Sunteți pe pagina 1din 16

2.

Conceptul de comert electronic

Istoria comertul electronic incepe spre sfarsitul secolului 20. In 1968 a fost realizat primul standard EDI (Electronic Data Interchange) pentru transmiterea mesajelor structurate in industria transporturilor din SUA. In deceniul al noualea se dezvolta retele inchise de tranzactii comerciale, de unde aparitia postei electronice. In anul 1990 are loc revolutia produsa de internet. Pana la aceasta data cultura internetului a incurajat si recompensat persoanele care aduceau informatii si a incercat sa descurajeze folosirea internetului pentru activitati profitabile. Comertul electronic (E - Commerce), in conceptia Organizatiei Economice de Cooperare si Dezvoltare (OECD), reprezinta desfasurarea unei afaceri prin intermediul retelei Internet, vanzarea de bunuri si servicii avand loc offline sau online 1. Definit mai sugestiv comerul electronic reprezint capacitatea de a realiza tranzacii care implic schimbul de bunuri i servicii ntre dou sau mai multe pri, folosind instrumente i tehnici electronice . Principiile de baza ale afacerilor online sunt aceleasi ca la orice afacere traditionala desfasurata in mediul economic real. Marea diferenta cu un magazin virtual este ca se poate automatiza o mare parte din procesele de vanzare si cumparare. Aceasta caracteristica se regaseste doar in comertul online. In tranzactiile comerciale clasice se disting patru etape diferite: informarea comerciala referitoare la tranzactie: cercetarea de marketing; incheierea contractului comercial; vanzarea produsului sau a serviciului; plata produsului sau a serviciului; In figura nr.1 este prezentat modul in care se reflecta aceste patru etape in cazul comertului electronic:

Patriche, Dumitru Bazele comertului, Editura Economica, Bucuresti, 1999, pag.116

Figura nr.1

Intr-un magazin normal exista angajati care sa ajute consumatorul sa cumpere. Intr-un magazin virtual, angajatul este site-ul in sine. Cu singura diferenta ca acest nou tip de angajat nu se imbolnaveste, nu isi ia concediu si munceste efectiv 7 zile din 7, 24 de ore pe zi pe parcursul intregului an. Si mai mult de atat, salariul lui este unul foarte mic 1. Avand in vedere definitia data mai sus, cele mai raspandite modele pentru comertul electronic implementate sunt: business to business (B2B); business to consumer (B2C). business to government (B2G).

Figura nr.2 Alte relatii stabilite prin intermediul retelei Internet, adiacente comertului electronic, sunt: government to government (G2G), government to business (G2B), government to consumer (G2C), consumer to government (C2G), consumer to business (C2B) si consumer to consumer (C2C), fiind sintetizate in tabelul de mai jos:

Intreprinderi Consumatori (B) (C) G2G G2B G2C Guvern (G) coordonare informare informare B2G B2B B2C Intreprinderi Administratie, comert comert (B) logistica electronic electronic C2G C2B Consumatori C2C achitare taxe comparatie (C) licitatii online online preturi Guvern (G)
1

05 august 2007 articol Principiile de baza E-commerce www.underclick.ro

Figura nr.3 Un rol aparte in dezvoltarea comertului electronic il au relatiile business to government (B2G) si government to bussiness (G2B), care prin realizarea unui mediu de informare interactiv, rapid si eficient, pot contribui la constientizarea agentilor economici asupra avantajelor acestui nou domeniu comercial: Comertul Electronic. Nu exista o definitie universal acceptata a termenului comert electronic. Totusi, prin comert electronic se intelege distributie, marketing, vanzare sau livrare de marfuri si servicii prin mijloace electronice1. Astfel, comertul electronic reprezinta schimbul informatiilor de afaceri prin retele informatice, fara documente materiale, utilizand EDI (Electronic Data Interchange), mail (posta electronica), buletine electronice de informare, transferul electronic al fondurilor (Electronic Funds Transfer - EFT) si alte tehnologii similare.

