Colegiul Tehnic ,,Ion Mincu” Focsani

PROIECT DE OBȚINERE A CERTIFICATULUI DE

CALIFICARE PROFESIONALĂ
– NIVELUL 4 –

Clasificare: Tehnician in Turism

Profesor Indrumator: Coroama

Elev: Banu Andreea Alexandra

2018-2019
Comerțul electronic, premisele dezvoltării
în societatea actuală.
 Cuprins
Cuprins…………………………………………………………………………..
1.Argument…………………………………………………….….................

Cap.I – Ce este comertul electronic?

1. Istoria comertului electronic…………………………………………………….
2. Avantajele comerțului electronic………………………………………………
3. Dezvoltarea comerţului electroni……………………………………………..

Capitolul II – Comerţul electronic in România

1.Principalele produse comercializate din Romania………………….
2.Potenţialul economic……………………………………………………………..
Capitolul III – Implicaţii şi soluţii pentru accelerarea dezvoltării
comerţului electronic în România
1. Soluţii şi propuneri…………………………………………………………………..
2. Iniţiative şi programe de promovare a comerţului electronic……
Capitolul VI. CONCLUZII
Concluzii………………………………………………………………………………

Bibliografie…………………………………………………………………………..
1.Argument

Dezvoltarea simultană a telecomunicaţiilor şi utilizării calculatoarelor

a făcut posibilă creşterea explozivă a Internet-ului şi crearea unor
tehnologii specifice care vor influenţa esenţial activităţile economico-
sociale.În asemenea condiţii ,se va dezvolta extensiv comerţul
electronic,care va revoluţiona conducerea afacerilor şi va dinamiza
comerţul internaţional.Asemenea schimbări vor oferi consumatorilor noi
posibilităţi de alegere şi de căutare a celor mai competitive produse pe
piata mondială.

Comerţul electronic reprezintă o formă maturizată a

comerţului clasic şi este in stransă legătură cu evoluţia Internet-ului şi
gradul lui de penetrare în societate.
Cap.I – Ce este comertul electronic?

Comerţul electronic reprezintă multitudinea proceselor software şi

comerciale necesare proceselor de afaceri să funcţioneze, numai sau în
primul rând, utilizând fluxuri digitale de date. Comerţul electronic presupune
utilizarea Internetului, a comunicaţiilor digitale şi a aplicaţii software în
cadrul proceselor de vânzare/cumpărare, el fiind o componentă a
procesului de e-business.
În sens larg, comerţul electronic este un concept care desemnează
procesul de cumpărare şi vânzare sau schimb de produse, servicii,
informaţii, utilizând o reţea de calculatoare, inclusiv Internet-ul.
În sens restrâns, comerţul electronic poate fi analizat din patru
puncte de vedere, şi anume:
- din punctul de vedere al comunicaţiilor – reprezintă furnizarea de
informaţii, produse, servicii, plăţi, utilizând linii telefonice, reţele de
calculatoare sau alte mijloace electronice;
- din punctul de vedere al proceselor de afaceri – reprezintă o
aplicaţie tehnologică îndreptată spre automatizarea proceselor de
afaceri şi a fluxului de lucru;
- din punctul de vedere al serviciilor – este un instrument care se
adresează dorinţelor firmelor, consumatorilor şi managementului în
vederea reducerii costurilor şi creşterii calităţii bunurilor şi a vitezei de
servire.
 - din punctul de vedere al accesibilităţii în timp real (online) –
reprezintă capacitatea de a cumpăra şi de a vinde produse, informaţii
pe Internet sau utilizând alte servicii accesibile în timp real.

O grupare a definiţiilor comerţului electronic,corespunzător lărgimii

sensurilor ce le sunt atribuite:

- Comerţ cu consumatorii finali

- Comerţ cu consumatorii ,comerţ între firme
- Activităţi economice bazate pe tranzacţii electronice şi infrastructura
asociată

Într-un sens mai restrâns,comerţul electronic cuprinde doar comerţul

între organizaţii şi cel cu consumatorii desfăşurat prin intermediul mediilor
electronice. Cea mai îngustă acceptiune este aceea care limitează
comerţul electronic la tranzacţiile cu consumatorii finali şi care presupune
un sistem electronic de plăţi.

