CI DE DEZVOLTARE A COMERULUI ELECTRONIC

2

Cuprins
Introducere ................................................................................................................................................... 3
Avantajele comerului electronic .............................................................................................................. 3
Tipuri de comer electronic....................................................................................................................... 4
Libertatea furnizrii serviciilor societii informaionale .............................................................................. 4
Legislatia nationala ................................................................................................................................... 5
Reglementari in Uniunea Europeana ........................................................................................................ 6
Comunicri comerciale nesolicitate SPAM ............................................................................................ 6
Arhitectura unui sistem de comert electronic .............................................................................................. 7
Etapele implementarii unui sistem de comert electronic ........................................................................ 8
Arhitectura unui sistem electronic de plati (SEP) ......................................................................................... 8
Dispozitive folosite intr-un sistem electronic de plati .............................................................................. 9
Tipuri de tranzactii intr-un sistem electronic de plati ............................................................................. 10
Modalitati de plata .................................................................................................................................. 10
Contractul ncheiat prin mijloace electronice ......................................................................................... 11
ncheierea contractului prin mijloace electronice .................................................................................. 13
Securitate .................................................................................................................................................... 14
Auditare ...................................................................................................................................................... 14
E-commerce Dezvoltare Website: Deschiderea de noi ci de a conduce afaceri online ........................ 15
Bibliografie .................................................................................................................................................. 16


3

Introducere
Comerul electronic este procesul de cumprare, vnzare sau schimb de produse,
servicii sau informaii prin intermediul reelelor de calculatoare.
Comerul electronic business-to-business i business-to-consumers a cunoscut i
cunoate o dezvoltare fr precedent i totodat continu.
Comerul electronic este un sistem care include nu numai acele tranzacii care se
concentreaz pe cumprarea i vnzarea de bunuri i servicii, dar i cele care: suport
generarea de venit, cum ar fi:
crearea cererii pentru acele bunuri i servicii sau facilitarea comunicrii ntre partenerii
de afaceri i toate interaciunile care deriv din acest proces.

Avantajele comerului electronic
1

Din poziia consumatorului, avantajele sunt legate de:
timp: consumatorul poate vizita mai multe magazine virtuale ntr-un timp foarte scurt
(mult mai scurt dect timpul pe care l implic prezena fizic a unei persoane ntr-un
magazin real);
libertatea de a alege: datorit numrului mare de magazine pe care consumatorul le
poate vizita, acesta va avea posibilitatea de a alege un produs n funcie de un numr
mult mai mare de opiuni (pre, data livrrii, culoare, etc.).
Din punctul de vedere al operatorilor economici ce utilizeaz comerul electronic, se disting
urmtoarele avantaje:
creterea semnificativ a vitezei de comunicare, n special pentru comunicaiile
internaionale: mai multe companii pot stabili o platform de colaborare, prin
intermediul creia s poat s conceap i s dezvolte diverse produse mpreun;
ntrirea relaiilor cu furnizorii i clienii: printr-un site web, clienii companiei vor fi pui
la curent cu ultimele produse aprute, li se va oferi suport tehnic pentru produsele
cumprate, putnd chiar s ofere sugestii pentru eventuale mbuntiri ale produselor,
serviciilor etc.; pe unele site-uri consumatorii pot construi produsul pe care vor sa l
cumpere (culori, materiale, nscrisuri etc.);
existena unei ci rapide i comode de furnizare a informaiilor despre companie: prin
intermediul unor site-uri web, a intraneturilor i a extraneturilor;
canale alternative de vnzare: desfurarea afacerilor prin intermediul unui astfel de
site.

1
http://www.eccromania.ro/articole/informatii/teme/achizitiile-online/comert-electronic
4

Datorit faptului c ncheierea contractului prin intermediul mijoacelor electronice nu
necesita prezena simultan a celor dou pri operatorul economic i consumatorul
contractul ncheiat prin mijloace electronice este privit ca un contract la distan.
n raport cu OG nr. 130/2000 privind protecia consumatorilor la ncheierea i executarea
contractelor la distan, cu modificrile i completrile ulterioare, Legea nr. 365/2002 privind
comerul electronic, cu modificrile i completrile ulterioare, apare ca fiind o reglementare
special, ale crei dispoziii se completeaz cu cele cuprinse n ordonana amintit.
Tipuri de comer electronic
2

