Cuprins

INTRODUCERE .......................................................................................................................... 1
CAPITOLUL I. COMERȚ ELECTRONIC ................................................................................. 3
1.1. Ce este comerțul electronic? ...................................................................................................... 4
1.2. Plăți electronice-noțiuni generale ................................................................................................. 8
CAPITOLUL II. SISTEME ELECTRONICE DE PLĂȚI........................................................ 11
2.1. Sisteme de plăți în Internet bazate pe carduri bancare SET ....................................................... 11
2.2. Sisteme on-line de plată cu monedă electronică ECash ............................................................. 15
2.3. Sisteme de micro-plăți ................................................................................................................ 18
2.3.1. MilliCent.................................................................................................................................. 19
2.3.2. CyberCoin ................................................................................................................................. 22
2.4. Plăți prin cecuri electronice ......................................................................................................... 23
2.5. PayPal .......................................................................................................................................... 27
CAPITOLUL III. PRINCIPII ȘI INSTRUMENTE DE CREARE A MAGAZINULUI
ELECTRONIC ........................................................................................................................... 29
3.1. Caracteristica unităţii social-economice “NeoComputer Grup” SRL Moldova......................... 29
3.2. Concepte şi principii de funcţionare a Magazinului Electronic ................................................. 30
3.3. Proiectarea de ansamblu a sistemului „E-magazin” .................................................................... 36
3.4. Proiectarea de detaliu a sistemului „E-magazin” ........................................................................ 39
3.4.1. Pagina administratorului ........................................................................................................... 39
3.4.2. Logarea administratorului......................................................................................................... 41
3.4.3. Vizualizare categorii ................................................................................................................. 41
3.4.4. Adăugare categorii .................................................................................................................... 42
3.4.5. Modificare categorii ................................................................................................................. 43
3.4.6. Eliminare categorii ................................................................................................................... 43
3.4.7. Adăugare produse ..................................................................................................................... 44
3.4.8. Vizualizare produse .................................................................................................................. 45
3.4.9. Modificare produse ................................................................................................................... 46
3.4.10. Eliminare produse ................................................................................................................... 46
3.4.11. Prelucrarea comenzilor ........................................................................................................... 46
CAPITOLUL IV. EFICIENȚA ECONOMICĂ A SISTEMULUI „E-MAGAZIN” ................ 48
4.1. Estimarea costurilor totale de elaborare a sistemului „E-magazin” ............................................ 48
4.2. Cheltuielile de exploatare a sistemului „E-magazin” .................................................................. 52
4.3. Efectele economice obținute ca urmare a exploatării sistemului „E-magazin”.......................... 54
Concluzie .................................................................................................................................... 57
Bibliografie ................................................................................................................................. 59
ANEXE: ............................................................................................................................................. 60
 1

INTRODUCERE
În prezent lumea tinde spre o automatizare a tuturor proceselor economice sociale și de altă
natură.
" Comerţ electronic” înseamnă, în accepţiune "tradiţională", utilizarea în reţele cu valoare
adăugată a unor aplicaţii de tipul transferului electronic de documente (EDI), a comunicaţiilor fax,
codurilor de bare, transferului de fişiere şi a poştei electronice. Extraordinara dezvoltare a
interconectivității calculatoarelor în Internet, în toate segmentele societăţii, a condus la o tendinţă tot
mai evidentă a companiilor de a folosi aceste reţele în aria unui nou tip de comerţ, comerţul
electronic în Internet, care să apeleze - pe lîngă vechile servicii amintite - și altele noi. Este vorba, de
exemplu, de posibilitatea de a se efectua cumpărături prin reţea, consultînd cataloage electronice
"on" pe Web sau cataloage "off" pe CD-ROM şi plătind prin intermediul cărţilor de credit sau a unor
portmonee electronice. Pentru alţii, comerţul electronic reprezintă relaţiile de afaceri care se
derulează prin reţea între furnizori şi clienţi, ca o alternativa la variantele de comunicaţii
"tradiţionale" prin fax, linii de comunicaţii dedicate sau EDI pe reţele cu valoare adăugată.
În fine, o altă formă a comerţului Internet implică transferul de documente - de la contracte
sau comenzi pro forma, pînă la imagini sau înregistrări vocale.
O definiţie succintă şi larg acceptată este următoarea: Comerţul electronic (e-commerce) este
acea manieră de a conduce activităţile de comerţ care foloseşte echipamente electronice pentru a
mări aria de acoperire (locul în care se pot afla potenţialii clienţi) şi viteza cu care este livrată
informaţia.
Comerţului electronic îi sunt caracteristice următoarele:
 Accesibilitate - posibilitatea de a construi propria afacere în domeniul comerţului
electronic o poate primi fiecare individ indiferent de studii, vârstă, loc de trai;
 Lipsa riscului investiţional – investiţiile necesare pentru start sunt foarte mici în
comparaţie cu cheltuielile necesare pentru iniţierea unei afaceri tradiţionale (ex.: ca în
deschiderea unui magazin particular) ;
 Scara largă – afaceri de tipul e-commerce pot fi construite în orice ţară.
Subiecţi ai pieţei comerţului electronic sunt astăzi producătorii de bunuri şi servicii (în
acelaşi rând diferite tipuri de consulting medical, juridic sau alt caracter), care oferă produsul lor
pentru vînzare şi reclamă. Acestea sunt organizaţii de comerţ, bănci, companii de reclamă. Într-un
timp scurt s-a făcut un pas de la reclama bunurilor şi serviciilor şi magazinelor la organizarea
 2

comerţului în regim on-line. Numărul instituţiilor de comerţ creşte pe zi ce trece – aşa ca magazine,
pasaje, licitaţii. Uneori producătorii singuri organizează vînzarea producţiei proprii prin reţea, dar
cel mai des încredinţează acest lucru organizaţiilor specializate în domeniu.
Internet-magazinul este cel mai răspândit tip de site comercial în Internet, de menţionat că în
spatele majorităţii din ele stau magazine reale sau reţele de magazine. Utilizarea acestui fel de
magazin este limitată numai pentru acele produse pe care consumatorii sunt gata de a le cumpăra
fără contact fizic cu produsul. Un exemplu ideal este tehnica de calcul, care este toată standardizată
şi descrisă detaliat. Cumpărătorului instruit în acest caz îi este indiferent în ce ambalaj se află
produsul şi cine îl asamblează. Spre deosebire de tehnica audio și video care nu se cumpără fără a fi
verificată.
În pofida faptului că comerțul electronic ia amploare, pînă astăzi rămîn nerezolvate
urmatoarele probleme: abia acum se pun bazele legislative care reglementează drepturile și
obligațiile vînzătorului la efectuarea cumpărăturilor electronice, rămin deschise întrebările și privind
impozitarea. Un factor de stopare este lipsa unor reguli unice de administrare a businessului.
Deoarece aceste probleme poartă un caracter internațional, ele sunt rezolvate de instituții
internaționale.
Teza de licență conţine patru capitole:
Primul capitol reprezintă o introducere în domeniul comerţului electronic, caracterizînd
aspectele generale şi descriind noţiunea de plăţi electronice.
În capitolul al doilea sunt enumerate şi descrise tipuri de sisteme electronice de plăţi utilizate
în prezent. Fiecare tip de sistem este reprezentat printr-un exemplu real.
Capitolul al treilea este dedicat unui sistem electronic ce permite comercializarea de bunuri
şi prestarea de servicii în Internet. Sistemul reprezintă un magazin virtual care permite vizualizarea
de către client a catalogului de produse, efectuarea comenzilor şi primirea plăţilor on-line.
Eficienţa economică a sistemului proiectat este prezentată în capitolul al patrulea.
 3

CAPITOLUL I. COMERȚ ELECTRONIC

Odată cu răspîndirea web-ului şi atingerea unei mase critice de utilizatori, firmele cu activitate
de comerţ, analiştii, specialiştii în marketing s-au gîndit că merită investit efort în punerea la punct a
unor tehnologii care să transforme surferii web în potenţiali clienţi. Iniţial, site-urile web ale acestor
firme conţineau doar informaţii de contact, oferte promoţionale sau chiar cataloage de produse sub
forma unor pagini HTML statice. Lansarea unei comenzi de cumpărare a unor produse se putea face
eventual via fax, telefon sau email. Totul era ok, doar că pentru a putea intra în posesia produselor,
clientul trebuia să plătească contravaloarea produselor comandate, iar banii să parcurgă drumul de la
client la comerciant (vînzător). Plata se făcea de regulă prin mecanismele clasice, către un cont
deschis de comerciant la o bancă; presupunea deplasarea clientului la sediul unei instituţii cu profil
bancar pentru a depune banii şi pentru a iniţia transferul acestora în contul comerciantului. În funcţie
de politică adoptată de comerciant pentru a demara procesul de livrare a produselor către client
acesta cerea sau nu, confirmarea efectuării plăţii prin fax. Fie că se folosea o reţea de distribuţie
proprie, fie că se apela la un serviciu poştal specializat (poşta rapidă, DHL, etc), teoretic această
ultimă fază era cea mai lungă. Aş putea spune că pînă acum am cercetat modalitatea în care se
desfaşoară comerţul la distanţă în prezent. Am intilnit două obstacole:
 Există încă puţine situri web de comerţ care permit vizualizarea on-line a cataloagelor de
produse şi lansarea comenzilor; informaţia că un anumit comerciant oferă un anumit produs este
obţinuta telefonic şi pe baza unei reclame în mass-media;
 Din păcate, în multe cazuri nu livrarea produsului prin poştă către beneficiar durează cel mai
mult, ci tocmai transferul banilor către comerciant; această situaţie se întîlneşte mai frecvent la
cumpărarea de produse de peste hotare, caz în care multe din băncile autohtone nu se "grăbesc" să
facă plata în timp mai scurt de 30 zile.
Vom afirma că alături de incoerenţa legislativă şi implicită, fiscalitatea ridicată este principala
frînă în dezvoltarea mediului de afaceri din ţară. Mai exact, lipsa unor soluţii de e-banking cu
adevărat funcţionale sau a unor alternative care pot minimiza interacţiunea dintre funcţionarul
bancar şi contabilul care realizează interfaţa unei firme cu banca.
De exemplu, ar fi favorabil dacă din ce în ce mai multe bănci ar investi în soluţii informatice
care să aibă drept scop oferirea unor servicii de calitate clientului, minimizînd birocraţia specifică
care presupune: completarea unor formulare tipizate, deplasarea la sediul băncii, stat la coadă la
ghişeu, verificarea documentelor (descoperirea greşelilor, refacerea documentelor). Şi asta în cadrul
 4

unui program de lucru cu publicul de 4 ore/zi (8:00 -12:00) la majoritatea băncilor. Ori succesul în
afaceri presupune să ai informaţii de ultimă oră, să iei decizii corecte pe baza acestora şi, ceea ce ne
interesează pe noi, să te mişti rapid, să poţi face rapid plata care-ţi permite să intri în cel mai scurt
timp posibil în posesia produselor dorite.
Dacă încă n-a auzit nimeni de implementarea vreunui sistem de distribuţie bazat pe teleportare,
prin care cumpărătorul să intre instantaneu în posesia bunurilor comandate, se ştie în schimb de
comerţ electronic şi de posibilitatea de a face plata on-line utilizînd un card de credit. Soluţia este
funcţională şi a fost implementată cu succes în majoritatea ţărilor avansate.

1.1. Ce este comerțul electronic?

Comerțul electronic oferă oportunitatea de a comercializa produse în întreaga lume, sporind
numărul de potenţiali clienţi în primul rînd prin eliminarea barierelor geografice dintre clienţi şi
comercianţi.
Tipuri de comerţ electronic:
 Business-to-business (B2B): Model de comerţ electronic în care toţi participanţii sunt
companii sau alte organizaţii.
 Business-to-consumer (B2C): Model de comerţ electronic în care companiile vînd la
cumpărători individuali – persoane fizice (amazon.com).
 Consumer-to-business(C2B): Persoane fizice (consumatori) care utilizează internetul
pentru a-şi vinde produsele sau serviciile firmelor şi/sau caută vînzători să liciteze pentru
produsele sau serviciile de care au nevoie (priceline.com).
 Consumer-to-consumer (C2C) : Consumatori care vînd direct la alţi consumatori
(ebay.com).
 Comerţ mobil (m-commerce) – Tranzacţii şi activităţi de comerţ electronic conduse
prin mediu electromagnetic (tel. mobil).
 E-government: Government-to-business (G2B): Model de comerţ electronic în care o
instituţie guvernamentală cumpără sau vinde bunuri, servicii sau informaţii de la persoanele
juridice (e-licitatie.ro).
 Government-to-consumer (G2C): Acoperă relații guvern-cetăţeni la nivel de
informare şi prestare servicii publice ( ex. Plătirea taxelor online).
 5

Beneficii aduse de comerţul electronic pentru unităţile economice:

 Extinderea la pieţele intrenaţionale.
 Scăderea costului de creare, procesare, distribuire, păstrare şi găsire a
informaţiei bazată pe hîrtie.
 Crează posibilitatea modelării produselor şi serviciilor conform nevoilor
cumpărătorilor.
 Costuri de comunicaţie mai mici.
Beneficii aduse de comerţul electronic pentru consumatori:
 Dă posibilitatea consumatorilor să cumpere sau să facă tranzacţii 24 h/zi, în
tot timpul anului din aproape orice locaţie.
 Acordă consumatorilor mai multe posibilităţi de alegere.
 Cumpărătorii pot să aleagă mai uşor cel mai mic preţ pentru un produs sau
serviciu.
 Permite o livrare rapidă a produselor sau serviciilor (în anumite cazuri)
 Consumatorii pot să primească informaţie relevantă în secunde, şi nu în zile
sau săptămîni.
 Face posibilă participarea în licitaţii virtual.
 Permite consumatorilor să interacţioneze cu alţi cumpărători în comunităţi
electronice şi să compare experienţele
 Facilitează competiţia, ceea ce rezultă în scăderea preţurilor.
Beneficii aduse de comerţul electronic pentru societate:
 Dă posibilitatea mai multor persoane să lucreze de acasă şi să cumpere de
acasă ceea ce rezultă în trafic mai mic pe străzi şi poluare scăzută a aerului.
 Permite ca anumite mărfuri să fie vîndute la preţuri mai scăzute, cu avanateje
pentru cei cu venituri mai mici.
 Creşte eficienţa şi îmbunătăţeşte calitatea produselor şi serviciilor oferite.
Limitări ale comerţului electronic:
 Există o lipsă de standarde universal acceptate pentru calitate, securitate şi
încredere.
 Uneltele de dezvoltare software sunt încă în plină evoluţie.
 6

 Există unele dificultăţi în integrarea între aplicaţiile soft de comerţ electronic

şi Internet cu unele aplicaţii existente.
 Accesul Internet este încă scump şi inoportun.
Necătînd la toate impedimentele, comerţul electronic se dezvoltă extrem de rapid, numărul
persoanelor implicate în relaţii de schimb efectuate on-line crescînd numeros. Evoluţia acestui
domeniu pe plan mondial în ultimii ani este prezentată în figura 1.1.

