Tema nr.

Efectele comertului electronic in economie

„ Orice afacere în ziua de astăzi concurează în doua lumi: o lume fizică cu resurse pe care
managerii pot să le vadă și să le atingă și o lume virtuala constituită din informație. Ultima a dat
naștere lumii comerțului electronic, un loc de creare a valorii”1. Această declarație a fost făcută
de către doi cercetători Jeffrey F Rayport, John J Sviokla în Harvard Business Review în anul
1995.

Informația a devenit o „marfă” tot mai scumpă în epoca contemporană tocmai datorită
inflației de informații. Este din ce in ce mai dificil să selectezi zecile de pagini scrise, care apar
în lume într-o singură zi, exact acea informație care îți este necesară.

Dezvoltarea tehnologiilor digitale în ultimii 30 de ani a avut la bază investițiile masive

care s-au făcut în acest domeniu. Adevărata creștere economică se înregistrează odată cu apariția
în 1995 a World Wide Web, care a marcat începutul efectiv al Internetului. Nu ești conectat la
Internet, „nu exiști”, este o expresie tot mai des întâlnită în toate domeniile, începând cu
comunicațiile, învățământul, afacerile, publicitatea, arta.

Impactul mediului Internet în viața de zi cu zi a companiilor, dar și cetățeanului de rând,

este din ce în ce mai mare. Practic nu mai putem vorbi de evoluție și cunoaștere fără să facem
apel la acest mijloc global de comunicare, informare și documentare.

Comerțul electronic acoperă practic toate activitățile imaginabile, de la vânzarea-

cumpărarea de mărfuri la cele mai sofisticate operațiuni financiare. În forma lui cea mai simplă,
comerțul electronic necesita prezența într-o rețea de bază, promovarea firmei, furnizarea de
servicii premergătoare vânzării și servicii post-vânzare. Mii de întreprinderi mici și mijlocii pot
confirma deja, că aceste condiții minime pot fi asigurate fără dificultate și cu cheltuieli reduse,
prin utilizarea tehnologiilor tradiționale de Internet.

Afacerile electronice, fie că implică persoane fizice, guverne și/sau firme, prezintă
numeroase avantaje pentru părțile implicate: dispariția barierelor teritoriale, opțiuni multiple în
privința furnizorilor produselor sau serviciilor, costuri reduse, flexibilitate mărită, servicii
îmbunătățite și particularizate.

În acest proiect voi prezenta particularitățile comerțului electronic, analiza strategică a

tranzacțiilor și modalități de perfecționare a acestora. Astfel, capitolul I tratează istoricul și
evoluția suportului comerțului electronic, arhitectura unui sistem pentru comerț electronic.

1
Jeffrey F Rayport, John J Sviokla, (1995), Harvard Business Review pagina 75

1
 Capitolul II analizează strategiile comerțului electronic, în care sunt prezentate: firma,
marketingul, tehnologia, mediul de marketing – atât micromediul cât și macromediul, analiza
SWAT a comerțului electronic în România.

Capitolul III, modelarea deciziei de perfecționare a tranzacțiilor comerciale vizează

promovarea site-urilor web și automatizarea tranzacțiilor on-line

Capitolul I - Comerțul electronic, prezentare generală

1.1 Abordări teoretice
Rețeaua de Internet este cel mai important mediu de prezentare și transfer a informațiilor.
După transferarea electronică a informațiilor între doua locații prin intermediul canalelor de
comunicație puse la dispoziție de rețele și în specia de rețeaua Internet, următorul pas a fost
comerțul electronic și transferul electronic al banilor.2

O dată cu răspândirea web-ului și atingerea unei mase critice de utilizatori, firmele cu

activitate de comerț, analiștii, specialiștii in marketing s-au gândit că merita investit efort în
punerea la punct a unor tehnologii care să transforme surferii web in potențiali clienți.
Extraordinara dezvoltare a interconectivității calculatoarelor în internet, în toate segmentele
societății a condus tendința campaniilor de a folosi aceste rețele în aria unui nou tip de comerț,
comerț electronic prin internet, care să apeleze – pe lângă vechile servicii - și altele noi. Este
vorba de exemplu de posibilitatea de a efectua cumpărături prin rețea, consultând cataloage
electronice „on” pe web sau cataloage „off” pe CD-ROM si plătind prin intermediul cărților de
credit sau a unor „portmonee electronice”.3