2.1. Modele de comert electronic Comerul electronic se poate desfura graie diferitelor aplicaii dezvoltate pe internet. Pot fi identificate 8 tipuri semnificative de comer electronic 2: magazin electronic (e-shop); aprovizionare electronic (eprocurement); magazin universal electronic (emall); piaa unui ter (3rd party marketplace); comuniti virtuale (virtual communities); furnizor de servicii cu valoare pentru canale de comer electronic; platforme de colaborare; brokeraj electronic.

Figura nr.4 Subdomenii ale comertului electronic 3


1

Popescu, Manoela; Ionascu, Viorica: Bazele Comertului, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 2006 Paul Timmers, 1997 3 www.wikipedia.com articol Comert electronic
2

2.2. Marile platforme de comert electronic Comertul electronic (sens restrans) este totalitatea actelor de comert care se desfasoara de la inceput la sfarsit prin mijloace electronice sau cu suport electronic. Adica se contacteaza o firma printr-un mijloc electronic (mail, mesaj pe internet, sms, etc), se primeste o oferta electronic, se face comanda electronic (mail, shopping cart, formular online) si plata se executa electronic (card). Comert electronic (sens larg); comertul electronic este totalitatea actelor de comert care au in desfasurarea lor o pondere a mijloacelor electronice covarsitoare pentru realizarea actului de comert. Din componenta de comert online, platformele faciliteaza intalnirea cererii cu oferta. Si se analizeaza trei exemple : cel mai mare mediu actual organizat, cel mai mare mediu de schimb de informatie cu scop comercial si cel mai mare pericol pentru acestea. Am numit aici eBay, Craigslist si Google1. Comert Electronic nr.1 > eBay eBay este in momentul de fata cel mai mare mediu organizat in care utilizatori din toata lumea (persoane fizice sau companii) pot publica anunturi in legatura cu produse, pot licita pentru alte produse, le pot vinde si pot incasa banii. eBay are propriul serviciu de plata PayPal, unul din cele mai bune servicii de acest gen din lume. PayPal este un cont virtual in care poti sa transferi bani (de la unitatile autorizate - banci, Western Union, card, etc) si din care sa transferi bani. Avantajul mare este cea mai cuprinzatoare "lista neagra" din lume, ceea ce duce la o foarte mica posibilitate de frauda. Dezavantajul este lipsa unui serviciu de "escrow" - adica de garantare ca marfa cumparata e intr-adevar cea reala si ca plata se va face 100%. Pe eBay puteti vinde si cumpara de la banale ace de cusut pana la avioane. Comert Electronic lider anunturi > Craigslist Craigslist este in momentul de fata cel mai mare mediu in care se poate schimba informatie cu scop comercial. Pornit de un student ca un proiect, ca de altfel multe din marile proiecte web, acest site a ajuns sa fie vizitat zilnic de zeci de milioane de oameni si a luat locul ziarului de anunturi. Pentru ca doar asta veti gasi aici - anunturi (spre deosebire de eBay unde puteti viziona produsele). Categoriile principale sunt cele de interes maxim pentru orice om : Vanzari diverse, Locuri de munca, Servicii, Imobiliare, Relatii personale. Ordonate foarte bine si segmentate dupa orase si tari, anunturile din acest site ii dau un grad foarte mare de uzabilitate.
1

Articol www.underclick.ro, Platforme mari de comert electronic, august 2007

Comert Electronic cel mai mare urmaritor > Google Cel mai periculos pentru aceste doua situri dar cu un mare plus pentru noi utilizatorii, vine din spate o companie americana care o "vedem" zilnic, Google. Noua platforma, inca nelansata, numita "E-Commerce 3.0" va aduce un plus de functionalitati care vor concura in alegerile zilnice ale utilizatorilor. Declaratia oficiala este "va fi un Craigslist cu steroizi". Desi eBay are milioane de utilizatori inca nu poate da functionalitatea de a cauta doar produsele de la vanzatorii cei mai apropiati. La fel Craigslist nu poate oferi cautari robuste. Integrarea noului sistem de plata al Google (gBuy) va desavarsi proiectul si il va pune pe piata, alaturi de actualul serviciu de comparatii de preturi si anume Froogle.