Business-to-business (B2B) model de comer electronic n care toi participanii sunt
companii sau alte organizaii;
Business-to-consumer (B2C) model de comer electronic n care companiile vnd la
cumprtori individuali persoane fizice;
Consumer-to-business(C2B) persoane fizice (consumatori) care utilizeaz Internetul
pentru a-i vinde produsele sau serviciile firmelor i/sau caut vnztori s liciteze
pentru produsele sau serviciile de care au nevoie;
Consumer-to-consumer (C2C) consumatori care vnd direct la ali consumatori;
Comer mobil (m-commerce) tranzacii i activiti de comer electronic conduse prin
mediu electromagnetic;
E-government: Government-to-business (G2B) model de comer electronic n care o
instituie guvernamental cumpr sau vinde bunuri, servicii sau informaii de la
persoanele juridice;
Government-to-consumer (G2C) acoper relaii guvern-ceteni la nivel de informare
i prestare servicii publice ( ex. pltirea taxelor online)

Libertatea furnizrii serviciilor societii informaionale
3

Art. 4 din Legea 365/2002 privind comerul electronic, cu modificrile i completrile
ulterioare, reglementeaz libertatea furnizrii serviciilor societii informaionale, furnizarea
unor astfel de servicii nefiind supus niciunei autorizri prealabile, aceasta desfurndu-se n
concordan cu principiile concurenei libere i loiale, cu respectarea dispoziiilor legale n
vigoare.
Furnizarea de servicii ale societii informaionale de ctre furnizorii de servicii stabilii
n alte state se face n condiiile acordurilor bilaterale ncheiate cu statele respective, la care
Romnia este parte.

2
http://www.eccromania.ro/articole/informatii/teme/achizitiile-online/comert-electronic
3
http://www.eccromania.ro/articole/informatii/teme/achizitiile-online/comert-electronic
5

Legislatia nationala
4


In Romania, au fost elaborate o serie de acte normative, dintre care mentionam:
a) Legea semnaturii electronice 455/2001 - stabileste regimul juridic al inscrisurilor in format
electronic si conditiile furnizarii de servicii de certificare a semnaturilor electronice;
b) Legea comertului electronic 365/2002 - ofera un cadru juridic strict privind furnizarea de
servicii de catre societatile informationale, conditiile care trebuiesc indeplinite pentru
efectuarea comunicarilor comerciale, incheierea contractelor prin mijloace electronice,
raspunderea furnizorilor de servicii care actioneaza in calitate de intermediar, si nu in ultimul
rand, obligatia de informare a autoritatilor sau organelor cu atributii de supraveghere si control,
astfel incat piata romaneasca in domeniu sa se dezvolte armonios, fiind un adevarat vector
pentru intreaga economie;
c) Hotararea Guvernului nr. 1308 din 11/20/2002 - privind
aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii 365/2002 privind comertul electronic
(Clarificari asupra aspectelor legate de comunicarile comerciale nesolicitate; Caracterul
informatiilor si activitatilor in domeniul serviciilor societatii informationale);
d) Legea nr. 51/2003 - pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 130/2000 privind regimul
juridic al contractelor la distanta;
e) Legea nr. 677/2001 - pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal si libera circulatie a acestor date;
f) Norme tehnice si metodologice din 13 decembrie 2001 pentru aplicarea Legii nr. 455/2001
privind semnatura electronica;
g) Legea nr. 250/2003 - pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 193/2002
privind introducerea sistemelor moderne de plata;
h) Regulament nr. 4/2002 al BNR privind tranzactiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii la aceste tranzactii;
i) Legea nr. 506/2004 - privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii
private in sectorul comunicatiilor electronice;
j) Legea nr. 451/2004 privind marca temporala.
In consecinta, se poate afirma ca in domeniul comertului electronic Romania a reusit,
sa si armonizeze legislatia cu cea comunitara.

4
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/DEZVOLTAREA-UNUI-SISTEM-DE-COM86.php
6

Reglementari in Uniunea Europeana
Lipsa unui cadru normativ specific pentru protectia consumatorilor, bazat pe standarde
inalte de siguranta si pe definirea raspunderii furnizorilor, de altfel cel mai important aspect
fiind nesiguranta remediilor la dispozitie in caz de litigiu, nu permite consumatorilor si
societatilor din domeniu deplina exploatare a puterii comerciale a retelei. In acest sens, au fost
eliberate o serie de directive, dintre care mentionam:
1) Directiva 1997/7 - privind protectia consumatorilor in contractele la distanta. (Normele
sale sunt foarte importante pentru segmentul B2C.)
2) Directiva 1999/93/EC - a Parlamentului si Consiliului Uniunii Europene din 13 decembrie
1999 privind cadrul legal de utilizare a semnaturii electronice.
3) Directiva 2000/31/EC - a Parlamentului si Consiliului Uniunii Europene din 8 iunie 2000
privind anumite aspecte legale ale serviciilor in societatea informationala, in particular ale
comertului electronic (indicata in mod curent ca directiva privind comertul electronic).