Având în vedere ca domeniul comerțului electronic are o vastitate foarte mare este
necesară o scurtă definire a termenului de comerț electronic. Există câteva definiții disponibile.
Comisia Europeană menționează următoarea definiție: „comerțul electronic ar putea fi orice
formă de tranzacție de afaceri în care părțile interacționează electronic în loc schimb fizic sau
contact fizic direct”.

Comerțul electronic (EC) înseamnă in accepție „tradițională” utilizarea în rețele cu

valoare adăugată a unor aplicații de tipul transferului electronic de documente (EDI) a
comunicațiilor fax, codurilor de bare, transferului de fișiere a poștei electronice. 4
Aceasta nouă tehnologie se bazează pe două componente:

1) Componenta externă a comerțului electronic, folosește suportul informației pentru a asigura

interacțiunea dintre producător și consumator. Ea este caracterizata de următoarele elemente:

a) Comanda produselor și serviciilor se face electronic;

b) Transferul de bani se face fără a folosi moneda reală ci moneda electronica sau banii
electronici (electronic money sau e-money);

c) Personalizarea publicității electronice;

2
Maria Miloșescu - Învață singur internet - editura Teora 2003, pagina 153
3
Constantin Teleșpan – Tratat de comerț - editura Psihomedia, Bucureşti 2004, pagina 343
4
Daniel Curiac, Florin Dragan – Sisteme informatice pentru comerţ electronic - editura Orizonturi Universitare,
Timişoara 2005, pagina 10

2
 d) Informații necesare pentru competiția de piață.

Un mediu de afaceri se bazează pe informații si cunoașterea este cheia succesului. Trebuie să

se știe care sunt potențialii clienți și ce doresc ei, care sunt costurile de producție pentru
produsele realizate, care sunt realizările concurenței etc. Aceste informații se referă atât la
activitatea internă, cât și la cea din exteriorul companiei.

2) Componentă internă a comerțului electronic este formată din suportul tehnologiei care
asigură funcțiile, procesele și operațiunile companiei extreme a comerțului electronic. Ea
este formata din:

a) Rețeaua de internet;

b) Rețeaua intranet ale comunicațiilor care participă la comerțul electronic;

c) Canalele de comunicații care asigura legătura fizică.

Prin intermediul rețelei Internet, o companie își poate comercializa produsele sau
serviciile. Acest mecanism se mai numește și „magazin virtual” și se desfășoară astfel5:

 Compania care vinde își prezintă prin intermediu paginilor web produsele pe
propriul sit. Sunt prezentate imaginile produselor orientate după diferite criterii:
preț, categorie, marcă etc.

 Clientul vizitează situl, stabilește ce dorește să cumpere (produsele și calitatea,

respectiv serviciile) și completează un formular electronic cu comanda sa, care
este transmis on-line furnizorului.

 Cei doi parteneri stabilesc modalitățile de plata.

 Cumpărătorul alege modul cum să fie ambalate produsele și comunica adresa de

livrare.

Mulți oameni considera comerțul electronic ca fiind orice tranzacție comerciala condusă
electronic pentru cumpărarea unor produse cum ar fi: cărți, cd-uri, bilete si alte produse de acest
gen. Comerțul electronic în adevăratul său sens are un impact mai mare asupra dezvoltării
afacerilor și comprimă, de fapt, nu numai noile achiziții, ci toate activitățile care susțin
obiectivele marketing-ului unei firme, incluzând și publicitatea, vânzările și studiul pieței,
plățile, activitățile după vânzare, serviciile de relații cu clienții și altele. Oricum, a apărut un
spectru mai larg de servicii care asigură sprijin și consultanță acestui domeniu nou de afaceri.
Aceste servicii includ, de exemplu, furnizori de servicii pentru Internet, produse de siguranță
firewall, semnături digitale, tranzacții on-line sau sisteme complete de cumpărare și servicii
generale cum ar fi consultanță, web design, producție site și alte industrii consultative care exista
în industriile virtuale.6

