PROFILUL: COMERT

SPECIALIZARE: TEHNICIAN N COMERT

LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU

OBINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETEN
PROFESIONAL NIVELUL III

TEMA LUCRRII: COMERTUL ONLINE

2014

Cuprins

ARGUMENT...................................................................................................................
CAPITOLUL I.................................................................................................................
NOTIUNI GENERALE PRIVIND COMERTUL ONLINE................................................
1.1. Definirea si continutul comertului online............................................................
1.2. Scurt istoric............................................................................................................
CAPITOLUL II................................................................................................................
TENDINTE DE DEZVOLTARE ALE COMERTULUI ELECTRONIC.............................
2.1.Evolutia comertului electronic pe plan mondial.................................................
2.2. Formele comertului electronic
2.3. Comertul electronic in Romania
2.4. Impactul comertului electronic asupra societatii
CAPITOLUL III...............................................................................................................
AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE COMERTULUI ELECTRONIC FATA DE
COMERTUL CLASIC ....................................................................................................
3.1. Avantaje si dezavantaje pentru comercianti.......................................................
3.2. Avantaje si dezavantaje pentru cumparatori......................................................
CONCLUZIE............................................................................................................
ANEXE.....................................................................................................................
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................

ARGUMENT

Aceast lucrare i propune s ofere din abunden, repere,

noiuni, principii i consideraii cu scopul de a ne ajuta s luamdecizii
nelepte, fcndu-ne s nelegem cum funcioneaz lumea comerului
electronic i cum opereaz banii digitali n aceast nou lume. De
asemenea lucrarea de fa include diverse aspecte ale tehnologiilor
moderne i discuii detaliate asupra problemelor relevante pe care le
descoper acest nou tip de comer.
Cititorii acestei lucrari i includ att pe elevii profilelor
economice ct i pe cei interesai n valorificarea oportunitilor ferite
de Internet, n vnzarea produselor sau serviciilor cu ajutorul acestuia.
Totodata cumprtorii sau viitorii cumprtori ai produselor sau
serviciilor prin intermediul Internetului ar trebui s se numere printre
cititorii acestei lucrari, deoarece informaiile prezentate i pot ajuta s
evalueze calitatea acelor serviciilor pe care le pot primii
Aa cum vei descoperii citind aceast lucrare un nou tip de
comer a aprut n mecanismul de transfer al titlurilor productor i
consumator.
Nu exist o figur mai convingtoare pentru a citi aceast
lucrare dect cea reprezentat de autor n paragrafele de mai sus. n
urmtorii 5-10 ani, creterea volumului tranzaciilor nregistrate de
comerul electronic va depi creterea nregistrat de comerul
tradiional.
n acest sens Internetul servete drept fundaie pentru toate
aceste noi oportuniti n comer. Multe afaceri sunt derulate deja pe
Internet dar i mai multe sunt n competiie s ajung n aceast reea.

CAPITOLUL I
NOTIUNI GENERALE PRIVIND COMERTUL ONLINE

1.1. DEFINIREA SI CONTINUTUL COMERTULUI

Definitiile comertului electronic intalnite in diverse surse si
apartinand unor diversi autori si specialist- variaza in mod semnificativ.
Unele dintre ele se refera la toate tranzactiile comerciale si finaciare
care se deruleaza pe cale electronica, inclusive schimbul electronic de
date, transferul electronic de capital si toate activitatile legate de
cartile de credit/debit. Altele limiteaza comertul electronic la vanzarile
cu amanuntul catre consumatori, tranzactiile si platile putand sau nu
sa se deruleaze prin intermediu retelelor deschise (cum ar fi Internetul).
Prima grupa de definitii se refera la o serie de forme ale
comertului alectronic( dintre care unele exist ade cateva deceni) si
care deruleaza zilnic activitati valorand sute de milioane de dolari.Cea
de-a doua grupa, existand de aproximativ 7 ani, are in vedere o forma
mai restranza a comertului electronic si are interpretari mult mai
modeste.In cele ce urmeaza, vor fi prezentate o serie de definitii care
se bucura de o larga accetiune din partea specialistilor.
Intr-un sens foarte larg,comertul electronic este un concept
care desemneaza procesul de cumparare si vanzare sau schimb de
produse,service,informati,utilizand o retea de calculatoare, incluziv
Internet-ul. In sens restrains comertul electronic poate fi privit din 4
perspectiva, si anume:

