UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

FACULTATEA PSIHOLOGIE

CATEDRA PEDAGOGIE ŞI METODICA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR

Domeniul general de studii:

Ştiinţe ale Educaţiei

Specialitatea:
Psihologia socială şi a familiei

TEZĂ DE LICENŢĂ

VALORIFICAREA PARTENERIATULUI GRĂDINIŢĂ- FAMILIE ÎN

DEZVOLTAREA ATENŢIEI LA PREŞCOLARI

Elaborat:
studenta ciclului II, Isac Elena

Conducător ştiinţific:
prof.univ.,dr., conf. Chirica G.
.

CHIŞINĂU, 2019
 CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………….............………...
I . REPERE TEORETICE ALE ATENȚIEI…………….............…….....
1.1. Problema atenției în psihopedagogie..........................................................
1.2. Particularitățile atenției la vârsta preșcolară..............................................
1.3. Cercetarea particularităţilor parteneriatului grădiniţă-familie în dezvoltarea
atenției la preşcolari.....................................................................................
II. ABORDAREA EXPERIMENTAL LA PROBLEMA ATENȚIEI LA
PREȘCOLARI...............................................................................................................
2.1. Diagnosticarea nivelului inițial al atenției
la copiii investigați..................................................................................
2.2.Diagnosticarea nivelului de influenţare a parteneriatului grădiniţă-familie în
dezvoltarea atenției la preșcolari..........................................................................
2.3. Prelucrarea și interpretarea datelor experimentale..................................
CONCLUZII GENERALE……………………………………………...........….......
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………...........……
ANEXE..........................................................................................................................
 INTRODUCERE

Motto: „Spune-mi şi o să uit.

Arată-mi şi poate n-o să-mi amintesc.
Implică-mă şi o să înţeleg.”
(proverb american)

Am ales acesta temă deoarece meseria mea este de cadru didactic ȋn ȋnvăţământul
preşcolar. Lucrez cu copii cu vârste cuprinse ȋntre 3 ani-7 ani de 3 ani. Ȋn toţi aceşti ani
mi s-a confirmat faptul ca grădiniţa nu poate funcţiona ȋntr-un mod optim fară
implicarea şi interesul părinţilor şi de asemeni, nici familia nu se descurcă optim ȋn
creşterea copiilor lor deoarece ȋntâmpina situaţii care ȋi depăşesc şi atunci se impune
intervenţia unui specialist. Mi-am propus să abordez această temă deoarece am
descoperit că se pot obţine lucruri minunate şi surprinzătoare atunci când grădiniţa şi
familia lucrează ȋmpreună. Familia reprezintă cel mai puternic factor de socializare în
dezvoltarea copiilor, mai ales în perioada copilăriei mici. Încă din primii ani ai
dezvoltării copilului, familia s-a dovedit esenţială pentru dezvoltarea psihică a
copilului şi este o sursă primară de dragoste şi afecţiune. Un alt factor destul de
important în dezvoltarea personalității copilului și pregătirea lui pentru viață este
dezvoltarea intelectuală, la baza căreia stă atenția, parte componentă a dezvoltării
psihice a copilului.
Conform cercetărilor științifice cu referire la acest aspect, atenția nu este înăscută, ci are
specificul ei de dezvoltare în ontogeneză. Dezvoltarea și formarea intensă a atenției, ca
funcție reglatoare și de control a psihicului, are loc în perioada copilăriei și a adolescenței.
Cercetările efectuate de către savanții psihologi I. W. F. Hegel, J. Piaget, B. Bloom, P.
Anohin demonstrează că spre sfârșitul vârstei preșcolare la copii apar manifestări ale atenției
voluntare. Ea nu se realizează în mod spontan, prin simpla înaintare a copilului în vârstă, ci
presupune îmbogățirea cunoștințelor, formarea competențelor și lărgirea intereselor, formarea
unor abilități, dezvoltarea voinței .
Pentru a construi un mediu prietenos copilului şi propice pentru dezvoltarea
competenţelor,abilităţilor, grădinița are nevoie de sprijinul conştient şi partenerial al
familiei copilului.
Pe tot parcursul perioadei de educație în instituția preșcolară este necesar să existe un
acord conform căruia părinţii să colaboreze cu instituţia de învăţământ frecventată de
copiii lor. Instituţiile de învăţămînt conştientizează rolul implicării părinţilor, iar
colaborarea cu ei constituie unul dintre obiectivele majore ale instituției.
Din acest motiv mi-am propus cercetarea amănunţită a rolului parteneriatului grădiniţă-
familie, atât de necesară pentru copiii de vârstă preşcolară cât şi valorificarea acestuia în
dezvoltarea atenţiei acestora.
Lucrarea este structurată pe două capitole. Primul capitol se axează pe fundamentarea
teoretică ȋn care am tratat: abordări teoretice a noţiunii de atenţie, particularităţile
atenţiei la preşcolari, parteneriatul dintre grădiniţă şi familie, rolul parteneriatului
grădiniţă-familie în dezvoltarea atenţiei la preşcolari .
 Problema cercetării: Valorificarea parteneriatului grădiniţă-familie în cadru
dezvoltării atenției la copii de vârstă peșcolară.
Obiectul cercetării îl constituie procesul de dezvoltare a atenției la copiii de vârstă
preșcolară.
Scopul cercetării Fundamentarea teoretică şi practică a atenţiei la preşcolari din
perspectiva parteneriatului grădiniţă-familie.
Obiectivele cercetării:
 Studierea și analiza literaturii de specialitate privind atenția la copiii de vârstă
preșcolară;
 Determinarea cadrului conceptual
 Selectarea şi aplicarea metodologiei de diagnosticare a nivelului de atenţie la
preşcolari.
 Prelucrarea și interpretarea datelor experimentale;
 Formularea concluziilor generale.
Ipoteza cercetării. Nivelul de dezvoltare a atenției la copiii de vârstă preșcolară va spori în
cazul în care ei vor beneficia direct din antrenarea grădiniţei şi a familiei în cadru unui
parteneriat.
Valoarea teoretică şi aplicativă a cercetării rezidă în definirea conceptelor de atenţie şi parteneriat
grădiniţă-familie ; fundamentarea teoretică şi validarea experimentală a datelor obţinute în urma aplicării
instrumentelor de depistare a nivelului de dezvoltare a atenţiei la preşcolari în cadru parteneriatului
grădiniţă-familie
Metodologia cercetării: metode teoretice: documentarea ştiinţifică, analiza şi sinteza ştiinţifică,
generalizarea şi sistematizarea, abstractizarea şi modelarea teoretică; metode praxiologice,
sociologice şi statistice: experimentul pedagogic, observaţia, anchetă, diagnosticarea /testarea,
comparaţia, metode matematice de prelucrare statistică a datelor.