Comunicri comerciale nesolicitate SPAM
Efectuarea de comunicri comerciale prin pota electronic este interzis, cu excepia
cazului n care destinatarul i-a exprimat n prealabil consimmntul expres pentru a primi
asemenea comunicri.
Comunicrile comerciale care constituie un serviciu al societii informaionale sau o
parte a acestuia, n msura n care sunt permise, trebuie s respecte cel puin urmtoarele
condiii:
s fie clar identificabile ca atare;
persoana fizic sau juridic n numele creia sunt facute s fie clar identificat;
ofertele promoionale, precum reducerile, premiile i cadourile, s fie clar identificabile,
iar condiiile care trebuie ndeplinite pentru obinerea lor s fie uor accesibile i clar
prezentate;
competiiile i jocurile promoionale s fie clar identificabile ca atare, iar condiiile de
participare s fie uor accesibile i clar prezentate;
orice alte condiii impuse prin dispoziiile legale n vigoare.
Consimmntul consumatorului poate fi obinut n orice form i poate fi probat cu
orice mijloc de prob. Sarcina probei revine furnizorului de servicii.
Consimmntul comunicat printr-un mesaj transmis prin pota electronic este valabil
exprimat dac sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii:
este expediat din cutia potal n care destinatarul dorete s primeasc comunicrile
comerciale;
7

subiectul mesajului este format din concatenarea textului "ACCEPT COMUNICRI
COMERCIALE DIN PARTEA", scris cu majuscule, i numele sau denumirea persoanei n
numele creia se vor transmite comunicrile comerciale.
Subiectul mesajelor transmise prin pota electronic, care constituie comunicri
comerciale, trebuie s nceap cu cuvntul "PUBLICITATE" scris cu majuscule.
Comunicrile comerciale trebuie s cuprind cel puin urmtoarele informaii
referitoare la persoana n numele creia sunt fcute:
numele sau denumirea complet;
codul numeric personal sau codul unic de nregistrare, dup caz;
domiciliul sau sediul;
numerele de telefon i fax;
adresa de pot electronic.
Destinatarul comunicrilor comerciale are dreptul de a-i revoca consimmntul de a
primi asemenea comunicri prin simpla notificare a furnizorului.
Furnizorul are obligaia de a implementa o procedur gratuit, accesibil inclusiv prin
mijloace electronice, prin care destinatarul s poat s i revoce consimmntul.
Revocarea consimmntului prin mijloace electronice trebuie s-i produc efectele n
cel mult 48 de ore de la iniierea procedurii.
Furnizorul trebuie s fac public procedura pe pagina proprie de Internet i n cadrul
mesajelor care conin comunicri comerciale.
Arhitectura unui sistem de comert electronic
5

Pentru a construi un sistem de e-commerce, din punct de vedere arhitectural este nevoie de
colaborarea a patru componente (subsisteme electronice/informatice) corespunzatoare
urmatoarelor roluri:
Client: un echipament clasic, un PC, conectat direct (via un ISP) sau indirect (o retea a
unei corporatii) la Internet. Cumparatorul foloseste acest echipament pentru a naviga si
a face cumparaturi.
Comerciant: sistem informatic (hard & soft), situat de regula la sediul comerciantului,
care gazduieste si actualizeaza catalogul electronic de produse disponibile a fi
comandate on-line pe Internet.
Sistemul tranzactional: sistemul informatic (hard & soft) responsabil cu procesarea
comenzilor, initierea platilor, evidenta inregistrarilor si a altor aspecte de business
implicate in procesul de tranzactionare.

5
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/DEZVOLTAREA-UNUI-SISTEM-DE-COM86.php
8

