Sunteți pe pagina 1din 84

Universitatea OVIDIUS Constanţa

Departamentul ID-IFR
Facultatea de Stiinte Economice
Specializarea : ECTS
Forma de învăţământ ID / IFR
Anul de studiu II
Semestrul 2
Valabil începând cu anul universitar 2009-2010

Caiet de Studiu Individual


pentru
Comert Electronic

Coordonator disciplină: Conf. univ. dr. Lazar Cristina


BCOMERT ELECTRONIC

CUPRINS

Unitate Titlul Pagina


de
învăţare
INTRODUCERE 1

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 1 4


1
1.1 Istoricul Internet-ului 5
6
1.2 Contrbutii la dezvoltarea internet-ului
7
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1 8
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 8
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1

SERVICII INTERNET ŞI DE COMUNICAŢII


2
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 2 10
2.1.Serviciul DNS si serviciul de posta electronica 10
2.2. Serviciul FTP si WWW 11
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 2 12
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 13
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 2 14

PROVIDERI, INTRANET SI EXTRANET


Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 3 16
3.1.Providerii internet 16
3.2. Intranet si extranet 18
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 3 19
3
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 19
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 3 20
 

NIVELURILE ECONOMIEI DIGITALE 


Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 4 22
4.1. Infrastructura economiei digitale 22
4.2. Activităţile economice ale economiei digitale 23
4 Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 4 24
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 25
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 4 26
GLOBALIZAREA ŞI EFECTELE SALE ECONOMICE
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 5 29
5.1. Conceptul de globalizare 29
5.2.Globalizarea şi legaturile cu e-commerce 30
5 Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 5 31
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 31
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 5 32
 

CARACTERISTICILE COMERTULUI ELECTRONIC


Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 6 34
6.1. Caracteristicile e-commerce 34
6.2. Avantaje si limite e-commerce 35
6 Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 6 35
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 36
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 6 36

PLANUL E-EUROPA
38
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 7 38
7.1. Obiectivele planului E-Europa 39
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 7 40
7
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 40
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 7 40

 
MODELE SI TIPURI DE E-COMMERCE 
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 8 42
8.1. Modele de e-commerce 42
8 8.2. Tipuri de afaceri 43
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 8 45
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 46
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 8  46

 
SISTEME DE PLATI IN MEDIUL ELECTRONIC
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 9 48
9 9.1. Clasificarea sistemelor electronice de plati. 48
9.2. Tipuri de sisteme de plati 50
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 9 51
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 52
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 9 52

TRANSFERURI ELECTRONICE DE FONDURI 


Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 10 54
10.1. Procedeul swift 54
10 10.2. Procedeul target 55
10.3. Procedeul western union si money gram 56
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 10 57
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 58
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 10

INFORMATIILE SI VIRUSII
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 11……….. 59
11.1. Sistemul de informatii 59
11.2 Virusii informatici 60
11
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr.11 61
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 62
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 11 63

SECURITATEA ÎN MEDIUL ELECTRONIC


Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 12 64
12 12.1. Asigurarea securitatii datelor 64
12.2. Analiza vulnerabilitatilor 65
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 12 66
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 67
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 12 68

ARHITECTURA UNUI MAGAZIN VIRTUAL


Obiectivele Unităţii de învăţare Nr13
69
13.1 Constructia unui magazine virtual
70
13 Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 13 70
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 71
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 13 72
73

COMERTUL ELECTRONIC IN ROMANIA


Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 14 75
14 14.1. Generalitati privind comertul electronic romanesc 76
14.2.Comertul electronic romanesc in anul 2009 77
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 14 78
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 78
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 14 79

 
Introducere

BIROTICA
INTRODUCERE

Stimate student,

Perspectivele si mai ales viabilitatea afacerilor in contextual noii economii, in


  care economia traditional coexista cu cea digitala, sunt conditionate de asimilarea
a noi cunostinte specific actualei societati informationale, in cadrul careia un loc
prioritar revine comertului electronic.

In acest context, primul obiectiv al cursului de fata a vizat abordarea


fundamentelor si modelelor comertului electronic, debutand cu prezentarea
Internetului, a serviciilor furnizate si a participantilor economiei digitale.

Cel de al doilea obiectiv il constituie analiza tehnologiilor si strategiilor de


implementare a comertului electronic la nivel organizational., abordandu-se
aspect de natura tehina si operational ale comertului electronic.

Lucrarea este structurata pe 14 unitati de invatare, fiecare avant intrebari ce vor


ajuta la verificarea gradului de aprofundare a informatiilor.

Spor la învăţat şi succes!

BIROTICA      1 
Introducere

BIROTICA      2 
 INTERNET-UL – SUPORT PENTRU COMERŢUL ELECTRONIC

Unitatea de învăţare Nr. 1

INTERNET-UL – SUPORT PENTRU COMERŢUL ELECTRONIC

Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 1 4
1.1 Istoricul Internet-ului 5
1.2 Contrbutii la dezvoltarea internet-ului 6
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1 7
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 8
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1 8

BIROTICA      4 
 INTERNET-UL – SUPORT PENTRU COMERŢUL ELECTRONIC

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 1


Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 1 sunt:
 Înţelegerea noţiunilor de retea
 Familiarizarea cu internet-ul
 Intelegerea notiunii de ciberspatiu

1.1 Istoricul Internet-ului

Aici cuvinte Retea, internet, calculator,


cheie

Se poate spune că prima celulă a Intenet-ului a apărut în anul 1958, când


Departamentul de Apărare al SUA a fondat ARPA (Advanced Research Project
Agency), ca experiment în plin război rece, după lansarea satelitului artificial
Sputnik.

Cum se În anul 1962, trece din mediul militar în mediul civil, mai exact în mediul
realizează … universitar. Obiectivul ARPA era construirea unei reţele care sa supravieţuiască unui
atac nuclear şi a început cu o reţea de 4 calculatoare între Universitatea din Utah,
Universitatea din Santa Barbara, Universitatea din Los Angeles şi Institutul de
cercetare din Standfor.
În proiectul iniţial al ARPAnet se asigurau doar 3 servicii de comunicare:
Conectarea la distanţă – telnet;
Transferul de fişiere;
Tipărirea la distanţă.

Primele pachete au fost trimise de către Charley Kline de la UCLA când


încerca să se conecteze la SRI. Încercarea s-a soldat cu căderea sistemului la
introducerea literei G din LOGIN. Iata cum prof. Kleinrock îşi aminteşte prima
comunicare „Am stabilit o legătură telefonică între noi şi băieţii de la SRI
[...] Am tastat litera L şi am întrebat la telefon:
Aţi văzut L-ul?
Da, am văzut L-ul, a venit răspunsul.
Am tastat litera O şi am întrebat: Aţi văzut O-ul?
Da, am văzut O-ul.
Apoi am tastat litera G şi sistemul a căzut."
În anul 1972 reţeaua includea 37 de calculatoare şi a fost introdus şi cel de al
4-lea serviciu: poşta electronica.

Prima demonstraţie publică a ARPAnet avut loc în Octombrie 1972, la


Conferinţa Internaţională de Calculatoare şi Telecomunicaţii unde s-a bucurat de un
neaşteptat succes.

BIROTICA      5 
 INTERNET-UL – SUPORT PENTRU COMERŢUL ELECTRONIC

În anul 1983, sistemul TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet


Protocol) este acceptat ca protocol standard, protocol utilizat şi astăzi în
comunicaţiile Internet, şi tot atunci partea militară a ARPAnet este separată sub
numele MILNET. Acest protocol permite ca diferite modele de calculatoare (IBM,
Mac`s), folosind sisteme diferite de operate (UNIX, Windows, MacOS) să se poată
„înţelege” unele cu altele.

Test de autoevaluare 1.1.


Care au fost primele servicii de comunicare?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 8.

1.2. Contrbutii la dezvoltarea internet-ului

Aici cuvinte Ciberspatiul, World Wide Web, browser


cheie

Până la apariţia World Wide Web, Internetul arăta foate diferit de ceea ce
este astăzi. Principalele aplicaţii erau e-mail-ul şi grupurile de discuţii (newsgroups).
Marea schimbare a început când Tim Berners Lee, fizician la CERN (Centrul
European pentru Fizică Nucleară) în Geneva a pus bazele, în 1990, dezvoltării
prototipului World Wide Web, creand şi limbajul HTML (Hipertext Markup
Language). Aceasta a fost prima participare europeană la dezvoltarea Internet-ului,
Cum se pană atunci dezvoltat exclusiv de americani.
realizează …
Momentul crucial în răspândirea Web a apărut în februarie 1993 când NCSA
(National Center for Supercomputing Aplications) a anunţat prima versiune de
browser grafic, Mosaic, care era bazat pe o interfaţă grafică (Windows).
Distribuirea lui s-a realizat gratuit pe Internet, ceea ce a făcut ca într-un an
numărul webserver-elor să crească de la 130 la 11576. Mosais a putut îngloba
imaginile color direct în paginile cu text, curând asigurând şi folosirea sunetului,
mişcării – animaţiei.
În 1994 apare primul browser comercial – Netscape, iar numărul de server-e Web
era de 1.500.000, Pizza Hut este prima firmă care oferă servicii clienţilor prin
Internet. Se deschide prima bancă virtuală. În 11 august are loc prima tranzacţie
comercial online care utilizează un program de criptare pentru a asigura securitatea
datelor.
De reţinut este faptul că Intenet-ul nu este proprietatea nici unei organizaţii
sau persoane, aflându-se sub coordonarea unor societăţi independente, constituite
din voluntari. Astfel, autoritatea care dirijează evoluţia Internetului este ISOC
(Internet Society) înfiinţată în 1992

BIROTICA      6 
 INTERNET-UL – SUPORT PENTRU COMERŢUL ELECTRONIC

Principiile care stau la baza Societăţii Internet sunt:


° - Acces liber, fără piedici, la reţea;
° - Servicii stabile şi necenzurate pe reţeaua Internet;
° - Exprimarea liberă pe Internet;
°- Organizarea unor forumuri deschise pentru dezvoltarea standardelor sau
tehnologiilor de reţea.
° - Eliminarea restricţiilor în utilizarea Internetului pe considerente rasiale, de culoare,
religie, naţionalitate etc.
° - Informaţiile personale generate pe Internet nu sunt folosite decât cu aprobarea celui
care le-a generat.
° - Utilizatorii reţelei pot cripta informaţiile expediate pe reţea fără vreo restricţie.
° - Încurajarea cooperării între reţele
Conform statisticilor, domeniile cele mai importante ale utilizării Internet-
ului sunt: cercetarea, comunicarea interpersonală, forumuri, servicii de chat şi
mesagerie instant, accesarea serviciilor de ştiri, educaţia, realizarea de cumpărături
on-line, căutarea uni loc de muncă, divertisment. Tot statisticile arată că poşta
electronică este cea mai folosită aplicaţie a Internet-ului, sute de miliarde de mesaje
fiind schimbate anual în toată lumea.

Test de autoevaluare 1.2.


Care a fost contributia lui Tom Lee la dezvoltarea Internetului?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 8.

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 1


1. Internetul a apărut în:
a) mediul militar;
b) mediul civil;
c) mediul commercial 
 
2. Care sunt principalele moment in dezvoltarea internetului? 

BIROTICA      7 
 INTERNET-UL – SUPORT PENTRU COMERŢUL ELECTRONIC

 
Răspunsurile testelor de autoevaluare
Răspuns 1.1
Principalele servicii de comunicare au fost
Conectarea la distanţă – telnet;
Transferul de fişiere;
Tipărirea la distanţă

Răspuns 1.2.
Tim Berners Lee, fizician la CERN (Centrul European pentru Fizică
Nucleară) în Geneva a pus bazele, în 1990, dezvoltării prototipului World Wide
Web. Tot el este cel care a creat şi limbajul HTML (Hipertext Markup Language).
Aceasta a fost prima participare europeană la dezvoltarea Internet-ului, pană atunci
dezvoltat exclusiv de americani. Inainte de introducerea conceptului WWW,
internetul arata cu totul altfel.

