistență maternală, am în prezent acces atât la mediul, cât și la subiecții
cercetării.
Un alt motiv important se leagă de masa săracă de materiale științifice, puține informații,
insuficiente date în această direcție. Studiul dimensiunii subiective a calităţii vieţii în cazul
copiilor şi adolescenţilor, în comparaţie cu studiile pe aceeaşi temă dedicate adulţilor, a
suferit o amânare până la începutul secolului al XXI-lea.
eneficiarilor interpretată ca un feedback din interiorul sistemului este o resursă importantă în
procesul eficientizării și creșterii calității.

2. Obiectivele și ipotezele
Lucrarea de față își propune să identifice nivelul bunăstării subiective a beneficiarilor din
sistemul de asistență maternală, în mod general.
În mod particular, urmărește (ținând cont de cei trei indicatori ai bunăstării subiective):
● să identifice nivelul satisfacției cu viața în funcție de accesul la diferite servicii
● să identifice gradul fericirii și a bunăstării mentale a beneficiarilor
● să identifice nivelul de asumare a propriei vieții și sensul dat acesteia
Pornind de la aceste obiective, testez adevărul următoarelor ipoteze:
● cu cât perioada în care un copil crește la aceeași familie maternală este mai lungă, cu
atât satisfacția lui cu viața este mai mare
● cu cât implicarea socială și proiectele personale sunt mai prezente în viața
beneficiarilor, cu atât bunăstarea mentală și fericirea cresc
● cu cât asumarea propriei vieți este mai profundă, cu atât sensul vieții este mai orientat
spre autoactualizare.

3
 3. Metodologia cercetării
3.1. Metoda și instrumentul de lucru
În lucrarea de față, ținând cont de criteriul temporal, s-a ales o metodă transversală, studiul
încheindu-se în termen de 20 de zile. În funcție de criteriul funcției îndeplinite, metoda
aleasă este metoda de recoltare a datelor, metodă calitativă, prin tehnica interviului semi-
structurat.
Instrumentul ales este ghidul de interviu. Modul în care se realizează situația de interviu este
față în față, operatorul de interviu punând întrebările și înregistrând răspunsurile, iar
persoana intervievată oferind respectivele răspunsuri.
Interviul:
● culege informații despre modul în care oamenii actioneaza sau gândesc direct de la
aceștia;
● instrument - ghidul de interviu;
● număr mic de indivizi;
● nu se urmărește reprezentativitatea;
● colectează informații complexe;
● contact direct, de scurtă durată cu terenul;
● culegerea datelor: operatori de interviu (presupune o pregătire anterioară);

3.2. Eșantionul

Eșantionul este unul mic, format din patru persoane de sex feminin, cu istoric de abuz
psihologic, un grup de persoane asemănătoare cu cele care fac obiectul interesului cercetării.
Criteriile de eligibilitate pe baza cărora s-a construit eșantionul sunt:

1. istoric de abuz psihologic

2. vârsta minimă 18 ani

persoana intervievată 1: sex feminin, 25 ani, abuz psihologic resimțit în relația de cuplu

persoană intervievată 2: sex feminin, 24 ani, abuz psihologic resimțit în relația de cuplu

persoană intervievată 3: sex feminin, 32 de ani, abuz psihologic resimțit în relația

persoana intervievată 4: sex ….

4
 3.3. Perioada de colectare și prelucrare a datelor

Perioada de colectare și prelucrare s-a întins pe parcursul a 20 de zile, dintre care pregătirea
respondentului, interviul propriu-zis și încheierea întâlnirii au durat, în medie, o oră. Primul
interviu a avut loc în data de 15 ianuarie, cel de-al doilea în data de 22 ianuarie, cel de-al
treilea și cel de-al patrulea în data de 29 ianuarie, fiecare dintre cele patru fiind aplicate în
locuința respondenților. Din motive de confidențialitate numele celor patru respondenți nu
vor fi menționate aici. Celelalte informații, în special cele relevante lucrării, vor fi notate.
Înregistrarea și structurarea răspunsurilor a durat trei zile, întinzându-se pe ultima parte acelor
20 de zile.