Dispecer plati (Payment Gateway): sistem informatic responsabil cu rutarea
instructiunilor de plata in interiorul retelelor financiar-bancare, cu verificarea cartilor de
credit si autorizarea platilor; acest sistem joaca rolul unei porti care face legatura dintre
reteaua globala Internet si subreteaua financiar-bancara (supusa unor cerinte de
securitate sporite), poarta prin care accesul este controlat de un "portar" (gatekeeper);
pe baza informatiilor specifice cartii de credit (tip_card, nr_card) din instructiunile de
plata "portarul" redirectioneaza informatia catre un centru de carduri (CC - un server
certificat in acest scop si agreat de banca emitenta); in acest loc este identificata banca
emitenta a cardului, iar instructiunile de plata sunt trimise mai departe catre serverul
acestei banci conectat in reteaua interbancara; odata informatiile ajunse in reteaua
bancii cu care lucreaza cumparatorul, sunt efectuate (automat) o serie de verificari
privind autenticitatea si soldul disponibil in contul cardului implicat in tranzactie; in
functie de rezultatul acestor verificari, banca decide fie efectuarea platii (transfer bancar
- catre contul comerciantului care poate fi deschis la orice alta banca), fie refuza sa faca
aceasta plata; in ambele cazuri, rezultatul deciziei (confirmare plata sau refuz) este
trimis in timp real, parcurgand acest lant de servere in sens invers, catre client; cu alte
cuvinte, in cateva secunde cumparatorul afla daca banca sa a operat plata sau nu.
Etapele implementarii unui sistem de comert electronic
Realizarea unui sistem de comert electronic, indiferent de modelul pe care il
implementeaza (business-to-consumer B2C sau business-to-business B2B) implica mai multe
etape:
Etapa I: Dezvoltarea site-ului si promovarea produselor
Etapa a II-a: Managementul bazelor de date
Etapa a III-a: Plata si procesarea tranzactiilor
Etapa a IV-a: Managementul produselor si al comenzilor
Etapa a V-a: Centru specializat de servicii
Arhitectura unui sistem electronic de plati (SEP)
Un sistem electronic de plati se refera la totalitatea obiectelor care conlucreaza pentru
asigurarea platii tranzactiilor ce se efectueaza. Sunt implicate, in general, trei entitati care
interactioneaza: o banca B, un cumparator C si un vanzator V. Sistemul electronic de plati
contine si o multime de protocoale care permit cumparatorului C sa faca plati catre vanzatorul
V.
Un sistem electronic de plati este format din doua nivele:
nivelul utilizator, care constituie nivelul ierarhic superior, si
nivelul sistem, care constituie nivelul ierarhic inferior.
In continuare, vor fi descrise foarte pe scurt cele doua nivele:
9

nivelul utilizator: consta din multimea utilizatorilor si a tranzactiilor care au loc intre
acestia. Utilizatorii sunt grupati dupa diverse roluri, dupa modul in care interactioneaza
in relatiile de afaceri dintre ei: cumparatorul, vanzatorul, emitentul de bani electronici
(banca), etc.;
nivelul sistem: consta din multimea entitatilor fizice si a relatiilor care se stabilesc intre
ele. Entitatile pot juca unul dintre urmatoarele roluri: purtator de bani electronici sau
registru de casa.

Dispozitive folosite intr-un sistem electronic de plati
Exista mai multe tipuri principale de dispozitive folosite:
portofelul electronic: este folosit de catre cumparator pentru a stoca banii electronici.
Exista urmatoarele configuratii fundamentale:

calculator "de mana" (hand-held computer): reprezinta un calculator de dimensiuni
reduse aflat in posesia clientului. Bancile sunt nelinistite de controlul total al
utilizatorului asupra resurselor dispozitivului de plata. Conectarea la punctele de
acces ale SEP se face de obicei printr-o legatura seriala in infrarosu;
cartela inteligenta (smartcard): consta dintr-un cip incorporat intr-o cartela de
plastic. Spre deosebire de o cartela de credit obisnuita, un smartcard dispune de un
microprocesor. Comunicatia cu punctul de acces se face prin contact direct cu
cititorul de cartela. Utilizatorul nu are acces la resursele hard si soft, fapt care
avantajeaza bancile. Este imposibila "deschiderea" smartcard-ului si efectuarea unui
"reverse-engineering" (adica o metoda de a afla modul in care a fost construita
cartela prin dezasamblarea sa si parcurgerea in sens invers a pasilor care se
presupune ca s-au urmat la creare);
portofel electronic cu observator: structura formata din doua calculatoare:
calculatorul clientului, prin care acesta comunica cu punctul de acces al SEP, si un
calculator al bancii, incorporat in cel al clientului, care previne dubla cheltuire a
banilor electronici;
punctul de vanzare (POS): este folosit de catre vanzator pentru a stoca banii
electronici temporar. Din punct de vedere tehnic, are interfete atat seriala, prin
infrarosu sau wireless (local sau prin GSM/GPRS sau CDMA) cat si un cititor de
smartcard/card magnetic;
distribuitorul de bani electronici: dispozitivul prin care se incarca bani electronici in
portofelul electronic al cumparatorilor. Moduri de implementare:
distribuitor cont-bani electronici: solutie care permite incrementarea valorii din
portofel pe baza retragerii unei sume de bani reali din contul deschis de cumparator;
10

distribuitor carte de credit-bani electronici: permite incrementarea valorii din
portofel pe baza creditarii cumparatorului de catre o casa de credit;
distribuitor numerar-bani electronici: permite incrementarea valorii portofelului prin
colectarea de la cumparator a unei sume cash.