Bibliografie unitate de învăţare nr. 1


 Bucur C. M. – Comerţ electronic, Ed. ASE Bucureşti, 2002;
 Bob C. – Sisteme informatice în comerţ, Editura ASE Bucureşti, 2003;
 Cioată M, - Plăţi electronice, NET Raport, feb, 2001;
 Integrarea digitala – ghid pentru tarile in curs de dezvoltare,
www.ezinearticle.com;
 Freeland S.– E-commerce basics – how to take advantage of e-commerce;

BIROTICA      8 
SERVICII INTERNET ŞI DE COMUNICAŢII

Unitatea de învăţare Nr. 2

SERVICII INTERNET ŞI DE COMUNICAŢII

Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 2 10
2.1.Serviciul DNS si serviciul de posta electronica 10
2.2. Serviciul FTP si WWW 11
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 2 12
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 13
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 2 14

BIROTICA      9 
SERVICII INTERNET ŞI DE COMUNICAŢII

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 2


Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 2 sunt:
- Identificarea serviciilor internet
- Avantajele serviciilor internet
- Contributia serviciilor la dezvoltarea internetului

2.1 Serviciul DNS si serviciul de posta electronica


Aici cuvinte
cheie Domenii, internet, comunicatii

Transformarea directă, respectiv inversă dintre adresa IP a calculatorului şi


numele său simbolic, mult mai uşor de reţinut, se realizează prin DNS (Domain
Name System – Sistemul Numelor de Domenii).
Cum se
Domeniile sunt zone de nivel superior ale internetului, fiecare dintre acestea
realizează … cuprinde subdomenii. Serviciul DNS presupune o schemă arborescentă de nume de
domenii şi un sistem de baze de date. Fiecare domeniu are un număr de adresă şi
mai multe subdomenii.

E-mail-ul a fost unul dintre primele servicii oferite de Internet şi a contribuit


cel mai mult la creşterea popularităţii acestuia, datorită posibilităţii pe care o oferă
de a face schimb de documente electronice între utilizatorii conectaţi. Succesul
acestui serviciu este dat de caracteristicile sale: asincronitatea (emiţătorul şi
receptorul nu trebuie să fie simultan conectaţi la Internet), rapiditatea comunicării,
economia de timp şi nu în ultimul rând faptul că mesajele pot fi sub formă de text,
imagini, muzică sau chiar filmuleţe.

BIROTICA      10 
SERVICII INTERNET ŞI DE COMUNICAŢII

Agent  Agent 

Utilizator  Utilizator 

Agent 

Postal 
Agent 
Agent   Postal  Agent  

Postal  Postal 

Test de autoevaluare 2.1.


Care sunt principalele componente ale arhitecturii de poştă electronică:

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 13.

2.2. Serviciul FTP si WWW

Aici cuvinte Transfer de fisiere, retele, calculator,securitate


cheie
File Transfer Protocol (Protocol de Transfer al Fişierelor) este folosit pentru
transferul de fişiere între calculatoarele dintre reţele prin copiere sau mutare. FTP
este un serviciu stabil, orientat pe conexiuni şi este cel mai vechi şi mai popular
protocol dedicat transferului de fişiere între calculatoare. FTP este constituit după o

BIROTICA      11 
SERVICII INTERNET ŞI DE COMUNICAŢII

arhitectură client/server.

Cum se În timp, s-au dezvoltat reţele de mare întindere ce conectează mii de calculatoare
realizează … bazate pe platforme hardware diferite şi diverse sisteme de operate. În 1989 apare
conceptul de World Wide Web . Conceptul care a stat la baza WWW este conceptul
de hypertext care presupune o colecţie de documente legate între ele prin legături.

Server-ul WWW este un program care tratează cereri de documente şi întoarce


conţinutul documentului solicitat. Nucleul traficului pe WWW îl reprezintă Hyper
Text Transport Protocol. Sistemul hipertext permite reprezentarea informaţiei unde
pot fi create legaturi între obiecte.

HTML (Hyper Text Markup Language) este limbajul pe care îl înţeleg


aplicaţiile de tip browser (ex: Nescape, Internet Explorer) folosit pentru navigarea pe
Internet. Structurarea riguroasă a documentelor permite convertirea acestora dintr-un
format în altul precum şi interogarea unor baze de date formate din aceste
documente.

Test de autoevaluare 2.2.


Care sunt componentele implicate intr-un transfer HTTP

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 13.

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 2


Care sunt beneficiile serviciului FTP?

Ce inseamna WWW?

BIROTICA      12 
SERVICII INTERNET ŞI DE COMUNICAŢII

Serviciul DNS
a) face legătura între IP-ul calculatorului şi numele său simbolic;
b) este folosit pentru transferul fişierelor între calculatoarele din reţele;
c) asigură operaţii cu privire la directoare şi fişiere.

HTTP:
a) este nucleul WWW;
b) este un motor de căutare
c) este un serviciu realizat de provideri

Răspunsurile testelor de autoevaluare


Răspuns 2.1
Principalele componente ale arhitecturii de poştă electronică:
Agentul utilizator (User Agent) care în general este un program cu
ajutorul căruia îşi citeşte şi administrează cutia de poştă electronică;
Server-ul de poştă electronică care se concretizează în locul unde ajung
mesajele şi din care utilizatorul preia mesajele;
Agenţii de transfer poştal (mail Transfer Agent) care preia mesajele de
la User Agent şi le transmite prin reţea la cutia destinatarului.

Răspuns 2.2.
Componentele implicate într-un transfer HTTP sunt:
- browser;
- calculatorul clientului conenctat la Internet;
- server-ul;
- aplicaţii pe server care implementează protocolul HTTP

BIROTICA      13 
SERVICII INTERNET ŞI DE COMUNICAŢII

Bibliografie unitate de învăţare nr. 2


 Roşca I. – Internet şi Intranet – concepte si aplicaţii, Editura Economică,
Bucureşti, 2000;
 Sireteanu Al – Comertul electronic – intre tehnologie, arta si manipulare;
 Soltwisch R., Hogrefe D. – “A suvery on network security – 2004”,
Georg_August_Universitat, Gottingen, ISSN 1611-1044 ;

BIROTICA      14 
PROVIDERI, INTRANET SI EXTRANET

Unitatea de învăţare Nr. 3

PROVIDERI, INTRANET SI EXTRANET

Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 3 16
3.1.Providerii internet 16
3.2. Intranet si extranet 18
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 3 19
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 19
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 3 20

BIROTICA      15 
PROVIDERI, INTRANET SI EXTRANET

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 3


Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 3 sunt:
Definirea providerilor internet
Intelegerea notiuni de intranet;
Intelegerea notiuni de extranet

3.1 Providerii internet

Aici cuvinte Provideri, internet, retea, servicii


cheie

Providerii de servicii Internet sunt firme care oferă acces la Internet şi pentru
care percep tarife. Ei permit utilizarea Internetului prin linii telefonice, prin
Cum se modemuri, cabluri coaxiale, cabluri optice sau antenă satelit.
realizează …
Serviciile oferite de provideri sunt:
- accesul la Internet;
- utilizarea programelor de e-mail;
- acces la grupurile de ştiri de pe Internet;
- asistenţă în utilizarea tehnologiilor specifice navigării pe Internet;
- găzduirea paginilor Web pentru firmele care nu îşi permit să aibă
propriul server de Web;
- reclamă şi publicitate pentru produsele şi serviciile firmelor.
 

Test de autoevaluare 3.1.


Care sunt serviciile oferite de provideri?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina19 .

BIROTICA      16 
PROVIDERI, INTRANET SI EXTRANET

3.2. Intranet si extranet

Aici cuvinte Intranet, extranet, companie, protocol


cheie

Intranetul se defineşte ca fiind un spaţiu privat care oferă angajaţilor dintr-o


companie posibilitatea de a organiza şi accesa rapid informaţii, de a realiza o
colaborare eficientă, managementul informaţiilor, cunoştinţelor, proiectelor, într-un
Cum se mediu bazat pe protocoluri Internet şi browsere web.
realizează … O soluţie Intranet poate fi unidimensională sau dezvoltată în mai multe
direcţii..

Intranet-ul foloseste aceleaşi structuri şi tehnici ca şi Internetul global pentru


furnizarea de informaţii şi servicii, dar numai în interiorul unei companii, este o
reţea privată. Acesta poate lucra la fel de bine pentru o companie mica alcătuită din
cativa angajati, sau pentru o corporatie multinationala.

Extranetul este o aplicaţie specială, o extensie a unei reţele Intranet ce


permite altor instituţii şi persoane accesul la un Intranet. În cele mai multe cazuri
accesul la reţeaua Intranet este limitată.

Aplicaţiile Extranet au devenit răspândite deoarece oferă informaţii


importante furnizorilor şi clienţilor organizaţiilor. Acestă funcţie ce permite accesul
limitat la reţeaua Intranet a unor organizaţii nu poate fi realizată de către Internet.
Extranetul este folosit se foloseşte în general pentru a sprijini gestionarea lanţului de
distribuţie pe măsură ce resursele sunt solicitate de la furnizori şi transformate în
produse sau servicii livrate clienţilor.
 

BIROTICA      18 
PROVIDERI, INTRANET SI EXTRANET

Test de autoevaluare 3.2.


Care sunt elementele ce diferentiaza intranetul de internet?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 19.

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 3


Care sunt diferentele intre intranet si exgtranet?

Ce reprezinta extranetul si care sunt avantajele lui?

Răspunsurile testelor de autoevaluare


Răspuns 3.1
  Serviciile oferite de provideri sunt:
accesul la Internet;
utilizarea programelor de e-mail;
acces la grupurile de ştiri de pe Internet;
asistenţă în utilizarea tehnologiilor specifice navigării pe Internet;
găzduirea paginilor Web pentru firmele care nu îşi permit să aibă
propriul server de Web;

BIROTICA      19 
PROVIDERI, INTRANET SI EXTRANET

Răspuns 3.2.
Dintre elementele ce le diferenţiază:

Internet Intranet

Informaţii publice Informaţii private

Acces nerestrictionat Securitate mai mare si acces


restrictiv

Viteza de operare redusa Viteza de operare mai mare

Bibliografie unitate de învăţare nr. 3


Roşca I. – Internet şi Intranet – concepte si aplicații, Editura Economică, Bucureşti, 
2000;  
Bob C. – Sisteme informatice în comerț, Editura ASE Bucureşti, 2003; 

BIROTICA      20 
NIVELURILE ECONOMIEI DIGITALE

Unitatea de învăţare Nr. 4

NIVELURILE ECONOMIEI DIGITALE

Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 4 22
4.1.Infrastructura economiei digitale 22
4.2.Activităţile economice ale economiei digitale 23
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 4 24
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 25
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 4 26

BIROTICA      21 
NIVELURILE ECONOMIEI DIGITALE

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 4


Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 4 sunt:
 Familiarizarea cu economia digitala.
 Identificarea activitatilor si componentelor nivelurilor economiei digitale
 Identificarea componentelor infrastructurii economiei digitale

4.1 Infrastructura economiei digitale

Aici cuvinte Economie digitala, nivelurile economiei digitale


cheie

Cum se
realizează …

 
 
 
 
 
 
 
 
 

BIROTICA      22 
NIVELURILE ECONOMIEI DIGITALE

 
Nivelul 1 – Infrastructura Internet

Infrastructura duce la creşterea societăţilor din celelalte trei domenii şi se poate


numi coloana vertebrală a economiei digitale. La acest nivel activează companii care
produc bunuri sau prestează servicii ce formează infrastructura Internet:

Nivelul 2 – Aplicaţiile infrastructurii economiei digitale

În acest nivel se regăsesc organizaţiile a căror produse şi servicii permit


utilizarea optimă a infrastructurii, pentru a realiza tranzacţiile electronice. Acest
nivel cuprinde:

Test de autoevaluare 4.1.