Figura 1.1. Evoluţia efectului Internet-ului asupra afacerilor

Arhitectura unui sistem de comerţ electronic
Pentru a construi un sistem de e-commerce, din punct de vedere arhitectural este nevoie de
colaborarea a patru componente (subsisteme electonice, informatice) corespunzătoare următoarelor
roluri:
 Client. Un echipament, clasic un PC, conectat direct (via un ISP) sau indirect (o reţea
a unei corporaţii) la Internet. Cumpărătorul foloseşte acest echipament pentru a naviga şi a
face cumpărături.
 Comerciant. Sistem informatic (hard & soft), situat de regulă la sediul
comerciantului, care găzduieşte şi actualizează catalogul electronic de produse disponibile a
fi comandate on-line pe Internet.
 7

 Sistemul tranzacţional. Sistemul informatic (hard & soft) responsabil cu procesarea

comenzilor, iniţierea plăţilor, evidenţa înregistrărilor şi a altor aspecte de business implicate
în procesul de tranzacţionare.
 Dispecer plăţi. (Payment Gateway). Sistem informatic responsabil cu rutarea
instrucţiunilor de plată în interiorul reţelelor financiar-bancare, cu verificarea cărţilor de
credit şi autorizarea plăţilor; acest sistem joacă rolul unei porţi care face legătura dintre
reţeaua globală Internet şi subreţeaua financiar-bancară (supusă unor cerinţe de securitate
sporite), poarta prin care accesul este controlat de un "portar" (gatekeeper); pe baza
informaţiilor specifice cărţii de credit (tip_card, nr_card) din instrucţiunile de plată "portarul"
redirectează informaţia către un centru de carduri (CC - un server certificat în acest scop şi
agreat de banca emitentă); în acest loc este identificată banca care a emis cardul, iar
instrucţiunile de plată sunt trimise mai departe către serverul acestei bănci conectat în reţeaua
interbancară; odată informaţiile ajunse în reţeaua băncii cu care lucrează cumpărătorul, sunt
efectuate (automat) o serie de verificări privind autenticitatea şi soldul disponibil în contul
cardului implicat în tranzacţie; în funcţie de rezultatul acestor verificări, banca decide fie
efectuarea plăţii (transfer bancar - către contul comerciantului care poate fi deschis la orice
altă bancă), fie refuză să facă această plată. În ambele cazuri, rezultatul deciziei (confimare
plată sau refuz) este trimis în timp real, parcurgînd acest lanţ de servere în sens invers, către
client. Cu alte cuvinte, în cîteva secunde cumpărătorul află dacă banca sa a operat plata sau
nu.
Odată acestea spuse, e bine să mai facem precizarea că pe baza acestor patru componente de
bază s-au implementat diverse arhitecturi de comerţ electronic. Unele combină mai multe
componente într-un singur subsistem informatic, pe cînd altele implementează separat fiecare
componentă în parte. Pentru definirea arhitecturii, proiectanţii de sisteme EC fac o proiectare de
ansamblu a sistemului pe baza unei selecţii a principalelor cerinţe, funcţii ale unui sistem EC. Detalii
cum ar fi, de exemplu, funcţia de agregare care permite asamblarea articolelor într-o comandă
completă sunt lasate pe seama proiectării de detaliu. Decizia de a integra această funcţie de agregare
la nivelul componentei client, comerciant sau tranzacţionale se va lua în funcţie de cerinţele
specifice ale fiecărei implementări în parte. Important este însă că în cazul unui sistem de EC, ca de
altfel în cazul oricărui sistem complex, arhitectura să fie clar definită la toate nivelele de detaliu.
 8

Pentru a asigura succesul pe termen lung al unui proiect de e-commerce, arhitectura acestuia
trebuie proiectată cu grijă ţinînd cont de toate aspectele de business cu care se va confrunta sistemul,
lăsînd totodată portiţe care să permită adaptarea sa în timp, pe masură ce apar noi provocări iar
tehnologiile evoluează.

1.2. Plăți electronice-noțiuni generale

Una din principalele provocări cu care se confruntă comercianţii atunci cînd doresc să
implementeze un sistem de comerţ electronic este furnizarea unui mecanism de plată comod,
perceput ca suficient de sigur şi uşor de integrat într-un sistem de tranzacţii comerciale on-line.
Multe soluţii pentru această problemă au fost propuse sau chiar sunt utilizate astăzi. Însă nici una nu
a dobîndit larga acceptare de care se mai bucură încă bancnota de hîrtie sau moneda de metal.
Comerţul electronic va putea evolua dincolo de un anumit nivel doar atunci cînd consumatorii
obişnuiţi vor percepe un mecanism de plată electronică ca fiind la fel de sigur ca plata cu banii jos
("cash") de astăzi.
Plata prin Internet
De îndată ce a pus în exploatare un sistem de vînzări on-line, comerciantul va putea vinde 24
de ore pe zi, 7 zile pe săptămînă şi asta peste tot în lume; pe unde a ajuns Internet-ul, desigur. Mai
mult, cumpărătorii şi potenţialii clienţi vor avea acces la informaţii de ultimă oră referitoare la
produse, servicii, preţuri sau disponibilitatea acestora. Ca acest scenariu să devină cu adevărat
realitate, comerciantul va trebui să se asigure că sistemul informatic pe care-l implementează va fi
disponibil non-stop şi în tot acest timp el va opera: gestiunea comenzilor, facturarea, procesarea
plăţilor şi remiterea banilor.
Soluţii de plată în timp real
Cu excepţia cazului în care comerciantul îşi desfăşoară activitatea pe principiul "banii jos" sau
foloseşte alte metode de plată off-line, obţinerea banilor rezultaţi în urma unei vînzări on-line
presupune o serie de procese de interacţiune cu bănci sau alte instituţii financiare.
În prezent, plăţile cu ajutorul cărţilor de credit (credit card), banilor electronici (e-cash),
cecurilor electronice sau al cardurilor inteligente (smart card) sunt principalele metode de plată
folosite în comerţul electronic. Din punct de vedere arhitectural, metodele de plată pot fi integrate la
nivelul "comerciantului" - în sistemul informatic al acestuia, sau oferite în regim outsource de un
 9

furnizor de servicii de comerţ (CSP - Commerce Service Provider) care va gestiona plăţile de la
terţi.
Credit card
În pofida unor campanii promoţionale derulate în occident, cu excepţia cărţilor de credit nici
una din noile metode de plată promovate nu a atins masa critică. Tranzacţiile on-line care folosesc
plata cu carduri sunt protejate criptografic, iar modalitatea concretă de criptare asigură faptul că
numai banca sau furnizorul de servicii pentru carduri de credit va putea vedea numarul cărţii de
credit, nu şi comerciantul. Cu doar cîţiva ani în urmă scepticii susţineau că foarte puţini clienţi vor fi
dispuşi să ofere on-line informaţii referitoare la propriul card de credit (numarul acestuia). Realitatea
de astăzi, cînd multe din cele mai populare site-uri de comerţ electronic acceptă doar plata cu card
de credit, vine să ne arate că aceştia s-au înşelat.
Care sunt cerinţele?
O parte din proces implică încheierea unor contracte cu instituţii financiare, în timp ce din
punct de vedere tehnic presupune utilizarea unor tehnologii avansate de criptare şi autentificare
pentru securizarea mesajelor trimise via Internet. Unul din primii paşi pe care trebuie să-l facă
comerciantul este să-şi deschidă un cont la o bancă care oferă servicii de tranzacţionare on-line
bazate pe carduri. Costurile pe care va trebui să le suporte comerciantul includ o parte fixă,
reprezentată de costul achiziţionării sau închirierii echipamentelor şi softului aferent necesare
realizării comunicării securizate cu banca (de exemplu, implementarea unui firewall este
obligatorie), precum şi costuri variabile rezultate în urma comisioanelor precepute de bancă.
De regulă instituţia financiară impune un volum minim de tranzacţii pe lună (cost variabil
minim acceptat), percepînd o sumă minimă pe care comerciantul o plăteşte indiferent de numărul de
tranzacţii pe care le derulează on-line. În schimb, poate fi avantajos pentru comerciant să apeleze la
o agenţie de carduri care oferă servicii de tranzacţionare on-line. Datorită volumului mare de
tranzacţii pe care aceste agenţii le derulează, pot obţine discounturi semnificative de la bănci şi în
consecinţă au oferte mai tentante pentru clienţi - societăţi comerciale care doresc să-şi pună o parte
din business on-line.
Furnizori de servicii
Ca alternativă la implementarea unui sistem propriu, comerciantul web poate apela la furnizori
de servicii de plată (PSP) sau la furnizori de servicii de comerţ (CSP). În stadiul actual de dezvoltare
al comerţului electronic, o parte din bănci au adoptat o atitudine proactivă în ceea ce priveşte
 10

serviciile de e-banking, altele fiind încă reticente. Pe de altă parte, înainte de a acorda statutul de
comerciant, băncile pot cere, în special societăţilor comerciale mai mici, sa depună o sumă de bani
într-un cont colateral drept garanţie pentru serviciile ce vor fi oferite. PSP-ul acţionează ca
intermediar între comerciant şi posesori de carduri oferind servicii de autorizare şi plată on-line. El
beneficiaza de conexiuni integrate on-line cu băncile care autorizează plăţile şi realizează automat
transferul banilor. Poate conferi clienţilor statutul de comercianţi web, negociază cei mai buni
termeni contractuali pentru aceştia şi de regulă le furnizează API-ul necesar pentru a-şi integra uşor
în propriul site web funcţiile de procesare a cardurilor de credit.
Apelarea la PSP-işti (puteţi face analogia cu ISP-işti existenţi în ţară) este o soluţie sigură şi
multe bănci prefera să lucreze cu aceştia, fiind mai uşor pentru ele să autorizeze un număr mai mic
de clienţi mari care pe deasupra preiau şi sarcina de securizare a plăţilor derulate de societăţile cu
care lucrează. Pe lîngă o calitate mai bună a serviciilor oferite clienţilor (societăţi comerciale, SC),
cum ar fi suport tehnic permanent sau eliminarea unei părţi semnificative a birocraţiei specific
bancare, PSP-iştii mai au un atuu: credibilitate financiară dovedită în faţa băncilor ca urmare a unei
relaţii de mai lungă durată cu acestea, aspect extrem de important care lipseşte de regulă societăţilor
comerciale mai tinere - potenţiali clienţi. Alt avantaj pe care-l pot oferi PSP-işti este pachetul
integrat de servicii multi-card (au contracte cu mai mulţi furnizori de carduri), multi-bancare
(operează cu mai multe bănci) şi multi-monedă (conversia automată între monedele diverselor ţări),
şi chiar un comision mult mai mic decît cel oferit de o bancă.
 11

CAPITOLUL II. SISTEME ELECTRONICE DE PLĂȚI

În domeniul mijloacelor electronice de plată, cercetările sunt în plină desfăşurare. Există
numeroase sisteme în curs de experimentare, altele abia au fost cercetate şi supuse analizei. Este
normal ca prudenţa şi securitatea să fie cuvintele cheie ale acestor demersuri. Vom prezenta în
continuare cîteva sisteme de plăţi electronice mai cunoscute, grupate în patru categorii:
 sisteme cu carduri bancare;
 sisteme on-line;
 microplăţi;
 cecuri electronice.

2.1. Sisteme de plăți în Internet bazate pe carduri bancare SET

Multe cumpărări de bunuri şi servicii prin Internet se fac plătindu-se cu carduri bancare
obişnuite (Visa, MasterCard). Însă tranzacţiile cu carduri conţin informaţii confidenţiale privind
cardul şi informaţiile personale ale clienţilor, informaţii ce pot fi interceptate în timpul transmisiei
prin Internet. Fără un soft special, orice persoană care monitorizează traficul pe reţea poate citi
conţinutul acestor date confidenţiale şi le poate folosi ulterior Este necesară elaborarea unor
standarde specifice sistemelor de plăţi, care să permită coordonarea părţilor legitime implicate în
transfer şi folosirea corectă a metodelor de securitate.
În 1996, MasterCard şi Visa au convenit să consolideze standardele lor de plăţi electronice
într-unul singur, numit SET (Secure Electronic Transaction). Protocolul SET îşi propune şapte
obiective de securitate în e-commerce:
 Să asigure confidenţialitatea instrucţiunilor de plată şi a informaţiilor de cerere care
sunt transmise odată cu informaţiile de plată.
 Să garanteze integritatea tuturor datelor transmise.
 Să asigure autentificarea cumpărătorului precum şi faptul că acesta este utilizatorul
legitim al unei mărci de card.
 Să asigure autentificarea vînzătorului precum şi faptul că acesta acceptă tranzacţii cu
carduri prin relaţia sa cu o instituţie financiară achizitoare.
 Să folosească cele mai bune metode de securitate pentru a proteja părţile antrenate în
comerţ.
 12

 Să fie un protocol care să nu depindă de mecanismele de securitate ale transportului

şi care să nu împiedice folosirea acestora.
 Să faciliteze şi să încurajeze interoperabilitatea dintre furnizorii de soft şi cei de reţea

Aceste cerinţe sunt satisfacute de urmatoarele caracteristici ale acestei specificaţii:

 Confidenţialitatea informaţiei - Pentru a facilita şi încuraja comerţul electronic
folosind cărţile de credit, este necesară asigurarea deţinătorilor de cartele că informaţiile de
plată sunt în siguranţă. De aceea, contul cumpărătorului şi informaţiile de plată trebuie să fie
securizate atunci cînd traversează reţeaua, împiedicînd interceptarea numerelor de cont şi
datele de expirare de către persoane neautorizate. Criptarea mesajelor SET asigură
confidenţialitatea informaţiei.
 Integritatea datelor - Această specificaţie garantează că nu se alterează conținutul
mesajelor în timpul transmisiei acestora prin reţea. Informaţiile de plată trimise de
cumpărător la vînzător conţin informaţii de cerere, date personale şi instrucţiuni de plată.
Dacă una din aceste informaţii este modificată, tranzacţia nu se va face corect. Protocolul
SET foloseşte semnatura digitală pentru integritatea datelor.
 Autentificarea cumpărătorului - Vînzătorul are nevoie de un mijloc de verificare a
clientului său, a faptului că acesta este utilizatorul legitim al unui număr de cont valid. Un
mecanism care face legătura dintre posesorul cărţii de credit şi un număr de cont specific va
reduce incidenţa fraudei şi, prin urmare, costul total al procesului de plată. SET utilizează
semnatura digitală şi certificatele cumpărătorului pentru autentificarea acestuia.
 Autentificarea vînzătorului - Această specificaţie furnizează un mijloc de asigurare a
clientului că furnizorul are o relaţie cu o instituţie financiară, permiţîndu-i acestuia să
accepte cărţile de credit. SET utilizează semnatura digitală şi certificatele vînzătorului pentru
autentificarea acestuia.
 Interoperabilitate - Protocolul SET trebuie să fie aplicabil pe o varietate de platforme
hardware şi soft. Orice cumpărător trebuie să poată să comunice, cu softul său, cu orice
vînzător. Pentru interoperabilitate, SET foloseşte formate de mesaje şi protocoale specifice.
Cumpărarea electronică - Într-un scenariu tipic de e-commerce, etapele procesului de
cumpărare sunt următoarele:
1. Cumpărătorul poate căuta bunuri şi servicii avînd mai multe posibilităţi:
 13