3. Comertul electronic - o noua oportunitate de crestere a competitivitatii

Impactul extraordinar al tehnologiilor informaionale, tot ceea ce este sau devine e, i pune amprenta asupra ntregii viei economice, sociale, culturale, a omenirii i guverneaz practic toat lumea modern. ntr-o lume dominat de micul e, ntr-o lume care nu contenete a vorbii despre e-business (afaceri electronice), e-commerce (comer electronic) este un concept care pune n eviden una dintre cele mai importante faciliti oferite de reeaua de Internet: capacitatea de tranzacionare dincolo de granie, de timp i spaiu 1. Muli oameni consider comerul electronic ca fiind orice tranzacie condus electronic pentru cumprarea unor produse. Dar, comerul electronic are, n sens mai larg, un impact mult mai profund asupra evoluiei afacerilor i cuprinde, n fapt, nu numai noile achiziii comerciale ci i totalitatea activitilor care susin obiectivele de marketing ale unei firme i care pot include, spre exemplu, publicitate, vnzri, pli, activiti postvnzare, servicii ctre clieni etc. Principalele caracteristici ale comerului electronic sunt: asigur o vitez ridicat de derulare a tranzaciilor permite accesul la noi segmente de pia confer o flexibilitate crescut politicilor comerciale determin reducerea costurilor de aprovizionare, de distribuie, de promovare implic simplificarea procedurilor de tranzacionare
1

Dinu, Vasile articol Comertul electronic - o noua oportunitate de crestere a competitivitatii, Amfiteatrul Economic, nr.21, febr. 2007, pag 5-6

contribuie la creterea competitivitii la nivel de firm i implicit de ar determin creterea valorii tranzaciilor prin stimularea cumprtorilor ofer posibilitatea de a configura produse sau servicii i de a vedea imediat preurile reale ale acestora, n comparaie cu preurile mai multor ofertani. n prezent, comerul electronic a devenit o component esenial a politicilor de dezvoltare economic promovat de ctre rile dezvoltate, n special, dar i de ctre cele n dezvoltare, devenind astfel i o component fundamental a comerului internaional. Comerul electronic este cheia competitivitii ntreprinderilor n era informaional, asigurnd accesul la noi segmente de pia, creterea vitezei de derulare a afacerilor, flexibilitatea ridicat a politicilor comerciale, reducerea costurilor de aprovizionare, de desfacere i de publicitate, simplificarea procedurilor etc. Ca urmare el devine o oportunitate de cretere a competitivitii att la nivel micro ct i macroeconomic.

4. Internationalizarea in spatiul virtual al internetului. Comert electronic international

La nivelul anului 2006 exista deja un miliard de utilizatori de Internet 1. Acetia nu sunt mprii corespunztor distribuiei populaiei pe zonele globului. Distribuia lor prezint chiar o abatere semnificativ fa de mprirea populaiei pe continente. Din aceast cauz oscileaz semnificativ i pentru ntreprinderi numrul clienilor poteniali n regiunile separate ale globului i nu corespunde numrului de consumatori de pe piaa respectiv. Internetul ofer posibilitatea legrii de relaii de afaceri rapid i independent de distanele geografice, a obinerii de informaii i a realizrii de tranzacii n cadrul economiei mondiale, ncepnd de la comunicarea mai simpl cu grupele int internaionale pn la vnzarea ctre consumatori internaionali. Mai mult, disponibilitatea pe tot globul a bunurilor i timpul scurt de aciune i reacie sunt independente de distane, iar costurile sunt relativ reduse. Prin noiunea de comer electronic internaional se inelege iniierea, negocierea i/sau ncheierea de tranzacii ntre subieci ai economiei mondiale. Internetul trebuie privit ca unica platform electronic a comerului electronic. Aceasta nseamn c ntreprinderile i orienteaz permanent activitile de
1