Ce tip de companii pot fi incluse in primul nivel al economiei digitale?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 25.

BIROTICA      23 
NIVELURILE ECONOMIEI DIGITALE

4.2. Activităţile economice ale economiei digitale

Aici cuvinte Economie digitala, intermediary, tranzactii


cheie

Nivelul 3 – Intermediarii în economie digital

Intermediarii joacă rol de catalizator în procesul prin care investiţiile în


Cum se infrastructură şi aplicaţii sunt transformate în tranzacţii.
realizează … tIermediarii includ:

Nivelul 4 – Nivelul tranzacţiilor on-line

Acest nivel cuprinde toate categoriile de participanţi în cadrul lanţului de


distribuţie care realizează operaţiuni on-line.

Test de autoevaluare 4.2.


Ce categorii de companii fac parte din nivelul 4 al economiei digitale?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 25.

BIROTICA      24 
NIVELURILE ECONOMIEI DIGITALE

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 4


1. Componentele economiei digitale sunt:
a) intrastructura;
b) plăţile pe Internet;
c) activităţile economice;
d) noile pieţe.

2. Cel de al 4-lea nivel al economiei digitale este alcătuit din:


a) intermediarii Internet;
b)toate categoriile de participanţi din cadrul lanţului de distribuţie online;
c) toate categoriile de participanţi ce crează infrastructura Internet.

3. Câte niveluri cuprinde economia digitală:


a) două niveluri;
b) cinci niveluri;
c) şase niveluri;
d) patru niveluri.

Răspunsurile testelor de autoevaluare


Răspuns 4.1
In cadrul primului nivel al economiei internet pot actiona companii precum:
firme de telecomunicaţii
Internet Service Providers
Furnizori de echipamente de reţea şi servicii conexe
Furnizori de server-e şi hardware pentru firme

Răspuns 4.2.

Companiile ce fac parte din nivelul 4 al economiei digitale sunt:


E-detailişti - distribuţie de cărţi, muzică, aparate electrocasnice,
flori etc;
Producători ce comercializează propriile produse;

BIROTICA      25 
NIVELURILE ECONOMIEI DIGITALE

Prestatori de servicii de transport ce vând bilete online;


Divertisment online şi servicii profesionale online;
Servicii de expediţie

Bibliografie unitate de învăţare nr. 4


 Lucking D -Reileym D. Spulber - „Business_to_Business Electronic
Commerce”, Jurnal of Economic Perspectives, Ilinois, 2000;
 Manole B – 10 sfaruti juridice despre comertul pe Internet, www.apti.ro;
 Soltwisch R., Hogrefe D. – “A suvery on network security – 2004”,
Georg_August_Universitat, Gottingen, ISSN 1611-1044

BIROTICA      26 
GLOBALIZAREA ŞI EFECTELE SALE ECONOMICE

Unitatea de învăţare Nr. 5

GLOBALIZAREA ŞI EFECTELE SALE ECONOMICE

Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 5 28
5.1. Conceptul de globalizare 28
5.2.Globalizarea şi legaturile cu e-commerce 30
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 5 31
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 31
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 5 32

BIROTICA      27 
GLOBALIZAREA ŞI EFECTELE SALE ECONOMICE

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 5


Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 5 sunt:

 Înţelegerea noţiunilor globalizare


 Determinarea legaturilor globalizarii cu alte domenii
 Efectele globalizarii si internationalizarii

5.1 . Conceptul de globalizare

Aici cuvinte Liberalizare, globalizare, indice de globalizare,


cheie

Caracteristic noilor economii este fenomenul globalizării, fenomen care afectează pe


toată lumea. Globalizarea aduce un plus de concurenţă ce are ca rezultat o mai bună
calitate a bunurilor şi serviciilor, deci o mai bună caliate a vieţii.

Cum se Creşterea calităţii vieţii este completată de o altă dimensiune a globalizării care
realizează … rezidă din accesul pe care îl are oricine la informaţiile existente în reţeaua Internet,
indiferent de locaţia geografică. Întrucât Internetul nu a fost conceput ca un mediu
de afaceri, proliferarea comerţului electronic are ca efect intensificarea acţiunilor de
securizare şi protecţie a tranzacţiilor desfăşurate prin acest mediu.
Unul dintre termenii de mare circulaţie din ziua de azi este globalizarea.
Procesul complex al globalizarii a fost declanşat la sfărşitul anilor `80 şi poate avea
o accepţiunie economică, politică, electronică, culturală sau chiar socială. Se poate
spune ca suntem martorii unei civilizaţii globale, interesele sunt comune, valorile
sunt comune, eforturile comune puse în slujba cauzei comune a umanităţii, ivindu-se
ideea că lumea va deveni un fel de sat global (McLuhan).
Anthony Giddens accentuează socialul şi economicul definind globalizarea
ca pe o trimitere “la dezvoltarea relaţiilor sociale şi economice, care se extind în
întreaga lume. Un aspect cheie al studiului globalizării este apariţia unui sistem
mondial, ceea ce înseamnă că, într-o oarecare măsură, trebuie să privim lumea ca
formând o singură ordine socială“.
Expresia cea mai sintetică a procesului de globalizare este dată se «Strategia
de Securitate Naţională a Statelor Unite: o nouă eră» ce îl defineşte ca un proces «de
accelerare al integrării economice, tehnologice, culturare şi politice alături de
guvernare democratică, economie de piaţă, respectarea drepturilor omului, dinamism
economic şi revoluţia comunicaţiilor».

BIROTICA      28 
GLOBALIZAREA ŞI EFECTELE SALE ECONOMICE

Roland Robertson apreciază că «conceptul de globalizare se referă la


micşorarea lumii şi la mărirea gradului de conştientizare a lumii ca un întreg».
Globalizarea subinclude o serie de procese complexe cu o dinamică
variabilă. Atingând domenii diverse ale unei societăţi, ea poate fi un fenomen, o
ideologie, o strategie sau toate la un loc. Globalizarea poate descrie creşterea
comerţului şi a investiţiilor ca rezultat al desfiinţării oricăror limite şi
interdependenţelor dintre state. În context economic este întâlnită referitor la
efectele comerţului în general, şi în special la liberalizarea comerţului sau la liberal
schimb.
Globalizarea a consacrat dominaţia economiei de piaţă. În afară de
indicatorul PIB, la care se referă tot felul de comunicate guvernamentale, indicele
globalizării câştigă tot mai mult teren pe plan mondial. În fiecare an, compania A.T.
Kearney publică în prestigioasa revistă Foreign Policy topul statelor lumii pe baza
indicelui globalizării. Indicele de globalizare de calculează pentru 62 de ţări, care
realizează 96% din PIB-ul mondial.
Indicele de globalizare sintetizează nivelul dezvoltării economice, nivelul
contactelor interpersonale, nivelul conectării tehnologice nivelul angajării şi
integrarii politice a ţării în diverse organisme şi organizaţii internaţionale. Raportul
asupra indicelui de globalizare releva că, cel mai intens globalizate ţări sunt acelea
în care oamenii trăiesc mai mult, într-o stare de sănătate mai bună.
Cele mai multe dintre analizele cu privire la procesul de globalizare pun în
centrul atenţiei necesitatea diminuării decalajului de dezvoltare socio-economică
dintre statele lumii.

Test de autoevaluare 5.1.


Ce reprezinta indicele de globalizare?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 31.

BIROTICA      29 
GLOBALIZAREA ŞI EFECTELE SALE ECONOMICE

5.2. Globalizarea şi legaturile cu e-commerce

Aici cuvinte Globalizare, internationalizare, comert


cheie

Globalizarea este strâns legată de comerţul mondial. Comerţul ocupă un loc


important în promovarea şi menţinerea unei vieţi comunitare echilibrate, fiind bine
ştiut că aproape peste tot se produc aceleaşi tipuri de mărfuri. Acest lucru face ca, pe
Cum se măsură ce procesul de globalizare se consolidează tot mai mult, să se contureze
realizează … necesitatea specializării profilurilor de producţie ale statelor. Globalizarea duce la
creşterea activităţii comerciale cu o măsură mai mare decât creşterea producţiei ceea
ce va face ca în fiecare ţară să existe si mai multe produse ce provin din alte ţări.
În domeniul Software, globalizarea este termenul tehnic ce combină
procesele de internaţionalizare şi localizare. Efectele negative asupra companiilor
multinaţionale prin folosirea metodelor financiare sofisticate pentru controlarea
balantei dintre munca si servicii din regiunile inegal dezvoltate a avut efecte
negative asupra companiilor multinaţionale.
O noua modalitate de derulare a tranzacţiilor comerciale şi un nou mod de
desfăşurare a activităţii economice datorită dezvoltării rapide şi puternice a
tehnologiilor de informaţii şi telecomunicaţii, îl reprezintă comerţul electronic. Prin
comerţ electronic se asigură o viteză ridicată de derulare a tranzacţiilor, implică
simplificarea procedurilor de tranzacţionare, contribuie la creşterea competitivitaţii
la nivel de firma şi implicit de ţară, determină creşterea valorii tranzacţiilor prin
stimularea cumpărătorilor, ofera posibilitatea de a configura produse sau servicii şi
de avea imediat preţurile reale ale acestora comparativ cu preţurile mai multor
ofertanţi.

BIROTICA      30 
GLOBALIZAREA ŞI EFECTELE SALE ECONOMICE

Test de autoevaluare 5.2.


Cum contribuie globalizarea la dezvoltarea comertului electronic?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 32.

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 5


Care sunt efectele globalizarii asupra economiei mondiale?

Care sunt beneficiile globalizarii? Dar limitele ei?

Răspunsurile testelor de autoevaluare


Răspuns 5.1
.
Indicele de globalizare sintetizează nivelul dezvoltării economice, nivelul
contactelor interpersonale, nivelul conectării tehnologice nivelul angajării şi
integrarii politice a ţării în diverse organisme şi organizaţii internaţionale. Raportul
asupra indicelui de globalizare releva că, cel mai intens globalizate ţări sunt acelea
în care oamenii trăiesc mai mult, într-o stare de sănătate mai bună.

BIROTICA      31 
GLOBALIZAREA ŞI EFECTELE SALE ECONOMICE

Indicele de globalizare de calculează pentru 62 de ţări, care realizează 96% din PIB-
ul mondial

Răspuns 5.2.

O noua modalitate de derulare a tranzacţiilor comerciale şi un nou mod de


desfăşurare a activităţii economice datorită dezvoltării rapide şi puternice a
tehnologiilor de informaţii şi telecomunicaţii, îl reprezintă comerţul electronic. Prin
comerţ electronic se asigură o viteză ridicată de derulare a tranzacţiilor, implică
simplificarea procedurilor de tranzacţionare, contribuie la creşterea competitivitaţii
la nivel de firma şi implicit de ţară, determină creşterea valorii tranzacţiilor prin
stimularea cumpărătorilor, ofera posibilitatea de a configura produse sau servicii şi
de avea imediat preţurile reale ale acestora comparativ cu preţurile mai multor
ofertanţi.

