INTRODUCERE

Am ales această temă, considerând că în perioada actuală, este o temă nu numai actuală ,
dar și de interes. Se cunoaște faptul, că România, este una din țările cu cea mai mare viteză a
internetului. Conform legislației aflate în vigoare, persoanele juridice, sunt obligate să
realizeze plățile peste o anumită sumă, prin virament, ordin bancar, ca măsură de prevenție
împotriva evaziunii fiscale. Putem spune deci , că plățile electronice , sunt deja , de o bună
bucată de timp, introduse în sistemul de plăți. De asemenea , o foarte mare parte a agenților
economici, realizează plata salariilor către proprii angajați, prin alimentarea cardurilor
acestora, cu sumele cuvenite. Acesta, a fost un prim impuls pentru comercianți de a trece la un
alt nivel. Era un segment de piață nou, erau începuturile , a ceea ce numim astăzi comerțul
electronic, sau așa cum este el cunoscut de consumatorul final, comerțul online. Retăierii,
mari sau mici, pentru a face față competiției, concurenței din ce în ce mai acerbe , dintre
comerciantă, au fost nevoiți să investească în echipamente și tehnologii, care să facă posibilă
plata cu cardul. Astăzi, peste 45% dintre consumatori, folosesc cel puțin o dată pe săptămână,
plata cu cardul.

Începând cu finele anului 2019, la nivel mondial, a apărut o problemă majoră , COVID 19.

Într-o , primă etapă nu se știa , mai nimic concret, ci numai faptul că a apărut un nou virus
numit SARS COV-2. Pe măsură ce comisiile medicale, unitățile sanitare și studiile demarate
de la nivelul OMS, au început să se înmulțească, era clar că ne îndreptăm cu pași repezi către
declararea la nivel mondial a unei pandemii . Lumea medicală, a trebuit să se confrunte cu
situații de criză, lumea economică a fost lovită în plin, iar din punct de vedere social, nu mai
vorbim. Criza economică așteptată, de economiile lumii , a fost înlocuită de criza pandemică.
Situația a evoluat foarte repede, luând prin surprindere foarte multe țări ale lumii și ca urmare
a faptului că, spre deosebire de perioadele pandemiilor anterioare, în prezent, circulația
mărfurilor și a persoanelor, este la un nivel mult, mult mai mare. Cel puțin 50% din
transportul de persoane are la bază un obiectiv economic. Primul segment în care pandemia a
lovit, au fost transporturile de mărfuri și de persoane, a urmat educația și sectorul numit
HORECA.

Din aceste motive mi s-a părut interesant de studiat , de aflat, care a fost efectul
pandemiei asupra comerțului, mai precis asupra comerțului online, în condițiile în care ,
comerțul electronic avea deja pașii făcuți pentru ceea ce numim noi cumpărături online. Am
urmărit cu precădere, care sunt avantajele, respectiv dezavantajele întâmpinate de clienți, în
achizițiile online.

Ca o concluzie, aș putea să spun astfel : comerțul online a fost cel care a susținut
economia națională pe timpul pandemiei. Foarte multe dintre persoanele , care până nu demult
evitau plata cu cardul, cumpărăturile online, de pe laptop sau telefon, acum sau obișnuit și
chiar preferă acest tip de comerț datorită avantajelor pe care acesta le oferă. Cei mai mulți
susțin că timpul alocat deplasării la centrele comerciale, magazine, îl pot folosi în alte scopuri,
pentru alte activități, cu alte cuvinte este mult mai comod.

1
Capitolul 1. Comerțul online în perioada pandemiei

2.1 Comerțul online

Conform definitei Dex Internetul este o rețea internațională de calculatoare formată
prin interconectarea rețelelor locale de calculatoare cu cele globale. Această rețea are ca scop
facilitarea schimbului de date și informații între calculatoare. Se poate afirma că internetul
schimbă istoria omenirii odată cu apariția lui. Evoluția comerțului online este prezenta pe plan
mondial având o dinamică extrem de ridicata. Anual apar modificări importante făcând
analiza tendințelor comerțului online extrem de dificila.