Din perspective comunicatiilor reprezinta furnizarea de

informatii, produse, servicii, plati, utilizand linii telefonice, retele de
calculatoare sau alte mijloace electronice;
Din persepctiva proceselor de afaceri - reprezinta o aplicatie
tehnologica intreptata sper automatizarea proceselor de afaceri si a
fluxului de lucru;
Din perspective servciilor este un instrument care se
adrreseaza dorintelor societatilor, comsumatorilor si managementului
in vederea reduceri costurilor si cresterii calitatii bunurilor si a vitezei
de servire.
Din perspective on-line - reprezinta capacitatea de a cumpara
si de a vinde produse, informatii pe internet sau uitilizand alte servicii
on- line.
Din punct de vedere teoretic comertul electronic este definit ca
o tehnologie moderna de a face afaceri , ce se adreseaza nevoilor
organizatiilor, comerciantilor si consumatorilor de a reduce costurile
dranzactiilor o data cu imbunatatirea calitatii bunurilor si serviciilor si
cresterea vitezei de livrare. Termenul poate fi folosit si in cazul utilizari
reteleleor de calculatoare, pentru cautarea si regasirea informatiilor pt
suporul deciziei umane sau institutionale.
Din punct de vedere pragmatic sunt importante si alte concept
si modalitati de definire. Dintre acestea , un interes deosebit il
reprezinta urmatoarele:
Toate activitatile effectuate on-line cu scopul de a incita
interesul consumatorilor inintea vanzarii si de a asigura suportul
consmatorilot dupa vanzare(revista internet computing);
Tranzactii comerciale ce au loc in cadrul unor retele
deschise(OECD-Organizatia Europeana pentru Comert si Dezvoltare);
A forma reteaua vasta de mici companii, agentii
guvernamentale, mari corporatii si intreprinzatori individuali intr-o
singura comunitate ce ofera posibilitatea de cominicare unu cu altu,
prin intermediu calculatoarelor(Centrul pentru
Resuersele Comertului Electronic, Universitatea Tehnica
Georgia)[ www.ecrc.gatech.edu ]
Comertul electronic reprezinta realizarea activitatilor
comerciale, care presupun chimburi de valori prin intermediul retelelor
de telecomunicatii[ www.eito.org ]

O grupare a definitiilor comertului electronic, corespunzator

largimii sensurilor ce le sunt atribuite este prezentata in anexa1.
Asa cum se observa din anexa1. , comertul electronic, in cel
mai larg sens, include toate activitatile economice bazate pe tranzactii
electronice (inclusiv transferul electronic al mijloacelor banesti si cel
efectuat prin intermediul caselor de credit) si infrastuctura
asociata( echipamentele, furnozorii de servici de retea). Intr-un sens
mai restrans, comertul electronic cuprinde doar comertul intre
organizatii si cel cu consumatorii desfasurat prin intermediul mediilor
electronice. Cea mai incusta acceptiune este cea care limiteaza
comertul electronic la tranzactiile cu consumatorii finali si care
presupun un sistem elctronic de plati.
Comertul electronic poate fi regasit sub mai multe forme, in
functie de gradul de transpunere in forme digitale (electronic) a
elementelor sale de lucru : produsul vandut ; procesul ; agentul de
predare. Fiecare dintre cele trei elemente pot exista fie in forma fizica,
fie digitala, ceea ce creeaza intr-o representare tridimensionla opt
cuburi. Cele trei dimensiuni ale cubului sunt reprezentate de produs,
procent si agent(ANEXA 2.)
Corespunzator acestui mod de adordare, rezulta trei forme
principale de comert electronic : traditional(1) contine doar
elementele in forma fizica ; electronic mixt(2 )- este reprezentat de
cuburile care detin elemente digitale si cel putin un element fizic ;
electronic pur(3) contine toate cele trei elemente in format digital.
Comertul electronic inseamna mult mai mult decat existenta unui site
Web, putand sa includa home banking, cumparaturi on-line din
magazine si mall-uri virtuale, cumparari de actiuni, cautari de job-uri,
achizitii prin licitatii, colaborari electronice in cercetare, dezvoltare de
proiect etc.
Aplicatiile de comert electronic sunt dependente si sustinute de
4 mari domenii (piloni ai piramidei): utilizatorii, politicile publice,
protocoalele si standardele tehnice, alte organizatii.
Similar comertului clasic, realizarea celui electronic presupune
parcurgerea acelorasi etape principale:
Atragerea cumparatorilor, care poate fi asegurata prin diverse
mijloace: reclame( banner-e) in pagini Web, mesaje de email,televiziune.Aceasta faza e orientate pe continut si presupune
furnisarea informatiilor necesare potentialilor cumparatori cu privire la
produsele sau la serviciile pe care le ofera comerciantului.