 Foloseşte un browser pentru a consulta cataloage online din pagina de Web a

vînzătorului;
 Consultă un catalog suplimentar aflat pe un CDROM;
 Consultă un catalog pe hîrtie.
2. Cumpărătorul alege bunurile pe care doreşte să le cumpere.
3. Cumpărătorului îi este prezentată o listă a bunurilor, incluzînd preţul acestora şi preţul total,
cu tot cu taxe. Această listă trebuie furnizată electronic de serverul vînzătorului sau de softul de
cumpărare electronică din calculatorul clientului. Uneori se acceptă negocierea preţului.
4. Cumpărătorul alege mijloacele de plată. Să considerăm că este ales ca mijloc de plată cartela
de credit (cardul).
5. Cumpărătorul trimite vînzătorului o cerere împreună cu instrucţiunile de plată. În această
specificaţie, cererea şi instrucţiunile de plată sunt semnate digital de către cumpărătorii care posedă
certificate.
6. Vînzătorul solicită autorizaţia de plată a clientului său de la instituţia financiară a acestuia.
7. Vînzătorul trimite confirmarea cererii.
8. Vînzătorul trimite bunurile sau îndeplineşte serviciile solicitate în cerere.
9. Vînzătorul solicită plata bunurilor şi serviciilor de la instituţia financiară a cumpărătorului.
Criptografia în SET - Pentru a asigura securitatea plăţilor, SET foloseşte perechi de chei
RSA pentru a crea semnături digitale şi pentru secretizare. Prin urmare, fiecare participant în
procesul de tranzacţionare posedă două perechi de chei asimetrice: o pereche de chei "de schimb" -
folosită în criptare şi decriptare - şi o pereche "de semnatură", pentru crearea şi verificarea
semnăturii digitale. De menţionat faptul că rolul cheilor "de semnatură" este inversat în procesul de
semnare digitală unde cheia privată este folosită pentru criptare (semnare), iar cea publică este
folosită pentru decriptare (verificare a semnăturii).
Autentificarea este întărită de utilizarea certificatelor. Înainte ca un destinatar B să primească
un mesaj semnat digital de către un emiţător A, el vrea să fie sigur că deţine cheia publică a lui A şi
nu a altuia care s-a recomandat drept A prin reţea. O alternativă ar fi că receptorul B să primească
cheia publică direct de la A printr-un canal de comunicaţie securizat. De cele mai multe ori, însă,
această soluţie nu poate fi practicată. Transmisia securizată a cheilor este realizată de un "terţ de
încredere" numit Autoritate de Certificate (AC), care-l asigură pe B că A este proprietarul cheii
publice pe care o deţine. Autoritatea de Certificate furnizează certificate care fac legătura dintre un
 14

nume de persoană şi o cheie publică. Utilizatorul A prezintă AC-ului informaţii de identitate. AC-ul
crează un mesaj cu numele lui A şi cheia publică a acestuia. Acest mesaj, numit certificat, este
semnat digital de către Autoritatea de Certificate. El conţine informaţii de identificare a
proprietarului, precum şi o copie a cheii publice (de schimb sau de semnatură). Participanţii SET vor
avea, de asemenea, două certificate pentru cele două perechi de chei: certificate "de semnătură" şi
certificate "de schimb". Certificatele sunt create şi semnate în acelaşi timp de către AC.
Protocolul SET introduce o nouă aplicaţie a semnăturilor digitale, şi anume conceptul de
semnătură duală. Să considerăm următorul scenariu: vînzatorul B trimite o ofertă cumpărătorului A
şi o autorizaţie băncii sale pentru a transfera banii, dacă A acceptă oferta. Însă B doreşte ca banca să
nu vadă termenii ofertei, şi nici cumparatorul informaţiile sale de cont. În plus, B vrea să facă o
legătură dintre ofertă şi transfer, astfel încît banii vor fi transferaţi doar dacă A acceptă oferta sa. El
realizează toate acestea semnînd digital ambele mesaje într-o singură operaţie care crează semnatura
duală.
O semnătură duală este generată prin calcularea rezumatelor ambelor mesaje şi concatenarea
celor două rezumate. Rezultatului obţinut i se calculează, la rîndul său, un rezumat şi, în cele din
urmă, acest ultim rezumat este cifrat cu cheia privată de semnatură a emiţătorului. Trebuie inclus şi
rezumatul celuilalt mesaj pentru ca oricare din cei doi primitori să valideze semnătura duală. Un
primitor al oricărui mesaj îi poate verifica autenticitatea prin generarea rezumatului acestuia,
concatenarea cu rezumatul celuilalt mesaj, şi calcularea rezumatului rezultatului concatenării. Dacă
noul rezumat se potriveşte cu semnătura duală decriptată, primitorul poate fi sigur de autenticitatea
mesajului.
Dacă A acceptă oferta lui B, trimite un mesaj băncii indicînd acceptul său şi incluzînd
rezumatul ofertei. Banca poate verifica autenticitatea autorizaţiei de transfer a lui B şi se asigură că
acceptul este pentru aceeaşi ofertă prin utilizarea rezumatului autorizaţiei pe care l-a primit de la B
şi a rezumatului ofertei prezentat de A pentru a valida semnatura duală. Astfel, banca poate controla
autenticitatea ofertei, dar nu poate vedea termenii ofertei.
În cadrul protocolului SET, semnatura duală este folosită pentru a face legatură dintre un
mesaj de comandă trimis vînzătorului şi instrucţiunile de plată conţinînd informaţii de cont trimise
achizitorului. Cînd vînzătorul trimite o cerere de autorizaţie achizitorului, include instrucţiunile de
plată primite de la cumpărător şi rezumatul informaţiilor de comandă. Achizitorul foloseşte
 15

rezumatul primit de la vînzător şi calculează rezumatul instrucţiunilor de plată pentru a verifica

semnătura duală.
În prezent, tot mai multe produse de e-commerce implementează protocolul SET, ceea ce
conferă securitate plăţilor Internet cu card, prin mijloace criptografice.

2.2. Sisteme on-line de plată cu monedă electronică ECash

ECash reprezintă un exemplu de sistem electronic de plăţi, care foloseşte poşta electronică sau
Web-ul pentru implementarea unui concept de portofel virtual. A fost dezvoltat de către firma
DigiCash Co. din Olanda, firmă fondată de către celebrul cercetător al sistemelor criptografice,
David Chaum. Prima demonstraţie a sistemului a fost făcută în 1994 la prima Conferinţă WWW,
printr-o legătură Web între Geneva şi Amsterdam. Ulterior a fost implementată de bănci din SUA
(Mark Twain Bank of Missouri), Finlanda şi din alte ţări. Este prima soluţie totalmente soft pentru
plăţile electronice.
ECash reprezintă un sistem de plăţi complet anonim, ce foloseşte conturi numerice în bănci şi
tehnica semnăturilor oarbe. Tranzacţiile se desfăşoară între cumpărător şi vînzător, care trebuie să
aibă conturi la aceeaşi bancă. Cumpărătorii trebuie să înştiinţeze banca cu privire la faptul că doresc
să transfere bani din conturile lor obişnuite în aşa numitul cont eCash Mint. În orice moment,
cumpărătorul poate interacţiona de la distanţă, prin calculatorul său, cu contul Mint şi, folosind un
client soft, poate retrage de aici fonduri pe discul calculatorului său. Formatul acestor fonduri este
electronic - suite de 0 şi 1 protejate criptografic. Ca urmare, discul cumpărătorului devine un
veritabil "portofel electronic". Apoi, se pot execută plăţi între persoane individuale sau către firme,
prin intermediul acestor eCash.
Principiul funcţionării lui ECash - ECash are un caracter privat: deşi banca ţine o evidenţă a
fiecărei retrageri eCash şi a fiecărui depozit Mint, este imposibil ca banca să stabilească utilizarea
ulterioară a lui eCash. Această proprietate se datorează folosirii unor criptosisteme cu chei publice
RSA, cu o lungime a cheii de 768 biţi. Pe lîngă anonimitatea plăţilor, eCash asigură şi ne-
repudierea, adică acea proprietate care permite rezolvarea oricăror dispute între cumpărător şi
vînzător privind recunoaşterea plăţilor. De asemenea, prin verificare în baza de date a băncii, este
împiedicată orice dublă cheltuire a lui eCash.
La fel ca şi banii reali (bancnote, monede), banii electronici eCash pot fi retraşi din conturi sau
depozitaţi, pentru a fi tranzacţionaţi. De asemenea, la fel ca în cazul banilor fizici, o persoană poate
 16

transfera posesia unui cont eCash unei alte persoane. Însă, spre deosebire de banii convenţionali,
atunci cînd un client plăteşte unui alt client, banca electronică joacă un rol aparent modest, dar
esenţial.
ECash reprezintă o soluţie de plăţi soft on-line, care constă în interacţiunile dintre 3 entităţi:
 banca, care emite monede, validează monedele existente şi schimbă monede reale
pentru eCash;
 cumpărătorii, care au cont în bancă, din care pot încărca monede eCash sau în care
pot depune monede eCash;
 vînzătorii, care acceptă monede ECash în schimbul unor bunuri sau servicii.
ECash este implementat folosind criptografia cu chei publice RSA. Fiecare utilizator are
propria-i pereche de chei (publică - E şi privată - D). Este nevoie de un soft special pentru gestiunea
eCash:
 pentru client un program numit portofel electronic (cyberwallet);
 pentru vînzător un program special eCash.
Retragerea de monede eCash de la bancă - Software-ul cyberwallet al clientului calculează
cîte monede digitale şi de ce valori sunt necesare pentru a satisface cererea de plată. Apoi,
programul generează în mod aleator numere de serie pentru aceste monede. Aceste numere sunt
suficient de mari (100 de cifre zecimale) pentru ca să fie foarte mică probabilitatea ca altcineva să
genereze aceleaşi valori. Aceste numere de serie sunt apoi făcute "anonime", cu ajutorul tehnicii
semnăturilor oarbe. Acest lucru se realizează prin multiplicarea lor cu factor aleator. Aceşti bani
"anonimi" sunt apoi împachetaţi într-un mesaj, semnaţi digital cu cheia privată a clientului, cifraţi cu
cheia publică a băncii şi apoi trimişi electronic la bancă.
Cînd banca recepţionează mesajul, ea verifică semnătura. Apoi suma retrasă poate fi debitată
din contul clientului care a semnat cererea. Banca semnează monedele electronice cu cheia sa
privată şi le returnează la client, criptate cu cheia publică a acestuia.
Prin folosirea semnăturii oarbe, se previne ca banca să poată recunoaşte monedele ca venind
dintr-un anumit cont. Ideea este arătată în figura "Retragerea de monede Ecash". În loc ca banca să
creeze monezi electronice "albe", calculatorul unui utilizator (de xemplu Dan) este cel care crează în
mod aleator monezile. Apoi ascunde aceste monezi, fiecare într-o anvelopă digitală specială, şi le
trimite pe rînd către bancă. Banca retrage la fiecare recepţie dolari din contul lui Dan şi construieşte
validarea digitală a monedei, ca o "ştampilă" pe plicul pe care Dan tocmai l-a trimis. Plicul astfel
 17

"ştampilat" este returnat către Dan. Atunci cînd calculatorul lui Dan va înlătura plicul, va obţine o
monedă digitală după cum şi-a dorit, însă validată de ştampila băncii. Dar pentru că banca nu a văzut
moneda ascunsă în plic, aceasta nu va putea spune, atunci cînd va recepţiona o plată, din partea cui
provine aceasta - adică cui aparţin acei bani.
După ce clientul primeşte banii anonimi semnaţi de bancă, decriptează mesajul şi anulează
anonimitatea banilor prin împărţire la factorul aleator. Moneda digitală, care urmează să fie retrasă
din contul lui Dan din bancă, va fi depozitată pe discul PC-ului său.
Cheltuirea monedelor eCash - Atunci cînd Dan are eCash pe discul său, poate cumpăra ceva
de la magazinul lui Vlad. Primind o cerere de plată de la Vlad, Dan o aprobă prin apăsarea butonului
"Yes" din fereastră. Programul său eCash va alege din portofelul lui (pe disc) monedele electronice
potrivite pentru a forma totalul de plată. După aceasta, va şterge aceste monede şi le va trimite prin
reţea către magazinul lui Vlad. Atunci cînd programul lui Vlad a recepţionat monedele, le va trimite
automat către bancă. Apoi va aştepta pînă cînd acestea sunt acceptate sau respinse, înainte de a
trimite bunurile cumpărate către Dan.
Clientul lansează în execuţie softul cyberwallet şi clientul Web. Cu acesta din urmă
navighează pînă găseşte un magazin virtual pe reţea. Softul client eCash lucrează împreună cu
serverul şi clientul Web. Un magazin virtual nu este altceva decît un document HTML, cu URL-uri
reprezentînd articolul cu produsele de vînzare. Pentru a cumpăra un produs, clientul selectează un
URL care reprezintă articolul. Cumpărarea se face în următorii paşi:
1. Utilizatorul clientului Web trimite un mesaj HTTP de cerere a URL-ului către serverul Web
al vînzătorului. URL-ul va apela un program CGI (Common Gateway Interface).
2. Programul CGI apelat este softul eCash al vînzătorului. Lui i se vor transmite detalii ale
articolului selectat în URL. Localizarea calculatorului cumpărătorului va fi transmisă printr-o
variabilă de la server la softul eCash al vînzătorului.
3. Softul vînzătorului va contacta programul portofel al cumpărătorului printr-o legatură
TCP/IP, cerîndu-i plata.
4. Cînd portofelul de la client primeşte cererea, el va întreba cumpărătorul dacă acceptă plata.
În caz afirmativ, va trimite către vînzător exact monedele electronice necesare. Acestea vor fi
criptate cu cheia publică a vînzătorului:
În cazul în care nu se dispune de monedele care să satisfacă exact cererea de plată, se trimite
un refuz vînzătorului.
 18

5. Cînd vînzătorul primeşte monedele, le decriptează cu cheia sa privată; apoi trebuie să

verifice validitatea lor şi eventuala dublă cheltuire. Pentru aceasta, se contactează banca şi i se
trimite un mesaj format din monedele, semnate cu cheia vînzătorului şi apoi criptate cu cheia
publică a băncii.
6. Banca decriptează mesajul cu cheia sa privată şi apoi validează banii, verificînd numerele de
serie cu cele înscrise în baza sa de date ca fiind deja cheltuite. Dacă seriile trimise de vînzător sunt
găsite în baza de date, înseamnă că banii sunt invalidaţi, ei fiind deja cheltuiţi. Dacă însă ei nu sunt
în baza de date şi sunt semnaţi corect de bancă cu cheia sa privată, banii sunt validaţi. Valoarea lor
creditează contul vînzătorului, banii sunt distruşi iar seriile le sunt memorate în baza de date. Softul
băncii notifică vînzătorului încheierea cu succes a depunerii.
7. Se returnează un mesaj-chitanţă semnat electronic către softul portofel al cumpărătorului.
8. Un mesaj de confirmare se trimite apoi de la portofel către serverul Web.
9. Serverul Web înaintează informaţia către clientul Web al cumpărătorului.

2.3. Sisteme de micro-plăți

Există deja, aşa cum s-a văzut pînă acum, un număr de protocoale de plată în comerţul
electronic destinate unor tranzacţii "mari", de 5 USD, 10 USD şi mai mult. Costul per tranzacţie
este, de obicei, de cîţiva cenţi plus un procent din suma transferată. Atunci cînd aceste costuri sunt
aplicate la tranzacţii cu valori mici (50 de cenţi sau mai puţin), costul devine semnificativ din preţul
total al tranzacţiei. Ca urmare, pentru a obţine efectiv un preţ minim pentru anumite bunuri şi
servicii "ieftine" ce urmeaza a fi cumpărate, vor trebui utilizate noi protocoale.
Există o serie de servicii on-line, care promovează ziare, magazine, referinţe de muncă şi
altele, toate avînd articole individuale care sunt ieftine dacă sunt vîndute separat. Avantajul de a
cumpăra articole individuale ieftine poate face aceste servicii mai atractive utilizatorilor ocazionali
ai Internet-ului. Un utilizator care nu agreează ideea de a deschide un cont de zece dolari cu un
editor de publicaţii necunoscut, poate fi dispus să cheltuiască cîţiva cenţi pentru a cumpăra un articol
interesant la prima vedere. O aplicaţie "ieftină" frecventă o reprezintă plata vizitării site-urilor în
Internet.
Sub forma de concept şi proiecte experimentale, micro-plăţile se adresează nevoii existenţei
unei scheme simple, ieftine, care să poată suporta economic plăţi foarte mici, cîţiva dolari, cenţi şi
 19

chiar fracţiuni de cenţi. Vom analiza cîteva propuneri din această categorie de sisteme electronice de
plăţi.