Putem observa ca odata cu trecerea timpului ca schimbul de servicii si produse a

capatat mai multe forme. Chiar daca la început, comerțul era cunoscut ca un simplu troc, unde
indivizii schimbau bunuri sau servicii intre ei pentru a-si satisface nevoile, odată cu apariția
fenomenului de producției a bunurilor destinate strict comerțului, acesta devine o activitate
economica complexa. Comertul propriu-zis, cel pe care il putem observa si in prezent isi are
radacinile odata cu aparitia banilor in societate, a negustoirilor si claselor sociale. Dezvoltarea
sociatatilor in timp a avut o relatie direct proportionala dezvolarea formelor de comert.

Dezvoltare continua a liniilor de telocmunicatii, dar si a tehnologiei necesare a dus la o

crestere radicala a Internet-ului. Datorita acestor conditii favorabile comertul online prezinta
si el la randul lui o crestere exploziva având sa influenteze activitatile economico-sociale.

Comerţul electronic poate fi definit și ca un proces de cumpărare sau vânzare prin

intermediul transmiterii de date la distanţă. Acest demers este specific politicii expansive a
marketingului companiilor comerciale care doresc comercialarea produselor prin mai multe
canale. Folosirea Internetului ca si canal de distributie de catre ofertant si cumparator creeaza
o realatie de schimb de marfuri si servicii in mediul online.

Având in vedere că nu putem vorbi de Comert Electronic fara sa precizam ca acesta nu

poate exista fara ca Internetul sa fie prezent si disponibil unei mase de oameni.

1.1.1. Istoricul comerțului online

În 1994 Internetul a fost prezentat si pus la dispozitia consumatorilor de rand. Imediat dupa
apariția lui, un număr semnificativ de analisti financiari au sustinut ca un sector predomniat al
economiei va fii ocupat de Comertul Online.

Chiar daca in 1994 putem vorbi de utilizare internetului in masa, abia in 1998
protocoalele de securitate (asemeni HTTPS-ului) au devenit suficient de stabile si permanent
accesibile.

2
 Comertul Electronic a aparut in secolul XX datorita efectului de globalizare a pietelor
si de recontructie a economiei reale.

Acest lucru a fost posibil intrucat convergenta banilor cu comertul, cu evolutia

tehnologiei si reteaua vasta de calculatoare a pus bazele unui nou tip de piata.

Din punct de vedere al cronologiei comerțului electroni, au fost mai mulți pași:

 1979: Michael Aldrich prezinta primul system online de cumparaturi

 1981: Thomson Holidays UK este primul business-to-business (B2B) sistemul de
cumpărături online care urmează să fie instalat.
 1982: Minitel a fost introdus la nivel national în Franța de France Telecom și
utilizat pentru comenzi online.
 1983: In California organizează prima audiere despre comerțul electronic
 1984: Gateshead SIS /Tesco este primul sistem de cumpărături online B2C
 1990: Tim Berners-Lee scrie primul browser web, World Wide Web
 1994: Netscape lansează browserul Navigator în octombrie sub numele de
cod Mozilla. 
 1995: SUA Fundația Națională pentru Științe ridică interzicerea strictă a
întreprinderii comerciale pe internet.
 1999: Comerțul electronic global ajunge la suma de 150 miliarde dolari
 2000: The dot-com bust.
 2001: eBay are cea mai mare bază de utilizatori a oricărui site de comerț
electronic.
 2003: Amazon.com postează primul profit anual.
 2004: DHgate.com, Prima platformă de tranzacții online B2B din China, este
înființată, forțând alte site-uri B2B să se îndepărteze de „pagini Aurii" model.
 2007: Business.com dobândit de R.H. Donnelley pentru 345 milioane dolari.
 2014: vânzările online din comerțul electronic și vânzările cu amănuntul online
vor atinge 294 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o creștere de 12% față de
2013 și de 9% din totalul vânzărilor cu amănuntul.
 2015: Amazon.com reprezintă mai mult de jumătate din creșterea comerțului
electronic.
 2012: ECommerce SUA şi vânzările cu amănuntul online proiectate pentru a
ajunge la 226 miliarde dolari, o crestere de 12 la sută faţă de 2011
 2017: Vânzările de comerț electronic cu amănuntul din întreaga lume ajung la
2.304 trilioane de dolari, ceea ce a reprezentat o creștere de 24,8% față de anul
precedent.
 2017: Comertul Electronic generează tranzacții globale de 29.267 trilioane de
dolari, inclusiv 25.516 trilioane de dolari pentru tranzacții business-to-business
(B2B) și 3.851 trilioane de dolari pentru între afaceri și consumatori (B2C)
vânzări.