Derularea comenzii, process care presupune existent unor

mecanisme pentru crearea comenzii, tranzmiterea la comerciant,
procesarea platii si alte aspect ale managementului unei comenzi.
Efectuarea platii. Sunt virtual (pe Internet) si reprezinta
analogul celor din lumea reala: carti de credit, ordine de plata.
Livrarea bunurilor sau serviciilor, care pot fi fizice sau digitale
si livrarile pot fi on-line sau off-line.
Rezolvarea cererilor ulterioare ale cumparatorilor. Dup ace
procesul de vanzare s-a terminat, cumparatorul poate avea unele
intrebari sau problem privind obiectul tranzactiei. Serviciile care rezulta
ca obligatii de garantie sau postagarntie pot fi on-line sau off-line,
depinzand de tipul bunului sau serviciului fizic sau digital.

1.2. SCURT ISTORIC

De-a lungul istoriei omenirii, schimbul de produse si servicii a
cunoscut mai multe forme. Daca la inceput, in conditiile economiei
natural, schimbul lua forma trocului prin care producatorii isi utilizau
surplusul de productie pentru a-si satisface celelalte nevoi de consum,
odata cu adancirea diviziunii muncii si a aparitiei productiei destinate
schimbului acesta ia amploare. Dar comertul propriu-zis se naste cu
adevarat doar odata cu aparitia banilor si a clasei sociale a
negustorilor, cei care intermediaza trecerea bunurilor de la producator
la consummator si a cunsocut o trecere continua, inregistrand mai
multe forme de-a lungul timpului. Evolutia pe care a avut-o ulterior
societatea a permis imbunatatirea continua a formelor de comert.
Dezvoltarea simultana a telecomunicatiilor si utilizarii
calculatoarelor a facut posibil cresterea exploziva a internet-ului si
crearea unor tehnologii specifice care vor influenta esential activitatile
economico-sociale. In asemenea conditii, se va dezvolta extensiv
comertul electronic, care va revolutiona conducerea afacerilor si va
dinamiza comertul international. Asemenea schimbari vor oferi

consumatorilr noi posibilitati de alegere si de cautare a celor mai

competitive produse pe piata mondiala.
In acest context, despre comertul pe Internet se poate vorbi ca
despre un nou domeniu de cunoastere. In esenta, aceasta pastreaza
unele din caracteristicile comertului electronic traditional: schemele
obisnuite de vanzare /cumparare bazate pe carti de credit, gestionarea
securitatii site-urilor etc. Exista insa si unele deosebiri care fac din
comertul pe Internet un domeniu nou, reprezentat de trei factori:
global (sunt implicate societati si clienti din lumea intreaga ); de
inteligenta ( sunt angajate forte intelectuale deosebite in gasirea unor
solutii); de insecuritate (Internet-ul nu a fost proiectat sa supravegheze
tranzactiile sigure, fiind tinta permanenta a unor atacuri). Comertul
electronic pe internet reprezinta o forma maturizata a comertului
electronic clasic si este in stransa legatura cu evolutia internetului si
gradul lui de penetrare in societate

CAPITOLUL II
TENDINTE DE DEZVOLTARE ALE COMERTULUI
ELECTRONIC

2.1. EVOLUTIA COMERTULUI ELECTRONIC PE PLAN

MONDIAL

Evolutia comertului electronic este strans legata de cresterea

numarului utilizatorilor Internet-ului si accesibilitatii acestui mediu de
comunicare.
Comertul electronic mondial cunoaste o dinamica ascendenta, pe
masura ce tot mai multi consumatori si tot mai multe afaceri se
conecteaza la Web. Statele Unite se delimiteaza de restul regiunilor
lumii prin valoarea tranzactiilor electronice: 510 miliarde in 2000 si
3.456 in 2004, dinamica fiind insa mai mica fata de cea din alte
regiuni. America de Nord isi va lua
partea leului, dar dominatia ei
va scadea, pe fondul cresterii mai pronuntat a tarilor din Asia si Europa
de Vest.
Tarile din Europa de Vest s-au inrolat la o hipercrestere
incepand din anul 2001 . Pana in 2004 comertul electronic vesteuropean va atinge 1500 miliarde de dolari. Comertul european de tip
B2C creste rapid dar in present doar o mica proportie din europeni
cumpara on-line. Dupa cum reflecta un raport al eMarketer, efectuat
de catre societatea de cercetari de marketing GALLUP Europe la
cererea Comisiei Europene, in present doar 35% din utilizatorii de
Internet din Uniunea Europeana efectueaza cumparaturi de bunuri online pentru uz personal [ www.emarketer.com ].
Corespunzator unui raport intocmit de FORRESTER RESEARCH
INC., se poate extima ca vanzarile produselor alimentare pe Internet
din Europa le vor depasi pe cele din Statele Unite in urmatorii 5 ani.
Studiul apreciaza ca in 2005 vanzarile pe Internet in Europa vor avea o
pondere de 5% din totalul achizitiilor cu o valoare de 51.74 miliarde de
dolari. Miscarile agresive pe piata comertului on-line ale companiilor
britanice TESCO si ICELAND GROUP au creat in anul 2000 o piata online in valoare de 93.13 miloane de dolari mai mult decat tot restul
Europei Occidentale la un loc.
Conform estimarilor de la FORRESTER [ www.forester.com ]
comertul pe Internet va ajunge in 2004 la 6800 miliarde de dolari adica
circa 8.6% din totalul vanzarilor (ANEXA 3) .
O evaluare cuprinzatoare a economiei Internet in Europa si
Orinetul Mijlociu a fost realizata in anul 2001 de catre Gartner Group in
cadrul raportului Economia Internet in Europa de la Revolutie la
Evolurie [ www.gartnergropu.com ]. Corespunzator obiectivului emis in
raport -Web-ul in Europa - 1.200 miliarde de dolari in 4 ani-, economia
bazata pe Web urmeaza sa depaseasca in Europa pragul de 1200
miliarde de dolari avand o rata anula compusa de crestere de 87%.
Documentul pune in evidenta viteza cu care se maturizeaza economia