2.3.1. MilliCent
MilliCent este un protocol simplu şi sigur pentru comerţul electronic în Internet. A fost creat
pentru a accepta tranzacţii comerciale în care sunt implicate costuri mai mici de un cent. Este un
protocol bazat pe o validare descentralizată a banilor electronici pe serverele vînzătorilor, fără
comunicaţii adiţionale, criptări scumpe sau procesări separate.
Cheia inovaţiei MilliCent este aceea de a introduce utilizarea broker-ilor şi a scrip-urilor.
Broker-ii (cei care vînd scrip-uri) au ca sarcină managementul conturilor, facturări, menţinerea
funcţionalităţii conexiunilor şi stabilirea de conturi cu vînzătorii. Scrip-ul este moneda digitală,
specifică fiecarui vînzător în parte. Vînzătorii au sarcina de a valida local scip-ul pentru a preveni
furtul, cum ar fi de exemplu dubla cheltuire din partea clienţilor.
O piesă de scrip reprezintă un cont al clientului, care a fost stabilit cu vînzătorul. În orice
moment, vînzătorul are de rezolvat scrip-urile (conturile deschise) cu clienţii cei mai recenţi. Balanţa
contului este actualizată după valoarea scrip-ului. Atunci cînd clientul face o cumpărătură cu scrip,
costul cumpărăturii este dedus din scrip-ul total, iar valoarea care rămîne formează noul scrip (cu o
nouă balanţă a contului), care este returnat ca rest. Atunci cînd clientul a terminat mai multe
tranzacţii, el poate "încasa" valoarea rămasă a scrip-ului (închide contul).
Broker-ii servesc drept conturi intermediare între clienţi şi vînzători. Clienţii intră într-o relaţie
de lungă durată cu broker-ii, în mare cam în acelaşi mod cum s-ar face o înţelegere cu o bancă, o
companie de carduri de credit sau un ISP (furnizor de servicii Internet). Broker-ii cumpără şi vînd
scrip-uri aparţinînd vînzătorilor, ca un serviciu către clienti şi vînzători. Serverele de scrip ale
broker-ilor au o monedă comună pentru clienţi (folosită pentru cumpărarea scrip-ului vînzătorilor) şi
pentru vînzători (pentru a returna banii pe scrip-ul nefolosit).
MilliCent reduce costurile pe mai multe căi:
 Costul comunicaţiei este redus prin verificarea locală a scrip-ului, pe site-ul
vînzătorului; se elimină astfel costurile comunicaţiilor (care sunt absente), costurile pentru
aparatura informatică ce ar da o puterea de calcul suficientă pentru o derulare normală a unui
număr mare de tranzacţii; de asemenea, nu este nevoie de servere centralizatoare, de
protocoale scumpe etc.
 20

 Costurile criptografice sunt reduse deoarece nu este necesară o schemă criptografică

puternică şi scumpă la valorile foarte mici care sunt tranzacţionate. Este nevoie de un cost
care să nu depăşească valoarea scrip-ului însuşi.
 Costurile conturilor sunt reduse prin utilizarea broker-ilor care mînuiesc conturile şi
facturile. Clienţii stabilesc conturi cu un broker; broker-ul stabileşte propriul său cont cu
vînzătorul. Această separare reduce numărul total de conturi prin eliminarea tuturor
combinaţiilor client-vînzător.
Modelul de securitate şi încredere - Modelul de securitate pentru MilliCent este bazat pe
presupunerea că moneda "scrip" este folosită pentru plăţi mici. Oamenii obişnuiţi şi cei de afaceri
tratează monedele diferit, în funcţie de valoarea lor; la fel se întîmplă şi în cazul facturilor, cînd
facturile mici sunt tratate diferit de facturile mari. Ca şi atunci cînd un om cumpără o bomboană de
la un automat şi nu are nevoie de o chitanţă, el nu are nevoie de chitanţă nici atunci cînd cumpără un
articol utilizînd scrip-ul . Dacă o persoana nu doreşte să plătească pentru ceva, renunţă şi va primi
înapoi suma implicată. Dacă această sumă (monedă) se va pierde, persoana respectivă nu va fi foarte
supărată. Se presupune că un utilizator va avea, la un moment dat, doar cîţiva dolari sub formă de
scrip. Rezultă că nu este rentabil să se fure un scrip.
Modelul de încredere MilliCent se bazează pe o relaţie asimetrică de încredere compusă din
trei entităţi: clientul, broker-ul şi vînzătorul. Broker-ii sunt presupuşi ca fiind mult mai de încredere
decît vînzătorii, şi în final, clienţii. Se tinde ca broker-ii să fie instituţii financiare redutabile, mari şi
bine cunoscute, (cum ar fi Visa, MasterCard, sau băncile) sau un mare furnizor de servicii Internet
sau servicii on-line (cum ar fi CompuServe, NETCOM, sau AOL). Se aşteaptă să fie mulţi vînzători,
acoperind un spectru larg de activităţi şi, de asemenea, un număr mare de clienţi, iar relaţiile de
încredere să fie la fel ca şi în lumea reală.
Trei factori fac frauda broker-ilor în micro-plăţi să fie nerentabila:
 programele client şi vînzător pot să analizeze în mod independent scrip-ul şi să
menţină balanţa contului, deci orice fraudă a broker-ului poate fi detectată;
 clienţii nu deţin, la un moment de timp, multe scripuri - deci broker-ul va trebui să
comită mai multe tranzacţii frauduloase pentru a obţine vreun cîştig, iar acest lucru îl face
mai uşor de depistat;
 reputaţia broker-ilor este importantă pentru atragerea clienţilor, iar un broker poate să
piardă rapid această reputaţie dacă există probleme în tranzacţiile clienţilor săi. Faptul de a
 21

avea mulţi clienţi activi este mult mai valoros pentru un broker decît furtul de scrip din
conturi.
Frauda vînzătorului constă în nelivrarea bunului sau serviciului pentru un scrip valid. Dacă
acest lucru se întîmplă, clientul se va plînge la broker-ul sau, iar broker-ul va renunţa la un vînzător
care a cauzat mai multe plîngeri. Acest act înseamnă un mecanism coercitiv, deoarece vînzătorii au
nevoie de broker-i pentru a li se facilita desfăşurarea afacerilor cu MilliCent.
Ca urmare, protocolul MilliCent este întărit pentru a preveni frauda clienţilor (falsificarea şi
dubla cheltuire) şi promovează detecţia indirectă a fraudelor broker-ilor şi vînzătorilor.
Securitatea tranzacţiilor MilliCent cuprinde următoarele aspecte:
 Toate tranzacţiile sunt protejate: fiecare tranzacţie cere ca clientul să ştie parola
asociată scrip-ului. Protocolul nu va trimite niciodată o parolă în clar, deci este eliminat
riscul ca cineva, trăgînd cu "urechea", să asculte ceva util. Nici o unitate de scrip nu poate fi
reutilizată. Fiecare cerere este semnată cu o parolă, deci nu există nici o cale pentru a
intercepta şi a reutiliza un scrip.
 Tranzacţiile cu valoare mică limitează valoarea fraudelor: tranzacţiile mici cer o
securitate ieftină; nu este rentabilă folosirea unor resurse computaţionale scumpe pentru a
fura scrip-uri ieftine. În plus, folosirea ilegală a scrip-ului în mai multe acţiuni ilegale, pentru
a strînge mai mulţi bani, face mult mai probabilă depistarea hoţului.
Frauda este detectabilă şi eventual localizabilă: detectarea se face atunci cînd clientul nu obţine
bunul dorit sau atunci cînd balanţa returnată către client nu este corectă. Dacă un client trişează,
atunci vînzătorul pierde doar costul scrip-ul fals detectabil. Dacă vînzătorul trişează, clientul va
raporta problema broker-ului. Atunci cînd broker-ul primeşte plîngeri de la mai mulţi clienţi
împotriva unui vînzător, poate localiza cine provoacă frauda şi va anula toate înţelegerile cu
respectivul vînzător. Dacă broker-ul trişează, vînzătorul va primi scrip fals de la mai mulţi clienţi,
toţi avînd legatură cu un singur broker.
Interacţiunea dintre Client, Broker şi Vînzător - Se prezintă în continuare paşii pentru o
sesiune completă MilliCent, incluzînd cumpărarea de către broker a scrip-ului vînzătorului.
 Pasul iniţial se petrece doar o singură dată pe sesiune. Clientul face o conexiune
sigură cu broker-ul pentru a obţine un scrip de la broker. Clientul cere un scrip de la broker,
de exemplu la începutul zilei. Broker-ul returnează scrip-ul broker iniţial şi secretul asociat.
 22

 Al doilea pas se petrece de fiecare dată cînd clientul nu mai are scrip pentru un
vînzător. El contacteaza broker-ul, folosind scrip-ul broker-ului pe care îl deţine din pasul 1,
cerînd să cumpere un scrip vînzător.
 Al treilea pas apare doar dacă broker-ul trebuie să contacteze vînzătorul pentru a
cumpăra scrip. Dacă broker-ul nu are deja scrip de la vînzător, îl cumpără. Va cere un scrip
de la vînzător iar acesta i-l va returna împreună cu secretul asociat.
 În al patrulea pas broker-ul furnizează scrip-ul vînzătorului către client. Broker-ul
returnează la client scrip-ul vînzătorului şi restul (în scrip broker).
 În al cincilea pas clientul, utilizînd scrip-ul, face o cumpărătură de la vînzător. Acesta
returnează restul (în scrip-ul vînzătorului) la client.
Într-o tranzacţie tipică MilliCent, atunci cînd clientul are deja scrip-ul vînzătorului, îl utilizează
direct pentru a face o cumpărătură. Aici nu mai există vreun mesaj suplimentar sau interacţiune cu
broker-ul.

2.3.2. CyberCoin
Sistemul de micro-plăţi CyberCoin poate realiza în Internet plăţi de la sume mici de cîţiva
cenţi, pînă la 10 $, acoperind astfel o zonă în care sistemul ce utilizează cărţile de credit nu este
economic. Vînzătorii de pe Web ce vînd servicii şi produse la preţuri foarte mici şi doresc să livreze
imediat respectiva marfă, au nevoie de o metodă de plată diferită de cartelele cu microprocesor, dar
asemănătoare cu plata cash ce se efectuează şi în magazine. Serviciul CyberCoin de la CyberCash a
fost lansat în septembrie 1996, ca un prim sistem de micro-plăţi în Internet. Consumatorii pot folosi
conturile existente deja în banci pentru a transfera valori în softul portofel electronic propriu. Altă
posibilitate este de a încărca fonduri direct de pe o carte de credit, printr-o tranzacţie obişnuită cu
astfel de mijloace. În ambele cazuri, banii reali rămîn în custodia băncilor.
Odată portofelul "umplut "cu fonduri, consumatorul poate începe să efectueze micro-plăţi pe
site-uri Web ce sunt înregistrate de CyberCash şi deţin un program numit CashRegister. Acest soft
suportă, de asemenea, şi plăţi cu cărţi de credit (VISA, MasterCard, American Express şi Discover)
şi cecuri electronice PayNow.
Din perspectiva utilizatorului, protocolul CyberCoin lucrează asemănător cu un browser de
Internet; trebuie aleasă o adresă URL - comanda HTML get. Comerciantul prezintă în pagina sa
HTML o adresă de plată (payment URL), împreună cu preţul afişat. Utilizatorului nu-i rămîne decît
să selecteze adresa URL respectivă pentru a achiziţiona bunul sau serviciul ales.
 23

Serviciul CyberCoin este implementat utilizînd un concept cunoscut sub numele de sesiune
CyberCoin. O sesiune îndeplineşte o singură funcţie primară: iniţierea unui sub-cont tranzitoriu, sub
contul portofelului, pentru fiecare sumă care este cheltuită sau colectată. O sesiune poate semăna cu
un carnet de cecuri ce conţine n cecuri. Fiecare "cec" poate fi utilizat doar o singură dată. Sesiunea
se termină atunci cînd s-au consumat toate cecurile sau acestea au expirat. Un cec poate fi folosit
doar pentru o singura plată sau depozitare.
Pe timpul rulării unei sesiuni, protocolul CyberCoin realizează o viteză de procesare optimă şi
un cost redus, prin criptarea mesajelor cu cifrul DES. Iniţierea se face printr-un schimb al unei chei
generate aleator şi transportate (anvelopate) într-un mesaj criptat cu RSA, pe 768 de biţi. Fiecare
"cec" de plată utilizează o cheie de tranzacţie DES unică. Deci prin spargerea cheii după sesiune nu
se poate obţine nici un profit, deoarece aceasta nu mai este folosită la criptarea altor mesaje.

2.4. Plăți prin cecuri electronice

Cecurile electronice au fost dezvoltate printr-un proiect al lui FSTC -Financial Services
Technology Consortium. FSTC cuprinde aproape 100 de membri, incluzînd majoritatea marilor
bănci, furnizorii tehnologiei pentru industria financiară, universităţi şi laboratoare de cercetare.
Partea tehnică a realizării proiectului cecului electronic a fost realizată într-un număr de faze:
generarea conceptelor originale, realizarea cercetărilor preliminare, construirea şi demonstrarea unui
prototip, formularea specificaţiilor pentru un sistem pilot şi implementarea acestui sistem. În
prezent, cecurile electronice încep să fie utilizate într-un program pilot cu Departamentul Trezoreriei
Statelor Unite care plăteşte furnizorii Departamentului de Apărare.
Cecurile electronice sunt create pentru a realiza plăţi şi alte funcţii financiare ale cecurilor pe
hîrtie, prin utilizarea semnăturilor digitale şi a mesajelor criptate, pe suportul reţelei Internet.
Sistemul cecurilor electronice este proiectat pentru a asigura integritatea mesajelor, autenticitatea şi
nerepudierea proprietăţii, toate condiţii suficiente pentru a preveni frauda din partea băncilor sau a
clienţilor lor.
Un cec este un document pe hîrtie, semnat, care autorizează banca să platească o sumă de bani
din contul celui ce a semnat cecul, după o dată specificată. Cecurile pe hîrtie sunt cele mai utilizate
instrumente de plată (după folosirea banilor cash) în majoritatea statelor occidentale. Acestea au
avantajul că plătitorul şi cel care încasează suma pot fi persoane individuale, mici afacerişti, bănci,
 24

corporaţii, guverne sau orice alt tip de organizaţii. Aceste cecuri pot fi transmise direct de la plătitor
la încasator.
Cecurile electronice (e-cecurile) sunt bazate pe ideea că documentele electronice pot substitui
hîrtia, iar semnăturile digitale cu chei publice pot substitui semnăturile olografe. Prin urmare, e-
cecurile pot înlocui cecurile pe hîrtie, fără a fi nevoie să se creeze un nou instrument, înlăturîndu-se
astfel problemele de legalitate, reglementare şi practică comercială ce pot fi provocate de
schimbarea şi impunerea unui instrument de plată nou.
Pentru că un e-cec trebuie să conţină împuternicirea specifică, informaţiile opţionale şi
semnătura digitală (criptografică), acesta este scris în limbajul FSML (Financial Services Markup
Language), un limbaj specific, care utilizează standardul SGML (Standard Generalized Markup
Language). Structura documentului şi datele care compun un e-cec sunt delimitate de tag-uri, similar
cu cele folosite în HTML (HyperText Markup Language), un alt limbaj definit utilizînd SGML.
FSML este creat pentru a accepta structura de date şi semnăturile criptografice de care este
nevoie pentru cecurile electronice, dar nu poate fi generalizat şi extins pentru alte documente de
servicii financiare. Cecurile electronice scrise în FSML vor conţine toate informaţiile care se găsesc
în mod normal în cecurile clasice, incluzînd pe cele scrise de mînă, pre-tiparite şi cele cu bandă
magnetică. Structura FSML şi mecanismul de semnare oferă posibilitatea de a încapsula şi cripta
alte documente ataşate, cum ar fi avize de plată, facturi, sau informaţii de remitere.
Pentru promovarea verificărilor semnăturilor cu cheia publică a e-cecurilor, este utilizat
protocolul pentru certificate X.509. Banca emite un certificat atunci cînd un client îşi deschide un
cont pentru cecuri electronice şi va înnoi acest certificat înainte ca el să expire, realizînd cu aceasta o
protecţie a contului şi a expunerii semnăturii cu cheie privată a semnatarului. Certificatul X.509 doar
informează verificatorul semnăturii despre faptul că respectiva cheie publică a fost legitimată în
asociere cu un semnatar şi un cont de bancă, la data la care certificatul a fost emis. Un certificat
X.509 nu implică faptul că e-cecul este garantat în ambele sensuri. Alte verificări asupra semnăturii
cecului electronic pot oferi încredere că cecul a fost semnat cu o cheie privată ce aparţine unui
deţinător legitim de cont pentru cecuri electronice şi e-cecul nu a fost alterat.
Pentru protejarea împotriva furtului şi folosirii abuzive a cecului electronic, este utilizat un
smart-card. Utilizarea hardului criptografic al cardului oferă semnăturii mai multă confidenţialitate.
Astfel, cheia privată pentru semnarea cecurilor nu este niciodată transferată către computerul
semnatarului, deci nu este niciodată expusă furtului din respectivul computer conectat în reţea.
 25