3
 1.1.2. Avantajele comerțului online
Avantajele comerțului electronic le putem observa, atât din prisma clientului cât și din
prisma vânzătorului.
Comerțul electronic este elementul principal al economiei moderne, iar Internetul
reprezintă mediu de baza prin care acesta își face simțită prezența.

Avantajele utilizării comerțului electronic se pot analiza din trei puncte de vedere: al
companiei, al consumatorului și al societății.

Avantaje deținute de companie

- lărgirea zone de activitate pentru piața naționala și cea internaționale
- creșterea semnificativă a vitezei in procesul de comunicare;
- eficienta ridicata
- reducerea timpului de inventar
- o transparenta ridicata a firmei ( informațiile despre companie sunt prezentate pe
pagina WEB)
- reducerea timpului dintre cheltuirea capitalului și primirea produselor/serviciilor;
- reducerea unor costuri de creare, procesare, distribuție, stocare, regăsire a informațiilor
- managementului stocurilor se realizează mult mai ușor
- o cale rapidă și modernă de furnizare a informațiilor despre companie (prin paginile de
Web);
- canale adiționale de vânzare
Avantajele cumpărătorului
- efectuarea rapidă de cumpărături sau oricare tipuri de tranzacții 24/7;
- căutare eficienta de produse și servicii
- posibilitatea de comparare a produselor;
- posibilitatea de analiza detaliata a produselor
- comoditate ridicata;
- profita de reduceri substanțiale datorate competiției ridicate.
Avantajele comerciantului

- lărgirea numărului de clienți datorita unui nou canal de distribuție;

- oferă angajaților posibilitatea de a beneficia de Telemunca

4
 - permite menținerea unor preturi mai mici, adăugând astfel si oamenii cu venturi
scăzute la paleta de clienți

Avantaje generale ale comerțului electronic:

- Internet-lu este accesibil și ieftin unei mase mari de populație,

- comerțul electronic se poate accesa printr-o gamă largă de tehnologii,
- este redus timpul pe care clienții îl dedica cumpărăturilor;
- limita geografica este inexistenta;
- intermediarii pot fi reduși sau eliminați din lanțul de aprovizionare;
- anticipările pentru calculul stocurilor viitoare prezinta o acuratețe ridicata

Când vorbim de dezvoltarea comerțului electronic trebuie sa menționam anumite

aspecte importante fără de care aceasta nu poate avea loc:

- securitatea platformelor;
- acceptarea modalității de plata online
- costuri de investiții;
- adaptarea culturala si lingvistica populației străine,
- dificultatea de integrare a Internet-ului și a software-ului de comerț electronic cu unele
aplicații și baze de date;
- acționarea de componente hardware compatibile cu programele de software;
- dificultatea de a atrage populația vârstnica,
- insuficiența suportului tehnic de a rezolva la timp toate problemele apărute
- rețeaua de Internet prezinta o dezvoltare constanta doar in mediul urban;
- numărul scăzut al cumpărătorilor si ofertanților

In practica o companie dorește sa utilizeze comerțul electronic pe Internet datorita

următoarelor aspecte:

Are posibilitatea de a-și mari considerabil numărul de clienți. Pe Internet, orice companie
poate avea o prezentă pe plan național sau chiar internațional, accesând clienții din toată
lumea. Orice persoana cu acces la Internet poate intra si vizita site-ul companiei, fără a se
tine cont de localizarea geografica a individului.

5
 Prin utilizare Internet-ului se reduc semnificativ costurile. Chiar daca prezenta pe internet
prezinta anumite costuri care diferă in funcție ce servicii se accesează, acestea se amortizează
intru-un timp relativ scurt. Putem folosi ca exemplu trimiterea prin posta unui catalog de
prezentare a produselor, care are un cost relativ mult mai mare fata de trimiterea lui in format
electronic ( postarea pe site sau prin e-mail). Datorita faptului ca avem costuri mici, distribuția
de informație poate creste in volum si se poate actualiza mai rapid.