bazata pe Web si identifica 6 factori de baza pe care statele europene

trebuie sa le aiba in vedere, pentru a profita din plin de avantajele
oferite de aceasta piata in plin avant, mesajul fiind clar pentru toata
Europa. Atat obiectivele, cat si concluziile studiului pornesc de la faptul
ca organizatiile traditionale adopta modele de afaceri bazate pe
Internet cu o viteza uimitoare.
Din studiu reiese faptul ca, in structura organizata pe 4 niveluri
( infrstuctura, aplicatii, internediari si comert on-line), utilizata de
Gartner in evaluarea dimensiunilor economie Internet, nivelu 4comertul electronic - este zona cea mai productiva. Studiul estimeaza
ca in 2004 aceasta va atinge nivelul de 1088 miliarde de dolari cu o
rata anuala compusa de crestere de 123%.

2.2. FORMELE COMERTULUI ELECTRONIC

Pe piata electronica sunt desfasurate mai multe tipuri de comert;
fiecare implica parti diferite si poarta o denumire specifica
business-to-business (B2B) participantii sunt companii sau
organizatii ( www.rtcoffice.ro );
business-to-consumer (B2C) companiile se adreseaza
consumatorilor persoane fizice ( www.amazon.com );
consumer-to-business (C2B) consumatori care incearca sa
vanda produse sau servicii firmelor sau cauta vanzatori care sa liciteze
pentru produsele si serviciile de care au nevoie ( www.priceline.com );
consumer-to-consumer (C2C) consumatori care vand altor
consumatori (www.ebay.com );
comertul mobil (m-commerce) activitatile de comert electronic
se realizeaza prin intermediul retelelor de telefonie mobila;
government-to-business (G2B) o institutie guvernamentala
cumpara sau vinde bunuri, servicii sau informatii de la persoane
juridice;
government-to-consumer (G2C) prin acest tip de comert
electronic sunt acoperite relatiile la nivel de guvern si cetateni privind
informarea si prestarea de servicii publice (spre exemplu platirea
taxelor online).

Pentru achizitionarea bunurilor si serviciilor comercializate pe

piata virtuala clientul dispune de doua mari categorii de mijloace de
plata: cardurile de debit sau credit (Secure Socket Layer SSL, Secure
Electronic Transactions SET, One time Credit Card number) si banii
electronici (microplati, plati Person to Person Paypal). Nu ne
propunem prezentarea lor detaliata deoarece acest subiect va fi
abordat cuprinzator intr-unul din articolele noastre viitoare.