Procesorul smart-cardului numerotează automat fiecare cec electronic, atunci cînd îl semnează, în
ordine, pentru a se asigura unicitatea e-cecurilor şi păstrează o istorie a cecurilor pentru a fi
consultată în cazul unei dispute. Smart-cardul este protejat prin introducerea unui cod PIN, cunoscut
numai de posesorul cardului.
Semnarea criptografică este suficientă în sistemul cu cecuri electronice ca masură de securitate
împotriva fraudelor prin falsificări de mesaje. În afară de acestea, sistemul cu cecuri electronice şi
nivelul aplicaţie criptografică pot fi exportate şi utilizate internaţional. Atunci cînd este nevoie de
confidenţialitate între oricare două parţi, criptarea poate fi folosită la nivelul legatură de date.
Standardele actuale pentru cecuri electronice între bănci sunt ANSI X9.46 şi X9.37. Electronic
Check Clearing House Organization (ECCHO) a adoptat o serie de reguli pentru clearingul inter-
bancar cu cecuri electronice, care sunt considerate a avea statutul de "instrumente negociabile".
Caracteristici ale prelucrării cecurilor electronice - tranzacţia de afaceri începe cu
trimiterea de către încasator a unei facturi către plătitor. Atunci cînd soseşte momentul pentru plata
unei facturi, informaţiile referitoare la această factură sunt trimise de la sistemul încasatorului, iar
aceste date sunt utilizate pentru a crea un cec. Acest cec electronic va include informaţii din cecurile
obişnuite (cum ar fi numele încasatorului, suma şi data). Pentru a semna e-cecul, plătitorul introduce
codul PIN pentru a debloca smart-cardul ce deţine "carnetul de cecuri". Formatul facturii nu este fix,
putînd fi flexibil, cu condiţia de a respecta lungimea, forma şi datele ce trebuie conţinute.
Cecul electronic semnat şi factura sunt transmise către încasator (plătit) prin e-mail sau printr-
o tranzacţie Web. Încasatorul verifică semnătura plătitorului din e-cec şi factură, separă informaţiile
facturii şi pune suma plătită în contul de primire. Încasatorul introduce codul său PIN pentru
deblocarea smart-cardului său, utilizează acest "carnet electronic de cecuri" pentru a aproba e-cecul
şi semnează un depozit electronic pentru a încasa suma din e-cec. Cecul aprobat (semnat de
încasator) este dat mai departe băncii încasatorului pentru depozitare. Ambele bănci, cea a
plătitorului şi cea a încasatorului, între care se realizează de fapt tranzacţia reală a sumelor, verifică
toate semnăturile şi aprobările din e-cec, utilizînd două nivele de certificate. Banca plătitorului
verifică dacă cecul electronic transmis nu este duplicat, dacă certificatul încasatorului şi contul sunt
în prezent valide, după care depozitează e-cecul în contul de stocare a cererilor plătitorului. În final,
plătitorul primeşte un articol care descrie întreaga tranzacţie.
Semnături digitale pe cecuri electronice - Atunci cînd este creat un cec electronic, în el este
scris un set minim de informaţii şi cecul este semnat. Odată cu vehicularea e-cecului, alte informaţii
 26

şi alte semnături sunt adăugate atunci cînd acesta este transmis între părţi. De exemplu, e-cecul
trebuie să fie:
 creat de plătitor;
 co-semnat de co-plătitor;
 certificat de bancă;
 aprobat de încasator (plătit);
 co-aprobat de co-încasator;
 depozitat;
 plătit.
Unele din informaţiile adiţionale, cum ar fi certificatele şi aprobările, sunt părţi permanente ale
e-cecului şi rămîn intacte pînă în momentul returnării la plătitor. Alte informaţii, cum ar fi timpul de
întîrziere, pot fi asociate e-cecului pentru o perioadă a existenţei sale şi vor fi înlăturate şi procesate
separat. Acestea cer o structură flexibilă a documentului şi mecanismelor de semnare. Principalele
caracteristici ale mecanismului FSML de semnare sunt:
 Documentul constă dintr-o secvenţă de blocuri, iar blocurile trebuie să fie delimitate.
 Semnătura implementează algoritmi criptografici şi funcţii hash, şi există blocuri
speciale ce se referă la acestea;
 Blocurile semnatură referite prin blocurile nume sau număr serial, referă blocul
certificat ce face corespondenţă cu cheia publică.
Semnatarul e-cecului poate opta pentru a include alte date personale, cum ar fi nume, adresă,
număr de telefon, adresă e-mail etc. Aceste date sunt înregistrate în carnetul de cecuri electronice, la
iniţializare, de către bancă şi pot fi schimbate doar după ce carnetul respectiv a fost de-protejat,
utilizînd codul de administrare PIN al băncii. Această metodă de promovare a informaţiilor
personale nu este la fel de sigură ca atunci cînd aceste informaţii sunt incluse în certificatul X.509
sau în blocul cont.
Carnetul de cecuri electronice - O semnătură olografă este influenţată de mişcarea muşchilor
mîinii şi de particularităţile biometrice ale semnatarului. Acestea fac foarte dificil pentru un
falsificator să realizeze o semnătura falsă perfectă, chiar dacă falsificatorul dispune de un exemplu al
semnăturii. În opoziţie, o falsificare perfectă a semnăturii criptografice poate fi facută de către orice
persoană care deţine cheia privată a semnatarului de drept. Este foarte greu să stabileşti, dispunînd
de o cheie publică, dacă un e-cec este autentic sau falsificat. Smart-cardurile ce conţin carnete de
 27

cecuri electronice sau alte dispozitive hard criptografice sunt utilizate tocmai pentru a ajuta la
asigurarea că o cheie privată este protejată cît mai bine şi, în consecinţă, semnăturile se realizează
doar de către semnatarii legitimi. Aceste dispozitive hard standardizează şi simplifică generarea
cheilor, distribuţia şi utilizarea lor, deci se poate stabili un înalt nivel de încredere.
Distribuţia carnetelor de cecuri electronice poate diferi considerabil de la o bancă la alta; ramîn
însă cerinţele de bază care includ:
 Certificatele X.509 semnate de bănci şi conturile să corespundă specificaţiilor FSML.
 Partea hard şi soft a cecurilor electronice să corespundă cerinţelor şi specificaţiilor
API referitoare la carnetele de cecuri electronice.
 Politicile de autorităţi de certificare ale băncilor să corespundă cerinţelor şi
reglementărilor legale.
Unele dintre operaţii, cum ar fi iniţializarea cardului şi autoritatea de certificare a băncii, pot fi
îndeplinite de alte firme, ce acţionează ca agenţi ai băncii.
Serverele băncilor - Serverele de cecuri electronice din bănci sunt utilizate pentru
recepţionarea e-cecurilor de la clienţi prin e-mail, procesarea e-cecurilor primite şi realizarea unei
interfeţe cu sistemul de menţinere a înregistrărilor despre conturile cec - DDA. Funcţiile executate în
mod tipic de un server de cecuri electronice dintr-o bancă, sunt următoarele. Acest server primeşte
de la încasatori e-mail-uri care conţin e-cecuri aprobate şi depozite. E-cecurile sunt procesate şi
reţinute în baza de date, pînă cînd sunt plătite cu bani cash (clearingul). E-cecurile rămîn pe server şi
depozitele sunt trimise la sistemul DDA pentru procesare. E-cecurile problematice sunt returnate
către o staţie specială, pentru o analiză manuală şi intervenţii.

2.5. PayPal
Lansat în 1998 (şi cumpărat de Ebay.com în 2002), serviciul de plăţi pe Internet PayPal a fost
destinat cu precădere cetăţenilor Statelor Unite, extinzîndu-se extrem de repede şi în ţările Uniunii
Europene, precum şi în Elveţia şi Norvegia. România şi Bulgaria au fost ţinute în "stand-by", pînă în
septembrie 2007. PayPal şi-a extins serviciile la nivel mondial, peste 90 de naţiuni avînd acum acces
la serviciu. Printre nou intraţii în sfera de acoperire a site-ului se numără Albania, Bosnia şi
Herţegovina, Bulgaria, Maroc, San Marino, Arabia Saudită şi Vaticanul. O altă noutate o reprezintă
folosirea serviciului şi în spaniolă, franceză şi chineză. Paypal este un sistem de plăţi on-line
(payment gateway) care poate fi numit prin funcţionalitatea sa un credit card electronic. O persoană
 28

fizică sau o persoană juridică poate să-şi creeze un cont Paypal cu uşurinţă. Sistemul acceptă diferite
tipuri de cartele de credit pentru alimentarea contului. Identificarea proprietarilor de cont Paypal se
face printr-o adresă e-mail şi o parolă introduse la crearea contului. Serviciul Paypal permite
efectuarea plăţilor on-line, transferul de bani, gestionarea cheltuielilor on-line ş.a. Folosirea plăţilor
pe site-uri web din contul PayPal reduc la minimum posibilitatea fraudelor în defavoarea
utilizatorului, Paypal dispunînd de un sistem performant de securitate. Schema de funcţionare a
sistemului Paypal este prezentată în figura 2.1.
IPN = Instant Payment Notification – un instrument utilizat de Paypal pentru identificarea
clientului şi validarea cumpărăturii efectuate la un magazin on-line.

Figura 2.1. Schema de funcţionare a sistemului Paypal

 29

CAPITOLUL III. PRINCIPII ȘI INSTRUMENTE DE CREARE A

MAGAZINULUI ELECTRONIC

3.1. Caracteristica unităţii social-economice “NeoComputer Grup”

SRL Moldova
Prezenta lucrare este elaborată pe baza datelor primite de la compania “NeoComputer

Grup” SRL Moldova care este compusă din 2 întreprinderi:

 Întreprinderea “ NeoComputer Grup” SRL

 Întreprinderea „NeoHelp” SRL.

Întreprinderea “ NeoComputer Grup” SRL , sediul căreia este în oraşul Chisinau, str. Columna
104. Unitatea economică dată se deserveşte la banca “Moldagroindbanc Chisinau”. Directorul
general a întreprinderii “ NeoComputer Grup” SRL este Berzan Iurie. Activitatea de bază a
întreprinderii este realizarea calculatoarelor, cele auxiliare sunt repararea calaculatoarelor, prestarea
serviciilor necesare.
Prin REPARAȚII CALCULATOARE acoperim toate nevoile de servicii IT ale clienților
nostri. În cazul in care nu cunoasteți cauza defecțiunii calculatorului, suntem bucuroși sa facem o
constatare pentru dumneavoastra dupa care sa trecem la remedierea defecțiunii.
Întreprinderea „NeoHelp” SRL este întreprinderea fiică „ NeoComputer Grup” SRL din or.
Chişinău. Capitalul acţionar al unităţii economice este de 30000 USD. Profitul anual a întreprinderii
este de 400000 USD. Întreprinderea dată după legislaţia în vigoare se clasifică în întreprindere
medie, deoarece la această întreprindere lucrează 50 de muncitori. Întreprinderea are o istorie
bogată, fiind înfiinţată în 2006. Actual este înregistrată la Ministerul de Finanţe şi numărul de
înregistrare a companiei este 131009817 din 23.08.2006. Conform activităţilor sale întreprinderea
are obiective reale în faţa sa. Obiectivul general este obţinerea unui profit maxim prin satisfacerea
necesităţii clienţilor săi. Şi alte obiective sunt modernizarea tehnologiilor şi nivelului tehnic a
întreprinderii, fapt care în decursul ultimilor ani se îndeplineşte cu succes conform planului întocmit
şi pînă la sfârşitul anului 2012 se prevede introducerea unei metode moderne de realizare a
produselor sale, la fel se prevede consolidarea relaţiilor cu furnizorii de materie primă.
 30

3.2. Concepte şi principii de funcţionare a Magazinului Electronic

Înregistrarea cumpărătorului nou

Înregistrarea vînzătorului nou
Intrarea in sistem ca cumpărător înregistrat
Intrarea in sistem ca cumpărător ne înregistrat
Intrarea in sistem ca vînzător.

Formă de 1. Salvarea locală a Are următorul meniu:

price listului în 1. Lista vînzătorilor
înregistrare formatul XXX. 2. Lista categoriilor de bunuri
standard cu 2. Redactarea price- 3. Lista bunurilor
anumiţi parametri listului în regim 4. Coşul (numai p/u cei
ONLINE. inregistraţi)
p/u chei. 3.Vizualizarea 5. COMANDA
comenzilor

Formă de înregistrare standard cu anumiţi parametri pentru chei.

Cumpărătorul îndeplineşte o formă, după care el poate intra in sistem ca client înregistrat. Dacă
vînzătorul nu permite înregistrarea ON-LINE, atunci cumpărătorul devine client doritor de înregistrare,
iar după ce vînzătorul l-a înregistrat el poate să intre în Magazinul Electronic.

1. Salvarea locală a price listului propriu in format XXX- vînzătorul poate salva price listul propriu
după anumite reguli.

2. Redactarea price listului in regim on-line. Aici sunt două submeniuri:

А. Lista tuturor bunurilor
В. Lista tuturor categoriilor de bunuri.
Fiecare din listă are opţiunile sale de sortare, căutare şi redactare. De asemenea mai are un subnivel cu
lista categoriei date asupra căreia se răsfrânge opţiunile de sus numărate.

3. Vizualizarea comenzilor.
Vînzătorul poate vizualiza toate comenzile sale. Este posibilitatea de sortare a comenzilor după dată
sau alfabet, precum şi opţiunea de formare sau anulare a comenzii.
 31
1. Lista vînzătorilor
La selectarea acestui punct din meniu, cumpărătorul vede lista tuturor vînzător
Pentru această listă sunt active următoarele opţiuni:
А. Căutarea după vînzători
В. Sortarea ascendentă sau descendentă
La selectarea unui vînzător, cumpărătorul acţionează neapărat cu acest vînzător:
А. Salvarea locală a price listului vînzătorului dat in format XXX
В. Obţinerea listei categoriilor de bunuri
С. Obţinerea listei tuturor bunurilor vînzătorului dat.
Dacă cumpărătorul a selectat B, atunci sunt reflectate categoriile de bunuri a vînzătorului dat. Asupra
acestei liste se poate de aplicat sistemul de căutare după cheie şi auto sortarea după alfabet. Selectând
categoria interesată cumpărătorul obţine lista bunurilor cu un set de parametri: preţul, cantitatea,
producătorul, GOST, etc.
Asupra tuturor bunurilor se poate de efectuat următoarele acţiuni:
A. Sortarea după alfabet
B. Sortarea după preţuri
C. Sortarea după producători
D. Căutarea după index.
Elementul selectat poate fi transferat in coş.
Dacă cumpărătorul a selectat C, atunci se reflectă lista tuturor bunurilor acestui vînzător. Asupra acestei
liste se poate de aplicat sistemul de căutare după cheie şi auto sortarea după alfabet, pe categorii,
producători etc. Elementul selectat al bunului poate fi transferat in coş.
2. Lista categoriilor de bunuri. 32

La selectarea acestui punct din meniu, cumpărătorul vede lista categoriilor de bunuri.