Conform studiului afisat de www.ibm.com

comer electronic susinute de Internet, consecvent, ctre iniierea, negocierea i/sau ncheierea de procese de schimb a bunurilor. O particularitate a Internetului o constituie virtualitatea, ceea ce are ca urmare inexistena, n sens clasic, a sus-numitelor limite teritoriale care ar trebui depite. Cu att mai mult n cazul Internetului, este vorba despre un mediu global, constituit de toat suprafaa globului. De aceea, depirea limitelor teritoriale implic automat prezena pe Internet. O ptrundere tehnic pe Internet nu este condiia hotrtoare pentru internaionalitatea comerului electronic. Mai mult, trebuie remarcat diferena ntre comerul electronic strict naional, respectiv strict internaional n funcie de scopurile i forma msurilor de marketing, precum i de diversele grupuri int. Astfel, posibilitatea prezenei globale pe Internet este un fapt pe jumtate adevrat i este necesar ca pentru realizarea unui marketing internaional pe Internet s fie ndeplinite trei condiii (pagina de web s fie cunoscut clienilor, acetia s aib ncrederea necesar ncheierii unei tranzacii pe Internet i n final s fie luate n calcul i variabilele ca limb, valut, nivelul venitului, tendinele de consum, drepturile i condiiile de concuren). O ntreprindere care are n vedere intrarea pe Internet trebuie s aib o anumit experien internaional ctigat n domeniu, un anumit know-how internaional i o infrastructur corespunztoare mediului internaional. Prezena ntmpltoare a unei companii pe Internet nu presupune implicit c, n general, cumprtorii internaionali vor cumpra de la aceasta. n alt ordine de idei, luarea n considerare a condiiilor specifice fiecrei ri i a particularitilor grupurilor int pare necesar n definirea comerului electronic internaional. Prin urmare, se vorbete de comer electronic internaional cnd se adreseaz consumatorilor de pe pieele altor ri, cu care ntradevr pot fi ncheiate tranzacii. Forma comerului electronic poate fi difereniat n funcie de pieele rilor respective sau standardizat pentru mai multe dintre ele. De asemenea, se poate apela la forme mixte, anume pentru unele piee s fie aplicate forme standardizate, iar pentru altele formele difereniate.

5. Comertul electronic si politica de reglementare. Beneficii si riscuri

Comerul electronic este un domeniu relativ recent, dar cu un mare potenial de cretere datorit avantajelor pe care le ofer att agenilor economici, ct i consumatorilor. Concomitent cu extinderea acestui tip de faceri, apar anumite preocupri legate de reglementarea domeniului, inclusiv n ceea ce privete respectarea regulilor de concuren. Exist i ncercri de soluionare practic a chestiunii reglementarilor, aa cum sunt liniile directoare elaborate de OECD nc din 1998. Beneficiile i potenialul de cretere al pieelor virtuale depind n mare msur de modul n care sunt depite anumite limite i bariere specifice. Apar astfel o serie de aspecte majore ale dezvoltrii pieelor electronice, dintre care menionm: asigurarea unui mediu electronic sigur pentru desfurarea tranzaciilor, cu protejarea confidenialitii datelor personale; existena unui sistem de pli electronice simplu i sigur, care s funcioneze la scar internaional sau chiar global; un sistem pentru livrarea n timp util i n condiii corespunztoare a bunurilor (ceea ce pune probleme de transport, certificare a calitii i vmuire, n cazul tranzaciilor internaionale) sau a serviciilor digitale (unde este esenial transmiterea la timp, n condiiile unor reele supraaglomerate).