Fiecare dintre definiţiile prezentate este expansivă,incluzând nu

numai tranzacţiile comerciale dintre vânzător şi cumpărător,dar şi
activităţile adiacente care fac posibile aceste tranzactii.

Necesitatea unor astfel de definiţii reflectă starea embrionară a

comerţului electronic din zilele noastre.Studiile efectuate relevă faptul că
mai mult de jumătate din utilizatorii Internet-ului din SUA si Canada l-au
folosit pentru cumpărături on-line,dar,de fapt,doar 15% au achiziţionat
efectiv produsele sau serviciile,precum şi faptul că,în majoritatea
cazurilor,plata s-a bazat pe transmiterea prin fax sau prin telefon a
numărului carţii de credit.

Comerţul electronic înseamnă mai mult decât existenta unui site

Web,putând să includă home banking, cumpărături on-line din magazine şi
mall-uri virtuale,cumpărări de acţiuni, căutări de job-uri,achiziţii prin
licitaţii,colaborări electronice în cercetare,dezvoltare de proiecte etc.

Toate acestea reprezintă aplicaţii ale comerţului electronic,care

necesită susţinere informaţională,sisteme şi infrastructuri organizaţionale.
1. Istoria comertului electronic

Geneza comertului electronic Schimbarile survenite pe piata la rascrucea

dintre milenii – reconsiderarea economiei reale si globalizarea pietelor – au
determinat cresterea cererii interne. Acest lucru a fost posibil intrucat
convergenta banilor cu comertul, cu informatizarea si reteaua de
calculatoare a pus bazele unui nou tip de piata, aflata in slujba
consumatorului.
Astfel a luat nastere internetul si comertul electronic. In momentul in
care internetul a devenit cunoscut marelui public in 1994, numerosi
jurnalisti au sustinut ca comertul electronic va deveni in curand un sector
economic de importanta majora. Totusi, a fost nevoie de patru ani pentru
ca protocoalele de securitate (asemeni HTTPS-ului) sa devina suficient de
evoluate si permanent accesibile.
Un numar mare de afaceri pe internet au dat faliment in 2000 si 2001
(“the dot com collapse”), majoritatea datorita planurilor de afacere
inadecvate si cheltuielilor exagerate pe publicitate si marketing. Desi
numeroase firme apartinand comertului electronic “pur” au disparut in acea
criza, acestea au avut un rol deosebit: au identificat noi piete de nisa.
In prezent, 67 dintre companiile prezente in clasamentul “Fortune
1000” au venituri provenite din comert electronic mai mari de 10 milioane
de dolari. Cele mai mari 5 companii din domeniul comertului cu amanuntul
sunt Amazon, Staples, Depot, Dell si Hewlett Packard.

2. Avantajele comerțului electronic

Necesitatea comerţului electronic:

Comerţul electronic este elementul de bază al noii economii, iar Internetul

reprezintă principalul mediu prin care acesta îşi face simţită prezenţa.
În ceea ce priveşte avantajele utilizării comerţului electronic, acestea pot fi
analizate din trei puncte de vedere: al companiei, al consumatorului şi al
societăţii.
Avantajele companiei
- extinderea zonelor de activitate pentru pieţele naţionale şi
internaţionale - cu un capital minim, o companie poate rapid şi uşor să-şi
localizeze clienţii, furnizorii potriviţi şi cei mai buni parteneri de afaceri din
lume;
- creşterea vitezei de comunicare;
- îmbunătăţirea eficienţei (datele sunt în format electronic, reducând
astfel, de exemplu, erorile de tastare);
- reducerea inventarului şi a managementului stocurilor;
- reducerea timpului dintre cheltuirea capitalului şi primirea
produselor/serviciilor;
- reducerea unor costuri de creare, procesare, distribuţie, stocare,
regăsire a informaţiilor bazate pe hârtii (prin e-mail se reduc costuri privind
mesageria, iar Electronic Data Interchange determină reducerea stocurilor
şi costurilor legate de ciclul de cumpărare);