Acţiunile ce pot fi efectuate sunt:

А. Căutarea categoriei necesare

В. Sortarea după alfabet(auto)
La selectarea unei categorii, cumpărătorul poate efectua acţiuni doar cu această categorie:
А. Salvarea locală a price listului categoriei in format XXX
B. Obţinerea listei bunurilor acestei categorii.
Dacă cumpărătorul a selectat B, atunci sunt reflectate lista tuturor bunurilor categorie date cu un set de
parametri: preţul, cantitatea, producătorul, GOST, termenul de valabilitate etc.
Acţiunile ce pot fi efectuate cu această listă sunt:
E. Sortarea alfabetică
F. Sortarea după preţuri
G. Sortarea după producători
H. Sortarea după vînzători
I. Căutarea după index.
Elementul selectat al bunului poate fi transferat in coş.

3. Lista bunurilor.
La selectarea acestui punct din meniu, cumpărătorul vede lista bunuri existente.

Acţiunile ce pot fi efectuate sunt:

А. Căutarea bunului necesar
В. Sortarea după alfabet(auto)
La selectarea unui bun anumit, cumpărătorul poate efectua acţiuni doar asupra acestui bun:
А. Salvarea locală a price listului bunului concret in format XXX
В. Obţinerea listei producătorilor acestui bun
Dacă cumpărătorul a selectat B, atunci sunt reflectate lista producătorilor acestui bun cu un set de
parametri: preţul, cantitatea, producătorul, GOST, termenul de valabilitate etc. Asupra listei de
producători se poate efectua următoarele acţiuni:
J. Sortarea alfabetică
K. Sortarea după preţuri
L. Căutarea după index
Bunul dat poate fi transferat in coş in dependenţă de producător.
 33

4. Coşul
La selectarea acestui punct din meniu, cumpărătorul vede lista tuturor bunurilor existente in coş.
Asupra bunurilor din coş se poate efectua următoarele acţiuni:

A. Ştergerea
B. Calcularea Sumei Totale
C. Schimbarea cantităţii
În coş mai există şi aşa opţiune ca COMANDĂ(ЗАКАЗ), care ne duce in meniul de comenzi.

5. Comanda
A. Efectuarea comenzii on-line
B. Download-are comezii off-line
C. Răspunsul sistemei.
La selectarea punctului A, in baza coşului se efectuează comanda intr-o anumită formă, care poate fi
transmis SISTEMULUI.

La selectarea punctului B, se poate de salvat fişierul cu comenzi în format XXX, posibil cu anumite
reguli.

Selectând punctul C se poate de citit ultimul mesaj a SISTEMULUI şi în caz de necesitate se poate de
salvat până la 10 mesaje. In principiu aceste mesaje legate de comandă, vor fi trimise şi pe E-mail la
cumpărător; acestea pot fi şi alte mesaje legate de utilizarea magazinului.
 34

Schema funcţională (Figura 3.1.) a acestui Internet Magazin presupune existenţa următoarelor
posturi autonome de lucru:
1. Administratorul
2. Vînzătorul
3. Cumpărătorul

De asemenea trebuie de evidenţiat încă două posturi de lucru, care de fapt sunt programe ce
efectuează unele operaţii. Ele sunt doar programe, dar rolul lor este atât de important cât ce cel al
posturilor numărate mai sus:
4. Applet
5. Servlet

SELLER

ADMINISTRATOR

iMac

SERVER

BUYER

Figura 3.1. Schema funcţională

 35

Să numărăm funcţiile fiecărui post de lucru.

Administratorul

1. Selectarea serverului potrivit pentru Magazinul Electronic;

2. Instalarea Magazinul Electronic pe WEB-Server. Aceasta însemnă expedierea prin
FTP sau instalarea simplă a fişierelor HTML, Apleturi, Servleturi, care reprezintă in
sine sistemul de funcţionare a magazinului;
3. Configurarea paginilor WWW de pe server;
4. Salvarea şi configurarea BD folosită de Magazinul Electronic;
5. Setează metoda iniţială de configurare (prin cerere).
Vînzătorul

1. Reînnoieşte (update) BD a Magazin Electronic;

2. Listează şi răspunde la comenzile noi;
3. Schimbă metoda de înregistrare (prin cerere sau automat);
4. Înregistrează utilizatorii care au dat cerere la înregistrare.
Cumpărătorul

1. Înregistrarea;
2. listarea bunurilor Magazin Electronic;
3. Selectarea bunurilor pentru formarea comenzii;
4. Formarea şi transmiterea comenzilor.
Servlet
1. Citirea datelor trimise de cumpărător;
2. Prelucrarea datelor;
3. Formarea paginilor (răspunsuri) XML.
Apleturi şi XML forme
1. Asigură introducerea datelor de la terminal;
2. Prelucrare particulară a datelor;
3. Transferarea datelor pe server.
 36

3.3. Proiectarea de ansamblu a sistemului „E-magazin”

Schema bazei de date pentru magazinul on-line este destul de simplă. În continuare vom
prezenta lista de tabele de care avem nevoie şi o scurtă descriere a fiecăruia din ele.
Tabelul 3.2.
Lista tabelelor incluse în baza de date.
Nume tabel Descriere
tbl_category Conţine categoriile de produse
tbl_product Conţine produsele
tbl_cart Coşul cu cumpărături. Un produs este introdus aici cînd clientul îl
adaugă în coş.
tbl_order Aici sunt păstrate comenzile de produse.
tbl_order_item Aici se conţine informaţia despre produsele comandate.
tbl_user Conţine informaţia despre utilizatorii paginilor de administrare.
tbl_shop_config Conţine informaţia de configurare a magazinului ca nume, adresă,
număr de telefon, email etc.

Diagrama bazei de date a magazinului on-line este prezentată în figura 3.2. În continuare
vom examina fiecare tabel în parte.
tbl_category - Acest tabel conţine categoriile de produse. În diagrama bazei de date putem vedea că
o categorie poate avea subcategorii. Acestea, la rîndul lor pot avea alte subcategorii.
Însă, în magazinul nostru on-line vom utiliza doar 2 nivele de subordonare a categoriilor.
Această restricţie este utilizată în scopul de a reduce numărul click-urilor efectuate de către utilizator
în timpul examinării catalogului de produse.
O altă restricţie este că produsele pot fi adăugate doar la categoriile de nivelul 2. Nivelul 1 de
categorii nu poate conţine produse şi un produs poate aparţine unei singure categorii.
tbl_product - Aici este păstrat numele produsului, id-ul categoriei din care face parte, descrierea
produsului, imaginea lui şi imaginea de catalog (thumbnail). Cînd adăugăm o imagine a produsului
în pagina administratorului nu este nevoie să adăugăm şi imagine de catalog (thumbnail). Ea este
generată automat la mărimea de 75xN pixeli (Această opţiune poate fi modificată după necesitate).
 37

Figura 3.2. Diagrama bazei de date

tbl_cart - Aici se vor introduce produsele pe care utilizatorul curent le adaugă în coşul cu
cumpărături. Utilizăm atributul ct_session_id pentru a păstra datele unei sesiuni de cumpărare şi
pentru a deosebi sesiunile una de alta.
tbl_order - În momentul cînd clientul confirmă comanda de cumpărare a cărorva produse, comanda
este înregistrată în acest tabel. Deci este înregistrată informaţia de achitare şi de livrare, inclusiv taxa
de livrare.
tbl_order_item - Toate produsele comandate sunt înregistrate aici. Ele sunt copiate din coşul cu
cumpărături. După aceasta informaţia despre sesiunea curentă este eliminată din tabelul coşului
tbl_cart.
 38

tbl_shop_config - Acest tabel conţine informaţia despre magazinul on-line ca nume, adresă, număr
de telefon, email, valuta utilizată.
tbl_user - Aici este stocată informaţia despre administratorii magazinului on-line.
Se cere de creat un ansamblu de fişiere php care să permită clienţilor examinarea on-line a
cataloagelor magazinului, precum şi îndeplinirea comenzilor de cumpărare on-line. O altă sarcină
este crearea interfeţei administratorului, prelucrarea comenzilor şi primirea plăţilor prin internet.
Structurarea fişierelor este prezentată în figura 3.3.

Figura 3.3. Structura fişierelor magazinului electronic

Sunt create fişiere în fucţie de sarcinile pe care le îndeplinesc. De asemenea este nevoie de o
definire detaliată a listei de fişiere.
Directoriul e-magazin/library conţine fişierele:
 config.php: fişierul principal în care sunt definite configuraţiile magazinului.
 category-functions.php: funcţiile de gestionare a categoriilor de produse.
 product-functions.php: funcţiile de gestionare a produselor.
 cart-functions.php: funcţiile ce definesc funcţionarea coşului virtual de cumpărături.
 checkout-functions.php: funcţiile de înregistrare a comenzilor on-line.
 common.php: funcţiile de gestionare a paginilor în ansamblu.
 database.php: funcţiile de interacţiune cu baza de date.
Directoriul e-magazin /include conţine fişierele:
 header.php: Funcţiile ce definesc interfaţa site-ului.
 top.php: Antetul comun pentru majoritatea paginilor, conţine logotipul magazinului.
 39

 footer.php: Conţine informaţia generală despre magazin (nr. de telefon, e-mail, adresa).
 shop.css: Stilurile utilizate în designul site-ului.
 leftNav.php: Panoul cu categorii de produse.
 categoryList.php: Funcţiile ce gestionează lista categoriilor de produse.
 productList.php: Gestionează lista produselor din catalog.
 productDetail.php: Pagina de afişare a detaliilor despre produse.
 miniCart.php: Panoul coşului virtual cu cumpărături.
 shippingAndPaymentInfo.php: Formularul de introducere a informaţiei de achitare şi
de livrare (Pasul 1 al îndeplinirii comenzilor ).
 checkoutConfirmation.php: Pagina de verificare şi confirmare a comenzii de
cumpărare (pasul 2 al îndeplinirii comenzilor)
Directoriul e-magazin/include/paypal conţine fişierele:
 paypal.inc.php: Modulul plăţilor on-line prin Paypal.
 ipn.php: Modulul de verificare a plăţilor on-line.
 payment.php: Modulul de legătură a on-line magazinului cu site-ul Paypal.

3.4. Proiectarea de detaliu a sistemului „E-magazin”

3.4.1. Pagina administratorului
Pentru simplificarea lucrului administratorului e-magazinului, sunt puse la dispoziţie
următoarele posibilităţi:
 Categorii
o Adăugare Categorii-opţiunile de adăugare a categoriilor noi.
o Vizualizare Categorii-lista tuturor categoriilor existente. De asemenea putem vedea
subcategoriile şi produsele pe care le conţin.
o Modificare Categorii-actualizarea informaţiilor despre categorii: nume, descriere şi
imagine.
o Eliminare Categorii-eliminarea unei categorii.
 Produse
o Adăugare Produse-adăugarea produselor noi în catalogul nostru on-line. Aici
introducem numele produsului, caracteristicile lui, imaginea.
 40

o Vizualizare Produse-vizualizarea produselor conţinute în catalog. Pentru

simplificarea acestui proces putem sorta produsele după categorii şi subcategorii.
o Modificare Produse-actualizarea informaţiilor despre produse. De asemenea putem
elimina produsul în această pagină.
o Eliminare Produse-eliminarea produselor din catalog.
 Comenzi
o Vizualizare Comenzi-aici putem vedea toate comenzile primite şi starea lor curentă.
Cînd efectuăm click pe opţiunea „Comenzi” din panoul din partea stîngă a paginii,
vom obţine în primul rînd lista comenzilor achitate. Acest lucru ne permite să
începem satisfacerea imediată a clienţilor care au achitat deja produsele achiziţionate.
o Modificare Comenzi-uneori administratorul poate fi contactat de către unii clienţi,
aflînd că aceştia au comis careva greşeli în timpul efectuării comenzii, indicînd greşit
produsul, cantitatea ş.a. Sau pur şi simplu doreşte să anuleze comanda. În această
pagină putem efectua modificările respective.
 Setări Magazin-modificarea informaţiei despre magazin ca nume, adresă, număr de telefon,
email etc.
Pagina principală a administratorului este prezentată în figura 3.4.

Figura 3.4. Pagina principală a administratorului

 41

3.4.2. Logarea administratorului

Toţi utilizatorii sunt înregistraţi în tabelul tbl_user. Pentru simplitate tabelul respectiv va
conţine doar numele utilizatorului, parola şi id-ul.
Logarea are loc în felul următor:
1. Utilizatorul introduce numele de acces şi parola
2. Este verificat faptul dacă această combinaţie nume – parolă există în baza de date
3. Dacă există, sesiunea începe şi este deschisă pagina principală a administratorului
4. Dacă nu există este afişat un mesaj de eroare
Pagina de logare a administratorului este prezentată în figura 3.5.

Figura 3.5. Logarea administratorului.

3.4.3. Vizualizare categorii

În pagina Categorii putem vedea toate categoriile de produse ale catalogului. Ele sunt afişate
una cîte una, în dreptul fiecăreia avînd opţiunile Modificare şi Eliminare. Efectuînd un click pe
Modificare va fi afişată pagina de modificare a categoriei, unde putem actualiza numele categoriei,
descrierea ei şi imaginea. Efectuînd click pe Eliminare va fi afişată o fereastră de dialog care cere
confirmarea eliminării categoriei în cauză.
 42

Pagina de vizualizare a categoriilor de produse este prezentată în figura 3.6

Figura 3.6. Vizualizarea categoriilor de produse

3.4.4. Adăugare categorii

Aici administratorul poate adăuga noi categorii de produse în catalogul on-line.
Tot de ce avem nevoie este numele categoriei, o scurtă informaţie descriptivă şi o
imagine reprezentativă. Adăugarea imaginii nu este obligatorie, însă lipsa imaginilor
va înrăutăţi aspectul estetic al catalogului.
Informaţia descriptivă a categoriei nu va fi afişată în catalog, aceasta avînd scop
orientativ pentru administratorul catalogului.
Formularul de adăugare a categoriilor de produse este prezentat în figura 3.7.
 43

Figura 3.7. Adăugare categorii de produse

3.4.5. Modificare categorii

În această pagină putem modifica informaţia despre categorii. Ea arată la fel ca şi formularul
de adăugare a categoriilor. Diferenţa este că formularul conţine informaţia veche, fiind nevoie doar
de o editare a ei. Altă diferenţă este faptul că aici este afişată imaginea reprezentativă a categoriei.
Schimbînd imaginea cu una nouă, cea veche este eliminată automat, fiind încărcată pe server
imaginea nouă.

3.4.6. Eliminare categorii

Cînd administratorul decide că o anumită categorie nu mai este utilă el poate să o elimine din
baza de date. Acest lucru poate fi efectuat deschizînd pagina de vizualizare a categoriilor şi
efectuînd un click pe opţiunea Elimină din dreptul categoriei respective.
Eliminînd o categorie sunt eliminate subcategoriile incluse în ea şi produsele pe care le
conţin.
Procesul de eliminare este următorul:
1. Pentru toate produsele din categoria respectivă atributul cat_id este egalat cu zero.
2. Este eliminată imaginea reprezentativă a categoriei (dacă există).
3. Este eliminată categoria din baza de date.
 44

3.4.7. Adăugare produse

Procesul de adăugare a unui produs în catalog este foarte simplu. Este nevoie doar de completat
formularul şi de apăsat butonul ‘Adaugă produs’. La adăugarea unui produs nou este cerută
informaţia :
 Categorie
 Nume produs
 Descriere
 Preţ
 Cantitatea în stoc
 Imagine
Toate cîmpurile sunt obligatorii în afară de imagine, care poate fi adăugată mai tîrziu.
Formularul de adăugare a produselor este prezentat în figura 3.8.