5.1. Inselaciunea pe internet O problem major a pieelor virtuale este posibilitatea mai mare dect n cazul pieelor tradiionale de manifestare a unor comportamente frauduloase sau neltoare, dat fiind caracterul relativ anonim al participanilor. Ca urmare, alturi de comerciani oneti este foarte posibil s opereze fali vnztori care neal cumprtorii cu ajutorul unor site-uri atractive, a reclamei agresive, a promisiunii oferirii de produse minune i a unor reduceri incredibile de pre, pentru ca n final s nu ofere nici pe departe ceea ce promit sau s nu livreze nicio marf. n plus, consumatorii se confrunt i cu posibilitatea de furt a identitii, prin metode din ce n ce mai sofisticate (ex.: phishing). Seriozitatea problemei este indicat de creterea numrului de reclamaiilor primite de la consumatorii nelai. Astfel, n SUA sau primit peste 685000 plngeri n 2005, din care 63% au reprezentat fraud i 37% furt de identitate;

nelciunea pe Internet este una din cauzele care pot mpiedica comerul electronic s-i ating potenialul deplin i, n acelai timp, explic de ce tranzaciile B2C continu s rmn n urma celor B2B n cele mai multe state. Dezvoltarea comerului electronic depinde i de soluionarea problemei mecanismelor de pre sigure, care s asigure protejarea datelor personale, sigurana efecturii transferurilor de bani, costul n raport cu uurina efecturii operaiunilor etc. Un studiu din 2002, efectuat sub egida OECD, nc punea n eviden ngrijorarea i reinerea oamenilor de a-i lansa n spaiul virtual datele personale i ale instrumentelor de plat (OECD, 2002). n prezent, mecanismele sunt mai sigure i se nregistreaz o diversificare a gamei instrumentelor de plat online: carduri de debit (mecanism dominant n tranzaciile online internaionale), carduri de credit, e-banking, pli prin i din contul telefoanelor mobile, sisteme de mediere (ex.: PayPal), bani electronici, micropli (pentru transferul sumelor foarte mici). Ca urmare, se dezvolt n prezent o adevrat industrie a plilor online, unde, alturi de actorii tradiionali bncile -, ncep s opereze i noi venii, cum sunt societile de telecomunicaii sau firmele specializate de servicii financiare online.

5.2. Conceptul de securitate Unul din principalele impedimente care au temperat rata de crestere a activitatilor de comert electronic este legat de securitate. Eliberarea potenialului de cretere a comerului electronic, valorificarea avantajelor sale i contracararea barierelor menionate impun un demers de reglementare din partea mediului de afaceri i/sau guverne. Direciile de aciune pot fi de natur diferit 1: social, de pild prin educarea consumatorilor; tehnic, prin dezvoltarea unui instrumentar menit s asigure o protecie mai mare a tranzaciilor i a participanilor (autentificare, filtre etc.) sau introducerea unor standarde de operare;

State, Olimpia; Costache, Ion Comert electronic si e-business in Romania, Amfiteatrul Economic, nr.21, 2007, pag 149-151

legislativ, de exemplu, prin instaurarea obligaiei prezentrii pe site de informaii corecte i complete, actualizate permanent, incluznd toate detaliile relevante despre produse sau servicii i referitoare la pre i la eventualele costuri suplimentare. Esenta problemei consta in faptul ca in mod normal mesajele de posta electronica sunt