4. Rezultate

În lucrarea de față s-a urmărit identificarea bunăstării subiective a beneficiarilor din sistemul
de asistență maternală în mod general, satisfacția cu viața, bunăstarea mentală, fericirea și
sensul vieții, cât și relația lor variabile independente ( stabilitatea de timp și emoțională în
cadrul familiei maternale, implicarea socială și proiectele personale, acceptarea propriului
istoric de viață) în mod particular.

Pornind de la răspunsurile oferite de respondenți, înțelegem că durata de timp pe care un

copil o petrece în cadrul aceleiași familii, cât și siguranța pe care o simte în relație cu aceasta,
influențează satisfacția lui cu viața.

(Primul respondent a fost în grija familiei maternale timp de 15 ani, pe care o consideră
familie și în prezent, la 4 ani de la ieșirea din sistem. A declarat siguranță de 75% în cadrul
familiei și o identificare maximă cu aceasta. D.F. este 50% mulțumit de viața lui din prezent.
Acest răspuns este legat de lipsurile materiale din prezent.

Cel de-al doilea respondent, D.T., este în actuala familie maternală de 10 ani, primul an fiind
urmat de o perioadă în care a fost în grija altei familii, din comunitate. În 2012, după 6 ani, a
revenit în familia maternală actuală. A declarat că se simte foarte în siguranță, iar
identificarea ca membru a familiei este de nivel 7. În legătură cu nivelul de mulțumire cu
viața, D.T., se auto-poziționează la nivelul 8, numindu-se destul de mulțumită.

Cel de-al treilea respondent, D.M., este în actuala familie de 17 ani. A declarat un maxim de
siguranță resimțită, o poziționare la nivelul 8 la întrebarea legată de identificarea ca membru

5
al familiei. D.M., se declară destul de mulțumită cu viața ei în prezent, având exact ce își
dorește.). Aceste rezultate pot fi folosite ca direcții viitoare de cercetare, ipoteza 1 meritând
să fie re-testată într-un studiu cu un desing de cercetare mult mai riguros.

Din informațiile colectate reiese că prezența activităților alături de alte persoane, cât și
pasiunile sau proiectele personale influențează bunăstarea mentală și fericirea resimțite.
Astfel că dacă aceste activități există în programul cotidian al persoanelor, atunci nivelul
declarat al fericirii și bunăstării mentale este crescut.
(Primul respondent amintește în special despre activitățile cu familia, se simte implicat și
important, iar nivelul lui de fericire și bunăstare maxim.

D.T., amintește despre pasiunile sale, cât și despre activitățile pe care le are alături de alții, se
consideră fericită, la nivel 9.

D.M., are numeroase pasiuni, se orientează spre ajutorarea celorlalți, în special a animalelor.
A declarat că nu simte nevoia să schimbe nimic în viața ei, se simte suficient de fericită )

În raport cu ipoteza numărul trei și cu răspunsurile la ultima parte a ghidului de interviu,

putem menționa că beneficiarii cu un nivel înalt de integrare și acceptare a propriilor
evenimente de viață, declară un mai clar și orientat spre autoactualizare sens al vieții.
(D.F., declară o acceptare parțială a propriului istoric de viață, la nivel 6. De asemenea,
sensul vieții se leagă de siguranța și stabilitatea familia, în special.

D.T., declară că istoricul personal este acceptat de sine, iar sensul vieții este este să lase în
urma ei ceva mai mare decât ea sau decât mediul din care provine.

D.M., declară că acceptarea și integrarea propriilor povești sunt încă în proces, însă peste
80% sunt deja așezate. Sensul vieții ei este dat de relațiile cu familia și schimbările pe care le
poate face în viața animalelor.)

5. Concluzii
În urma analizei și interpretării răspunsurilor, ipoteza 1, conform căreia cu cât perioada în
care un copil crește la aceeași familie maternală este mai lungă, cu atât satisfacția lui cu
viața este mai mare, este infirmată. Variabile precum vârsta la care s-a intrat în familie sau
plecările, pot fi introduse în următoarea lucrare.

6
Ipoteza numărul 2, conform căreia cu cât implicarea socială și proiectele personale sunt mai
prezente în viața beneficiarilor, cu atât bunăstarea mentală și fericirea cresc, a fost
confirmată în baza răspunsurilor primite. Toți cei trei respondenți se simt implicați, cu timp
pentru ei și cu planuri pe termen lung. Nivelele de fericire raportate au fost maxime.