- întărirea relaţiilor cu furnizorii şi clienţii (site-ul Web conţine informaţii

actualizate, utile tuturor părţilor, iar Electronic Data Interchange implică o
strânsă legătură a partenerilor pentru stabilirea standardelor de
comunicare);

Avantajele cumpărătorului

- efectuarea rapidă de cumpăraturi sau alte tranzacţii la orice oră, în

orice zi;
- căutare rapidă de produse şi servicii, cu posibilităţi de comparare a
preţurilor şi calităţilor potrivite;
- transport rapid a produselor, mai ales al celor digitale;
- permite participarea clienţilor la licitaţii virtuale, la reuniuni electronice
din comunităţile virtuale, unde au loc schimb de idei, de experienţe;
- comoditate sporită;
- facilitează competiţia, având ca rezultat reduceri substanţiale.
Avantajele comerciantului în urma introducerii comerţului electronic
sunt:
- atragerea de noi clienţi prin intermediul unui nou canal de distribuţie;
- permite persoanelor angajate să lucreze de acasă, reducându-se
astfel traficul şi poluarea;
- permite ca unele mărfuri să fie vândute la preţuri mai mici, astfel încât
şi oamenii cu venituri mai mici să poată cumpăra mai mult, ridicându-le
standardul de viaţă;

- permite oamenilor din lumea a treia şi a celor din zonele rurale să

aibă acces la produse şi servicii, care altfel nu le-ar fi fost accesibile;

Avantaje generale ale comerţului electronic:

- Internet-ul, mediul prin care comerţul electronic se realizează, este

omniprezent, accesibil şi ieftin;

- accesul la resursele oferite de comerţul electronic se poate face

printr-o gamă largă de tehnologii (calculatoare, PDA-uri, telefoane mobile,
televiziune digitală, cabine telefonice);

- este redus timpul dedicat cumpărăturilor;

- pot fi adaptate schemele de plăţi bazate pe card, deja existente;

- nu există limitări geografice;

- stocurile pot fi minimizate sau chiar eliminate prin procese de

producţie „just-in-time”.

În ceea ce priveşte aspectele critice ale dezvoltării comerţului

electronic putem să menţionăm:

- securitatea;

- acceptarea noilor modalităţi de plată (bani electronici/digitali);

- infrastructura adecvată de telecomunicaţii - insuficienţa lărgimii de

bandă;

- costurile investiţiei;
- cadrul legal şi normativ: cadrul fiscal, drepturile asupra proprietăţii,
protecţia datelor consumatorului;

- aspecte lingvistice şi culturale;

- dificultatea de integrare a Internet-ului şi a software-ului de comerţ

electronic cu unele aplicaţii şi baze de date;

- imposibilitatea de a atinge obiectele sau de a „mirosi” online pentru

clienţi;

3.Dezvoltarea comerţului electronic

Dezvoltarea fără precedent din ultimele două decenii a tehnologiilor
informaţionale determinate de necesitatea stocării şi transmiterii rapide a
informaţiilor cu cele mai mici costuri, a revoluţionat comerţul global,
comerţul direct sau cu amănuntul, redefinind principiile clasice ale
marketingului.

Astăzi, termenul de comerţ electronic a devenit sinonim cu creşterea

profitului.

Întreprinderile moderne sunt caracterizate printr-o cerere din ce în ce mai

mare, prin existenţa unei competiţii la nivel mondial şi prin sporirea
permanentă a aşteptărilor clienţilor. Ca să poată răspunde acestor cerinţe,
întreprinderile de pe tot globul sunt în plin proces de transformare
organizaţională şi de adaptare a modului lor de funcţionare.

Comerţul electronic este o cale, la scară globală, prin care se facilitează

şi sprijină aceste schimbări.

Comerţul electronic a încetat să mai fie un vis futuristic. El are loc acum,
iar succesele sunt numeroase şi evidente. Comerţul electronic are loc
peste tot în lume, fiind în esenţă global atât ca şi concept cât şi ca
realizare, foarte rapid şi urmând îndeaproape dezvoltarea exponenţială a
Internet-ului şi World Wide Web-ului.