expediate necriptate. Cu alte cuvinte oricine le intercepteaza, poate citi continutul fara probleme. Din acest motiv si retinerea utilizatorilor in a-si trimite detaliile referitoare la propriul card de credit prin e-mail. Cum sunt protejate atunci numerele de identificare ale cardurilor si tranzactiile? Tranzactiile dintre site-ul web al comerciantului si cumparator sunt criptate folosind tehnologia SSL (Secure Socket Layer). Astfel se elimina posibilitatea ca un intrus sa obtina numarul cardului, presupunand ca el intercepteaza datele astfel criptate. Aceasta tehnologie prezinta insa si o deficienta si anume: SSL nu permite comerciantului sa se asigure ca persoana care foloseste cardul intr-o tranzactie este chiar detinatorul acestuia. Similar, SSL nu ofera nici o cale prin care clientul sa afle daca site-ul web al comerciantului este cu adevarat autorizat sa accepte plata cu carduri si ca nu este doar un site pirat (fake) proiectat doar in scopul de a colectiona date despre astfel de carduri. Pentru a rezolva aceasta problema, MasterCard si Visa promoveaza SET (Secure Electronic Transaction), o tehnologie mai sigura dezvoltata prin conjugarea eforturilor mai multor companii interesate. SET rezolva problema autentificarii prin asignarea unor certificate digitale atat clientului cat si comerciantului. Mai mult, SET ofera securitate sporita fata de cea existenta astazi pe piata comerciala traditionala. In loc de a-i oferi comerciantului acces la numarul cardului, SET il encodeaza de o maniera care asigura faptul ca doar consumatorul si institutiile financiare au acces la el. Fiecare dintre actorii implicati intr-o tranzactie (comerciant, client sau institutie financiara) foloseste certificatul SET privat, care joaca si rol de identificare. In practica, un tert ofera serviciul de a furniza certificate digitale institutiilor financiare care emit carduri iar institutia financiara ofera certificate digitale clientilor sai, detinatori de credit carduri. Cat priveste comerciantul, procesul este similar: in momentul efectuarii unei cumparaturi on-line, inainte de a se face vreun schimb de date, softul care integreaza tehnologia SET valideaza identitatea comerciantului si a detinatorului cardului; procesul de validare consta in verificarea certificatelor digitale emise de furnizori de servicii autorizati (terti) 1.

Mai multe detalii legate de securitatea comunicatiei - intr-un articol din Net Report, Nr 100, pag 67-69

10

6. Situatia actuala a comertului electronic in Romania 6.1. Comertul electronic in tarile din Europa Centrala si de Est

Scopul Studiului1: Comparatia atitudinii utilizatorilor de internet fata de comertul electronic. a) Utilizatori tineri din punct de vedere al experientei in cumparaturile online
the Czech Republic ; N=2682 28% 19% 23% 24% 5%

I: Cand ati facut pentru prima online? oara cumparaturi


Romania ; N=417 48% 11% 29% 11% Lithuania ; N=436 35% 22% 21% 19%

Ukraine ; N=412

46%

19%

22%

10%

Russia ; N=1443

31%

17%

24%

23%

Figura nr.5

Poland ; N=1077

32%

13%

19%

28%

8%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

within the last 6 months over 2 to 5 years ago

over half a year to 1 year ago over 5 years ago

over 1 to 2 years ago

In urma studiului, graficul 1 reflecta faptul ca cea mai mare proportie dintre noii cumparatori din Romania (48%) au achizitionat online primul produs in ultimele 6 luni si doar 1% cu 1-2ani in urma. Ceea ce inseamna ca din ce in ce mai multi prefera cumparaturile online, depasind celelalte tari prezente in studio. b) Utilizatorii de internet ce au facut cumparaturi online
the Czech Republic ; N=2473 12% 32% 8% 20% 28%

I: Ati dorit vreodata sa


Romania ; N=377 27% 24% 20% 13% 16%

faceti o comanda si ati renuntat ulterior?


Lithuania ; N=369 13% 33% 11% 23% 21%

Ukraine ; N=388

5%

30%

19%

28%

18%

Figura nr.6

Russia ; N=1422

6%

36%

20%

22%

16%

Poland ; N=628

9%

29%

11%

21%

29%

0%

10%

20%

30%

40%

50% yes, once

60%

70% no, never

80%

90%

100%

yes, many times

yes, a few times

I do not remember

realizat de Gemius in septembrie 2007

11

Graficul 2 releva ca 27% dintre romani si-au dorit sa faca cumparaturi online, dar s-au razgandit, o proportie de 5 ori mai mare decat in Ucraina. c) Utilizatorii care nu au facut cumparaturi online I: De ce nu ati cumparat?
100% 90% 80% 70% 49% 37% 31% 27% 20% 17% 14% 11% 60% 50% 34% 30% 30% 33% 25% 28% 18% 27% 31% 23% 40% 30% 20% 10% 0% Poland ; N=90

45%

28%

34% 29%

24%

36% 23% 22% 10% 0%

16% 21% 19%

12% 15% 15%

12%

0%

0%

5%

8%

Russia ; N=217

Ukraine ; N=143

Lithuania ; N=90

Romania ; N=140

Figura nr.7

I had no opportunity to see the product It was too complicated for me I was afraid that the purchase wouldn't be safe I found a better / cheaper products elsewhere The shipping costs were too high I've changed my mind I didn't win the auction

the Czech Republic ; N=163

Asa cum se poate observa in grafic, 49% dintre romani nu fac cumparaturi online deoarece se tem ca operatiunea nu e sigura, o diferenta considerabila fata de urmatoarea tara clasata, Lituania, cu un procent de 33%.