2.3. COMERTUL ELECTRONIC IN ROMANIA

Deschiderea unui magazin electronic va poate ajuta in
dezvoltarea afacerii sau poate deveni o adevarata "durere de cap.
Succesul sau insuccesul depind de stabilirea clara a
obiectivelor urmarite la deschiderea magazinului si de planificarea
atenta a modului in care activitatea de comert electronic va fi integrata
in strategia curenta a firmei si in operatiunile zilnice.
Comertul electronic se afla inca in faza incipienta. Clientii
manifesta temeri in ceea ce priveste furtul cardurilor de credit, a
confidentialitatii datelor personale, etc. Multe firme nu au adoptat
modelul electronic potrivit pentru derularea comertului lor electronic
sau intampina dificultati in integrarea comenzilor si a informatiilor
culese online, in activitatea curenta a firmei. Cu toate acestea, este o
certitudine faptul ca numarul clientilor magazinelor electronice si a
firmelor care adopta solutiile comertului electronic este in crestere.
Multi furnizori de servicii Internet popularizeaza sistemul de cumparare
online tocmai pentru a induce un plus de incredere si consideratie.
In Romania situatia este departe de cea a americanilor, de
exemplu, care acorda o atentie speciala acestui tip de cumparaturi.
Romanii sunt inca tributari prejudecatilor conform carora bunul
cumparat trebuie sa fie palpat, masurat si intors pe toate partile. In
ultimii ani a aparut insa o noua categorie sociala, cea a persoanelor
care lucreaza in mediul privat, au un anumit stil de viata si utilizeaza
intensiv Internetul. Pentru acestia cumparaturile online, cu avantajele
lor evidente, incep sa devina ceva obisnuit.
Aparut in Romania la sfarsitul lui 1999 si cunoscand un punct
de crestere foarte important pana in prezent, comertul electronic este
aproape de inceputul fazei de maturizare. Chiar daca acum se
inregistreaza o crestere foarte mare in comertul electronic, putine emagazine vor supravietui acestei perioade de tranzitie, iar peste 3-4
ani vom putea vorbi de o piata de ecommerce stabila.

Primele 10 site-uri de comert electronic din Romania

Cel mai folosit sistem de monitorizare web in Romania este www.trafic.ro.
Conform acestui site, topul primelor 8 site-uri de comert electronic, la
sfarsitul lunii noiembrie 2006, arata astfel:

http://www.emag.ro
computere, gsm, electronice si
accesorii

O dovada de maturitate a comertului electronic in Romania

este prezenta in top 10 a doua site-uri price.ro si shopmania.ro care ofera
un sistem de comparare a produselor oferite de diverse magazine
online. Aceste sisteme sunt foarte populare si in tarile dezvoltate si
reprezinta, asa cum spuneam, o dovada de maturitate, din partea celor
care cumpara online.
Un alt aspect important este reprezentat de prezenta intre
primele zece site-uri de comert electronic a nu mai putin de patru
magazine online care comercializeaza produse IT, electronice,
telefoane si/sau electrocasnice. Chiar cinci site-uri daca tinem cont si
de dol.ro (care ofera si astfel de produse). In concluzie, se observa
magazinele online care ofera produse IT au cea mai mare cautare in
spatiul virtual romanesc. Aceasta ne confirma faptul ca in Romania
Tehnologia Informatiei ocupa un loc foarte important si cei care dispun
de un PC in general sunt primii care apeleaza cu mai multa incredere la
aceste servicii.
Pozitia in top 10 a site-ului librarie.net, dar si a site-ului dol.ro, ne
confirma ca sunt la mare cautare pe internet cartile. De ce? Foarte
simplu. In Romania, cel mai dezvoltat sistem de plata este cel ramburs.
Produsele se trimit prin colet postal si plata se face in momentul
ridicarii coletului de la posta. Evident, cartile, cd-urile, dvd-urile se
incadreaza cel mai bine in acest tip de comert.
Liderul detasat, cel putin aceasta perioada a anului, este site-ul
okazii.ro. Site-ul a fost lansat de netBridge Investments in aprilie 2000,
ideea de baza constand in oferirea unui mediu in care sa fie posibila
vanzarea si respectiv cumpararea la cel mai bun pret de diverse
articole. Este bine cunoscut site-ul ebay.com, bazat pe acelasi principiu.
In topul magazinelor online din Romania, gasim si site-ul
culinar.ro prin intermediul caruia gasim servicii de livrare mancare la
domiciliu, firme de catering. Daca suntem foarte ocupati sau de ce nu,
foarte comozi, putem apela la una dintre firmele prezente pe site care
sa ne ajute cu achizitionarea produselor de care avem nevoie.

2.4. IMPACTUL COMERTULUI ELECTRONIC ASUPRA SOCIETATII

Comertul electronic devine rapid o componenta spectaculoasa
a globalizarii, expansiunea tranzactiilor electronice putand constitui o
oportunitate majora pentru comert si dezvoltare. Comunitatea
international va trebui sa sprijine tarile in curs de dezvolare si eforturile