Impactul comerţului electronic asupra firmelor şi asupra societăţii va fi

deosebit atât ca întindere cât şi ca intensitate. În ceea ce priveşte impactul
asupra firmelor, comerţul electronic oferă ocazii unice de reorganizare a
afacerilor, redefinire a pieţelor sau crearea de noi pieţe.

Iniţiativele de comerţ electronic pot genera scăderi ale costurilor, creşteri

ale veniturilor şi eficienţă operaţională pentru comp niile care urmăresc să
dobândească un avantaj în mediul economic competitiv din zilele noastre.
Evoluţia comerţului electronic este strâns legată de creşterea numărului
utilizatori-lor Internet-ului şi accesibilităţii acestui mediu de comunicare
,tendinţe surprinse în cadrul a numeroase studii.

Corespunzător unui raport întocmit de Forrester Research Inc., se poate

estima ca vânzările produselor alimentare pe Internet din Europa le vor
depăşi pe cele din Statele Unite în următorii cinci ani.Se remarcă faptul că
vânzările on-line vor deveni câmpul de bătălie al comerţului cu produse
alimentare.

Studiul apreciază că în 2005 vânzările pe Internet în Europa au avut o

pondere de 5% din totalul achiziţiilor ,cu o valoare de 51,74 miliarde
dolari.Mişcările agresive pe piata comerţului on-line ale companiilor
britanice Tesco si Iceland Group au creat in anul 2000 o piata on-line in
valoare de 93,13 milioane de dolari,mai mult decât tot restul Europei
Occidentale la un loc.Unul dintre sectoarele care au înregistrat în Europa o
evoluţie importantă a vânzărilor on-line ,care se va mentine şi în viitor,îl
constituie cel alimentar .

TARA Mil.lire sterline

Suedia 2000

Portugalia 2200

Norvegia 14000

Luxemburg 4100

Irlanda 100
 Germania 14100

Finlanda 1900

Danemarca 2000

Austria 1500

Capitolul II – Comerţul electronic in România

1.Principalele produse comercializate din Romania

O privire obiectivă asupra comerţului electronic in România dezvăluie

starea incipientă în care se află acesta.Există puţine magazine virtuale in
adevăratul sens al cunvântului (site-uri unde se pot comanda
produse).Foarte multe site-uri care se pretind a fi de comerţ electronic nu
fac decât să descrie oferta companiei şi să ofere datele necesare
contactării ulterioare a societătii ,fără a da posibilitatea de a comanda
produsele şi a le plăţi on-line.

Principalele produse comercializate de magazinele virtuale

româneşti sunt echipamentele informatice ,hardware ,software
,echipamentele de uz casnic ,carţile şi muzica.Din păcate România se află
într-o poziţie net inferioară ,în acest domeniu,atât faţă de ţările vestice,cât
si faţă de celelalte ţări din estul Europei.

Cu toate acestea ,impactul comerţului electronic este în

creştere.Numărul calculatoarelor personale ,numărul abonaţilor la
Internet,telefonia mobilă,laţimea de bandă pe Internet,numărul utilizatorilor
cardurilor,cheltuielile IT ale întreprinderii sunt în creştere rapidă.Piaţa
românească are din ce in ce mai multe aplicaţii de afaceri electronice
,guvernare electronică,invaţare la distantă ,telemedicine,aspecte care
justifică afirmatia potrivit căreia comerţul electronic in Romania dispune de
certe perspective de dezvoltare.

O imagine cât mai complexă a comerţului electronic în România

necesită efectuarea unor precizări distincte cu privire la serviciile financiare
existente ,încrederea în calitatea produselor şi principalele probleme cu
care se confruntă această formă de comerţ.