Bibliografie unitate de învăţare nr. 5


 Bucur C. M. – Comerţ electronic, Ed. ASE Bucureşti, 2002;
 Bob C. – Sisteme informatice în comerţ, Editura ASE Bucureşti, 2003;
 Cioată M, - Plăţi electronice, NET Raport, feb, 2001;
 Integrarea digitala – ghid pentru tarile in curs de dezvoltare,
www.ezinearticle.com;
 Freeland S.– E-commerce basics – how to take advantage of e-commerce;
 Glazier C.S. - Patent Strategies for Software, e-Commerce, the Internet,
Telecom Services, Financial Services, and Business Methods (with Case
Studies and Forecasts) BI Law & Business Institute; ISBN: 0966143779;
 Kuckno R – Electronic commerce: Gold Rush on the Digital Frontier
Lobonţiu M. - Managementul afacerii. Note de curs. Alba Iulia: AISTEDA ;

BIROTICA      32 
CARACTERISTICILE COMERTULUI ELECTRONIC

Unitatea de învăţare Nr. 6

CARACTERISTICILE COMERTULUI ELECTRONIC

Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 6 34
6.1. Caracteristicile e-commerce 34
6.2. Avantaje si limite e-commerce 35
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 6 35
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 36
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 6 36

BIROTICA      33 
CARACTERISTICILE COMERTULUI ELECTRONIC

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 6


Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 6 sunt:
 Înţelegerea noţiunilor de e-commerce
 Identificarea avantajelor e-coomerce
 Recunoaşterea limitelor e-commerce

6.1. Caracteristicile e-commerce

Aici cuvinte e-commerce, tranzactii electronice,


cheie

În concepţia Organizaţiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economică (OECD),


„comerţul electronic reprezintă desfăşurarea unei afaceri prin intermediul reţelei
Internet, vânzarea de bunuri şi servicii având loc offline sau online”.
Cum se
realizează … O altă definire sugestivă ar putea fi: “Capacitatea de a realiza tranzacţii care implică
schimbul de bunuri şi servicii între două sau mai multe părţi, folosind instrumente şi
tehnici electronice”(Treasury White Paper).

O altă definiţie este dată de compania americană Automotive Industry Action


Group: “Comerţul electronic reprezintă utilizarea unei tehnologii informatice
avansate pentru a creşte eficacitatea afacerilor şi a relaţiilor dintre partenerii de
afaceri“.

Principalele caracteristici ale comerţului electronic sunt:


• asigură o viteză ridicată de derulare a tranzacţiilor;
• determină reducerea costurilor de aprovizionare, de distribuţie, de
promovare;
• implică simplificarea procedurilor de tranzacţionare;
• contribuie la creşterea competitivităţii la nivel de firmă şi implicit de ţară;
• determină creşterea valorii tranzacţiilor prin stimularea cumpărătorilor;
• oferă posibilitatea de a configura produse sau servicii şi de a vedea imediat
preţurile reale ale acestora, în comparaţie cu preţurile mai multor ofertanţi.

Aceste caracteristici oferă comerţului electronic, în comparaţie cu cel clasic,


o mai mare elasticitate şi un potenţial imens de creştere în viitor. Există o legătură
indisolubilă între evoluţia tehnologiei şi dezvoltarea comerţului electronic.

Acest lucru poate fi extrem de uşor sesizat, fie şi numai dacă se face o
apreciere în cifre absolute asupra valorii sau volumului comerţului electronic cu un

BIROTICA      34 
CARACTERISTICILE COMERTULUI ELECTRONIC

deceniu în urmă, şi se compară acestea cu cifrele existente în prezent.

Test de autoevaluare 6.1.


Care sunt principalele caracteristici ale e-commerce?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 36.

6.2. Avantaje si limite e-commerce

Aici cuvinte e-commerce, avantaje, limite, comercianti


cheie

Desi, aparent, un magazin virtual pare o afacere comoda, ea nu se prezinta in


Cum se felul acesta, decat din punct de vedere al dirijarii unui colectiv mai redus din punct
realizează … de vedere al resurselor umane, care atrage un volum de cheltuieli curente mult mai
reduse. In rest, afacerea ridica la fel de numeroase probleme legate de logistica si
marketing ca orice magazin.
Din punct de vedere al publicitatii si al atra gerii clientelei, lucurile se complica,
pentru ca un magazin virtual isi impune imaginea mult mai greu decat unul real, iar
plaja de potentiali clienti se reduce la persoanele care folosesc Internetul.
Rata ascendenta in directia comertului electronic arata faptul ca avantajele
oferite de acesta(mentionate anterior la factori determinanti ai implementarii acestei
noi forme de comert)sunt predominante in fata dezavantajelor care pot aparea. Cu
toate acestea ,dezavantaje exista si ele trebuie cunoscute pentru a se actiona
corespunzator, in cunostinta de cauza, in momentul optarii pentru e-commerce.

Un dezavantaj major il constitue factorul securitate, care nu poate fi in


totalitate garantat, dat fiind existenta fraudatorilor care pot sparge codurile de acces.
Mai mult, confidentialitatea tranzactiei nu poate fi garantata deoarece prin

BIROTICA      34 
CARACTERISTICILE COMERTULUI ELECTRONIC

acceptarea unor noi modalitati de plata(banii electonici)se inregistreaza toate


miscarile facute in spatiul cibernetic, ceea ce ar putea incomoda anumiti cumparatori
Test de autoevaluare 6.2.
Care sunt avantajele comercului electronic pentru comercianti?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 36.

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 6


Definiti comertul electronic.

Argumentati avantajele comertului electronic?

Răspunsurile testelor de autoevaluare


Răspuns 6.1

Principalele caracteristici ale comerţului electronic sunt:


• asigură o viteză ridicată de derulare a tranzacţiilor;
• determină reducerea costurilor de aprovizionare, de distribuţie, de
promovare;
• implică simplificarea procedurilor de tranzacţionare;
• contribuie la creşterea competitivităţii la nivel de firmă şi implicit de ţară;
• determină creşterea valorii tranzacţiilor prin stimularea cumpărătorilor;

BIROTICA      35 
CARACTERISTICILE COMERTULUI ELECTRONIC

• oferă posibilitatea de a configura produse sau servicii şi de a vedea imediat


preţurile reale ale acestora, în comparaţie cu preţurile mai multor ofertanţi.

Răspuns 6.2.

Avantaje pentru comercianţi :


 accesul la noi segmente de piaţă;
 creşterea vitezei de derulare a afacerilor;
 contact cu clienţii non-stop;
 reducerea costurilor de aprovizionare, de desfacere, de publicitate;
 posibilitatea firmelor mici de a concura cu cele mari ;
 costuri mai scăzute de tranzacţionare;
 reducerea erorilor în manipulare;
 creşterea eficienţei;

Bibliografie unitate de învăţare nr. 6


 Bucur C. M. – Comerţ electronic, Ed. ASE Bucureşti, 2002;
 Bob C. – Sisteme informatice în comerţ, Editura ASE Bucureşti, 2003;
 Cioată M, - Plăţi electronice, NET Raport, feb, 2001;
 Integrarea digitala – ghid pentru tarile in curs de dezvoltare,
www.ezinearticle.com;
 Freeland S.– E-commerce basics – how to take advantage of e-commerce;
 Glazier C.S. - Patent Strategies for Software, e-Commerce, the Internet,
Telecom Services, Financial Services, and Business Methods (with Case
Studies and Forecasts) BI Law & Business Institute; ISBN: 0966143779;
 Kuckno R – Electronic commerce: Gold Rush on the Digital Frontier
Lobonţiu  

BIROTICA      36 
PLANUL E-EUROPA

Unitatea de învăţare Nr. 7

PLANUL E-EUROPA

Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 7 38
7.1. Obiectivele planului E-Europa 38
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 7 39
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 40
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 7 40
40

37 
PLANUL E-EUROPA

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 7


Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 7 sunt:
Intelegerea planului E-Europa
Identificarea obiectivelor palului
Stabilirea programelor cuprinse in obiective

7.1 Obiectivele planului E-Europa

Aici cuvinte Competitive, retele, on-line


cheie

La Consiliul de la Lisabona din 2000, şefii de stat şi de guvern din Europa au fixat
obiectivul de a deveni “cea mai competitivă şi mai dinamică economie bazată pe
cunoaştere din lume”.
Planul de acţiune e-Europa 2002, ce avea ca obiectiv de a crea europa on-
Cum se line, conceput ca mijloc de realizare a acestui scop, a propus o mare varietate de
realizează … măsuri pentru a atinge trei obiective primordiale:

OBIECTIVUL 1 al planului e-Europa “Un Internet cu acces ieftin, rapid, sigur“ are
în vedere:

OBIECTIVUL 2 al planului e-Europa “Investirea în pregătirea factorului uman şi în


programe:

OBIECTIVUL 3 al e-Europa “Stimularea utilizării Internet-ului:

În 2002, la Sevilla, se aprobă e-Europa 2005 prin care se extind obiectivele


planului anterior :

1. Servicii publice moderne :


2. Dezvoltarea unui mediu de afaceri electronic dinamic;
3. Dezvoltarea unei infrastructuri informaţionale sigure;
4.Acces largit la serviciile broadband cu costuri minime;
5.Indentificarea, măsurarea şi publicarea celor mai bune practici şi experienţe în
domeniu.

38 
PLANUL E-EUROPA

În iunie 2005 a fost lansată iniţiativa i2010 ”O societatea informaţională


europeană pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă”.

În iniţiativa i2010, CE propune trei priorităţi:

Crearea unei pieţe unice şi competitive pentru societatea informaţională.


Pentru a sprijini convergenţa tehnologică printr-o “convergenţă politică”,
Creşterea investiţiilor în cercetarea privind TIC
Promovarea unei societăţi informaţionale cuprinzătoare

Test de autoevaluare 7.1.


Care sunt prioritatile initiative i2010

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 40.

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 7

Ce urmareste planul E-Europa?

Care sunt obiectivele planului E-Europa?

39 
PLANUL E-EUROPA

Răspunsurile testelor de autoevaluare


Răspuns 7.1
În iniţiativa i2010, CE propune trei priorităţi:

Crearea unei pieţe unice şi competitive pentru societatea informaţională.


Pentru a sprijini convergenţa tehnologică printr-o “convergenţă politică”,
Creşterea investiţiilor în cercetarea privind TIC
Promovarea unei societăţi informaţionale cuprinzătoare

Bibliografie unitate de învăţare nr. 7


 Integrarea digitala – ghid pentru tarile in curs de dezvoltare,
www.ezinearticle.com;
 Freeland S.– E-commerce basics – how to take advantage of e-commerce;
 Glazier C.S. - Patent Strategies for Software, e-Commerce, the Internet,
Telecom Services, Financial Services, and Business Methods (with Case
Studies and Forecasts) BI Law & Business Institute; ISBN: 0966143779;
 Kuckno R – Electronic commerce: Gold Rush on the Digital Frontier
Lobonţiu M. - Managementul afacerii. Note de curs. Alba Iulia: AISTEDA ;

40 
MODELE SI TIPURI DE E-COMMERCE

Unitatea de învăţare Nr. 8

MODELE SI TIPURI DE E-COMMERCE

Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 8 42
8.1. Modele de e-commerce 42
8.2. Tipuri de afaceri 43
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 8 45
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 46
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 8 46

BIROTICA      41 
MODELE SI TIPURI DE E-COMMERCE

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 8


Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 8 sunt:
 Înţelegerea noţiunilor de e-commerce
 Familiarizarea cu modelele de e-commerce
 Recunoaşterea pricipalelor tipuri de e-commerce

8.1 Modele de e-commerce

Aici cuvinte e-commerce, business, internet, retele


cheie

Business-to-business (B2B).
Acest tip de comerţ presupune folosirea tehnologiilor Web, incluzând o
multitudine de relaţii şi tranzacţii comerciale care se stabilesc între companii şi/sau
alte tipuri de organizaţii. Reprezintă forma cea mai răspândită de comerţ electronic.
Cum se
realizează … Comerţul B2B include o gamă largă de tranzacţii între companii,
cumpărături, servicii, resurse, tehnologii, echipamente, tranzacţii financiare, tipuri
de asigurări. Tranzacţiile B2B pot avea loc direct între două companii sau prin
intermediul unei a treia (intermediar) care ajută la găsirea cumpărătorului sau, după
caz, a vânzătorului.