1.2. Pandemia, factor perturbator pentru economie

In domeniul sănătății, cuvintele endemic și pandemic sunt des utilizate. Cei care nu fac
parte din personalul medical , folosesc de cele mai multe ori , noțiunile endemic și pandemic,
în mod eronat, de cele mai multe ori pentru a da amploare evenimentului. Ele oricât de
asemănătoare ar fi , sunt totuși foarte diferite. Boala este o stare de rău a organismului uman,
cauzată de o bacterie sau un virus (boală contagioasă), sau din cauza unor factori genetici,
motive de mediu etc.

Cuvântul epidemie este derivat din cuvântul grecesc epidemie, in care epi înseamnă

„peste” și demonstrații înseamnă „oameni”. o epidemie este un eveniment sanitar care începe
de obicei dintr-o zonă mică și apoi se răspândește rapid. O epidemie apare atunci când o boală
se răspândește rapid printre un număr mare de oameni dintr-o anumită regiune sau țară,
afectându-i pe toți în același timp. 

O pandemie este o epidemie care se răspândește în mai multe țări de pe glob în același
moment. Aceasta este posibil, mai ales în condițiile lumii moderne, în care omul circulă în
mod continu și constant atât pentru muncă cât și pentru agrement. Dacă există o epidemie în
curs de desfășurare în țara noastră și luăm un zbor către o altă țară, chiar dacă este posibil să
nu fim infectați, am putea transporta bacteria / virusul, care cauzează boala în altă țară în care
oamenii s-ar putea infecta și îmbolnăvi.

Din punct de vedere istoric, au existat pandemii de ciumă, holeră, SIDA și gripă care au
distrus comunități întregi . De-a lungul istoriei umanității, au existat o serie pandemii greu de
uitat.

„Moartea neagră” a început în 1334 în China și s-a răspândit în Europa, unde a provocat
distrugeri masive. Ciuma este cauzată de bacterie Yersinia pestis, care infectează rozătoarele
și șobolanii.. A existat o mulțime de activități comerciale între China și Europa prin
intermediul navelor comerciale. Unele dintre aceste nave din China aveau șobolani infectați
cu ciumă, iar când aceste nave au ajuns în Europa, boala s-a răspândit în rândul populației
europene prin purici infectați, care se hrăneau cu șobolanii de pe navele comerciale și apoi îi
mușcau pe europeni. Această pandemie de ciumă a ajuns să distrugă aproape 60% din
populația europeană și este astfel denumită „moartea neagră”.

,,Gripa spaniolă,, - În iulie 1918, pandemia de gripă a lovit-o pe Chungking. Până în

august, a ajuns în Persia și a fost în Franța în decurs de două săptămâni. Într-o chestiune de
două luni, marea pandemie de gripă a cuprins globul și a luat 500.000 de vieți în Statele Unite

6
și 12.000.000 în India. În general, 22.000.000 de decese au fost cauzate de această pandemie.
Decesele cauzate de pandemia de gripă din 1918 au fost de două ori mai mari decât numărul
deceselor suferite în timpul Primului Război Mondial !!

CDC și OMS au trasat câțiva pași care trebuie luați în considerare ca măsură de pregătire
în caz de gripă sau orice altă pandemie.

Pandemia de coronavirus din România este o epidemie aflată în curs de desfășurare pe

teritoriul României cauzată de noul corona virus(SARS-CoV-2), Infecția cu virusul SARS
COV-2 a apărut în decembrie 2019 în orașul Wuhan, China, de unde s-a propagat în
majoritatea provinciilor chineze și majoritatea țărilor din lume, provocând o pandemiei. În
România inițial au fost confirmate numai cazuri de import din Italia la persoanele venite din
această țară sau care au avut contact cu o persoană din această țară. O sursă importantă a
infecției în România sunt persoanele venite din afară care nu s-au autoizolat la domiciliu sau
care au mințit că nu au fost într-o zonă afectată de infecția COVID-19.