acestora, pentru o mai buna intelegere si stapanire a aspectelor

variate ale comertului electronic.
Fenomenul comert electronic se prefigureaza sa ramana un
important domeniu pe agenda international pentru o buna perioada de
timp, datorita implicatiilor profunde macroeconomice si sociale care
incep sa fie mai bine intelese.Performeri actuali ai domeniului isi
indreapta atentia catre dezvoltarea dimensiunilor comertului electronic
si a mijloacelor prin care organizatiile international, precum UNCTAD,
pot ajuta la perfectionarea lui.
Pentru a evalua impactul potential al comertului electronic
asupra dezvoltarii economice si sociale a tarilor in curs de dezvoltare si
pentru a delimita politicile si strategiile pe care aceste tari ar trebui sa
le adopte pentru a fi la capatul castigator al globalizarii, este nevoie
sa se puna si sa se raspunda la urmatoarele intrebari:
Care este marimea, scopul si viteza cresteri comertului
electronic? Cum afecteaza el economiile acestor tari?
Cum pot aceste tari sa influenteze tendintele si cum pot
beneficia de ele? Ce politici si strategii ar trebui sa adopte in acest
sens?
In ce conditii politicile si strategiile isi vor atinge obiectivele, ce
obstacole exista si cum pot fi evitate?
Nu in ultimul rand, se impune a fi precizat faptul ca abordarea
tranzactiilor in comertul electronic se realizeaza intr-un mod diferit fata
de cel clasic, ca urmare a importantelor sale implicatii economice,
sociale, culturale asupra mediului, rolul guvernelor, vietii personale a
cetatenilor etc. Concret principalele implicatii ale comertului electronic
sunt urmatoarele:
~Permite cresterea conectivitati din economie
~Permite deschiderea comertului
~Modifica importanta relative a timpului
~Transforma piata schimband modul de desfasurare a afacerilor.
Astfel intermediarii tranzactiilor sunt inlocuiri , apar noi produse si
piete, noi legaturi mai apropiate intre partenerii de afaceri
~Un rezultat al comertului pe internet consta in reducerea costurilor
tranzactiilor si a cautarilor diminuand distant dintre cumparator si
vanzator dezvoltand profile individuale pentru comparator si creand

bazele unui marketing de tip unu la- unu. Cometul electronic si alte
tehnologii de comunicatie si informatie reduc importanta timpului la un
factor care determina structura activitatii economice si sociale. Se
economiseste timp, cilentul cumpara mai eficient si nu-si intrerupe
activitatea la locul de munca. De asemenea, rolul intermediarilor se
schimba deoarece, in mod natural in acest nou tip de comert
producatorul vinde direct cumparatorului.
Motivul pentru care segmentul business-to-business a crescut [
www.whitehouse.gov ] este datorat impactului deosebit pe care l-a avut
asupra costurilor associate inventarului, executiei vanzarilor,
producatorilor de produse,costurilor de distributie, legaturilor cu
bancile. Pentru a putea beneficia de economii, organizatiile trebuie sasi deschida sistemul intern catre furnizori si cumparatori, bazandu-se
pe un sisitem de incredere si de securitate. Comertul electronic va
scoate la lumina diferentele care exista intre produse, industrii si tari,
accelerand adaptarea reformelor economic sociale.
In timp ce toate studiile efectuate indica clar succesul pe care il
va avea comertul pe Internet, exista temerea ca intreprinderile de
comert-electronic vor profita de pozitiile de monopol pe care le detin,
pentru a practica preturi mari. Costurile unei afaceri pe Internet sunt
relative mici, ceea ce ar trebui sa stimuleze competitia, dar societatile
care au avantajul de a fi primele in acest domeniu pot profita de pozitia
lor privilegiata. Se aprecieaza ca in mediul Internet, reputatia, numele
marcii sau loialitatea consumatorilor vor deveni din ce in ce mai
importante si vor oferi avantaje semnificative.
Pentru consumatori, avantajul trebuie sa constea in aceea ca,
prin internet, le va fi mai usor sa compare preturile pietei globale si vor
putea cumpara de la cel mai ieftin furnizor. In acest sens, unii dintre
producatori si disribuitori sunt afiliati la site-uri specializate care ofera
informatii detaliate cu privire la preturile unor produse sau servicii.
Alte avantaje ce pot decurge dintr-o asemenea afacere sunt :
reducerea semnificativa a costurilor de distributie si de administrare a
vanzarilor, reactualizarea permanenta a informatiilor despre produse,
eliminarea erorilor, viteza transferului de informatii. Si pentru oamenii
de afaceri exista o serie de oportunitati in comertul electronic, precum:
pot crea marci proprii, pot furniza informatii pe pagina Web, pot
exploata internet-ul ca un canal de distributie separat, pot construe o
noua afacere axata numai pe reteaua mondiala, pot stabili contacte noi
de afaceri. La constituirea unei afaceri pe internet trebuie luate in
considerare aspecte ca: distributia, modalitatea de plata, pretul,
produsul, logistica si serviciile. Cei care adopta comertul electronic ca

mod de afaceri au obligatia de a le explica potentialilor consumatori

aceasta schimbare, folosind un limbaj propice.