Părţile componente ale comerţului B2B sunt:


compania vânătorului;
compania cumpărătorului;
intermediarii;
platforma de reţea;

Business-to-consumer

Acestă formă de comerţ presupune desfăşurarea unei tranzacţii între o


organizaţie şi o persoană fizică.

Cumpărătorul utilizează un navigator web pentru a se conecta la site-


ul web al vânzătorului prin intermediul unui furnizor de servicii Internet - ISP
(Internet Service Provider). Paşii necesari a fi făcuţi pentru a comanda on-line sunt
uşor de înţeles şi se pot parcurge cu rapiditate. În ceea ce priveşte plata produselor
comandate on-line, aceasta se poate face atât cu instrumente de plată electronice, cât
şi prin plata la livrare.

BIROTICA      42 
MODELE SI TIPURI DE E-COMMERCE

Consumer-to-consumer
Reprezintă forma de comerţ între două persoane private. Este cazul
persoanelor care vând proprietăţi, maşini şi alte bunuri.

Consumer-to-business
Este un model de comerţ în care personae fizice vând produse sau servicii
unor organizaţii.

Business-to-Administration (B2A sau B-to-A) se referă la relaţiile care se


stabilesc între o companie şi instituţiile de administraţie publică.

Business-to-government, Consumer-to-government
(C2G, G2C, B2G, G2B)

Reprezintă relaţii de informare electronică între organele guvernamentale,


clienţi şi comercianţi. Guvernele, la nivel naţional, regional şi chiar municipal,
utilizează canale de comerţ electronic pentru creşterea eficienţei operaţiunilor,
îmbunătăţirea nivelului serviciilor oferite clienţilor. O arie de interes pentru guverne
în domeniul afacerilor este utilizarea pe scară mai larga a Interentului, pentru
diseminarea informaţiei, a oportunităţilor, cotaţiilor primite de la vânzători/furnizori
de bunuri şi servicii.

Test de autoevaluare 8.1.


Identificati care sunt modelele de e-commerce.

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 46.

8.2. Tipuri de afaceri

Aici cuvinte Afaceri, retele, client, e-commerce


cheie

E-shop, E-store

Magazinul virtual on-line este gestionat de o companie care oferă


potenţialilor cumpărători un catalog ce conţine produsele şi serviciile pe care le
comercializează împreună cu descrierile tehnice şi comerciale pentru fiecare poziţie
din catalog.

BIROTICA      43 
MODELE SI TIPURI DE E-COMMERCE

Cum se Magazinul electronic include facilităţi pentru preluarea comenzilor şi în cele


realizează … mai multe cazuri, cuprinde şi posibilitatea efectuării on-line a plăţii. Profiturile
acestor magazine survin din reducerea costurilor de promovare, din reclame, precum
şi din cheltuieli cu spaţii şi amenajarea fizică a produselor în magazine.

E-mall-urile
Magazinul universal electronic poate oferi o varietate de modele de afaceri,
depinzând de gradul de servicii pe care le deţine. Cum marketing-ul pe mall este
făcut de către un deţinător de mall, este esenţial ca proprietarul shop-ului să aleagă
mall-ul potrivit. Acesta are o marcă puternică, o strategie de marketing bună,
frontend-ul ducând direct către e-shop.

E-procurement
Este un model prin care se realizează achiziţii publice guvernamentale sau
ale unor mari organizaţii, de la anunţul lor până la atribuirea lor. Companiile ce
doresc să participe răspund şi depun ofertă prin Internet, sistemul asigurând o totală
transparenţă în anunţarea solicitanţilor şi o totală imparţialitate în alegerea celei mai
bune oferte. Modelele de licitaţie pe web s-au dovedit a avea un succes foarte mare.

Test de autoevaluare 8.2.


Cum se deruleaza licitatiile electronice?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 46.

BIROTICA      44 
MODELE SI TIPURI DE E-COMMERCE

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr.


1. Care sunt modelele de e-business ?

2. Ce sunt e-shop-urile?
 

3. Ce presupune modelul B2B?

4. Care sunt domeniile comerţului electronic?

BIROTICA      45 
MODELE SI TIPURI DE E-COMMERCE

Răspunsurile testelor de autoevaluare


Răspuns 8.1
Moddelele de e-commerce sunt:

Business-to-business (B2B).
Business-to-consumer
Consumer-to-consume
Consumer-to-business
Business-to-Administration
Business-to-government, Consumer-to-government
(C2G, G2C, B2G, G2B)

Răspuns 8.2.
Companiile ce doresc să participe răspund şi depun ofertă prin Internet, sistemul
asigurând o totală transparenţă în anunţarea solicitanţilor şi o totală imparţialitate în
alegerea celei mai bune oferte. Modelele de licitaţie pe web s-au dovedit a avea un
succes foarte mare.

Bibliografie unitate de învăţare nr. 8


 Integrarea digitala – ghid pentru tarile in curs de dezvoltare,
www.ezinearticle.com;
 Freeland S.– E-commerce basics – how to take advantage of e-commerce;
 Glazier C.S. - Patent Strategies for Software, e-Commerce, the Internet,
Telecom Services, Financial Services, and Business Methods (with Case
Studies and Forecasts) BI Law & Business Institute; ISBN: 0966143779;
 Kuckno R – Electronic commerce: Gold Rush on the Digital Frontier
Lobonţiu M. - Managementul afacerii. Note de curs. Alba Iulia: AISTEDA ; 

BIROTICA      46 
SISTEME DE PLATI IN MEDIUL ELECTRONIC

Unitatea de învăţare Nr. 9

SISTEME DE PLATI IN MEDIUL ELECTRONIC

Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 9 48
9.1. Clasificarea sistemelor electronice de plati. 48
9.2. Tipuri de sisteme de plati 50
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 9 51
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 52
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 9 52

BIROTICA      47 
SISTEME DE PLATI IN MEDIUL ELECTRONIC

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 9


Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 9 sunt:
 Înţelegerea noţiunilor sisteme de plati
 Intelegerea diferentelor intre sistemele de plati

9.1 Clasificarea sistemelor electronice de plati

Aici cuvinte Sisteme de plati, securitate, protocol


cheie

Un sistem electronic de plăţi se referă la totalitatea obiectelor care conlucrează


pentru asigurarea plăţii tranzacţiilor ce se efectuează. Sunt implicate, în general, trei
entităti care interacţioneaza: o bancă, un cumpărător şi un vânzător. Sistemul
electronic de plăţi conţine şi o mulţime de protocoale care permit cumpărătorului să
Cum se facă plăţi către vânzator.
realizează …
Sistemele electronice de plaţi se pot clasifica funcţie de următoarele
caracteristici:
După valoarea tranzacţiilor.
sisteme pentru plăţi mici
sisteme pentru plăţi mari.

După tipul tranzacţiilor:


sisteme pentru tranzacţii on-line
sisteme pentru tranzacţii off-line.

Din punct de vedere al confidenţialităţii:


sistem anonim;
sistem identificabil.

După momentul plăţii:


sisteme cu plată anticipată (prepaid);
sisteme cu plată prezentă (pay-now);
sistem cu plată ulterioară (pay-later).

BIROTICA      48 
SISTEME DE PLATI IN MEDIUL ELECTRONIC

Test de autoevaluare 9.1.


Care sunt criteriile care diferentiaza sistemele de plati?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina .

9.2. Tipuri de sisteme de plati


Aici cuvinte Plati electronice, vanzator, comparator, criptare
cheie

Sisteme de plaţi cu carduri bancare bazate pe SET (Secure Electronic


Tranzaction)
O mare parte a cumpărăturilor prin Internet se desfăşoară cu carduri
Cum se obişnuite, însă, persoane rău intenţionate, cu ajutorul unui software special, pot citi
informaţii confidenţiale. În acest sens se impune elaborarea unor standarde specifice
realizează …
sistemelor de plăţi care să permită securizarea plăţilor. Protejarea prin criptare a
cardurilor folosite în tranzacţiile on-line, permit ca numărul cărţilor de credit să nu
poată fi cunoscut de către comercianţi.
Participanţii implicaţi în sistemul de plăţi bazat pe SET sunt :
a) cumpărătorul ;
b) vanzătorul ;
c) emitentul ;
d) achizitorul;
e) poartă de plăţi ;
f) firma cărţii de credit.

BIROTICA      49 
SISTEME DE PLATI IN MEDIUL ELECTRONIC

Sisteme de plăţi cu monedă electronică

Banii electronici constituie valută distinctă, iar banii reali trebuie convertiţi în
bani electronici înainte de a fi cheltuiţi.

Sisteme de microplăţi

Sisteme de microplăţi – dezvoltate pentru a permite plata unor sume mici de


bani în special pentru accesul la conţinutul anumitor site-uri, cumpărarea unor ziare,
reviste. Sistemul de microplăţi este unul ieftin, simplu, care suportă plăţi foarte mici
de câţiva dolari. Sistemele de microplăţi tebuie să respecte principiul conform căruia
costul pentru asigurarea tranzacţie să nu fie mai mare decât tranzacţia înseşi.

MilliCent

CyberCoin

NetBill

Sistemul bazat pe cecuri electronice

Cecurile electronice sunt rezultatul unui proiect al FSTC ( Financial Services


Technology Consortiunm), consorţiu ce cuprinde apropape 100 de membrii, din care
fac parte apropape toate marile bănci, universităţi şi laboratoare de cercetare.

Cecurile electronice sunt similare cecurilor clasice, utilizează semnatura


digitală şi mesajele criptate şi se derulează prin intermediul reţelei Internet.. Acestea
sunt proiectate pentru a asigura integritatea, autentificarea şi nerepudierea, atică
toate condiţiile necesare şi suficietnte pentru prevenirea fraudei.

Test de autoevaluare 9.2.


Care este fluxul de derulare a platilor intr-un sistem de plati cu moneda electronic?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina .

BIROTICA      50 
SISTEME DE PLATI IN MEDIUL ELECTRONIC

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 9


1. Care sunt obiectivele de securitate ale protocolului SET?

2. Care este modul de derulare al fluxurilor într-un sistem electronic de plăţi cu


monedă electronică?

3. Care este modalitatea de derulare a plaţilor prin cec-uri electronice?

BIROTICA      51 
SISTEME DE PLATI IN MEDIUL ELECTRONIC

Răspunsurile testelor de autoevaluare


Răspuns 9.1

Sistemele electronice de plaţi se pot diferentia dupa urmatoarele criterii:


După valoarea tranzacţiilor.

După tipul tranzacţiilor

Din punct de vedere al confidenţialităţii

După momentul plăţii

Răspuns 9.2.

Modul de derulare al fluxurilor într-un sistem electronic de plăţi cu monedă


electronică este:

cumpărătorul trimite bancii (emitent de bani electronici) bani reali care


sunt convertiţi în bani electronici;
banca trimite cumpărătorului suma în bani electronici;
cumpărătorul plăteşte vânătorului contravaloarea bunurilor sau
serviciilor tranzacţionate în bani electronici;
vânzătorul trimite cumpărătorului bunurile achiziţionate;
vânzătorul trimite băncii banii electronici pentru a fi transformaţi în
bani reali;
vânzătorul primeşte de la bancă banii reali.