Figura 3.8. Adăugare produse

Diferă puţin de formularul de adăugare a categoriilor, avem doar cu un cîmp mai mult.
Cîmpul de tip combo box de selectare a categoriei este utilizat pentru a adăuga produsele în categorii
deja existente. Este construit în aşa fel pentru a adăuga produse în categoriile de nivelul 2 şi nu în
cele de nivelul 1.
 45

Este pevăzut faptul ca executînd un click pe butonul Adaugă produs în timp ce vizualizăm
produse de o anumită categorie, la afişarea formularului de adăugare produse este selectată categoria
potrivită în cîmpul Categoria.
Cantitatea de produse este limitată la 65535 deoarece la proiectarea bazei de date am definit
tipul de date smallint(5) pentru acest atribut. Este puţin probabil ca un catalog on-line să depăşească
acest număr de produse. În caz contrar putem pur şi simplu să definim atributul schimbîndu-i tipul
de date cu altul mai mare, de exemplu mediumint(8).
De asemenea este restricţionată mărimea imaginilor produselor pentru a păstra aspectul site-
ului. Avînd o imagine 1000x2000 pixeli, pagina de vizualizare a detaliilor produsului ar arăta
neatrăgător. Opţiunea de limitare a mărimii imaginilor poate fi activată sau dezactivată în fişierul
config.php. Imaginea produsului (mărimea iniţială) este afişată în pagina de vizualizare a detaliilor
despre produs, însă este creată automat o imagine de dimensiuni mici (75xN pixeli) pentru afişarea
ei în paginile catalogului.

3.4.8. Vizualizare produse

Această pagină afişează lista tuturor produselor incluse în catalog. Putem vizualiza toate
produsele sau doar pe cele care sunt incluse într-o anumită categorie. Aici putem vedea detaliile
despre produse, putem trece la paginile de adăugare a produselor noi, de modificare şi eliminare a
produselor existente.
Mai jos putem vedea cum arată pagina dată (Fig. 3.9). Tabelul afişează numele produselor,
imaginea (varianta thumbnail), opţiunile de modificare şi eliminare. Dacă imaginea nu a fost
încărcată anterior, este afişată o imagine implicită.

Figura 3.9. Vizualizare produse din toate categoriile

 46

3.4.9. Modificare produse

Pagina de modificare a informaţiilor despre produse este similară paginii de modificare a
informaţiilor despre categorii, cu mici diferenţe.

3.4.10. Eliminare produse

Acest proces de asemenea nu necesită explicaţii amănunţite. Procesul este simplu. Întîi sunt
eliminate orice informaţii referitoare la acest produs din tabelele tbl_cart şi tbl_order_item pentru a
menţine integritatea datelor. Apoi sunt eliminate imaginile produsului (imaginea mare şi cea
thumbnail). În final, este eliminat produsul din baza de date (tbl_product).

3.4.11. Prelucrarea comenzilor

Toate comenzile clienţilor sunt afişate aici. Examinînd comenzile putem efectua acţiunile
ulterioare. Toate comenzile iniţial au starea „Noi”. După împachetarea produselor comandate şi
transmiterea lor către client prin poştă sau cu ajutorul unui curier, putem schimba starea comenzii în
„Livrate”.
Stările posibile a unei comenzi pot fi:
 Noi
 Achitate
 Livrate
 Complete
 Anulate
Noi – toate comenzile iniţial au această stare.
Achitate – starea aceasta este stabilită automat în cazul efectuării plăţii on-line. De notat faptul
că comanda poate avea această stare din momentul achitării bunurilor pînă în momentul cînd
clientul primeşte marfa.
Livrate – după împachetarea produselor comandate şi transmiterea lor către client prin poştă sau
cu ajutorul unui curier, putem schimba starea comenzii în „Livrate”.
Complete – în cazul cînd achitarea este efectuată şi clientul a primit marfa comanta primeşte
satutul „Complete”.
 47

Anulate – în cazul cînd administratorul consideră că comanda este suspectă, fiind vorba de o
fraudă, el poate schimba starea comenzii în „Anulate”. Sau poate apărea situaţia cînd însăşi clientul
contactează administratorul e-magazinului şi îl anunţă că anulează comanda efectuată anterior.
Pagina de vizualizare a comenzilor este prezentată în figura 3.10.

Figura 3.10. Pagina Vizualizare comenzi

 48

CAPITOLUL IV. EFICIENȚA ECONOMICĂ A SISTEMULUI „E-

MAGAZIN”
Pentru realizarea unui sistem informatic sunt necesare investiţii de muncă şi capital. În acest
capitol vor fi examinate următoarele aspecte a realizării şi exploatării sistemului informatic „E-
magazin”:
 estimarea costurilor de elaborare a sistemului informatic;
 estimarea costurilor de exploatare a sistemului informatic proiectat;
 estimarea efectelor economice a sistemului;
Sumînd costurile de elaborare şi de exploatare a sistemului vom obţine suma necesară şi
sufucientă a investiţiilor de efectuat.
Vom considera un număr de 3 salariaţi pentru realizarea sistemului şi 1 salariat pentru
întreţinerea lui. Tehnica de calcul şi softul necesar vor fi procurate eşalonat: întîi pentru echipa de
proiect, apoi pentru echipa de întreţinere a sistemului.

4.1. Estimarea costurilor totale de elaborare a sistemului „E-magazin”

În scopul de a repartiza raţional investiţiile efectuate este necesar de a întocmi planul
calendaristic al lucrărilor de proiect. La realizarea proiectului vor participa 3 persoane: managerul de
proiect şi 2 programatori, care vor îndeplini atît sarcinile de realizare, cît şi de testare a sistemului.
Timpul optimal de efectuare a fiecărei lucrări (topt) va fi calculat reieşind din formula (4.1).

3 * t min  2 * t max
t opt  (4.1)
5
unde:
tmin — durata minima a timpului necesară pentru efectuarea sarcinii în condiţiile optime;
tmax — durata maxima a timpului necesară pentru efectuarea sarcinii în condiţiile cele mai
nefavorabile.
Planul calendaristic privind elaborarea sistemului este prezentat în tabelul 4.1.
 49

Tabelul 4.1
Planul calendaristic privind elaborarea sistemului „E-magazin”

Nr.
Nr. Activitatea tmin (zile) tmax (zile) topt (zile)
persoane
1 Analiza preliminară a proiectului 1 3 1,8 1
2 Definirea cerinţelor beneficiarului 1 3 1,8 2
3 Elaborarea caietului de sarcini 4 6 4,8 2
4 Proiectarea bazei de date 4 7 5,2 3
5 Crearea bazei de date 3 6 4,2 1
6 Stabilirea sarcinilor tehnice pentru 2 4 3
realizarea interfeţei client şi Sistemul de 2,8
gestiune a conţinutului
7 Realizarea aplicaţiei interfeţei client şi a 20 25 3
22
Sistemului de Gestiune a Conţinutului
8 Testarea bazei de date 3 6 4,2 2
9 Testarea aplicaţiei 3 6 4,2 2
10 Asigurarea calităţii 5 8 2
6,2
Total 46 74 57,2
57,2

Din tabelul 4.1 rezultă că sistemul cel mai probabil e realizabil în 57,2 zile (2 luni
calendaristice) şi pentru realizarea lui e nevoie de alocarea a 3 persoane: un manager de proiect, un
programator şi un designer WEB.
Pentru perioada de proiect sunt prevăzute următoarele cheltuieli:
 cheltuielile pentru procurarea activelor materiale şi nemateriale şi uzura lunară a
acestora;
 cheltuielile pentru retribuirea muncii;
 cheltuielile indirecte.
Cheltuielile pentru procurarea activelor materiale, nemateriale şi calcularea uzurii
acestora:
Aici vor fi estimate cheltuielile pentru asigurarea echipei de proiect cu mijloace materiale şi
nemateriale. Conform normativelor contabile în vigoare se va lua termenul de 3 ani pentru estimarea
 50

uzurii complete a mijloacelor fixe şi activelor nemateriale. Cheltuielile privind procurarea activelor
materiale şi nemateriale sunt prezentate în tabelul 4.2.

Tabelul 4.2
Cheltuielile de proiect privind procurarea activelor materiale şi nemateriale

Cantitate Preţ unitar Preţ total

Nr Unitate
(unităţi) (lei) (lei)
1 Calculator 3 12000 36000
2 Printer multifuncţional 1 2700 2700
3 Windows XP Professional SP2 3 2320 6960
Total 45660

Conform datelor din tabelul 4.2 pentru demararea proiectului va fi necesară procurarea
activelor materiale şi nemateriale în sumă de 45660 lei.
M fix  Anemat M fix  Anemat
Uzura   (4.2)
12 * 3 36
unde:
Mfix – valoarea totală a mijloacelor fixe procurate
Anemat – valoarea totală a activelor nemateriale procurate
Reieşind din formula (4.2) uzura lunară totală a mijloacelor fixe şi activelor nemateriale va
constitui:
38700  6960 45660
U proiect    1268,34 lei.
12 * 3 36
În tabelul 4.3 este prezentată lista obiectelor de mică valoare şi scurtă durată necesare.
 51

Tabelul 4.3
Cheltuielile de proiect privind procurarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
Cantitate Preţ unitar Preţ total
Nr Unitate
(unităţi) (lei) (lei)
1 Cartuş pentru imprimantă 1 600 600
2 Rechizite de birou 6 25 150
3 Hîrtie de birou 1000 0,1 100
4 CD-R 20 3 60
Total 910

Conform datelor din tabelul 4.3 pentru demararea proiectului va fi necesară procurarea
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată (Cpmat) în sumă de 910 lei.

Cheltuielile pentru retribuirea muncii

În perioada de proiect vor fi angajate 3 persoane:
 Manager de proiect (1 persoană) – cu salariul calculat de 5000 lei lunar;
 Programator (1 persoană) – cu salariul calculat de 4000 lei lunar.
 Designer web (1 persoană) – cu salariul calculat de 4000 lei lunar. Programatorul şi
designerul web vor efectua de asemenea şi lucrările de testare.
Ţinând cont de datele tabelului 4.1 rezultă că aceste 3 persoane vor fi salarizate pe parcursul a
2 luni calendaristice, de unde se poate estima valoarea totală a salariului calculat (Spcal) pe parcursul
acestor 2 luni:
Spcal =(5000+4000+4000)*2=26000 lei.
Pentru estimarea fondului salarial pe parcursul a 2 luni de activitate a echipei de proiect trebuie
calculate contribuţiile de asigurări sociale în mărime de 25% din salariul calculat, asigurările
medicale în mărime de 2,5% din salariul calculat şi taxa de amenajare a teritoriului în valoare de 10
lei / angajat pe parcursul unui trimestru. În acest fel fondul salarial (Fpsal) va fi calculat reieşind din
formula (4.3).
10
Fsalp  S cal
p
 S cal
p
* 0.25  S cal
p
 0.025 * S cal
p
 * 3 * 2 (4.3)
3
De unde rezultă că pentru realizarea locaţiei Web fondul salarial trebuie să fie prevăzut în
mărime de Fpsal=26000+26000*0.25+26000*0.025+20=33170 lei.
 52

Cheltuielile indirecte
Aici se includ totalitatea cheltuielilor de regie efectuate în perioada de proiect. În aceste
cheltuieli intră: energia electrică, deservirea blocului, apa şi canalizarea, chiria, etc.
Vom utiliza o valoare medie a acestor cheltuieli pe municipiul Chişinău (inclusiv ţinând cont
de normativele în vigoare impuse de autoritatea municipală a oraşului Chişinău) în mărime de 40 lei
/ m2. În aşa caz pentru un spaţiu necesar de 50 m2. Cheltuielile indirecte pe parcursul a 2 luni vor
constitui:
Cpind=40*50*2=4000 lei

Cheltuielile totale pentru perioada de proiect

Sumînd cheltuielile calculate anterior va fi obţinută valoarea totală a cheltuielilor pentru
perioada de proiect (Cptot).
Cptot= Uproiect*2+Cpmat+Fpsal+Cpind (4.4)
De unde rezultă:
Cptot =1268,34*2+910+33170+4000=40616,68 lei

4.2. Cheltuielile de exploatare a sistemului „E-magazin”

Ţinînd cont de faptul că site-ul poate fi găzduit de către o companie de hosting, cheltuielile
de exploatare a sistemului se vor reduce la remunerarea administratorului şi asigurarea lui tehnică.
Presupunem o taxă de hosting de 480 lei anual (40 lei lunar).
Cheltuielile pentru procurarea activelor materiale, nemateriale şi calcularea uzurii
acestora:
Aici vor fi estimate cheltuielile pentru asigurarea administratorilor de sistem cu mijloace
materiale şi nemateriale. Conform normativelor contabile în vigoare se va lua termenul de 3 ani
pentru estimarea uzurii complete a mijloacelor fixe şi activelor nemateriale.
Tabelul 4.4
Cheltuielile de exploatare privind procurarea activelor materiale şi nemateriale
Cantitate Preţ unitar Preţ total
Nr Unitate
(unităţi) (lei) (lei)
1 Calculator 1 12000 12000
2 Printer multifuncţional 1 2700 2700
3 Windows XP Professional SP2 3 2320 2320
Total 21660
 53

Reieşind din formula (4.2) uzura lunară totală calculatorului procurat şi softului pentru el va
constitui:
14700  2320 17020
U exp l    472,80 lei.
12 * 3 36
Cheltuielile pentru procurarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată sunt prezentate în
tabelul 4.5.

Tabelul 4.5
Cheltuielile de exploatare privind procurarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
Cantitate Preţ unitar Preţ total
Nr Unitate
(unităţi) (lei) (lei)
1 Cartuş pentru imprimantă 0,2 600 120
2 Rechizite de birou 2 25 50
3 Hîrtie de birou 1000 0,1 100
4 CD-R 20 3 60
Total 330

Conform datelor din tabelul 4.5 pentru demararea proiectului va fi necesară procurarea
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată (Cexmat) în sumă de 330 lei.
Cheltuielile lunare pentru retribuirea muncii
Pentru exploatarea sistemului va fi angajat doar un administrator al paginii web, care va
completa şi va gestiona catalogul on-line de produse. Presupunem salariul lunar calculat de 5000 lei.
Pentru estimarea fondului salarial trebuie calculate contribuţiile de asigurări sociale în mărime
de 25% din salariul calculat, asigurările medicale în mărime de 2.5% din salariul calculat şi taxa de
amenajare a teritoriului în valoare de 10 lei / angajat pe parcursul unui trimestru. În acest fel fondul
salarial (Fexsal) va fi calculat reieşind din formula (4.5).
10
ex
Fsal  S cal
ex
 S cal
ex
* 0.25  S cal
ex
* 0.025  (4.5)
3
Deci pentru exploatarea aplicaţiei fondul salarial va constitui:
Fexsal=5000+5000*0.25+5000*0.025+3,34= 6378,34 lei.
Cheltuielile indirecte lunare
Aici se includ totalitatea cheltuielilor de regie efectuate în perioada de proiect. În aceste
cheltuieli intră: energia electrică, deservirea blocului, apa şi canalizarea, chiria, etc.
 54

Vom utiliza o valoare medie a acestor cheltuieli pe municipiul Chişinău (inclusiv ţinând cont
de normativele în vigoare impuse de autoritatea municipală a oraşului Chişinău) în mărime de 40 lei
/ m2 .
În categoria acestor cheltuieli va fi inclus costul serviciilor de acces la Internet folosite pentru
actualizarea locaţiei Web (400 lei lunar) şi plata lunară pentru hosting (40 lei).
În aşa caz pentru un spaţiu necesar de 20 m2 şi costurile lunare de 400 lei pentru Internet şi 40
lei pentru găzduirea locaţiei cheltuielile indirecte lunare (Cexind) vor constitui:
Cexind=40*20+400+40=1240 lei
Cheltuielile totale lunare
Sumînd cheltuielile calculate anterior va fi obţinută valoarea totală a cheltuielilor pentru
perioada de proiect (Cptot).
Cextot=UExpl+Cexmat+Fexsal+Cexind (4.6)
De unde rezultă:
Cextot=472,80+330+6378,34+1240=8421,14 lei