Comerțul electronic reprezintă un schimb electronic de informații între o entitate comerciala

si clienții săi, altfel spus comerțul electronic reprezintă vânzarea și comercializarea bunurilor și
serviciilor prin intermediul tehnologiilor oferite de Internet.

5
Maria Miloșescu - Învăța singur internet - editura Teora 2003 pagina 154,155
6
Fuller Floyd- Geting started with electronic commerce - editura Dryden Press,Philadelphia – San Diego 2000

3
 Din punct de vedere al agentului economic care utilizează comerțul electronic, se disting
următoarele avantaje:

 Creșterea semnificativă a vitezei de comunicare, în special pentru comunicațiile

internaționale;

 Întărirea relațiilor cu furnizorii și clienții, printr-un site web clienții companiei pot
fi puși la curent cu ultimele produse apărute;

 Existența unei căi rapide și comode de furnizare a informațiilor despre companie

prin intermediul unor situri web, a intraneturilor și a extraneturilor;

 Canalele alternative de vânzare.

Clasificarea comerțului electronic

Pe piața electronică sunt desfășurate mai multe tipuri de comerț. Fiecare implică părți
diferite și poartă o denumire specifică7 :

 Business–to–business (B2B) , participanții sunt companii sau organizații;

 Business-to-consumer (B2C), companiile se adresează consumatorilor persoane

fizice;

 Consumer-to-business (C2B), persoane fizice (consumatori) care utilizează

Internetul pentru a-și vinde produsele sau serviciile firmelor și/sau caută vânzători
să liciteze pentru produsele sau serviciile de care au nevoie;

 Consumer-to-consumer (C2C), consumatori care vând direct la alți consumatori;

 Comerțul mobil (M-commerce), activitate de comerț electronic care se realizează

prin intermediul rețelelor de telefonie mobilă;

 Guvernment-to-business (G2B), un model de comerț electronic în care o

instituție guvernamentală cumpără sau vinde bunuri, servicii sau informații de la
persoane juridice;

 Guvernment-to-consumer (G2C), prin acest tip de comerț electronic sunt

acoperite relațiile la nivel de guvern și cetățeni privind informarea și prestarea de
servicii publice (spre exemplu plătirea taxelor on-line).

1.2 Evoluția comerțului electronic

Peter Drucker afirma : „ Comerțul electronic este pentru revoluția informațională , ceea
ce drumul de fier a fost pentru revoluția industrială : o dezvoltare fără precedent. Comerțul
electronic va crea un nou boom care va transforma economia, societatea și politica. Internetul va
transforma profund economiile, piețele și structurile industriale , produsele, serviciile și
circulația acestora, distribuția veniturilor și comportamentul consumatorilor, piața muncii și
angajații. ”

7
Daniel Curiac , Florin Drăgan – Sisteme informatice pentru comerț electronic – editura Orizonturi Universitare
Timișoara 2005, pag. 6

4
 În ultimii ani, comerțul electronic a căpătat o importanță deosebită pentru majoritatea
companiilor. Comerțul electronic optimizează canalele de aprovizionare și distribuire pentru a
face o organizație mai competitivă și mai profitabilă. Comerțul electronic merge dincolo de
marketing si vânzări on-line. El implică un schimb dinamic de informații și idei prin intermediul
Web-ului între partenerii de afaceri și în interiorul întreprinderilor pentru maximizarea eficienței,
proiectării și dezvoltării produsului, furnizarea lanțului de acțiuni și a proceselor de fabricație8.
Viteza cu care evoluează tehnologia Internetului este impresionantă. Dacă acum se
apreciază că există câteva milioane de oameni care folosesc serviciile Internet în fiecare moment,
numărul lor va crește exponențial în următorii ani.