Bibliografie unitate de învăţare nr. 9


 Integrarea digitala – ghid pentru tarile in curs de dezvoltare,
www.ezinearticle.com;
 Freeland S.– E-commerce basics – how to take advantage of e-commerce;
 Glazier C.S. - Patent Strategies for Software, e-Commerce, the Internet,
Telecom Services, Financial Services, and Business Methods (with Case
Studies and Forecasts) BI Law & Business Institute; ISBN: 0966143779;
 Kuckno R – Electronic commerce: Gold Rush on the Digital Frontier
Lobonţiu M. - Managementul afacerii. Note de curs. Alba Iulia: AISTEDA ; 

BIROTICA      52 
SISTEME DE PLATI IN MEDIUL ELECTRONIC

BIROTICA      53 
TRANSFERURI ELECTRONICE DE FONDURI

Unitatea de învăţare Nr. 10

TRANSFERURI ELECTRONICE DE FONDURI

Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 10 54
10.1. Procedeul swift 54
10.2. Procedeul target 55
10.3. Procedeul western union si money gram 56
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 10
57
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
58
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 10

BIROTICA      53 
TRANSFERURI ELECTRONICE DE FONDURI

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 10


Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 10 sunt:
 Înţelegerea noţiunilor transferuri electronice de fonduri
 Modalitati de derulare a transferuri electronice de fonduri
 Recunoaşterea pricipalelor tipuri de transferuri electronice de fonduri

10.1.  Procedeul swift

Aici Transfer de fonduri, banci, securitatea transferului


cuvinte
cheie

.
SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) este un
sistem de origine europeană cu reţele pe tot globul.

Cum se
realize
ază …

BIROTICA      54 
TRANSFERURI ELECTRONICE DE FONDURI

Test de autoevaluare 10.1.

Ce documente stau la baza functionatii procedeului Swift?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 57.

10.2. Procedeul Target


Aici cuvinte
cheie Transferuri de fonduri, retele,

Transferurile de fonduri pentru efectuarea platilor pot avea loc intre banci
diferite si in acest caz acestea se numesc transferuri interbancare spre deosebire de
transferurile de fonduri intre unitatile aceleiasi banci care se numesc transferuri
Cum se
intrabancare. Transferurile interbancare modifica situatia soldurilor din conturile de
realizează … la banca agent de decontare, deci o modificare patrimoniala, cele intrabancare
determinand numai o miscare interna, soldul de la agentul de decontare ramanand
nemodificat.

Arhitectura proiectului cuprinde o componenta tehnica si o conceptie de


interconectare a bancilor centrale cu Banca Centrala Europeana printr-o retea de
comunicatie numita Interlinking prin care se schimba mesajele de plati. Totodata,
bancile centrale dispun de o componenta Standard Interlinking care asigura
transformarea mesajului din standardul intern in cel comunitar. Structura si modul
de functionare a procedeului TARGET se prezinta in schema urmatoare.

BIROTICA      55 
TRANSFERURI ELECTRONICE DE FONDURI

Test de autoevaluare 10.2.


Cui revine rolul principal in derularea procedeului Target?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 57.

10.3. Procedeul western union si money gram

Transferurile rapide de fonduri au patruns si in domeniul serviciilor pentru


populatie (retail banking). Pe plan international, transferurile rapide au fost determinate de
circulatia fortei de munca din tarile mai putin dezvoltate catre cele avansate, de plecarea la
studii a tinerilor si de extinderea relatiilor intre familii.

Majoritatea acestor fonduri se transfera de catre persoanele care lucreaza,


temporar, in alte tari. Acestea sunt persoane cu venituri modeste, care nu au conturi in
banca si care doresc ca economiile lor sa ajunga cat mai repede la famiile din tara de
resedinta. Pentru asemenea situatii exista firme specializate care ofera servicii de transfer
rapid de fonduri in tot cursul anului, dintre care cele mai renumite sunt Western Union si
MoneyGram din SUA. Aceste firme au pus la punct un sistem operational care are
urmatoarele caracteristici.

BIROTICA      56 
TRANSFERURI ELECTRONICE DE FONDURI

Test de autoevaluare 10.3


Pe ce se bazeaza fluxul operational al procedeului Western Union?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 57.

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 10


Ce reprezinta transferurile electronice de fonduri?

Care sunt diferentele dintre procedeul Swift si Target?

BIROTICA      57 
TRANSFERURI ELECTRONICE DE FONDURI

Răspunsurile testelor de autoevaluare


Răspuns 10.1

Pe plan international, activitatea SWIFT se bazeaza pe brosura nr. 457/1990


“Ghidul privind Transferurile de Fonduri Interbancare Internationale si Compensatiile”
elaborata de Camera Internationala de Comert si pe Standardele Internationale emise de
International Organization for Standardization care stabilesc reguli obligatorii privind
elaborarea si transmiterea mesajelor, responsabilitatile partenerilor si ale companiilor de
transfer.

Răspuns 10.2.

Rolul principal revine bancilor centrale nationale care colecteaza mesajele de


plata de la participantii interni si le transmite numai in limita fondurilor disponibile ale
acestora si a facilitatilor de creditare acordate.

Raspuns 10.3

Fluxul operational se bazeaza pe un centru unic de procesare si o retea de agenti care fac
operatiuni de primiri de sume de la persoanele emitente, transferuri de fonduri si eliberari
de numerar persoanelor destinatare. Toate operatiunile se efectueaza direct de unitatile
operative ale bancilor care intra in contact cu Centrul Operational din strainatate, deci in
mod descentralizat, ceea ce contribuie la cresterea operativitatii.

Bibliografie unitate de învăţare nr. 10


1. Basno C., Dardac N. - Sisteme de plati, compensari si decontari, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 2003.
2. Costica I., Lazarescu S. - Politici si tehnici bancare, Editura ASE, Bucuresti, 2004.
3. Paraschiv D. - Tehnica platilor internationale, Editura Economica, Bucuresti, 2003.
4. Piata Financiara - Instrumenete de plata fara numerar, Colectia 2001-2005

BIROTICA      58 
INFORMATIILE SI VIRUSII

Unitatea de învăţare Nr. 11

INFORMATIILE SI VIRUSII

Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 11……….. 59
11.1. Sistemul de informatii 59
11.2 Virusii informatici 60
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr.11 61
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 62
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 11 63

BIROTICA      59 
INFORMATIILE SI VIRUSII

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 11


Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 11 sunt:
 Înţelegerea noţiunilor de virusi informatici
 Recunoaşterea pricipalelor tipuri de informatii

11.1. Sistemul de informatii


Aici cuvinte Informatie, prelucrare, prelucrare
cheie

Sistemul de informaţii al sistemului birotic oferă obiectul supus prelucrării


(elemente de intrare) în activitatea de birou asistată de calculator şi în acelaşi timp
conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale
activităţii de birou (elemente de ieşire).
Cum se
realizează … Informatiile (date, texte / documente, sunete, imagini) constituie obiectul prelucrării
sistemului birotic. Acestea pot să se găsească într-una din stările: de introducere în
sistem, să se afle deja în baza informatională si eventual să fie în curs de prelucrare
sau să fie în curs de extragere, sub formă de rezultate (sau comunicări). Raportat la o
prelucrare în curs de executie, informatiile pot fi de intrare sau de iesire.
Informatiile de intrare într-o prelucrare pot proveni:
din surse locale directe: introduse de la tastatură (date, texte), scanate (documente,
imagini), înregistrate audio (microfon) sau video (camera de luat vederi)
preluate direct din baza de date
preluate din retele locale sau la distantă
rezultate intermediare, ale unor prelucrări anterioare
Informatiile rezultate dintr-o prelucrare pot avea următoarele destinatii:
consultare on-line - rezultatele sunt afisate imediat pe ecran sau imprimate (date,
texte, documente, grafice), desenate pe plotter (desene, grafice, schite), redate la
speaker (audio)
transmise local sau la distantă, prin sisteme de comunicatii
păstrate pe termen mediu în memoria externă, pentru prelucrări ulterioare
păstrate pe termen lung în arhiva electronică
rezultatele intermediare pot fi păstrate temporar în memoria internă sau externă
Din cele de mai sus se poate concluziona că funcţionarea unui sistem informatic de
birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei
subsisteme ale acestuia: echipamentele, programele şi informaţiile.

BIROTICA      60 
INFORMATIILE SI VIRUSII

Test de autoevaluare 11.1.

Ce destinatii pot avea informatiile provenite din prelucrare?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 62.

11.2. Virusii informatici


Aici cuvinte Virusi informatici, soft, hard, distrugere
cheie

Virusii informatici sunt, in esenta,microprograme greu de depistat,ascunse in alte


programe,care asteapta un moment favorabil pentru a provoca defectiuni ale
sistemului de calcul(blocarea acestuia,comenzi sau mesaje neasteptate,alte actiuni
distructive). Se poate aprecia ca un virus informatic este un microprogram cu
actiune distructiva localizat in principal in memoria interna,unde astepta un semnal
pentru a-si declansa activitatea. O clasificare riguroasa nu exista inca,dar se poate
Cum se face tinand seama de anumite criterii. In forma cea mai generala virusii se impart in:
realizează … -Virusi hardware -Virusi software
Virusii hardware sunt mai rar intalniti,acestia fiind de regula, livrati o data cu
echipamentul. Majoritatea sunt virusi software,creati de specialisti in informatica
foarte abili si buni cunoscatoari ai sistemelor de calcul,in special al modului cum
lucreaza software-ul de baza si cel aplicativ.
Din punct de vedere al capacitatii de multiplicare,virusii se impart in doua categorii:
-Virusi care se reproduc,infecteaza si distrug -Virusi care nu se reproduc,dar se
infiltreaza in sistem si provoaca distrugeri lente,fara sa lase urme(Worms). In functie
de tipul distrugerilor in sistem se disting:
-Virusi care provoaca distrugerea programului in care sunt inclusi
-Virusi care nu provoaca distrugeri,dar incomedeaza lucrul cu sistemul de calcul; se
manifesta prin incetinirea vitezei de lucru,blocarea tastaturii,reinitializarea aleatorie
a sistemului, afisarea unor mesaje sau imagini nejustificate
-Virusi cu mare putere de distrugere,care provoaca incideante pentru intreg sistemul,
cum ar fi: distrugerea tabelei de alocare a fisierelor de pe hard disk, modificarea
continutului directorului radacina,alterarea integrala si irecuperabila a informatiei
existente .

BIROTICA      61 
INFORMATIILE SI VIRUSII

Test de autoevaluare 11.2.


Ce tipuri de virusi se disting in functie de tipul distrugerilor provocate in sistem?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 62.

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 11


Ce sunt virusii informatici si de cate feluri sunt?

Ce reprezinta informatia pentru sistemul informatics ?

Răspunsurile testelor de autoevaluare


Răspuns 11.1
Informatiile rezultate dintr-o prelucrare pot avea următoarele destinatii:
- consultare on-line - rezultatele sunt afisate imediat pe ecran sau imprimate (date,
texte, documente, grafice), desenate pe plotter (desene, grafice, schite), redate la
speaker (audio)
- transmise local sau la distantă, prin sisteme de comunicatii
- păstrate pe termen mediu în memoria externă, pentru prelucrări ulterioare
- păstrate pe termen lung în arhiva electronică

BIROTICA      62 
INFORMATIILE SI VIRUSII

Răspuns 11.2.
In functie de tipul distrugerilor in sistem se disting:
-Virusi care provoaca distrugerea programului in care sunt inclusi
-Virusi care nu provoaca distrugeri,dar incomedeaza lucrul cu sistemul de calcul; se
manifesta prin incetinirea vitezei de lucru,blocarea tastaturii,reinitializarea aleatorie
a sistemului, afisarea unor mesaje sau imagini nejustificate
-Virusi cu mare putere de distrugere,care provoaca incideante pentru intreg sistemul,
cum ar fi: distrugerea tabelei de alocare a fisierelor de pe hard disk, modificarea
continutului directorului radacina,alterarea integrala si irecuperabila a informatiei
existente .