Tipuri de tranzactii intr-un sistem electronic de plati
6

Tranzactiile reprezinta schimburile de mesaje, sub forma unor protocoale, care se
desfasoara intre entitatile care joaca diverse roluri intr-un sistem electronic de plati.
Exemple de tranzactii:
tranzactia de identificare a utilizatorilor: O entitate verificator V verifica daca alta
entitate aprobator P este cea care pretinde ca este. Pentru aceasta, V creeaza in mod
aleator un mesaj de provocare, pe care il cripteaza cu cheia publica a lui P si il trimite lui
P. Acesta, folosind cheia sa secreta, decripteaza mesajul, si il trimite inapoi, in clar, lui V.
V stie cheia publica a lui P ca urmare a tranzactiei;
tranzactia de obtinere a unui certificat: toate cheile publice folosite intr-un SEP sunt
certificate de catre unul sau mai multe centre de certificare. Astfel: informatii specifice
utilizatorului (credite) + cheie publica a utilizatorului + cheie secreta a centrului duc la
obtinerea unui certificat. In general, certificatele au o perioada de valabilitate redusa;
tranzactia de control al accesului: furnizeaza protectie impotriva folosirii neautorizate a
unor entitati la nivelul sistem; poate folosi si in operatii de monitorizare (de exemplu,
cand un utilizator doreste sa afle suma pe care o detine in cont);
tranzactia de incarcare: se desfasoara intre banca si distribuitor, dupa o autentificare
mutuala prealabila;
tranzactia de retragere: se desfasoara intre distribuitor si cumparator, tot dupa
autentificarea mutuala prealabila;
tranzactia de plata: se desfasoara intre vanzator si cumparator; poate fi off-line sau on-
line. La cele on-line, este implicata si banca;
tranzactia de anulare: se refera la ultima tranzactie de plata intre cumparator si
vanzator;
tranzactia de depunere: implica vanzatorul si colectorul;
tranzactia de clearing: se desfasoara intre colector si banca sau intre doua banci.
Modalitati de plata
7

Sistemele electronice de plati trebuie sa atinga nivele ridicate de securitate, viteza,
caracter privat si confidential, descentralizare si internationalizare si sa fie unanim acceptate de
comercianti si oameni de afaceri. O trasatura comuna a majoritatii acestor solutii o constituie

6
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/DEZVOLTAREA-UNUI-SISTEM-DE-COM86.php
7
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/DEZVOLTAREA-UNUI-SISTEM-DE-COM86.php
11

utilizarea tehnicilor criptografice care asigura confidentialitatea, autenticitatea si integritatea
mesajelor transferate intre entitatile implicate.
In aplicatie s-a folosit plata prin procesatorul extern de tranzactii online PayPal.
Contractul ncheiat prin mijloace electronice
8

Contractele ncheiate prin mijloace electronice produc toate efectele pe care legea le
recunoate contractelor, atunci cnd sunt ntrunite condiiile cerute de lege pentru validitatea
acestora.
Pentru validitatea acestora nu este necesar consimmntul prealabil al prilor pentru
utilizarea mijloacelor electronice.
Obligaia de informare
Obligaia de informare poate fi privit din dou perspective, respectiv:
cea aparinnd furnizorilor de servicii care trebuie ndeplinit fa de destinatari;
cea aparinnd furnizorilor de servicii i care trebuie ndeplinit fa de consumatori.
Furnizorul de servicii este definit de lege ca fiind orice persoan fizic sau juridic ce
pune la dispoziia unui numr determinat sau nedeterminat de persoane un serviciu al societii
informaionale.
Destinatarul este definit ca orice persoan fizic sau juridic ce utilizeaz, n scopuri
comerciale, profesionale sau de alt natur, un serviciu al societii informaionale, n special n
scopul cutrii de informaii sau al furnizrii accesului la acestea.
Consumatorul este definit ca fiind orice persoan fizic ce acioneaz n alte scopuri
dect cele ale activitii sale comerciale sau profesionale.
n prima situaie furnizorul de servicii are obligaia de a pune la dispoziia destinatarilor,
nainte ca destinatarul s trimit oferta de a contracta sau acceptarea ofertei ferme de a
contracta fcute cu furnizorul de servicii, cel puin urmatoarele informaii care trebuie s fi
exprimate n mod clar, neechivoc i ntr-un limbaj accesibil:
etapele tehnice care trebuie urmate pentru a ncheia contractul;
dac contractul, odat ncheiat, este stocat sau nu de ctre furnizorul de servicii i dac
este accesibil sau nu;
mijloacele tehnice pe care furnizorul de servicii le pune la dispoziia destinatarului
pentru identificarea i corectarea erorilor survenite cu ocazia introducerii datelor;
limba n care se poate ncheia contractul;
codurile de conduit relevante la care furnizorul de servicii subscrie, precum i
informaii despre modul n care aceste coduri pot fi consultate prin mijloace electronice;