4.3. Efectele economice obținute ca urmare a exploatării sistemului „E-

magazin”
Calcularea efectelor economice obţinute ca urmare a implementării sistemului de vînzări on-
line este efectuată în condiţiile implementării în cadrul unui magazin de electrocasnice care
activează în raza municipiului Chişinău. Calculele sunt efectuate prin metoda estimării economiei
anuale obţinute în urma implementării sistemului.
Un factor care favorizează implementarea sistemului este faptul că avînd o locaţie web cu
catalogul produselor propuse spre vînzare, lista preţurilor plus posibilitatea de a efectua
cumpărăturile on-line, magazinul de electrocasnice îşi măreşte substanţial aria pieţei de desfacere şi
numărul potenţialilor clienţi.
Un alt factor este reducerea numărului de consultanţi care activează în cadrul magazinului,
clienţii obţinînd aproape toată informaţia de care au nevoie de pe site-ul magazinului.
S-a ajuns la concluzia că numărul consultanţilor poate fi redus cu 3 persoane. Vor fi estimate
cheltuielile de întreţinere a 3 posturi de consultanţi cu salariul lunar calculat de 4000 lei.
Vor fi utilizate unele calcule efectuate pentru perioada de exploatare. Deci, uzura potenţială
lunară a mijloacelor fixe constituie:
 55

U pot  U exp l * 3  472,80*3=1418,40 lei

Avînd ca bază aceleaşi principii de estimare calculăm cheltuielile materiale potenţiale:
Cpotmat = Cexmat *3=330*3=990 lei
Calculăm fondul de salarizare necesar pentru implicarea a 3 persoane cu salariul tarifar mediu
lunar de 4000 lei (adică Spotcal=4000*3=12000 lei):
10 * 3
Fcalpot  S cal
pot
 S cal
pot
* 0.25  S cal
pot
* 0.025 
3
Fondul de salarizare constituie:
Fpotcal=12000+12000*0.25+12000*0.025+10=15310 lei
Se va considera că cheltuielile indirecte sunt aceleaşi ca în cazul exploatării sistemului
(Cexind= Cpotind=1240 lei).
Deci, cheltuielile totale lunare potenţiale în cazul neimplementării sistemului „E-magazin” pot
fi calculate astfel:
Cpottot=Upot+Cpotmat+Fpotsal+Cpotind (4.7)
Şi cheltuielile lunare potenţiale constituie:
Cpottot=1418,40+990+15310+1240=18958,40 lei
Economia anuală (Ea) obţinută ca urmare a implementării sistemului poate fi calculată astfel:

Ea  (Ctot
pot
 Ctot
ex
) *12
Deci Ea şi constituie:
Ea=(18958,40-8421,14)*12=126447,12 lei
Economia lunară (El) constituie:
El=Ea :12= 10537,26 lei
Avînd cheltuielile totale de proiectare (Cptot) şi costul mijloacelor fixe şi a activelor
nemateriale necesare de a fi procurate pentru a exploata soluţia proiectată calculăm investiţiile de
implementare a proiectului (Iimplement ):
Iimplement=40616,68+21660=62276,68 lei
Coeficientul de eficienţă anuală a investiţiei va constitui:

Ea 126447,12
Efinvestitiei    2,02
Iimplement 62276,68
 56

Indicatorul Efinvestitiei demonstrează faptul că o unitate monetară investită va aduce anual 2,02
unităţi monetare profit net.
Durata de recuperare a investiţiei (D) va constitui:

I implement 62276,68
D   5,91 luni
El 10537,26
Analizînd principalii indicatori calculaţi (durata de răscumpărare a investiţiei şi coeficientul
anual de eficienţă a investiţiei) poate fi trasă concluzia că sistemul proiectat este eficient din punct
de vedere economic. Ţinînd cont de faptul că Republica Moldova se apropie cu paşi rapizi de
standardele internaţionale de comerţ on-line, implementarea unor astfel de sisteme va constitui în
viitor un beneficiu esenţial pentru unităţile comerciale din ţară.
 57

Concluzie
Viteza cu care evoluează tehnologia Internet-ului este impresionantă. Dacă acum se
apreciază că există cîteva milioane de oameni care folosesc serviciile Internet în fiecare moment,
numărul lor va creşte exponenţial în anii următori. Afacerile electronice reprezintă o nouă revoluţie
în domeniul business-ului pe plan mondial, numărul tranzacţiilor efectuate pe baza afacerilor în
Internet crescînd semnificativ anual.
Observînd tendinţele de dezvoltare a domeniului dat, putem menţiona că în viitorul apropiat
relaţiile de schimb în internet vor deveni o componentă indispensabilă de desfăşurare a afacerilor
pentru orice unitate economică, pentru orice cumpărător.
Departe de a fi depăşite toate problemele privind securitatea sistemelor şi mai ales cîştigarea
încrederii clienţilor, comerţul electronic evoluează rapid şi acoperă noi şi noi pieţe de desfacere,
state mai mult sau mai puţin dezvoltate adoptînd noile posibilităţi oferite de acesta.
Web-ul astăzi, ca şi cel de ieri şi cel de miine se află într-o continuă transformare şi
metamorfoza care pe cei mai mulţi fie îi lasă rece fie îi ameţeşte şi îi descurajează în încercarea de a
înţelege mai mult.
La nivel de infrastructură, web-ul este un spaţiu creat prin intermediul unor limbaje şi
protocoale specificate formal. Deşi oamenii sunt implicaţi în crearea paginilor şi utilizarea
legăturilor dintre acestea, interacţiunea acestora formează un model web la scară macroscopică.
Aceste interacţiuni umane sunt guvernate de convenţii sociale, politici şi legi. Dezvoltarea locaţiilor
web este rezultatul unei afaceri complexe şi este esenţial ca proiectarea care sprijină această
dezvoltare să fie bine realizată. Acest lucru va permite studenţilor şi specialiştilor să proiecteze
locaţiile web de o calitate superioară pe baza principiilor de proiectare software experimentate şi de
încredere.
Un magazin electronic este un spaţiu virtual, care există on-line şi care nu are existenţă fizică,
aşa cum are o casă, magazinul de unde ne facem cumpărăturile sau orice altceva. Starea aceasta de a
fi “on-line” are o mulțime de avantaje, între care sunt:
1. Costuri, în general foarte reduse de întreţinere;
2. Nu plăteşti impozit pentru că ai un magazin electronic;
3. Magazinul electronic este disponibil audienţei 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămînă, ceea ce nu
poate fi posibil pentru nici o instituţie din lumea asta, indiferent cum s-ar numi aceasta;
 58

4. În on-line lucrurile nu au limite, poţi să le faci aşa cum vrei, ideile tale pot fi puse în aplicare
oricum şi oricînd vrei.
În Republica Moldova situaţia privind comerţul electronic este la faza incipientă. Cel mai
dezvoltat în această privinţă este sistemul bancar din republică, el corespunzînd standartelor
internaţionale. În ce priveşte relaţiile de comerţ desfăşurate în internet situaţia este mai complicată.
Impedimentele întîlnite sunt: legislaţia necorespunzătoare, tehnologia slab dezvoltată, educaţia
insuficientă a populaţiei privind utilizarea computerului, lipsa încrederii potenţialilor clienţi. Însă
tendinţele arată că aceste probleme sunt rezolvate treptat, tot mai multe persoane, fizice şi juridice,
utilizînd oportunităţile oferite de sistemele de comerţ on-line.
 59

Bibliografie
1. Dan Vasilache. Plăţi electronice. - Bucureşti: Editura ROSETTI EDUCATIONAL, 2004.
2. Ion Bolun. Aspecte ale dezvoltării afacerilor electronice în R.Moldova// Afaceri
electronice: teorie şi practică. - Chişinău: Editura ASEM, 2001.
3. Ion Bolun, Daniela Lupan. i-Afacerile - suport strategic al creşterii economice. - Chişinău:
Editura ASEM, 2004.
4. I.Costaş, T.Zacon -Ghid privind elaborarea şi susţinerea tezelor de licenţă Pentru
studenţii anului III (zi), Specialităţile: „Cibernetică şi Informatică Economică”,
„Informatică” 32 p
5. Afacerile electronice – componentă importantă a Noii Economii.
(http://www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=9851).
6. Victor-Valeriu Patriciu. Sisteme electronice de plăţi.
(http://www.afaceri.net/articole/Comert_electronic/Plati_electronice/Sisteme_electronice_de
_plati%20.htm).
7. Mircea Cioată. Plăţi electronice.
(http://www.afaceri.net/articole/Comert_electronic/Plati_electronice/Plati_electronice.htm).
8. Bogdan Manolea. Introducere în comerţul electronic.
(www.legi-internet.ro/introd_comel.ppt).
9. PHP MySQL Shopping Cart Tutorial. (http://www.phpwebcommerce.com).
10. www.citforum.ru/e-commerce
11. http://www.onebiz8m.net/articole
12. http://www.e-commerce.ru/biz_tech/implementation/b2c
13. http://uicserver.uic.nnov.ru/~chep.html
14. http://www.onepageplanning.com/
15. www.oncallgeeks.com/tutorial
16. www.amadeo.ru
17. http://webwarez.vvsu.ru/
 60

ANEXE:
Anexa 1
Codul SQL de creare a bazei de date
CREATE DATABASE IF NOT EXISTS magdb;
USE magdb;
-- --------------------------------------------------------

--
-- Structura tabelului`tbl_cart`
--

CREATE TABLE `tbl_cart` (

`ct_id` int(10) unsigned NOT NULL auto_increment,
`pd_id` int(10) unsigned NOT NULL default '0',
`ct_qty` mediumint(8) unsigned NOT NULL default '1',
`ct_session_id` char(32) NOT NULL default '',
`ct_date` datetime NOT NULL default '0000-00-00 00:00:00',
PRIMARY KEY (`ct_id`),
KEY `pd_id` (`pd_id`),
KEY `ct_session_id` (`ct_session_id`)
) TYPE=MyISAM AUTO_INCREMENT=80 ;

-- --------------------------------------------------------

--
-- Structura tabelului `tbl_category`
--

CREATE TABLE `tbl_category` (

`cat_id` int(10) unsigned NOT NULL auto_increment,
`cat_parent_id` int(11) NOT NULL default '0',
`cat_name` varchar(50) NOT NULL default '',
`cat_description` varchar(200) NOT NULL default '',
`cat_image` varchar(255) NOT NULL default '',
PRIMARY KEY (`cat_id`),
KEY `cat_parent_id` (`cat_parent_id`),
KEY `cat_name` (`cat_name`)
) TYPE=MyISAM AUTO_INCREMENT=39 ;

-- --------------------------------------------------------

--
-- Structura tabelului `tbl_currency`
--

CREATE TABLE `tbl_currency` (

`cy_id` int(10) unsigned NOT NULL auto_increment,
`cy_code` char(3) NOT NULL default '',
 61

`cy_symbol` varchar(8) NOT NULL default '',

PRIMARY KEY (`cy_id`)
) TYPE=MyISAM AUTO_INCREMENT=6 ;

--
-- Inserarea valutelor in tabelul `tbl_currency`
--

INSERT INTO `tbl_currency` (`cy_id`, `cy_code`, `cy_symbol`) VALUES

(1, 'EUR', '€'),
(2, 'GBP', '£'),
(3, 'JPY', '¥'),
(4, 'USD', '$'),
(5, 'MDL', 'MDL ');

-- --------------------------------------------------------

--
-- Structura tabelului `tbl_order`
--

CREATE TABLE `tbl_order` (

`od_id` int(10) unsigned NOT NULL auto_increment,
`od_date` datetime default NULL,
`od_last_update` datetime NOT NULL default '0000-00-00 00:00:00',
`od_status` enum('Noi','Achitate','Livrate','Complete','Anulate') NOT NULL default 'Noi',
`od_memo` varchar(255) NOT NULL default '',
`od_shipping_first_name` varchar(50) NOT NULL default '',
`od_shipping_last_name` varchar(50) NOT NULL default '',
`od_shipping_address1` varchar(100) NOT NULL default '',
`od_shipping_address2` varchar(100) NOT NULL default '',
`od_shipping_phone` varchar(32) NOT NULL default '',
`od_shipping_city` varchar(100) NOT NULL default '',
`od_shipping_state` varchar(32) NOT NULL default '',
`od_shipping_postal_code` varchar(10) NOT NULL default '',
`od_shipping_cost` decimal(5,2) default '0.00',
`od_payment_first_name` varchar(50) NOT NULL default '',
`od_payment_last_name` varchar(50) NOT NULL default '',
`od_payment_address1` varchar(100) NOT NULL default '',
`od_payment_address2` varchar(100) NOT NULL default '',
`od_payment_phone` varchar(32) NOT NULL default '',
`od_payment_city` varchar(100) NOT NULL default '',
`od_payment_state` varchar(32) NOT NULL default '',
`od_payment_postal_code` varchar(10) NOT NULL default '',
PRIMARY KEY (`od_id`)
) TYPE=MyISAM AUTO_INCREMENT=1005 ;

-- --------------------------------------------------------

--
-- Structura tabelului `tbl_order_item`
 62

--

CREATE TABLE `tbl_order_item` (

`od_id` int(10) unsigned NOT NULL default '0',
`pd_id` int(10) unsigned NOT NULL default '0',
`od_qty` int(10) unsigned NOT NULL default '0',
PRIMARY KEY (`od_id`,`pd_id`)
) TYPE=MyISAM;

-- --------------------------------------------------------

--
-- Structura tabelului `tbl_product`
--

CREATE TABLE `tbl_product` (

`pd_id` int(10) unsigned NOT NULL auto_increment,
`cat_id` int(10) unsigned NOT NULL default '0',
`pd_name` varchar(100) NOT NULL default '',
`pd_description` text NOT NULL,
`pd_price` decimal(9,2) NOT NULL default '0.00',
`pd_qty` smallint(5) unsigned NOT NULL default '0',
`pd_image` varchar(200) default NULL,
`pd_thumbnail` varchar(200) default NULL,
`pd_date` datetime NOT NULL default '0000-00-00 00:00:00',
`pd_last_update` datetime NOT NULL default '0000-00-00 00:00:00',
PRIMARY KEY (`pd_id`),
KEY `cat_id` (`cat_id`),
KEY `pd_name` (`pd_name`)
) TYPE=MyISAM AUTO_INCREMENT=39 ;

-- --------------------------------------------------------

--
-- Structura tabelului `tbl_shop_config`
--

CREATE TABLE `tbl_shop_config` (

`sc_name` varchar(50) NOT NULL default '',
`sc_address` varchar(100) NOT NULL default '',
`sc_phone` varchar(30) NOT NULL default '',
`sc_email` varchar(30) NOT NULL default '',
`sc_shipping_cost` decimal(5,2) NOT NULL default '0.00',
`sc_currency` int(10) unsigned NOT NULL default '1',
`sc_order_email` enum('y','n') NOT NULL default 'n'
) TYPE=MyISAM;

--
-- Inserarea informatiilor despre magazin in tabelul `tbl_shop_config`
--
 63

INSERT INTO `tbl_shop_config` (`sc_name`, `sc_address`, `sc_phone`, `sc_email`, `sc_shipping_cost`,

`sc_currency`, `sc_order_email`) VALUES
--
-- Structura tabelului `tbl_user`
--

CREATE TABLE `tbl_user` (

`user_id` int(10) unsigned NOT NULL auto_increment,
`user_name` varchar(20) NOT NULL default '',
`user_password` varchar(32) NOT NULL default '',
`user_regdate` datetime NOT NULL default '0000-00-00 00:00:00',
`user_last_login` datetime NOT NULL default '0000-00-00 00:00:00',
PRIMARY KEY (`user_id`),
UNIQUE KEY `user_name` (`user_name`)
) TYPE=MyISAM AUTO_INCREMENT=5 ;

--
--Inserarea utilizatorului implicit in tabelul`tbl_user`
--

INSERT INTO `tbl_user` (`user_id`, `user_name`, `user_password`, `user_regdate`, `user_last_login`)

VALUES