În contextul evoluției situației epidemiologice pe teritoriul României determinată de

răspândirea COVID-19 și creștere masivă a numărului de persoane infectate cu corona virusul
SARS-CoV-2 în România, Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat în martie  2020,
decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile, iar la data
de 14 aprilie 2020 a fost semnat decretul de prelungire a stării de urgență cu încă 30 de zile.

Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a decis să suspende procesul de

învățământ în unitățile școlare din învățământul preșcolar, gimnazial, liceal, postliceal și
profesional, în perioada 11-22 martie 2020, cu posibilitatea prelungirii acestei măsuri în
funcție de situație. Unitățile de alimentație și furnizorii publici și privați de transport
persoane au fost obligați să dezinfecteze frecvent suprafețele, să evite aglomerația de
persoane în spațiile comerciale, și să dezinfecteze frecvent habitaclul în mijloacele de
transport. Unde există posibilitatea, personalul din instituțiile publice și private își vor
desfășura atribuțiile de serviciu de la domiciliu.

În prima jumătate a anului trecut, economiștii, personalități din domeniu precum și

marile organizații internaționale atrăgeau atenția asupra scăderii unor indicatori
macroeconomici care dacă nu sunt luați în seamă, ar putea duce curând la o nouă criză
economică, mult mai gravă decât cea din anii 2008-2009 . Motivele care au stat la baza
declinului economic pe plan național și internațional, în primele șase luni din 2020, nu au fost
însă cele preconizate, ci un virus, o boală, care a bulversat normalitatea vieții de zi cu zi, cu
efecte dintre cele mai neașteptate asupra activităților economice și sociale. Cu toate că
economia mondială înregistrase deja un regres generalizat pe parcursul anului trecut, PIB-ul
crescând cu doar 2,9% în 2019 , fiind cea mai mică rată din ultimii 10 ani, pe fondul
divergențelor comerciale și al instabilității și incertitudinilor din domeniul politic, ratelor mari
ale sărăciei și inegalităților dintre clasele sociale, riscurilor climatice tot mai presante, ca
urmare a efectelor fenomenului de încălzire globală, . La toate acestea, în prima jumătate a
anului 2020 s-au mai adăugat măsurile anti-pandemice care au dus la scăderi mari și foarte
mari, în aproape toate sectoarele economice, cu efect în prăbușirea indicilor bursieri,
degringoladă pe piața muncii, prețuri negative ale petrolului, perturbarea comerțului mondial

7
etc. Se pare că această problemă sanitară, pandemia de COVID-19, și criza economico-
socială asociată vor duce la deteriorarea majorității indicatorilor macroeconomici în următorii
ani, ceea ce va pune sub semnul întrebării activitatea și structura sistemului economico-
financiar precum și perspectivele de dezvoltare pe termen mediu și lung.

1.3. Efectele Pandemiei COVID-19, asupra comerțului online

Cu siguranța, cel puțin odată, am fost cu toții tentați sa facem o achiziție in mediul
online, și indiferent de reticența de la început, ne-am adunat curajul de a apasă butonul
„confirma comanda” și de a aștepta nerăbdători serviciul de curierat timp de câteva zile.
După derularea cu succes a primei comenzi probabil ca a devenit un moft la sfârșitul unor zile
de muncă să navighezi magazinele online doar ca să vezi unele oferte, sau pur și simplu ca să
mai vezi ce este nou. Totuși, nu ne-am fi pus problema vreodată că acesta relaxare,
curiozitate sau moft ar putea într-o bună zi să devină o necesitate și o măsură de precauție.

În contextul pandemiei globale de COVID-19 care continuă să înregistreze o extindere

rapida în majoritatea țărilor, și al instituirii stării de urgență, a carantinei în mai multe state,
comerțul electronic a devenit o supapă de salvare și pentru cei mai neexperimentați dintre
cumpărătorii din mediul online și a determinat ca cea mai mare parte din consumatori să
apeleze la comerțul electronic, chiar dacă nu au mai făcut-o până acum, iar pe alții, să procure
online noi categorii de produse.