Dintr-un recent sondaj a reieșit că, dacă cu un an în urmă 70% din utilizatorii Internetului
apreciau e-mail-ul ca principal beneficiu și doar 30 % Web-ul, astăzi 50% din persoane
consideră pe primul loc e-mail-ul, 40% Web-ul și deja 10% comerțul și plățile electronice. În
acest domeniu revoluția abia a început: să observăm că plățile electronice reprezintă un fel de e-
mail în raport cu banii reali, așa cum poșta electronică reprezenta, acum câțiva ani, o adevărată
revoluție în comunicațiile dintre persoane.

Comerțul prin internet atât B2B cât și B2C, la scară mondială, a atins cifra de 7.000
miliarde $ în 2004, conform studiilor efectuate de către cercetătorii de la Forrester Research.
America de Nord își va lua partea leului dar dominația ei va scădea pe fondul creșterii mai
pronunțate din Asia și Europa de Vest. Comerțul electronic mondial are o dinamică ascendentă
pe măsură ce tot mai mulți consumatori și tot mai multe afaceri se conectează la Web. Statele
Unite se delimitează de restul regiunilor lumii prin valoare tranzacțiilor electronice, 510 miliarde
$ în 2000 și 3456 miliarde $ în 2004.9

În România, comerțul electronic s-a dezvoltat mai puternic în anul 2004, pe portalul
www.trafic.ro fiind înregistrate 142 de sit-uri care realizează această activitate și care sunt
vizitate zilnic de cel puțin 1.000 de persoane. Conform datelor publicate în ianuarie 2005 de Visa
International, cifra totală de vânzări pentru anul 2004 arăta că, în țara noastră, comerțul
electronic derulat prin intermediul card-urilor Visa a depășit 5,7 milioane $, deținătorii de card-
uri Visa, români și străini, efectuând peste 41.000 de tranzacții. Faptul ca românii au început să
cumpere tot mai mult prin intermediul Internetului se vede și din vânzările realizate de
magazinele on-line. Statisticile furnizate de www.trafic.ro arată că sit-urile de comerț electronic
sunt accesate fie in urma căutărilor pe motoarele de căutare precum Google , fie de cei care știau
de ele dinainte. Magazinele virtuale care se bucură de cel mai mare succes sunt librăriile,
electronice și electrocasnice, sit-uri de calculatoare și mai nou, sit-urile specializate în cadouri10.
TABEL. 1 Evoluția numărului de magazine on-line în România

NR. AN NR. PONDERE

CRT. MAGAZINE CREȘTERE (%)
1. 2000 3
2. 2001 19 633,33
3. 2002 43 236,31
4. 2003 54 125,58
5. 2004 142 262,96
8
Carmen Timofte - Revista Informatică Economică, nr. 3 (27)/2003
9
E-comerțul încotro?, autor Mircea Moldovan, revista NET report, nr. 100/ianuarie 2001
10
Ziarul Cotidianul, Daniel Oanță, Alina Stanciu, 18 ianuarie 2005

5
6. 2005 328 230,98
7. 2006 589 179,57
8. 2007 918 155,86
9. 2008 2.215 241,29
Sursa: www.trafic.ro
GRAFIC 1

Conform instrumentului de măsură Trafic.ro pe care îl putem considera relevant în

privința măsurării activității magazinelor on-line din România într-o proporție de 90%, evoluția
numărului de magazine raportat la mărimea pieței de Internet din România este relativ constantă.
Practic, în momentul de față, putem considera că aproape 5% din sit-urile care funcționează în
România sunt destinate activităților de comerț electronic. Această raportare este doar numerică
și nu este în funcție de credibilitate, cifra de afaceri sau alți indicatori.