CAPITOLUL III
AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE COMERTULUI
ELECTRONIC FATA DE COMERTUL CLASIC
Fr ndoial, Internetul are n prezent un impact extraordinar asupra
lumii afacerilor. Aceasta se datoreaz avantajelor evidente pe care le
prezint att comercianilor, ct i cumprtorilor, n comparaie cu
mijloacele tradiionale de desfurare a activitilor comerciale. Cu
toate acestea, Internetul are dezavantajele sale, care difer n funcie
de partea implicat, de securitatea tranzaciilor sau de posibilitatea de
pierdere a confidenialitii.

3.1. AVANTAJE SI DEZAVANTAJE PENTRU COMERCIANTI

Avantaje pentru comerciani
Posibilitatea firmelor mici de a concura cu firmele mari
Prin costurile reduse pe care le implic deschiderea unui magazin
virtual, firmele mici se confrunt cu o barier mai puin n calea intrrii
pe pieele dominate pn acum de firme mari. Mai mult, o firm mic,
prin flexibilitatea i deschiderea la nou de care poate da dovad, se

bucur de un mare avantaj, fa de o firm mare, dominat de

birocraie i conservatorism.
Contact cu clienii 24 ore din 24, 7 zile din 7
Spre deosebire de angajaii obinuii, care au nevoie de salarii, un
program de lucru, concediu, a cror productivitate variaz i sunt
subiectivi, un web site ofer informaii despre firm i produsele sale
sau preia i proceseaz comenzi 24 de ore din 24, 7 zile din 7, cu
costuri minime. Aceasta mai aduce un avantaj i in cazul extinderii pe
pieele externe, cnd diferena de fus orar ar fi putut ngreuna
contactele dintre firme. De asemenea, mbuntete comunicarea cu
clienii, care nu mai sunt obligai s respecte un anume program,
putnd obine informaii sau lansa comenzi oricnd doresc.
Facilitarea intrrii pe pieele internaionale
Reeaua mondial nu este ngrdit de granie, nu este n posesia
nimnui, iar accesul i costurile de publicare sunt extrem de reduse.
Comunicarea cu un client de pe faa cealalt a globului este la fel de
facil ca i comunicarea cu o persoan din cealalt ncpere. O firm
productoare i poate vinde acum produsele n orice ar prin
intermediul unui web site, fr a mai fi nevoie s stabileasc contacte
cu firme locale sau s fac investiii foarte mari.
Scderea costurilor de funcionare
Aceste costuri pot fi reduse drastic prin automatizarea procesului de
comand. De asemenea exist posibilitatea automatizrii complete
printr-o integrare cu sistemul de gestiune, ceea ce poate duce la o
cretere a productivitii generale a firmei.
Noi posibiliti de practicare a marketingului direct (one-to-one)
Spre deosebire de o fiin uman, calculatorul poate reine nu numai
numele i datele personale ale tuturor clienilor, dar i preferinele
acestora, fiind capabile s adapteze oferta i modul de prezentare al
produselor dup profilul fiecrui client. Studiul clienilor pe Internet
poate fi realizat fr ca acetia s-i dea mcar seama, fiind disponibile
informaii ca: localizarea, tipul browserului i al sistemului de operare,
site-ul de unde vine, obiceiuri de navigare. Din aceasta cauza, muli
vad acest lucru ca pe o nclcare a intimitii persoanei.
Dezavantaje pentru comerciani
Frauda

Ca n orice alt domeniu, tehnologia Internetului a creat i noi posibiliti

de fraudare. n lipsa unui contact direct, un client poate s nele
comerciantul n privina identitii sale sau a posibilitilor sale reale de
plat. Majoritatea magazinelor virtuale occidentale au reineri n a
trimite mrfuri spre Europa de Est tocmai din cauza numeroaselor
ncercri reuite de fraudare cu cri de credit false iniiate de esteuropeni.
Securitatea
O alt problem deosebit de important este cea legat de securitatea
datelor. O firm fr acces la Internet nu are prea multe motive de
ngrijorare privind integritatea sistemelor sale informatice de gestiune.
Conectarea la o reea public, n care oricine poate avea acces, mai
mult sau mai puin autorizat, la date confideniale din reeaua local,
ridic probleme serioase. Apar astfel riscuri care nu existau nainte de
apariia acestui tip de comer.
Costurile de lansare i integrare
Dei, prin comparaie cu deschiderea unui magazin obinuit, costurile
lansrii unui magazin virtual sunt mult mai reduse, de multe ori nu pot
fi totui evaluate corect. O firm care nu are implementat deja un
sistem informatic de gestiune, sau ai crei angajai nu au cunotine
tehnice minime, se poate confrunta cu creterea costului de lansare
peste ateptri, datorate necesitii achiziionrii de sisteme sau de
training pentru angajai.