Bibliografie unitate de învăţare nr. 11


 Bucur C. M. – Comerţ electronic, Ed. ASE Bucureşti, 2002;
 Bob C. – Sisteme informatice în comerţ, Editura ASE Bucureşti, 2003;
 Cioată M, - Plăţi electronice, NET Raport, feb, 2001;
 Integrarea digitala – ghid pentru tarile in curs de dezvoltare,
www.ezinearticle.com;
 Freeland S.– E-commerce basics – how to take advantage of e-commerce;
 Glazier C.S. - Patent Strategies for Software, e-Commerce, the Internet,
Telecom Services, Financial Services, and Business Methods (with Case
Studies and Forecasts) BI Law & Business Institute; ISBN: 0966143779;
Kuckno R – Electronic commerce: Gold Rush on the Digital Frontier Lobonţiu M. -
Managementul afacerii. Note de curs. Alba Iulia: AISTEDA

BIROTICA      63 
 SECURITATEA ÎN MEDIUL ELECTRONIC

Unitatea de învăţare Nr. 12

SECURITATEA ÎN MEDIUL ELECTRONIC

Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 12
12.1. Asigurarea securitatii datelor 64
12.2. Analiza vulnerabilitatilor 64
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 12 65
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 66
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 12 67
68

BIROTICA      64 
 SECURITATEA ÎN MEDIUL ELECTRONIC

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 12


Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 12 sunt:
 Înţelegerea noţiunilor mediu securizat
 Familiarizarea cu masurile de securitate
 Identificarea posibilelor vulnerabilitati ale sistemului

12.1 Asigurarea securitatii datelor


Aici cuvinte Mediu securizat, securitatea datelor,
cheie

Problema care apare de la prima conectare la reţeaua Internet o reprezintă


ameninţarea la adresa securităţii datelor. Dezvoltarea prezentă a afacerilor
electronice va revoluţiona atât conduita afacerilor, cât şi a comerţului, care se va
globaliza din ce în ce mai mult. Realizarea securităţii pe Web a întâmpinat însă
Cum se întotdeauna obstacole, cum ar fi: diversitatea sistemelor de operare ce rulează pe
realizează … calculatoarele interconectate sau diversitatea aplicaţiiIor ce trebuiau sa comunice.

În acest context, atacurile la securitate se manifestă cu preponderenţă prin


urmatoarele căi:
Ascultarea comunicaţiilor.
Parole furate.
Date modificate.
Inregistrarea.
Repudierea.

Pentru a reduce riscurile de securitate în utilizarea şi administrarea sistemelor ce


participă la realizarea tranzacţiilor prin comerţ electronic, cea mai bună strategie este
cea pe ansamblu. Aceasta presupune evaluarea pe ansamblu a infrastructurii IT şi
clasificarea expunerii la riscuri de securitate. Procesul de securizare a informaţiilor
este dinamic şi continuu, datorită faptului că riscurile şi oportunităţile de dezvoltare
sunt într-o permananentă schimbare şi adaptabilitate la mediul de afaceri.

Asigurarea securităţii datelor presupune realizarea a patru obiective :


1. confidenţialitatea;
2. integritatea;
3. disponibilitatea;
4. nerepudierea.

Confidenţialitatea, uneori numită secretizare, reprezintă asigurarea că


nimeni nu poate citi un mesaj, excepţie făcând destinatarul acestuia

BIROTICA      65 
 SECURITATEA ÎN MEDIUL ELECTRONIC

Integritatea, uneori numită acurateţe, realizează protejarea datelor la


alterare, substituitre, modificare sau distrugere de către persoane neautorizate.
Disponibilitatea îşi propune ca datele stocate în calculatoare să poată să fie
accesate de persoanele autorizate.
Nerepudierea, presupune confirmarea destinatarului unui mesaj electronic,
şi anume că mesajul este scris sau trimis de persoane care pretind că l-au trimis.
Nerepudierea stă la baza semnaturii electronice, asigurând autenticitatea acesteia.
 

Test de autoevaluare 12.1.


Care sunt obiectivele asigurarii securitatii datelor?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 67.

12.2. Analiza vulnerabilitatilor


Aici cuvinte Securitate, vulnerabilitate, siguranta
cheie

Pentru a proiecta şi implementa un sistem de securitate, trebuie mai întâi să se


determine toate ameninţările care pot afecta siguranţa sistemului. Acest proces
constă în :
- analiza vulnerabilităţilor, care presupune identificarea elementelor
potenţial slabe ale sistemului;
- evaluarea ameninţărilor, presupune determinarea problemelor ce pot
Cum se apărea datorită elementelor slabe ale sistemului;
realizează … - analiza riscurilor, presupune identificarea eventualelor consecinţe pe
care aceste probleme le pot crea.

Sistemele software nesigure, cu goluri de securitate pot uşura accesul intruşilor


la informaţie. Intruşii pot fi: hacker-ii , cracker-ii, personalul de service, furnizorii se
sisteme de securitate, personalul care administrează şi utilizează sistemele. S-a
constatat că cea mai mare vulneravilitate este dată de personalul care administrează
sistemul. Lipsa de experienţă a administratorilor sau reaua lor intenţie pot
compromite grav securitatea sistemului.

Analiza vulnerabilităţilor trebuie să se realizeze în mod periodic.


Analiza riscului presupune desfăşurarea următoarelor activităţi:
- determinarea obiectivelor ce urmează a fi protejate;

BIROTICA      66 
 SECURITATEA ÎN MEDIUL ELECTRONIC

- determinarea surselor de risc;


- stabilirea probabilităţii riscului;
- estimarea costurilor în cazul unei eventuale spargeri.

Test de autoevaluare 12.2.


Care sunt etapele implementarii unui sistem de securitate?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 67.

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 12


1. Ce reprezintă politica de securitate?

2. Care sunt avantajele protocolului S-HTTP şi protocolului SSL?

3. Care sunt avantajele folosirii unui firewall?

BIROTICA      67 
 SECURITATEA ÎN MEDIUL ELECTRONIC

Răspunsurile testelor de autoevaluare


Răspuns 12.1
Asigurarea securităţii datelor presupune realizarea a patru obiective :
1. confidenţialitatea;
2. integritatea;
3. disponibilitatea;
4. nerepudierea.

Răspuns 12.2.
Acest proces constă în :
- analiza vulnerabilităţilor, care presupune identificarea elementelor
potenţial slabe ale sistemului;
- evaluarea ameninţărilor, presupune determinarea problemelor ce pot
apărea datorită elementelor slabe ale sistemului;
- analiza riscurilor, presupune identificarea eventualelor consecinţe pe
care aceste probleme le pot crea.

Bibliografie unitate de învăţare nr. 12


 Patriciu V si Colectiv – Securitatea informatica in Unix si Internet, editura
Tehnica , 1998;
 Patriciu V – Criprografia şi securitatea reţelelor de calculatoare, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1994
 Patriciu V – Securitatea comerţului electronic, Editura ALL, ucureşti, 2001

BIROTICA      68 
ARHITECTURA UNUI MAGAZIN VIRTUAL

Unitatea de învăţare Nr. 13

ARHITECTURA UNUI MAGAZIN VIRTUAL

Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr13 69
13.1 Constructia unui magazine virtual 70
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 13 70
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 71
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 13 72
73

BIROTICA      69 
ARHITECTURA UNUI MAGAZIN VIRTUAL

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 13


Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 13 sunt:
 Înţelegerea etapelor in constructia unui magazin virtual
 Familiarizarea cu etapele arhitecturii unui magazin virtual

13.1 Constructia unui magazine virtual


Aici cuvinte Magazin virtual, site, tehnologie, securitate
cheie

Constructia unui magazin virtual presupune o munca prealabila serioasa de


planificare. Mai implica si luarea unor decizii complicate si pentru care sunt
necesare cunostinte mari in domeniul tehnic. Cateva din intrebarile pertinente sunt:
cum organizam baza de date; ce limbaj vom folosi pentru a o implementa si a o
Cum se corela cu solutia de check-out; care sunt modulele de care are nevoie un magazin
realizează … virtual (check-out, shipping, SEO etc.). Pentru un manager sau un antreprenor care
nu are cunostinte tehnice toate aceste probleme pot fi o jungla in care te pierzi usor.

1. Planificare

Planificarea unui site comercial este tot atat de importanta pentru succesul unei
afaceri ca si dezvoltarea unui plan de afaceri sau de marketing. Insa, din cauza ca un
site e-commerce este in principal o solutie de software, este nevoie de mai mult
decat o simpla planificare a strategiei de marketing sau de promovare a sitului. Va fi
nevoie de asemenea si de un plan de dezvoltare a solutiei similar cu cel de
dezvoltare a oricarei alte aplicatii de soft.

2. Baze de date

Pentru o solutie de e-commerce este nevoie sa planificati o baza de date ce storeaza


informatii despre produsele care se vind, dar e posibil sa se doreasca informatii si
despre clienti. De exemplu, se va gasi poate util sa se stocheze adresa de livrare a
clientilor sau sa se tina evidenta a ceea ce au cumparat clientii in trecut . Ambele cer
ca un consumator sa se inregistreze pe site inainte de a plasa o comanda, deci va fi
nevoie de a stora si ID-urile si parolele si, daca acei consumatori au si numere de
cont in magazin este nevoie sa se pastreze si aceasta informatie in baza de date.

Odata ce exista schema pentru baza de date a solutiei e-commerce, este nevoie sa se
stabileasca care aplicatie de baza de date va folosi cel mai bine in functie de nevoi.
In general, pentru o solutie de comert electronic este nevoie de o aplicatie de

BIROTICA      70 
ARHITECTURA UNUI MAGAZIN VIRTUAL

database care sa fie destul de robusta incat sa creasca odata cu cresterea afacerii si
care ofera protectie impotriva "amenintarilor" curente si viitoare (hackeri, virusuri
etc.).

3. Aplicatii Web

Aplicatiile Web dau interfata vizuala si procesarea interna a solutiei de comert


electronic ce acceseaza datele dintr-o baza de date si proceseaza comenzile si
delivrarile. Se poate dezvolta o aplicatie e-commerce folosind orice tehnologie de
programare "server-side": ASP, PHP, Java etc.

In momentul de fata cele mai multe aplicatii Web sunt facute in limbaj PHP care
ofera o mare flexibilitate si robustete.

4. Procesarea cardurilor de credit / platilor

Ca sa se poata accepta plati pentru tranzactii e-commerce este nevoie sa se


proceseze carti de credit. Ca si la magazinele "reale", va trebui sa se deschid un cont
comercial cu o banca, asa incat sa se poata accepta plati cu carduri de credit. Se
poate intreba banca daca ofera o solutie e-commerce.

O alta solutie este de a folosi un "payment gateway" - o terta firma care se interpune
intre banca ce va ruleaza banii si magazinul virtual. Pe piata Romaneasca o firma
mare de "payment gateway" este dotCommerce (www.dotcommerce.ro). Avantaje:
se pot obtine astfel taxe de procesare mai mici (bancile procesatoare iau un anumit
procent din fiecare tranzactie pentru a sustine costurile serviciului prestat) pentru ca
o astfel de firma de "payment gateway" poate negocia procentaje mai mici, avand de
a face cu un volum mult mai mare.