Datele statistice confirmă că în această perioada o mare majoritate a populației a apelat

la comerțul electronic. Astfel, , la nivel global, topul este condus de consumatorii vietnamezi,
indieni și chinezi, care înregistrează o creștere majorată cu 57%, 55% și respectiv, 50% de a
cumpăra online, produse pe care în mod tradițional, normal, le-ar fi luat fizic din magazin,
fiind urmați îndeaproape de consumatorii Italiei și ai Rusiei, care au înregistrat o predispunere
către comerțul electronic, majorată cu 31% si respectiv, 27% pentru categorii de produse pe
care de obicei le-ar fi cumpărat în mod tradițional.

Concomitent, această valoare pare a fi direct proporțională cu riscul de transmitere al

virusului, pe care îl reprezintă pandemia de COVID-19 in țara respectiva, așa încât, odată cu
majorarea numărului de îmbolnăviri din fiecare țară, se majorează și apetența, dorința
consumatorului de a opta pentru comerțul electronic în contrapondere, față de cel tradițional.
În această situație, , populația tuturor statelor lumii, a exprimat un interes major față de
aplicațiile de cumpărături online ale produselor alimentare în ultima perioadă, iar cifra de
afaceri a comerțului online, al produselor alimentare s-a majorat in prima săptămâna a lunii
martie 2020, de zeci de ori fata de perioada anterioară.

Comerțul online în România a atins 4,3 miliarde Euro la finalul anului 2019, cu 20-22%
mai mult față de anul 2018, iar estimarea pentru finalul anului 2020 a fost de atingerea
pragului de 5 miliarde Euro. Această creștere a vânzărilor online a fost cu atât mai mult
accelerată de contextul pandemiei de Covid-19, într-o perioadă în care însă rata de
economisire a gospodăriilor din UE a înregistrat cea mai mare creștere de la an la an din
primul trimestru al anului 2020, cu o creștere de 3,5 puncte procentuale comparativ cu
primul trimestru din 2019, pe fondul unei scăderi de la an la an a cheltuielilor de consum ale
gospodăriilor cu -1,7%.

8
 În aceste circumstanțe fără precedent, cu o creștere a vânzărilor online și o scădere a
cheltuielilor de consum final, există o necesitate generală strictă de a muta companiile în
mediul online pentru ca acestea să rămână competitive pe piață.

La nivel macro-economic, pandemia de COVID-19, a perturbat extrem de grav comerțul

mondial. Unele domenii s-au confruntat cu o cerere mult mai mare decât altele . De exemplu,
în cazul producătorilor de echipamente personale de protecție, consumabile medicale sau
produse de igienă, iar aici unii au reușit să reacționeze mai rapid, alții mai lent, dar s-au
adaptat, în condițiile cererea a explodat. În același timp, în domenii precum producția de
vehicule și utilaje au apărut dificultăți privind volumul crescut al cererii și ofertei. Cererea nu
putea fi onorată , ca urmare a perturbării procesului de aprovizionare tehnico-materială, piese,
materii prime, ambalaje, și totul ca urmare a restricțiilor de circulație impuse de guvernele
țărilor afectate de pandemie. Restricțiile de circulație au afectat , din punct de vedere
economic, în primul rând agenții economici, prin restricționarea intrării și ieșirii dintr-o țară în
alta, a transportatorilor . Acesta a fost unul din motivele, pentru care la nivelul Uniunii
Europene, s-a luat hotărârea de a asigura așa numitele ,, culoare verzi,, Indiferent de
domeniu, companiile care vizau comercializarea cu amănuntul, a mărfurilor, au trebuit să se
adapteze, de la implementarea unor noi procese până la oferirea de noi produse sau servicii,
care să reflecte schimbarea comportamentelor clienților, schimbare impusă de restricțiile
stabilite de autorități. Probabil cel mai durabil rezultat a fost trecerea la comerțul electronic.
Prezența online a devenit factorul cheie pentru a răspunde cerințelor clienților, și chiar pentru
a ajunge la unii noi, fapt care se confirmă și în prezent

Lumea de astăzi, cu tehnologia sa revoluționară, lanțurile de aprovizionare la nivel global

și conectivitatea extinsă, face ca acest lucru să devină posibil, mai mult ca oricând.