1.3 Arhitectura unui sistem pentru comerț electronic

Pentru a construi un sistem de e-commerce, din punct de vedere arhitectural este nevoie
de colaborarea a cel puțin patru componente (subsisteme electronice/informatice care sa
îndeplinească următoarele roluri :

 Clientul. Este denumirea alocată calculatorului conectat direct sau indirect la

Internet, folosit de cumpărător pentru a naviga și pentru a achiziționa produsele
de care este interesat;

 Comerciantul. Este sistemul informatic aflat la sediul comerciantului prin

intermediul căruia are loc promovarea, actualizarea și întreținerea catalogului
electronic de produse disponibile spre comercializare via Internet;

 Sistemul tranzacțional. Este reprezentat de sistemul informatic (atât hard, cât și

soft) care are rolul de a procesa comenzile, de a iniția plățile sau de a ține

6
 evidența înregistrărilor. Cu alte cuvinte, prin soft se înțelege un program de
contabilitate, un program prin care se realizează operațiunile bancare (soluții e-
banking oferite de bănci, spre exemplu serviciile BTUltra și e-commerce ale
Băncii Transilvania) sau un program informatic pentru ținerea unei evidențe clare
a stocurilor existente la un moment dat. prin hardware facem referire la toate
componentele periferice (imprimantă, fax, xerox și altele) necesare activității
desfășurate;

 Payment Gateway (dispecer plați). Este un sistem complex, multitasking

(îndeplinește sarcini multiple). Concret, sistemul este responsabil cu direcționarea
instrucțiunilor de plată în cadrul sistemelor financiar bancare, cu verificarea
cărților de credit sau a card-urilor și, în final, cu autorizarea plății.

Pe baza acestor patru componente de baza s-au implementat diverse arhitecturi de comerț
electronic. Unele combină mai multe componente într-un singur (sub)sistem, pe când altele
implementează separat fiecare componentă în parte. Pentru definirea arhitecturii, proiectanții de
sisteme EC fac o proiectare de ansamblu a sistemului pe baza unei selecții a principalelor
cerințe/ funcții ale unui sistem EC. Detalii cum ar fi de exemplu, funcția de agregare care
permite asamblarea articolelor într-o comandă completă sunt lăsate pe seama proiectării în
detaliu. Decizia de a integra această funcție de agregare la nivelul componentei client,
comerciant sau tranzacționale se va lua în funcție de cerințele specifice ale fiecărei implementări
în parte. Important este însă că în cazul unui sistem de EC, ca de altfel în cazul oricărui sistem
complex, arhitectura să fie clar definită la toate nivelele de detaliu.11

Serviciile și tehnologiile folosite la implementarea sistemelor de comerț electronic sunt:

 Servicii principale;

 Transfer electronic de documente (EDI) atât prin Internet cât și prin Intranet:

 Comunicații fax;

 Coduri de bare;

 Transferul de fișiere și poșta electronică;

 Servicii suport pentru procesele de afaceri;

 Cataloage electronice;

 Sisteme suport pentru preluare de comenzi, logistică și tranzacții;

 Sisteme de raportare statistică și informații pentru management.

Pentru a asigura succesul pe termen lung al unui proiect de e-commerce, arhitectura
acestuia trebuie proiectată cu grijă ținând cont de toate aspectele de business cu care se va
confrunta sistemul, lăsând totodată portițe care să permită adaptarea sa în timp, pe măsură ce
apar noi provocări iar tehnologiile evoluează.

11
Constantin Teleșpan – Tratat de comerț - editura Psihomedia 2004, pag 347

7
 Realizarea unui sistem de comerț electronic, indiferent de modelul pe care îl
implementează implică mai multe etape12:

Etapa I : dezvoltarea sit-ului și promovarea produselor. Aceasta etapă este la rândul său
împărțită în trei pași:

 Proiectarea sit-ului. Înainte de a trece la crearea efectiva a unui sit de comerț

electronic, compania care deține acest sit trebuie să răspundă la următoarele
întrebări : „ Ce tipuri de produse vinde sit-ul? Ce tipuri de informații va găzduii?
Ce persoane din cadrul companiei vor fi responsabile pentru administrarea sit-
ului? Care este tipul de interfață pe care doriți să îl propuneți clienților? ”;