Ipoteza numărul 3, cu cât asumarea propriei vieți este mai profundă, cu atât sensul vieții este
mai orientat spre autoactualizare, este confirmată. Cei trei respondenți au declarat o
acceptare de 6, 8, respectiv 10 a propriei istorii de viață (pe o scară de la 1 la 10). Din
interpretarea răspunsurilor s-a observat că sensul vieții este orientat spre autoactualizare
direct proporțional cu nivelul de acceptare al propriei istorii.

Nivelul bunăstării subiective al beneficiarilor intervievați este unul ridicat, influențat de

implicarea socială, existența unor pasiuni și nivelul de acceptare a evenimentelor din propria
viață, a căror existență a crescut valorile declarate ale bunăstării mentale, fericirii și sensului
vieții.

6. Anexe
Ghidul de interviu:

Nume:

Vârstă:

7
Sex:

Ocupație:

1. Care este istoricul dumneavoastră în sistemul de asistență maternală? (Clarificări:

vârsta la care ați mers prima dată în familie, numărul familiilor maternale din care ați
făcut parte, etc)

R:

2. Care este cea mai lungă perioadă de timp petrecută în cadrul aceleiași familii
maternale?

R:

3. De cât timp sunteți parte a familiei maternale din prezent?

R:

4. Cât de în siguranță vă simțiți în această familie pe o scară de la 1 la 10? Detaliați

răspunsul.

R:

5. Pe o scară de la 1 la 10, cât vă identificați ca fiind un membru al acestei familii?

R:

6. Gândindu-vă la toate componentele vieții dumneavoastră, cât de mulțumit sunteți de

ea în prezent? (De ce simțiți că aveți nevoie pentru a crește nivelul de satisfacție față
de propria viață?)

R:

7. Care sunt activitățile desfășurate care implică sau vizează alte persoane? (voluntariat,
cursuri, jocuri, animale etc)

R:

8
 8. Cum arată programul normal al unei zile? (Care sunt lucrurile pe care le faci cu
plăcere?)

R:

9. Pe o scară de la 1 la 10 (1- deloc, 10 -foarte), cât de fericit(ă) te consideri în prezent?

Detaliați răspunsul.

R:

10. Pe o scară de la 1 la 10, cât de acceptate de propria persoană sunt evenimentele de

viață prin care ați trecut pana acum? Detaliați răspunsul.

R:

11. Ce vă vine în minte atunci când vă gândiți la propriul dumneavoastră sens al vieții?

R:

INTERVIU 1:
Nume: D. F.

Vârsta : 22 ani

Sex: M

Ocupație: angajat sezonier

Data: 27 noiembrie 2020

1. Care este istoricul dumneavoastră în sistemul de asistență maternală?

(Clarificări: vârsta la care ați mers prima dată în familie, numărul familiilor
maternale din care ați făcut parte, etc)

R: La doi ani jumătate am venit în familie. Până la vârsta de 2 ani jumătate am stat în centru.
Am fost la o singură familie maternală până la 18 ani. Legătura și relația cu familia sunt
foarte bune, ne întâlnim la toate evenimentele importante de familie. Una din fetele asistentei
maternale este chiar moașa copilului meu.

9
 2. Care este cea mai lungă perioadă de timp petrecută în cadrul aceleiași familii
maternale?

R: Aproximativ 15 ani jumătate

3. De cât timp sunteți parte a familiei maternale din prezent?

R: Nu mai fac parte din sistem de 4 ani, însă sunt încă parte a familiei maternale. Păăăi de la
2, ani jumătate. Cât vine? cam de 20 de ani.

4. Cât de în siguranță vă simțiți în această familie pe o scară de la 1 la 10?

Detaliați răspunsul.

R: 7,5. Încredere și siguranță nu poți sa ai nici în tine 100%, însă mi-au acordat mereu sprijin
și sfaturi bune care m-au ajutat și pentru asta le dau o notă mare.

5. Pe o scară de la 1 la 10, cât vă identificați ca fiind un membru al acestei

familii?

R: nota 10.