8
http://www.eccromania.ro/articole/informatii/teme/achizitiile-online/comert-electronic
12

orice alte condiii impuse prin dispoziiile legale.
Furnizorul de servicii are obligaia s ofere destinatarului posibilitatea de a utiliza un
procedeu tehnic adecvat, eficace i accesibil, care s permit identificarea i corectarea erorilor
survenite cu ocazia introducerii datelor, anterior trimiterii ofertei sau acceptrii acesteia.
Clauzele i condiiile generale ale contractului propus trebuie puse la dispoziia
destinatarului ntr-un mod care s i permit acestuia s le stocheze i s le reproduc. Aceast
obligaie de informare nu este valabil n cazul contractelor ncheiate exclusiv prin pota
electronic sau prin alte mijloace de comunicare individual echivalente.
n cea de-a doua situaie, consumatorul, potrivit OG nr. 130/2000 privind regimul juridic al
contractelor la distan, republicat, trebuie informat asupra numelui sau denumirii
ofertantului, domiciliului sau sediului acestuia, numerelor de telefon, fax, adresei de pot
electronic i asupra oricror alte date necesare contactrii ofertantului n mod direct i efectiv,
precum i asupra mijloacelor de identificare a acestuia, respectiv numrul de nmatriculare n
registrul comerului i codul unic de nregistrare.
De asemenea, ofertantul trebuie s ofere consumatorilor, n interiorul paginii sale de web,
informaii legate de tarifele produselor i serviciilor pe care le comercializeaz, includerea sau
nu n pre a cheltuielilor de livrare, precum i valoarea acestora.
Tarifele trebuie indicate cu respectarea normelor privind comercializarea produselor i
serviciilor pe pia, cu precizarea scutirii, includerii sau neincluderii taxei pe valoare adugat
(TVA), precum i cuantumul acesteia.
Obligaia de informare se extinde i asupra modului de ncheiere a contractului, precum i
asupra aspectelor legate de procedura ce trebuie urmat n acest sens.
Astfel, ofertantul trebuie s informeze consumatorul despre modalitatea n care poate
alege un anumit produs sau serviciu din magazinul su virtual sau din catalogul de prezentare,
despre paii pe care trebuie s i parcurg pentru a comanda un anumit produs, despre
modalitatea de efectuare a plii i a livrrii produsului ales i comandat, precum i despre
dreptul de denunare unilateral a contractului.
Detalii cu privire la obligaia de informare a consumatorilor, executarea contractului i
revocarea contractului se regsescc n cadrul temei Achiziiile online.
Informaiile trebuie s fie materializate n crearea unor mijloace tehnice (link-uri) necesare
parcurgerii etapelor ncheierii unui contract prin intermediul comerului electronic.
Spre exemplu, modalitile de alegere a unui produs pot consta n selectarea unei categorii
de produse din meniul aflat n interiorul paginii de Internet a operatorului economic sau prin
accesarea unui index alfabetic al produselor sau prin accesarea link-ului, care indic criteriile de
cutare a produselor dup marca dorit de consumator.
13

Sistemul de comand are la baz coul de produse, cu posibiliti de introducere a unui
numr nelimitat de produse, de modificare a cantitilor i de calculare automat a preurilor.
Ofertantul trebuie s pun la dispoziia consumatorilor mijloacele tehnice necesare
vizualizrii coninutului coului i costului, renunrii la anumite produse sau continurii
cumprturilor, prin existena unor link-uri cu aceste specificaii de vizualizare, renunare sau
continuare.
ncheierea contractului prin mijloace electronice
9