Scopul utilizării Internet-ului Numărul persoanelor(in procente)

Servicii e-banking 5%

Cumpărări 6%

Documentare 9%

Curs actâţiuni 10%

Verificare agendă 10%

Ştiri sportive 13%

Comunicare cu autoritaţi 18%

Căutare job-uri 20%

 Citirea ştirilor 28%

Informare evenimente 40%

Folosire chat 40%

Utilizare e-mail 55%

Utilizarea internetului in Romania

Servicii e-banking
5% 6% 9%
Cumparari 55% 10%
Documentare 10%
13%
Curs actiuni
Verificare agenda 18%
Stiri sportive
Comunicare cu autoritati
Cautare job-uri
Citirea stirilor 40%
20%
Informare evenimente
Folosire chat 28%
40%
Utilizare e-mail
 Un magazin electronic este (simplificat vorbind) o pagina de
Internet care întruneşte minim următoarele condiţii:

1.Prezintă informaţii despre produse sau servicii, inclusiv preţul acestora.

2.Include un sistem prin care vizitatorii paginii pot selecta produsele dorite
si le pot adăuga într-un "coş electronic de cumpărături" (la fel cum într-
un supermarket vizitatorii pot lua produsele dorite de pe raft şi le pot
pune în coş).

3.Include un sistem de preluare şi transmitere a datelor personale ale

cumpărătorului, pentru a putea fi contactat de către vânzător.

4.Include un sistem de plată prin care vânzătorul îşi poate încasa banii de
la clientul "virtual”. Tranzacţiile on-line care folosesc plata cu carduri
sunt protejate criptografic, iar modalitatea concreta de criptare asigură
faptul că numai banca sau furnizorul de servicii pentru carduri de credit
va putea vedea numărul cărţii de credit, nu şi comerciantul.
Persoanele care obişnuiesc să cumpere prin Internet vor fi atrase
de un site dacă:
 paginile web şi imaginile se descarcă repede;

 site-ul web are o structura logică şi clară;

 oferă posibilităţi diversificate de navigare;
 sistemul de comenzi online este uşor de folosit şi sigur;
 oferă gratuităţi care să le stârnească interesul.

Ponderea comerțului electronic este printre cele mai mici din Europa,
arată datele Eurostat. Doar 2% din cifra de afaceri a companiilor, față de
12% cât este media UE.

In Romania cel mai dezvoltat sistem de plata este cel ramburs.

Produsele se trimit prin colet postal si plata se face in momentul ridicarii
coletului de la posta. Site-urile de licitatii cum ar fi www.okazii.ro,
www.olx.ro , sau marketplace-ul de pe platforma facebook au la baza
oferirea unui mediu in care sa fie posibila vanzarea si cumpararea la cel
mai bun pret de diverse articole. Pe langa comertul propriu-zis, site-urile
comerciale includ site-uri pentru furnizori, site-uri pentru marketing si pentru
tranzactii bancare.
 Într-un sondaj publicat în Raportul pentru Europa pe anul 2004 s-a
constatat că : în ţările est-europene (Bulgaria, România, Ungaria, Lituania)
cei care navighează pe site-uri ce oferă servicii de comerţ electronic o fac
pentru a se interesa de anumite produse şi prea puţin pentru achiziţionarea
de produse.

1.Potenţialul economic

România este a doua ţară ca mărime, număr de populaţie şi piaţă din

Europa Centrală şi de Est (ECE), după Polonia. Importantele resurse de
care dispune şi potenţialul său uman au permis dezvoltarea unor sectoare
importante ale economiei, între care şi cel privind tehnologia informaţiei.

În ultimii patru ani produsul intern brut (PIB) a înregistrat creşteri

semnificative (8,3% în anul 2004) şi se prevede ca, în următorii doi ani,
ritmul de creştere să fie în medie de 5% pe an. Rata de creştere
economică (PIB) a României în 2005 şi 2006 va fi superioară ratei medii de
creştere a ţărilor din Zona Euro şi Europa Centrală şi inferioară celei din
Ţările Baltice.

Analiza structurii economice a României, în funcţie de contribuţia

ramurilor la formarea valorii adaugată brută, indică o structură diferită a
ramurilor economice de bază ale României, faţă de cea din ţările membre
ale UE, în care ponderea predominantă o deţin sectoarele de servicii.