6.2. Trendurile pietei Romania este singura tara din rasaritul Europei in care functioneaza comertul electronic (online) prin intermediul cardului bancar. Nici Polonia, nici Cehia, Ungaria sau alte tari mai avansate nu au create conditiile pentru functionarea acestui sistem comod de plata a produselor si serviciilor, reprezentat prin comert electronic. Statul, bancile si comerciantii, nu fac publicitate sistemului, iar populatia nu este informata. Cu toate acestea, situatia poate evolua extrem de spectaculos in urmatorii trei ani. In Romania exista mai mult de 650 de site-uri care deruleaza tranzactii in sistem electronic (din care numai 160 active - inregistrate in sistemele de plata online). Acestea sunt nc

12

0%

13% 20%

puine pentru o pia care numr peste 6 milioane de utilizatori Internet 1 i peste 8 milioane de carduri bancare n circulaie2. Comertul electronic inregistreaza o rata de crestere lunara foarte mare, de 17-20%. Tendinta comertului electronic romanesc este ascendenta. Numarul magazinelor virtuale creste vertiginos ca si numarul clientilor care fac cumparaturi online. n Romnia, un impuls pentru creterea comerului electronic a fost introducerea, ncepnd cu 2004, a posibilitii de plat online cu card a produselor sau serviciilor comandate de pe Internet. Prin aceasta a fost nlocuit modul tradiional de finalizare a comenzilor prin transfer bancar sau prin plata n numerar la primirea produselor comandate. Din 2006, DotCommerce Romnia, subsidiara DotCommerce LTD Boston, a introdus sistemul de mediere PayPal pentru magazinele virtuale partenere din Romnia 3. Desi aflata inca la inceput, piata de comert electronic din Romania realizeaza deja tranzactii in valoare de cateva milioane de euro pe luna, dar potentialul este mult mai mare. Bancile au eliminat restrictiile pentru tranzactionarea pe Internet, iar numarul celor care au implementat 3D Secure cel mai inalt standard de securizare a tranzactiilor pe Internet a ajuns la opt (BCR, BRD Group Societe Generale, Raiffeisen Bank, HVB-Tiriac, CEC, Alpha Bank, Romexterra Bank si Banca Transilvania in curs de configurare).
Alpha Bank CEC Romexterra Bank HVB-Tiriac Raiffeisen Bank BRD BCR

3D Secure

BT

Figura nr.8 Numrul cardurilor certificate 3D Secure a atins 3,5 miloane de uniti la sfarsitul anului 2007, dintre care numai 10.000 sunt active. In conformitate cu statisticile RomCard, media unei tranzactii pe Internet cu un card emis in moneda locala este de 160 RON, in vreme ce pe cardurile emise in strainatate, in functie de valuta in care au fost emise, se inregistreaza 180 USD si 210 EUR. Valoarea totala a tranzactiilor de comert electronic procesate de catre RomCard in primele noua luni din 2006 s-a ridicat la 7,3 milioane RON, 3,2 milioane USD si 1,2 milioane Euro.
1 2

potrivit statisticilor netBridge Investments conform rapoartelor Visa i MasterCard 3 Ziarul Capital, 24 febr. 2006

13

6.3. Statistici cumparaturi online

Imbracamintea si incaltamintea, cele mai achizitionate produse din comertul online!