Pentru a trimite comanda consumatorul trebuie s completeze cu atenie un formular
electronic referitor la numele, prenumele, adresa, telefonul, adresa de pot electronic i
parola cu care se nregistreaz.
Aceast parol poate ajuta consumatorul s urmreasc comenzile pe care le face,
scutind astfel timpul necesar introducerii datelor personale atunci cnd dorete s fac o nou
comand.
Aceste date furnizate de consumator i sunt necesare ofertantului pentru confirmarea i
livrarea produselor comandate n condiii optime, fr a fi nclcate dispoziiile legale
referitoare la protecia datelor cu caracter personal reglementate de Legea nr. 677/2001
privind protecia datelor cu caracter personal i libera circulaie a acestora, cu modificrile i
completrile ulterioare.
Dac prile nu au convenit altfel, contractul se consider ncheiat n momentul n care
acceptarea ofertei de a contracta a ajuns la cunotina ofertantului.
Contractul care, prin natura sa ori la cererea beneficiarului, impune o executare
imediat a prestaiei caracteristice se consider ncheiat n momentul n care debitorul acesteia
a nceput executarea, n afar de cazul n care ofertantul a cerut ca n prealabil s i se comunice
acceptarea.
n cazul n care destinatarul trimite prin mijloace electronice oferta de a contracta sau
acceptarea ofertei ferme de a contracta fcute de furnizorul de servicii, furnizorul de servicii are
obligaia de a confirma primirea ofertei sau, dup caz, a acceptrii acesteia, n unul din
urmtoarele moduri:
trimiterea unei dovezi de primire prin pota electronic sau printr-un alt mijloc de
comunicare individual echivalent, la adresa indicat de ctre destinatar, fr ntrziere;
confirmarea primirii ofertei sau a acceptrii ofertei, printr-un mijloc echivalent celui
utilizat pentru trimiterea ofertei sau a acceptrii ofertei, de ndat ce oferta sau
acceptarea a fost primit de furnizorul de servicii, cu condiia ca aceast confirmare s
poat fi stocat i reprodus de ctre destinatar.

9
http://www.eccromania.ro/articole/informatii/teme/achizitiile-online/comert-electronic
14

Aceste moduri nu se aplic n privina contractelor ncheiate exclusiv prin pota electronic
sau prin alte mijloace de comunicare individual echivalente.
Oferta sau acceptarea ofertei, precum i confirmarea primirii ofertei sau a acceptrii ofertei,
efectuate n unul dintre modurile indicate mai sus, se consider primite atunci cnd prile
crora le sunt adresate pot s le acceseze.
Securitate
10

Este un subiect foarte delicat, dar mai ales important. Odata ce informatiile transmise in
site, parasesc calculatorul personal si isi incep calatoria pe Internet, ele apartin domeniului
public. Un hacker priceput ar putea sa le intercepteze si sa le foloseasca asa cum crede de
cuviinta.
Consumatorul e foarte interesat de garantiile de securitate pe care le ofera site-ul. Cum
vor fi transmise prin Internet informatiile asupra platii (mai ales ca este vorba de datele cartii
sale de credit)? Exista riscul ca acestea sa fie interceptate? Unde sunt stocate aceste informatii?
Ar putea fi la indemana hackerilor?
Solutia utilizata pe scara larga la aceasta ora este SSL (Secure Socket Layer) - server
securizat de date - in combinatie cu Certificatul Digital (Digital Certificate). Certificatul Digital
este cel care recunoaste standardul si confirma ca serverul pe care se afla web site-ul utilizeaza
intr-adevar criptarea SSL atunci cand primeste si transmite datele. In momentul in care sunt
accesate pagini in care se cer informatii de plata de la consumator, acestea trebuie sa se afle pe
un astfel de server securizat. Paginile de acest fel au in URL 'https:' (Hyper Text Transfer
Protocol Secure). Fara SSL si un Certificat Digital, nici un consumator avizat nu-si va transmite
datele cartii de credit prin Internet.
Cum se obtine SSL si Certificatul Digital? In mod normal n-ar trebui sa fie o problema,
pentru ca atunci cand ati cumparat un pachet de comert electronic de la un furnizor
international de web hosting, ele sunt incluse in pachet. Nu este valabil si in cazul furnizorilor
romani. Ar fi bine totusi sa ne asiguram ca softul necesar provine de la companiile VeriSign sau
Thawte, care sunt recunoscute ca autoritati in domeniu, si ca, putem astfel afisa logo-ul unuia
dintre ei pe paginile securizate. Detalii se gasesc pe site-urile Verisign.com si Thawte.com.
Auditare
11

Auditul unui site web consta in verificarea unor cerinte pe care "prezenta online" a
respectivei companii trebuie sa le iindeplineasca. Auditarea verifica functionalitatea unui site
web, chiar si la standarde foarte stricte, dar nu reprezinta singura analiza derulata in cadrul
unui "site-audit". Un site web devine pentru compania care il detine o prezenta mai mult sau
mai putin activa pe Internet. Trebuie auditata aceasta prezenta pe net.