Cauzele dezvoltării insuficiente a ramurilor economice cu valoare mare

adăugată în România sunt multiple şi complexe, între acestea menţionăm:
politica economică dinainte de anii 1990; tergiversarea restructurării
economiei în ulimii 15 ani; lipsa unei politici coerente de stimulare a
dezvoltării, cu prioritate a sectoarelor de înaltă tehnologie; neacordarea
rolului şi locului ce se cuvine cercetării şi noilor sisteme ale tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiilor; fluctuaţiile cadrului legislativ etc.

Comerţul exterior este cea mai dinamică componentă a economiei

României, care prin mecanismul pieţei (cerere-ofertă) a indus unele
transformării structural în cadrul economiei.

Capitolul III – Implicaţii şi soluţii pentru accelerarea dezvoltării

comerţului electronic în România

România este membru al OMC şi parte la acordurile multilaterale şi

plurilaterale privind liberalizarea comerţului şi a investiţiilor. Angajamentele
internaţionale asumate de România în cadrul OMC şi activităţile
desfăşurate în cadrul organizaţiilor internaţionale sunt favorabile dezvoltării
societăţii digitale şi a comerţului electronic (CE).

Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană presupune, pe de

o parte, adoptarea în legislaţia naţională a politicului comunitar relevant
pentru implementarea societăţii informaţionale şi, pe de altă parte,
participarea României la programele adoptate de UE pentru construirea
societaţii informaţionale pentru toţi cetăţenii Europei, inclusiv a celor
specifice CE.

Cele mai importante programe lansate de UE cu relevanţă pentru

dezvoltarea CE, la care participă România, sunt:

Planul eEurope + Programul

eContent; Programul de Informatizare a Administraţiilor Publice şi de
Interconectare între Administraţiile Publice;

Programul guvernare online; Programul privind schimbul de date între

administraţii (IDA)

1. Soluţii şi propuneri

Începând cu anul 2000, forţele politice care s-au succedat la conducerea

României au conştientizat importanţa noilor tehnologii pentru dezvoltarea
României şi pentru creşterea competitivităţii internaţionale. În acest scop a
fost adoptat cadrul instituţional adecvat şi au fost elaborate diverse planuri
şi programe, dar nu au fost instituite politicile şi măsurile prioritare, stabilite
pe baze reale, care să asigure orientarea fermă a industriei către acest
domeniu.

Pentru remedierea sau diminuarea efectelor generate de

disfuncţionalităţile existente pe acestă line (prezentate în Capitolul 6) se
impune adoptarea neîntârziată a unor soluţii şi măsuri, instituţionale,
organizatorice şi tehnice, care ţin atât de competenţa factorilor de decizie
care dispun de pârgiile de stimulare şi facilitare, cât şi de cea a
organizaţiilor şi asociaţiilor specializate, în următoarele direcţii:

− Stabilirea unei strategii prioritare de dezvoltare a industriilor bazate pe

tehnologii înalte, care să beneficieze de stimulentele şi tratamentele
preferenţiale, prevăzute de lege, inclusiv pe linia creditelor bancare.

− Stabilirea unei strategii pentru conştientizarea şi educarea populaţiei şi a

mediilor de afaceri în domeniul adoptării şi utilizării noilor tehnologii, prin:
 • Lansarea unor programe de conştientizare a societăţilor comerciale pe
linia imperativităţii adoptării şi utilizării sistemelor de lucru digitale în
procesele interne şi externe, în scopul îmbunătăţirii managementului

• Educarea populaţiei pentru utilizarea cardurilor la plata cumpărăturilor şi a

facturilor pentru serviciile publice şi private.

• Lansarea unei campanii de educaţie digitală a populaţiei de la sate în

scopul antrenării, cu precădere a tineretului, în activităţi din domeniul
tehnologiei informaţie.

• crearea unor structuri organizatorice specializate în cadrul ministerelor

economice (industrie, agricultură, transporturi etc.)