6. Gândindu-vă la toate componentele vieții dumneavoastră, cât de mulțumit

sunteți de ea în prezent? (De ce simțiți că aveți nevoie pentru a crește nivelul
de satisfacție față de propria viață?)

R: 50 %. În primul rând aș avea nevoie de mai mulți bani, un loc de muncă stabil, condiții de
trai mai bune.

7. Care sunt activitățile desfășurate care implică sau vizează alte persoane?
(voluntariat, cursuri, jocuri, animale etc)

R: Curățenie acasă, gătit și îngrijit copilul. Cam tot ce înseamnă timp cu familia. Avem și
animale de care mă ocup mai mult eu. Câteodată mă mai întâlnesc cu prieteni din sat și ne
distrăm împreună, dar asta rar. mai mult cu familia petrec timp.

8. Cum arată programul normal al unei zile? (Care sunt lucrurile pe care le faci
cu plăcere?)

10
R: Mă trezesc la 10, stau la cafea și la țigări o oră (ăsta e timpul meu în fiecare dimineață, mă
face să îmi încep ziua în forță), stabilesc cu soția ce program avem în gospodărie, ne ocupăm
de copil și gata, vine seara. Plăcerea și pasiunea.. cu soția.

9. Pe o scară de la 1 la 10 (1- deloc, 10 -foarte), cât de fericit(ă) te consideri în

prezent? Detaliați răspunsul.

R: nota 10. De ce nu? Am un copil sănătos, o soție care mă iubește, sunt un om fericit.

10. Pe o scară de la 1 la 10, cât de acceptate de propria persoană sunt

evenimentele de viață prin care ați trecut pana acum? Detaliați răspunsul.

R: 6, cred. Au fost multe neajunsuri care m-au împins să iau și unele decizii mai… Da, las 6,
uneori 7.

11. Ce vă vine în minte atunci când vă gândiți la propriul dumneavoastră sens al

vieții?

R: Sensul vieții este să-mi întemeiez o familie, să am casa mea. Ăsta este sensul vieții, al
oamenilor de rând. La alții nu este același, știu. Eu am un sens al vieții, dar sunt la început, nu
l-am împlinit pe tot.

INTERVIU 2:
Nume: D. T.

Vârstă: 18 ani

Sex: F

Ocupație: elevă, clasa a XI-a

Data: 4 decembrie 2020

11
 1. Care este istoricul dumneavoastră în sistemul de asistență maternală?
(Clarificări: vârsta la care ați mers prima dată în familie, numărul familiilor
maternale din care ați făcut parte, etc)

R: Din câte știu eu am fost în prima familie maternală la 3 luni și am mai fost în alte două sau
trei familii, nu știu sigur.

2. Care este cea mai lungă perioadă de timp petrecută în cadrul aceleiași familii
maternale?

R: 10 ani

3. De cât timp sunteți parte a familiei maternale din prezent?

R: Ultima perioadă, din 2012, deci de 9 ani

4. Cât de în siguranță vă simțiți în această familie pe o scară de la 1 la 10 (1-

deloc, 10- foarte)? Detaliați răspunsul.

R: Dau un 10, pe mami o preocupă viitorul meu, îl am și pe F. (fratele mai mare), mă simt
ocrotită.

5. Pe o scară de la 1 la 10 (1- deloc, 10 foarte), cât vă identificați ca fiind un

membru al acestei familii?

R: 7, în primul rând pentru că pe mine și pe M, mami ne-a dat. Când m-am întors ceilalți doi
frați erau mai favorizați.

6. Gândindu-vă la toate componentele vieții dumneavoastră, cât de mulțumit

sunteți de ea în prezent? (De ce simțiți că aveți nevoie pentru a crește nivelul
de satisfacție față de propria viață?)

R: Destul de mulțumită, ca pentru nota 8. Să trec peste lucrurile ce s-au întâmplat în trecut și
pe care nici atunci, nici acum nu pot să le schimb.

7. Care sunt activitățile desfășurate care implică sau vizează alte persoane?
(voluntariat, cursuri, jocuri, animale etc)

12
R: Stau cu nepoțica, mă jocuri în rețea, am grijă de păsările și animalele din curte, mă joc tot
felul de jocuri cu familia.