10
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/DEZVOLTAREA-UNUI-SISTEM-DE-COM86.php
11
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/DEZVOLTAREA-UNUI-SISTEM-DE-COM86.php
15

Auditul functionalitatii unui site web este o operatie extrem de laborioasa ce implica
numeroase teste si verificari tehnice. Un alt aspect, chiar mai important decat functionalitatea
unui site, este continutul. Chiar daca aveti un site cu o functionalitate perfecta si cu un continut
extraordinar, trebuie sa stiti sa ajungeti la publicul tinta, sa va remarcati in universul site-urilor
romanesti sau internationale. Firmele de auditare verifica si cuantifica prezenta online a
companiei dumneavoastra in raport cu concurenta existenta.
Firmele de auditare isi propun sa ofere sprijin proiectelor online in atingerea scopului lor
declarat, sa realizeze acest lucru analizand proiectul din mai multe puncte de vedere: al design-
ului, al continutului si al tehnologiilor folosite. Analiza unui site/proiect existent are ca rezultat
un raport complex si indicarea cailor prin care echipa de dezvoltare si de conducere poate
atinge echivalentul unui site "special croit" in obtinerea scopului declarat.
Fara auditarea site-ului riscati : brand-ul (imaginea companiei), credibilitatea,
profitabilitatea, rata de conversie a vizitatorilor in clienti, rata de revenire a clientilor pe site,
nivelul mediu al achizitiilor facute pe site, nivelul de penetrare a pietei.
E-commerce Dezvoltare Website: Deschiderea de noi ci de a conduce afaceri
online
Exist milioane de site-uri care sunt staionate n World Wide Web. Si multe dintre aceste
site-uri nu sunt acolo doar pentru a furniza informaii pentru utilizatori. Un unghi de afaceri a
fost adugat la aceste site-uri ca mai multe i mai multe organizaii se desfoar acum mediul
de afaceri, folosind Internetul. Big organizaiilor de afaceri au gsit, de asemenea, noi ci de
mbuntire de profit prin intermediul platformei online. Aceasta este, de asemenea, a condus
la o cretere a cererii de afaceri orientate spre dezvoltare site-uri web. Diferite de la site-urile
existente este o rasa cu totul nou de site-uri cunoscute sub numele de site-uri de comert
electronic. Aceste site-uri sunt online complet de afaceri orientate spre i, ca atare, succesul lor
depinde numai de clieni on-line. Totul, de la cumprare i de vnzare a tranzaciei se face bani
online. Ca atare, succesul afacerii sale este de pn la o msur depinde de design a site-ului.
Acesta este motivul pentru prim importan ar trebui acordat de design site-ul de comert
electronic web.
Dei dezvoltarea site-ul de comert electronic si proiectarea este mult mai similar n curs de
dezvoltare i de proiectare site-urile convenionale, exist anumite aspecte pe care nu le putem
ignora n timp ce proiectarea unui site de comert electronic. Mai nti de toate, trebuie s tii
c muli dintre utilizatorii dvs. (a se citi clienii) nu poate fi pricepe la cumprturi online. De
asemenea, este posibil ca pot exista mai multe cumprtori pentru prima dat. Prin urmare,
designul site-ul dvs. ar trebui s fie uor de ct mai mult posibil. Aceasta nseamn c site-ul de
navigare uoar i de scurt i funcionalitate maxim. Trebuie s ncercai s aib toate
funciile importante pe pagina de pornire, astfel nct utilizatorii nu trebuie s treac prin mai
multe clicuri pentru a obine o sarcin de fcut. Vorbind n ceea ce privete, cu un co de
cumprturi user-friendly v poate loc i la o poziie avantajoas. Din nou, site-ul dvs. ar trebui
16

s sprijine, de asemenea, opiuni de plat maxim. Acesta ar trebui s accepte i s fie capabil
s procesm plile prin opiuni, cum ar fi cardurile de credit, carduri de credit, i Pay Pal. Avei
nevoie, de asemenea, dreptul de soluie software de comert electronic pentru a sprijini toate
aceste caracteristici.
Multe site-ul web design si dezvoltare companii ofer dezvoltarea site-ul de comert
electronic. n cazul n buget redus este un factor, putei externaliza proiect pentru o companie
de dezvoltare din India, pentru o calitate i servicii la preuri accesibile.
12



Bibliografie
1. ww.rasfoiesc.com/business/economie/comert/DEZVOLTAREA-UNUI-SISTEM-DE-COM86.php
2. http://www.eccromania.ro/articole/informatii/teme/achizitiile-online/comert-electronic
3. http://cristinadinmoinesti.files.wordpress.com/2013/04/comert_electronic_razvan_serbu_id_2
013.pdf
4. http://w.infosum.net/ro/ecommerce/ecommerce-website-development-opening-new-
avenues.html





12
http://w.infosum.net/ro/ecommerce/ecommerce-website-development-opening-new-avenues.html