2. Iniţiative şi programe de promovare a comerţului electronic

Începând cu 2001, România a lansat numeroase proiecte/programe pe

linia utilizării avantajelor noilor tehnologii având ca scop îmbunătăţirea
mediului de afaceri, a dialogului cu cetăţenii şi crearea unui efect de tipul
“bulgăre de zăpadă”, care să genereze, la rândul său efecte benefice în
toate sectoarele economice şi sociale.

Perspective şi posibile implicaţii

− România participă, are iniţiative şi contribuţii la toate acţiunile organizate

pe plan internaţional pe linia liberalizării comerţului, investiţiilor, promovării
tehnologiilor moderne şi edificării societăţii informaţionale.

− Programele şi planurile de acţiune adoptate de România sunt aliniate atât

la angajamentele internaţionale asumate în cadrul organizaţiilor
internaţionale cu atribuţii în domeniul comerţului, cât şi la programele şi
iniţiativele lansate de UE, aspect care se constituie ca un factor stimulativ
pentru dezvoltarea CE.
 − Programele iniţiate şi adoptate de România stabilesc cu claritate
obiectivele pe linia edificării societăţii digitale, dar nu sunt însoţite de
măsuri politice şi strategii pragmatice care să asigure punea acestora în
practică.

În mare parte acest lucru este cauzat de faptul că, până acum, România
nu a adoptat o strategie clară de stimulare şi orientare a dezvoltării
economiei, cu prioritate, către sectoarele de înaltă tehnologie (tehnologia
informaţiei şi comunicaţiilor, nanotehnologie, biotehnologii, electronică,
fabricarea de echipamente şi produse cu valoare ridicată etc.), după
modelul altor state, inclusiv al ţărilor UE.

Capitolul VI. CONCLUZII

Evenimentele care au avut loc în ultimii ani în lumea tehnologiei

informaţiei au avut un impact major asupra tuturor actorilor de pe această
piaţă si au influenţat economia mondială.

Această evoluţie are un impact major asupra economiilor, în ceea ce

priveste crearea de noi întreprinderi, diversificarea celor existente si, în
special, asupra potenţialului pieţei forţei de muncă si a gradului de ocupare
a acesteia în viitor.

Tranzacţiile on-line desfăsurate între firme au contribuit cu 22% la

volumul total al comerţului din Uniunea Europeană a anului 2006.

Dezvoltarea comerţului electronic în sectoare precum cel

alimentar, textil si al produselor de uz casnic, în anii ce urmează se va
tripla. Dacă, în ansamblu, la nivel european se va simţi o explozie a
comerţului electronic, ratele de crestere si perioada de timp în care această
evoluţie se va manifesta diferă foarte mult de la o ţară la alta.
Desi tendinţa comerţului electronic românesc este ascendentă, România
este într-o fază incipientă de dezvoltare a acestuia. Numărul magazinelor
virtuale creste vertiginos ca si numărul clienţilor care fac cumpărături
online.

Conform unui studiu privind comerţul electronic, în prezent, în

România, există aproximativ 900 de magazine online active, cele mai multe
oferind la vâzare produse din sfera tehnologiei si comunicaţiilor. Jocurile
pentru calculator, jucăriile, florile, ceasurile si biletele la diverse spectacole
se comercializează în 30% din magazinele online.

Cartea si informaţia se vând în doar 10% din totalul magazinelor si

acelasi

procent din totalul magazinelor se ocupă de vestimentaţie si modă. În

momentul de faţă, aproape 5% din totalul site-urilor care funcţionează în
România sunt destinate activităţilor de comerţ electronic.

Bibliografie

1. Ion Gh. Rosca, Bogdan Ghilic-Micu si Marian Stoica -

« INFORMATICA, SOCIETATEA INFORMATIONALA,
eSERVICIILE » -Editura Economica, Bucuresti 2006

2. Ion Gh. Rosca si colab. –« COMERTUL ELECTRONIC » -

Editura Economica, Bucuresti 2004

3. http://www.ecursuri.ro/cursuri/comertul-electronic-in-romania.php

4. http://www.afaceri.net/articole/Comert_electronic/Cuprins_comert
_electronic.htm

5. http://www.scribd.com/doc/2326181/Comertul-electronic