3.2. AVANTAJE SI DEZAVANTAJE PENTRU CUMPARATORI

Avantaje pentru cumprtori
Disponibilitate 24 ore din 24, 7 zile din 7
Aceast disponibilitate independent de un program anume reprezint
un avantaj major pentru clieni, care i pot face astfel cumpraturile
chiar i noaptea, cnd nu mai sunt reinui de alte probleme mai
urgente (serviciu, gospodrie etc.).
Comoditate
Datorita comerului electronic, nu mai este necesar deplasarea la
centre comerciale, nici mcar pn la magazinul din col. Fiecare i
poate comanda stnd acas, n faa calculatorului i analiznd i
comparnd n linite diferitele produse.

Acces nengrdit la informaii i produse diverse

Apariia comerului electronic a dat un nou sens termenului
"globalizare". Pentru a cumpra, de exemplu, obiecte artizanale din
Madagascar, nu mai este necesar deplasarea la faa locului, ci doar
deschiderea browserului la adresa unui magazin care comercializeaz
aceste obiecte (adres care poate fi gsit prin intermediul motoarelor
de cutare). De asemenea, nainte de achiziionarea unui produs,
viitorul cumprtor are acces mult mai liber i mai ieftin la ofertele
firmelor productoare sau comerciale.
Dezavantaje pentru cumprtori
Securitate
Cel mai important motiv pentru care unele persoane ezit s utilizeze
Internetul pentru cumpraturi - aa cum a reieit din marea majoritate
a sondajelor efectuate - l reprezint teama de a furniza online
informaii legate de cartea de credit. ns, aceleai persoane, dau zilnic
numrul crii de credit prin telefon unor persoane pe care nici mcar
nu le cunosc, n momentul n care fac cumprturi din cataloage sau
de la televizor.
Intimitate
O alt problem deosebit de important o reprezint atentarea la
intimitatea personal. Potenialii cumprtori se tem c, prin
intermediul Internetului, comercianii sau o persoan ru intenionat
pot culege informaii foarte detaliate despre ei, fr ca mcar s i
dea seama. Din pcate, aceste temeri sunt i rezultatul unor exagerri,
mai ales n Occident fiind foarte la mod teoria conspiraiilor.
Lipsa contactului uman
Este cel mai evident inconvenient care apare n comerul electronic. Pe
de o parte, costurile reduse de lansare i ntreinere ale unui magazin
virtual deriv tocmai din avantajele automatizrii proceselor,
nemaifiind necesar angajarea de personal suplimentar. Pe de alt
parte, tocmai lipsa vnztorului, a persoanei "umane" la care clientul
poate apela, n cazul unei nelmuriri, reprezint un obstacol n calea
rspndirii acestei forme de comer. n acest sens, unele firme au creat
chiar programe care permit contactul verbal sau chiar vizual ntre
client i un angajat al firmei n timpul vizitei primului pe web site.
Accesul la tehnologie

Mai pe larg, accesul la tehnologie se refera att la gradul de penetrare

a Internetului n sine, ct i la rspndirea calculatoarelor i a
cunotinelor de specialitate. Atta timp ct un site de comer
electronic nu va fi accesibil dect persoanelor care tiu cel puin cum
s lanseze browserul i s tasteze adresa de Web, majoritatea
potenialilor clieni vor prefera magazinul din col. n plus, dei 200 de
milioane de utilizatori, ct au serviciile de Internet astzi, pare o cifr
respectabil, este destul de puin, comparat cu populaia de 6 miliarde
a globului. n Romnia, de asemenea, 400.000 de utilizatori fa de o
populaie de 22 de milioane este infim.

ANEXE

ANEXA 1: Gruparea definitiilor comertului electronic

ANEXA 2: Formele comertului

ANEXA 3: Evolutia vanzarilor on-line ale produselor alimentare

ANEXA 4

BIBLIOGRAFIE

1 . Bucur C.

Comert electronic, Ed. ASE , Bucuresti, 2002

2 . Fingar P.
Enterprise E-commerce, Ed. Meghan Kiffer
Press, Montreal ,2000
3. Friedlein A.
London, 2000

A Web Project Management, Ed. Morgan Publ.,

4. Kuckno R.
Digital Frontier, 1995

Electronic Commerce: Gold Rush on the

5. Ion Gh. Rosca Comertul Electronic, Ed. Economica, Bucuresti,

2004