Mai exista modalitati de a accepta carduri fara un cont dedicat de comerciant. Firme
ca PayPal (www.paypal.com) ofera servicii de procesare a cardurilor.

Pe piata romaneasca, unde cumpararea cu card este inca la inceput, o mare parte din
magazinele virtuale proceseaza tranzactii cu cash sau "plata la livrare".

5. Securitate

Indiferent de platforma si modalitatile de functionare ale magazinului e-commerce


trebuie sa se cunoasca foarte bine nivelul de securizare pe care acestea le vor cere.
Clientii care cumpara marfa pe internet se asteapta la si merita ca sa aiba un confort
de a sti ca tranzactiile lor sunt "secure" si informatia pe care o transmit este in
siguranta. Daca se va hosta situl pe propriul server este imperativ a se folosi un soft
de server care sa asigure un nivel inalt de securitate in procesarea informatiilor si
care foloseste SSL (Secure Socket Layer - un protocol de procesare a informatiei
online care foloseste algoritmi imposibil de "spart" de catre virusuri si hackeri).
Daca se va folosi o alta firma ce va face hosting si procesare de carduri, trebuie sa

BIROTICA      71 
ARHITECTURA UNUI MAGAZIN VIRTUAL

se cunoasca foarte bine ce masuri de securitate ia firma respectiva in a pastra


informatiile clientilor in siguranta

Test de autoevaluare 13.1.


Care sunt elementele ce trebuie avute in vedere la constructia unui magazine
electronic?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 72.

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 13


1. Care sunt etapele constructiei unui magazine electronic?

Răspunsurile testelor de autoevaluare


Răspuns 13.1
Constructia unui magazin virtual presupune o munca prealabila serioasa de planificare. Mai
implica si luarea unor decizii complicate si pentru care sunt necesare cunostinte mari in
domeniul tehnic. Cateva din intrebarile pertinente sunt: cum organizam baza de date; ce
limbaj vom folosi pentru a o implementa si a o corela cu solutia de check-out; care sunt
modulele de care are nevoie un magazin virtual (check-out, shipping, SEO etc.). Pentru un
manager sau un antreprenor care nu are cunostinte tehnice toate aceste probleme pot fi o
jungla in care te pierzi usor.

BIROTICA      72 
ARHITECTURA UNUI MAGAZIN VIRTUAL

Raspuns 13.2.

Constructia unui magazin virtual presupune o munca prealabila serioasa de


planificare. Mai implica si luarea unor decizii complicate si pentru care sunt
necesare cunostinte mari in domeniul tehnic. Cateva din intrebarile pertinente sunt:
cum organizam baza de date; ce limbaj vom folosi pentru a o implementa si a o
corela cu solutia de check-out; care sunt modulele de care are nevoie un magazin
virtual (check-out, shipping, SEO etc.).

Bibliografie unitate de învăţare nr. 13


 Patriciu V si Colectiv – Securitatea informatica in Unix si Internet, editura
Tehnica , 1998;
 Patriciu V – Criprografia şi securitatea reţelelor de calculatoare, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1994
 Patriciu V – Securitatea comerţului electronic, Editura ALL, ucureşti, 2001

BIROTICA      73 
COMERTUL ELECTRONIC IN ROMANIA

Unitatea de învăţare Nr. 14

COMERTUL ELECTRONIC IN ROMANIA

Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 14 75
14.1. Generalitati privind comertul electronic romanesc 76
14.2. Comertul electronic romanesc in anul 2009 77
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 14 78
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 78
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 14 79

BIROTICA      74 
COMERTUL ELECTRONIC IN ROMANIA

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 14


Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 14 sunt:
 Sublinierea trăsăturilor caracteristice comertului electronic romanesc
 Evolutia comertului electronic romanesc

14.1 Generalitati privind comertul electronic romanesc

Aici cuvinte Magazine electronice, site, hardwere, softwere


cheie
O privire obiectivă asupra comerţului electronic in România dezvăluie starea
incipientă în care se află acesta.Există puţine magazine virtuale in adevăratul sens al
cunvântului (site-uri unde se pot comanda produse).

Foarte multe site-uri care se pretind a fi de comerţ electronic nu fac decât să


descrie oferta companiei şi să ofere datele necesare contactării ulterioare a societătii
,fără a da posibilitatea de a comanda produsele şi a le plăţi on-line.Principalele
Cum se produse comercializate de magazinele virtuale româneşti sunt echipamentele
informatice ,hardware ,software ,echipamentele de uz casnic ,carţile şi muzica.Din
realizează …
păcate România se află într-o poziţie net inferioară ,în acest domeniu,atât faţă de
ţările vestice,cât si faţă de celelalte ţări din estul Europei.

Cu toate acestea ,impactul comerţului electronic este în creştere.Numărul


calculatoarelor personale ,numărul abonaţilor la Internet,telefonia mobilă,laţimea de
bandă pe Internet,numărul utilizatorilor cardurilor,cheltuielile IT ale întreprinderii
sunt în creştere rapidă.Piaţa românească are din ce in ce mai multe aplicaţii de
afaceri electronice ,guvernare electronică,invaţare la distantă ,telemedicine,aspecte
care justifică afirmatia potrivit căreia comerţul electronic in Romania dispune de
certe perspective de dezvoltare.

O imagine cât mai complexă a comerţului electronic în România necesită efectuarea


unor precizări distincte cu privire la serviciile financiare existente ,încrederea în
calitatea produselor şi principalele probleme cu care se confruntă această formă de
comerţ

Potrivit Web Internet Archive, primul magazin online din România a fost lansat de
către PC Net în 1997 şi se numea CyberShop.ro, acesta comercializând CD-uri cu
muzică. La scurt timp, ia startul eShop.ro, primul magazin care introduce conceptul
de coş de cumpărături – ce-i drept, într-o variantă rudimentară din punct de vedere al
uzabilităţii

BIROTICA      75 
COMERTUL ELECTRONIC IN ROMANIA

Dacă anul 2004 s-a încheiat cu 3,5 milioane USD procesaţi în e-commerce, 2005 a
adus un volum de aproape 18 ori mai mare, atingându-se valoarea de 44,3 milioane
USD rezultaţi din plata online cu cardul. Cheia succesului o reprezentau, însă,
tranzacţiile cross-border care au fostacceptate de Visa şi MasterCard până în vara
anului 2005. Cu alte cuvinte, un comerciant străin vindea produse sau servicii către
un client străin, dar tranzacţia era procesată printr-o bancă românească, comisionul
rămânând în ţară. Acest fapt a generat volumul mare de tranzacţii înregistrat în vara
lui 2005, doar în luna iulie procesându-se 53.000 de tranzacţii în valoare de peste 9,5
milioane USD.

Numărul de tranzacţii creştea, însă, de la o lună la alta chiar dacă întreg bilanţul pe
2006 s-a cifrat la doar 9,5 milioane USD, potrivit statisticilor RomCard
Deşi creşterile sunt impresionante per ansamblu, creşterea pe care putem să o
remarcăm este de la anul 2007 la 2008. Conform Trafic.ro creşterea este de 250%.
Numarul de magazine electronice din Romania a evoluat dupa cum urmeaza

2005 - 412 magazine


2006 - 433 magazine
2007 - 640 magazine
2008 - 875 magazine

Test de autoevaluare 14.1.

Care considerate ca este atitudinea generala fata de cumparaturile electronice?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 78.

14.2. Comertul electronic romanesc in anul 2009

Aici cuvinte
cheie

Anul 2009 a adus cateva evolutii interesantei:

 A crescut procentul celor care ar cumpara mai frecvent pe internet daca ar

BIROTICA      76 
COMERTUL ELECTRONIC IN ROMANIA

primi oferte speciale si reduceri: de la 8% in 2006 la 18% in 2009, devenind


principalul stimulent dorit de clienti.

Cum se
realizează …
 A scazut procentul celor care vor livrare mai rapida de la 25% in 2006 la 6%
in 2008/2009. Asta nu inseamna neaparat ca acum livrarea e mult mai rapida
(desi per ansamblu e posibil ca termenele de livrare sa fie mai scurte) ci doar
ca cei care comanda online nu mai sunt atat de sensibili la termenele de
livrare ci mai mult la pret.

 Un paradox tinand cont de situatia economica actuala - a scazut numarul


celor care spun ca o situatie financiara mai buna i-ar stimula sa comande mai
des - de la 21% la 15%.

 49% dintre cei intervievati spun ca ei cumpara online pentru economie de


timp (nu economie de bani).

 totusi termenul de livrare ii intereseaza din ce in ce mai putin fata de anii


precedenti

 iar stimulentele principale care i-ar convinge sa cumpere mai des sunt
preturile mici si reducerile.

Daca punem cap la cap toate astea rezulta ca preturile online in Romania sunt inca
mari si principalul avantaj al unei comenzi online este economia de timp necesar
pentru gasirea produsului. Retailul romanesc mai are mult pana sa ajunga la
dimensiunile si rafinamentul celui din SUA

Test de autoevaluare 14.2.


Cum a evoluat comertul electronic in anul 2009?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 78.

BIROTICA      77 
COMERTUL ELECTRONIC IN ROMANIA

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 14

Care este contributia comertului electronic in totalul comertului romanesc?

Care sunt cele mai importante trasaturi ale comerului electronic in anul 2009?

Răspunsurile testelor de autoevaluare


Răspuns 14.1
In general, cumparaturile reprezinta o activitate placuta pentru utilizatorii romani de
internet. Atunci cand merg la cumparaturi, principala preocupare pentru 38% dintre
ei este sa obtina cea mai buna calitate. Doar unul din cinci este interesat sa
economiseasca bani. Din acest punct de vedere se pare ca criza financiara nu a
influentat prea mult scopurile cumparatorilor.
Internetul reprezinta principala sursa de informatii in cazul a jumatate dintre
produsele testate. Aceasta inseamna ca, fie ca cumpara online sau nu, utilizatorii
romani de internet apeleaza in principal la mediul virtual pentru a cauta informatii
despre aceste produse. Pentru celelalte produse testate, respondentii obtin mai mult
offline informatiile de care au nevoie – in principal de la asistentii din magazine.

Răspuns 14.2.
Cel mai imbucurator este cresterea procentului de folosire a cardului catre 20%, desi
rambursul ramane favoritul romanilor, fapt datorat absentei din ciclul evolutionist al
etapei comertului la distanta de tip Neckerman. Cumparatorii se indreapta catre produse
mai ieftine si a scazut valoarea media a cosului, fapte normal psihologice in perioada de
criza. Estimarile Vodafone privind numarul de conexiuni si utilizatori, este cea mai

BIROTICA      78 
COMERTUL ELECTRONIC IN ROMANIA

apropiata estimare facuta in ultima vreme, si noi considerand ca 9 milioane de utilizatori


sunt romani, din care probabil doar 3 milioane fiind utilizatori zilnici

Bibliografie unitate de învăţare nr. 14


Ion Gh. Rosca, Bogdan Ghilic-Micu si Marian Stoica - « INFORMATICA,
SOCIETATEA INFORMATIONALA, eSERVICIILE » -Editura Economica,
Bucuresti 2006
Ion Gh. Rosca si colab. –« COMERTUL ELECTRONIC » -Editura Economica,
Bucuresti 2004
http://www.ecursuri.ro/cursuri/comertul-electronic-in-romania.php
http://www.afaceri.net/articole/Comert_electronic/Cuprins_comert_electronic.
http://www.scribd.com/doc/2326181/Comertul-electronic

BIROTICA      79