Cele categorii

mai de

frecvente produse

90 85 80 75 70 65 2007 im bracam inte-incaltam inte aparatura audio-video aparatura electrocasnica

achizitionate din comertul online, pe parcursul anului 2007, au fost obiectele de imbracaminte-incaltaminte (87,5% dintre respondenti), aparatura video (75%)1. electrocasnica (75%) si aparatura audio-

In 2007, romanii au cheltuit cel mai putin pe articolele destinate timpului liber (25% dintre respondenti). Mai mult de jumatate din respondenti au cumparat in anul 2007 un calculator (62,5%), un telefon mobil (50%), aparatura foto-video (50%), obiecte de marochinarie (50%) sau articole menaj (50%).
70 60 50 40 30 20 10 0 2007
1

calculator telefon mobil aparatura audio-video obiecte de marochinarie articole menaj articole destinate timpului liber

Potrivit unui studiu realizat de Trafic.ro

14

Studiile demografice derulate de Trafic.ro pe perioada anului 2007 arata faptul ca romanii petrec un timp destul de insemnat online cautand informatii, cumparand diverse produse sau distrandu-se. Daca femeile se orienteaza cu precadere spre site-urile cu tematica destinata lor, barbatii prefera jocurile online, site-urile de sport sau cele cu muzica online. Preferintele romanilor se schimba insa pe parcursul anului, in functie de diversi factori cum ar fi perioada anului, varsta, educatie sau venituri. Daca in timpul anului romanii viziteaza cu precadere site-uri informative sau de divertisment, de sarbatori atentia lor se indreapta catre siteuri de cumparaturi. Datele ultimului studiu publicat de Trafic.ro au fost colectate in perioada noiembrie decembrie 2007 din peste 16.800 de chestionare completate de catre vizitatorii celor 369 de siteuri inscrise in studiu1.

7. Concluzii

Romania, atunci cand a fost invitata sa inceapa negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeana, s-a prezentat cu o strategie care nu prevede si un capitol dedicat Tehnologiei Informatiei si Comunicatiei (TIC), lasandu-se astfel sa se inteleaga ca societatea informationala nu reprezinta o prioritate nationala, desi vanzarile electronice reprezinta un domeniu al afacerilor in care Romania ar putea tine pasul cu tarile dezvoltate ale Europei, asigurandu-ne totodata un atu in procesul integrarii europene. Prin faptul ca Romania se afla in avans fata de multe tari in sectoarele bazate pe cunoastere: inginerie, software, matematica si limbi straine, se poate afirma ca dispune de o reala oportunitate de a-si gasi si ocupa un loc important in economia digitala si un prim pas in acest sens este reprezentat de dezvoltarea comertului electronic.

Articol Statistici cumparaturi online romanesti, 23 ianuarie 2008 sursa : Amos News

15

Referinte bibliografice: 1. Botescu, Ion Efectele comertului electronic , Revista Amfiteatrul Economic, an IX, nr.21/2007, pag 156-162 2. 3. Bucur, Cristina Mihaela Comert Elctronic, Ed. ASE, Bucuresti, 2002 Costea, Carmen Afaceri comerciale: abordari moderne, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005 4. Dinu, Vasile Comert electronic o noua oportunitate de crestere a competitivitatii, Revista Amfiteatrul Economic, an IX, nr.21/2007, pag 5 5. Maruntelu, Irina Autoreglementarea comertului electronic in Romania posibila solutie pentru limitarea fraudelor, Revista Amfiteatrul Economic, an X, nr.23/2008, pag 142-145 6. Patriciu, Victor Valeriu Securitatea comertului electronic, Ed. Bick All, Bucuresti, 2001 7. Popescu, Manoela; Ionascu, Viorica Bazele comertului, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 2006 8. State, Olimpia; Costache, Ion Comertul electronic si e-business in Romania, Revista Amfiteatrul Economic, an IX, nr.21/2007, pag 149-156 9. Vasile, Dragos Comertul electronic si politica de reglementare, Revista Amfiteatrul Economic, an IX, nr.21/2007, pag 105-115 10. www.wikipedia.com, articolul Comert electronic 11. www.undeclick.ro, articolul Statistici privind comertul electronic in Romania

16