 Dezvoltarea sit-ului. După ce s-au stabilit toate detaliile de la punctul precedent, o

altă etapă la fel de importantă este determinarea cerințelor pentru dezvoltarea sit-
ului. Cerințele se referă atât la hardware-ul și software-ul necesar pentru
implementarea sistemului de comerț electronic, dar și la infrastructura de
comunicații. În urma completării acestei etape, se va determina mai mult de 80%
din costuri care îl implică realizarea unui sit de comerț electronic;

 Găzduirea sit-ului. Sit-ul de comerț electronic poate fi găzduit de un sistem care

aparține clientului, dar există de asemenea posibilitatea închirierii de spațiul pe
server-ele furnizorului de servicii Internet.
Etapa a II-a : managementul bazelor de date.

Produsele și serviciile pe care sit-ul de comerț electronic le oferă spre vânzare

clienților, indiferent de modul în care vor fi livrate, vor fi stocate în cadrul sit-ului în baze
de date. Tot în baze de date, dar nu în cadrul acelorași baze de date ca și produsele, vor fi
stocate și comenzile pe care clienții le adresează către sit.
Este foarte importantă alegerea SGBD-ului (Sistemului de Gestiune al Bazelor de
Date), cel puțin din următoarele motive :

 Pe măsură ce afacerea va crește, crește și numărul de produse oferite spre

vânzare și implicit dimensiunea sit-ului;

 Pentru baze de date de dimensiuni foarte mari, este importantă problema vitezei
de acces la informațiile stocate în aceste baze de date. Dacă motorul de căutare în
cadrul bazelor de date nu este foarte performant, atunci, chiar și pentru cel mai
simplu acces la informațiile de bază, timpul de căutare poate devenii prohibitiv.

Etapa a III-a : plata și procesarea tranzacțiilor.

Pentru a realiza în deplină siguranță un transfer care implică numere de cărți de

credit prin Internet, este nevoie să se ia măsuri de securitate referitoare la autorizarea
plăților. De aceea, companiile care doresc să accepte efectuarea plăților prin Internet prin
cărți de credit trebuie să ia legătura cu un organism de autorizare. Acesta la rândul lui se
află în legătură cu instituția financiară care a eliberat cartea de credit, și, după un schimb
de mesaje criptate cu respectiva instituție, va aviza sau nu transferul de fonduri. În
funcție de asta vânzătorul va livra sau nu produsele către client.
12
Vasile Baltac-revista SoftNet Grup, ianuarie 2004

8
 Etapa a IV-a : managementul produselor și al comenzilor.

În cazul în care sit-ul de comerț electronic al companiei oferă spre vânzare

clienților produse care se livrează prin poștă, compania trebuie să ia în considerare
necesitatea de a stabilii o colaborare cu un serviciu de distribuție prin poștă. În cadrul
sistemului de comerț electronic, există persoane care se ocupă cu monitorizarea
comenzilor. O comandă se poate regăsii în trei stări: capturat, reglat, respins.
Etapa a V-a : centru specializat de servicii.

Compania poate decide să ofere suport tehnic clienților pentru produsele pe care aceștia
le-au cumpărat de pe sit. În acest scop, pe sit poate exista un domeniu separat dedicat întrebărilor
și răspunsurilor, unde clienților care întâmpină probleme sa li se răspundă de către personalul
tehnic al companiei.