8. Cum arată programul normal al unei zile? (Care sunt lucrurile pe care le faci
cu plăcere?)

R: Citesc mult, îmi plac în special cărțile de SF și, mai de curând, am început să citesc și cărți
de business. Îmi plac puzzle-urile foarte tare. Ascult multă muzică. Asta aleg să fac când am
timp liber. În rest, școală și treburi pe acasă.

9. Pe o scară de la 1 la 10 (1- deloc, 10 -foarte), cât de fericit(ă) te consideri în

prezent? Detaliați răspunsul.

R: 9. Trec printr-o perioadă a vieții mele în care mă simt liniștită și că am ce îmi doresc.

10. Pe o scară de la 1 la 10, cât de acceptate de propria persoană sunt

evenimentele de viață prin care ați trecut pana acum? Detaliați răspunsul.

R: 10. Au fost situații mai grele, cu care mi-a fost greu să lucrez, însă toate sunt acceptate în
acest moment.

11. Ce vă vine în minte atunci când vă gândiți la propriul dumneavoastră sens al

vieții?

R: Îmi doresc să schimb ceva la nivel de țară. Mă gândesc poate la o afacere cu o idee nouă
în spate. Mă deranjează foarte tare când oamenii se plâng că s-au născut în România și că asta
îi încurcă să facă ceva.

INTERVIU 3:

Nume: D. M.

Vârstă: 17 ani

Sex: F

Ocupație: elevă, clasa a X-a

13
Data: 11 decembrie 2020

1. Care este istoricul dumneavoastră în sistemul de asistență maternală?

(Clarificări: vârsta la care ați mers prima dată în familie, numărul familiilor
maternale din care ați făcut parte, etc)

R: La 4 luni am venit în familia actuală, înainte de asta am mai fost la maternală, la care am
stat 3 luni,

2. Care este cea mai lungă perioadă de timp petrecută în cadrul aceleiași familii
maternale?

R: 17 ani,

3. De cât timp sunteți parte a familiei maternale din prezent?

R: 17 ani

4. Cât de în siguranță vă simțiți în această familie pe o scară de la 1 la 10?

Detaliați răspunsul.

R: 10, timpul, sunt aici de când mă știu și mă simt protejată.

5. Pe o scară de la 1 la 10 (1- deloc, 10- foarte), cât vă identificați ca fiind un

membru al acestei familii?

R: 8. moștenirea. Adică nu se împart lucrurile importante la fel.

6. Gândindu-vă la toate componentele vieții dumneavoastră, cât de mulțumit

sunteți de ea în prezent? (De ce simțiți că aveți nevoie pentru a crește nivelul
de satisfacție față de propria viață?)

R: Destul de mulțumită. Tot ce îmi doresc am în prezent. Nu mai vreau nimic acum.

7. Care sunt activitățile desfășurate care implică sau vizează alte persoane?
(voluntariat, cursuri, jocuri, animale etc)

14
R: Școală, statul cu copiii mai mici din familie, jocurile din familie, îngrijirea animalelor,
minutele cu echipa de asistenți sociali. Înainte de restricțiile covid, luam lecții de chitară,
mergeam mai des la cinema, concerte și prin librării cu membri din familie apropiați vârstei
mele.

8. Cum arată programul normal al unei zile? (Care sunt lucrurile pe care le faci
cu plăcere?)

R: Pictez, citesc în special romane de dragoste, ultima carte citită fiind ”La răscruce de
vânturi”. Cânt la chitară și petrec timpul cu animalele male.

9. Pe o scară de la 1 la 10 (1- deloc, 10 -foarte), cât de fericit(ă) te consideri în

prezent? Detaliați răspunsul.

R: 10, am o viață normală, asta mă face să mă simt bine.

10. Pe o scară de la 1 la 10, cât de acceptate de propria persoană sunt

evenimentele de viață prin care ați trecut pana acum? Detaliați răspunsul.

R: Un 8, 9. E mai greu să accepți unele lucruri care nu se pot schimba și care nu au depins de
tine.

11. Ce vă vine în minte atunci când vă gândiți la propriul dumneavoastră sens al

vieții?

R: Nu m-am gândit până acum la asta, dar primele lucruri care îmi vin în minte sunt relația
cu familia și să ajut cât de mult pot animalele.

15