Capitolul II- Analiza strategică a comerțului electronic

2.1 Prezentarea firmei
OneStop – trecut
SC SHOP ONLINE SRL este un magazin de comert electronic lansat la inceputul anului
2006, intr-un moment in care piata comertului electronic se concentra pe produse IT si
electronice. OneStop.ro a adus pe piata un nou concept, “cumperi tot dintr-un singur loc”, un
magazin in care consumatorii sa se opreasca pentru a achizitiona printr-o singura comanda
dintr-un singur loc toate produsele de care au nevoie, indiferent ca e vorba de un aparat foto,
o jucarie pentru copiii, un frigider sau un rucsac.
Diversificarea continua a ofertei constituie un punct-cheie a activitatii OneStop.ro.
“Odata ajunsi la noi, clientii au posibilitatea sa aleaga dintr-o gama foarte variata de
produse, grupate in categorii intuititve care sa-i ajute sa gaseasca repede si faci ceea ce
cauta.”, declara Viorel Bălănoiu, Managing Partner Shop Online SRL – compania care
opereaza OneStop.ro. In momentul de fata in magazin se comercializeaza peste 7000 de
produse, grupate in 10 categorii:

 Telefoane

 Produse IT

 Foto Video

 Carduri de memorie

 Electronice

 Copii si jucarii

 Electrocasnice

 Auto

 Sanatate si frumusete

 Timp liber
9
 Peste 350 de branduri sunt comercializate in magazinul online OneStop.ro, printre care:
Nokia, Dell, Samsung, Sony, Panasonic, Lego, Bosch, Whirlpool, Indesit, Zanussi, Motorola,
LG, Toshiba, Acer si multe altele.
Obiective
„Conditia esentiala de competitivitate pe piata de comert electronic o reprezinta
satisfacerea exigentelor clientilor printr-o lista de produse completa de o calitate
ireprosabila, precum si promptitudinea livrarilor.Sustinerea acestei activitati se bazeaza pe
o relatie stransa intre companie si furnizorii/producatorii de produse astfel incat sa existe un
control al preturilor si al nivelului de comenzi care poate fi satisfacut in timp real.”, declara
Viorel Bălănoiu, Managing Partner - Shop Online.
Servicii oferite
SC SHOP ONLINE SRL incearca printr-un planing foarte bun, prin investitii in
tehnologie, precum si prin relatiile sale cu zeci de furnizori si distribuitori sa ofere clientilor
sai acces la servicii si produse de o calitate superioara - toate aceaste la un click distanta.
Site-ul OneStop.ro a fost gandit special pentru a oferi o experienta de cumparare placuta,
cu un proces de comanda simplu si rapid. Optimizarile continue ale site-ului ofera
posibilitatea navigarii rapide, precum si criterii de cautare avansata.
Clientii OneStop.ro beneficiaza, pe tot parcursul procesului de comanda, de asistenta
online, telefonica sau prin mail. De asemenea, au la dispozitie un sistem flexibil de plata, cu
4 modalitati de plata, offline (virament bancar, plata la livrare, rate bancare sau leasing) si
online (plata cu cardul). In curand va fi implementat PayPal, un instrument facil foarte folosit
in lumea intreaga si care se bucura de mare credibilitate in randul consumatorului de online
in ceea ce priveste siguranta metodei de plata.
OneStop.ro ofera clientilor sai o gama foarte variata de produse, preturi competitive si
livrare in maximum 48 de ore. In plus, clientii au la dispozitie instrumente de genul
comparare a doua produse de pe site, pentru a putea lua decizia de cumparare mai usor sau
citeste/scrie review despre un produs.
OneStop – prezent
In momentul de fata SC SHOP ONLINE SRL are ca obiectiv largirea si diversificarea
gamei de produse. Cele mai cumparate produse sunt aparatele foto, urmate de telefoanele
mobile, articolele sportive si de timp liber, cardurile de memorie, mp3 playerele, flash USB
si jucariile pentru copii.
Viorel Balanoiu considera ca tocmai conceptul de diversitate pe care e bazat magazinul
OneStop.ro il ajuta sa atinga nise neexploatate inca de altii: „Vara, cand toata lumea se
gandeste la vacanta si vanzarile magazinelor online tind sa scada, noi ne transformam in
„magazin de vacanta” si le oferim clientilor exact produsele de care au nevoie in vacanta:
articole sportive, articole pentru camping si drumetii, barci, hamace, articole de plaja,
binocluri, aparate foto, etc.”, spune Viorel Bălănoiu.

10