În consecință, comerțul electronic a crescut în Europa, în 2020, dar diferențiat de la țară la

țară, în funcție de restricțiile impuse, dar și de obiectul de activitate – pentru vânzările de
produse au fost anunțate creșteri între 5% și 10% în Polonia și de 60%-75% în Finlanda, dar,
pentru servicii, șase din țările participante la sondaj (Norvegia, Austria, Bulgaria, Franța,
Olanda și Italia) au raportat scăderi comparativ cu 2019. Și pentru 2021 așteptările sunt
pozitive, deși există temerea că ridicarea restricțiilor impuse în contextul pandemiei va afecta
vânzările online.

În România, comerțul online a crescut cu 30% în 2020, însă consumul total a încheiat anul
în scădere. În 2021 este așteptată o revenire, pe fondul revigorării întregii economii, potrivit
estimărilor Comisiei Europene. În același timp, este posibil să asistăm la o reașezare a
jucătorilor în clasamentul vânzărilor. În 2019, topul celor mai mari companii din comerț era
dominat de domeniul alimentar și completat de câțiva din piața carburanților, domeniu în care
vânzările au fost afectate de restricțiile de circulație. Astfel, topul pe care îl vom vedea pe
baza rezultatelor din 2020 ar putea include mai mulți jucători din IT&C, mobilier sau
decorațiuni, produse aflate la mare căutare.

9
 Capitolul 2. Studiu privind efectul pandemiei COVID-19 asupra
comerțului online
2.1. eMAG, companie reprezentativă pentru comerțul online în

România

Compania eMAG

Social -eMag a început ca o afacere de familie , lansată într-un apartament de doua

persoane, la începutul comerțului online in Romania in anul 2001. Afacerea a căpătat succes
iar de la an la an ,vânzările au început să crească,odata cu accesul românilor la serviciul de
internet și dezvoltării acestui tip de comerț și în țara noastră.
În anul 2007 , firma Asesoft a cumparat 51% din acțiuni, devenind acționar majoritar la
eMag, acțiune ce a avut urmări foarte bune pentru companie.
Datorită succesului si încrederii acordate de catre clienți, cifra de afaceri și echipa eMag au
înregistrat creșteri de la an la an . Principala cauză fiind creșterea numărului clienților săi,
fapt ce a dus și la deschiderea primului showroom eMag in anul 2007.
eMAG este o companie din România, deținută de Naspers, care se ocupă cu vânzarea online
de echipamente și componente IT, electronice, electrocasnice, articole de îngrijire personală,
produse auto, articole sportive, cărți, muzică, filme, produse pentru casă și grădină, petshop,
articole pentru copii. 

Compania eMAG este o poartă de intrare a clienților din offline către online. Compania a
venit cu servicii post vânzare, ca de exemplu, transportul a doua zi, politica de retur la 30 de
zile - chiar dacă multe opinii, i-au avertizat că populația s-ar putea să abuzeze de acest
serviciu, De asemenea au venit cu rate online, convingând băncile să se alăture. În cursul
anului 2020, au introdus și serviciul de creditare online. Toate serviciile pe care le-au
construit de-a lungul timpului a crescut eCommerce-ul.
Anul trecut, 2019, au plătit, peste 400 de milioane de lei pe taxela bugetul de stat, o mare
parte reprezentând, taxele pe salarii.
Compania eMAG, este o platformă tânără care se modernizează și învată să se dezvolte.
De exemplu, zona de suport pentru seller-i era programată pentru a fi susținută de 17
oameni, până anul trecut când au realizat că este o problemă, motiv pentru care, au organizat
workshop-uri pentru seller-i în care să discute ce ar trebui să îmbunătățească şi ce schimbări
ar trebui făcute pentru a vinde mai mult. În prezent, platforma este reprezentată de 47 de
persoane, iar ca obiectiv pentru perioada următoare , ținta este 60 persoane.
În marketplace echipa companiei , are în prezent, aproximativ 200 de oameni, pe diverse
funcții, care să-i ajute pe seller-i să se integreze. A fost de asemenea , primul magazin online

10
care a înființat un departament de call-center ce vine in ajutorul clienților. Prin intermediul
site-ului clientul face cunoștință cu valorile firmei ,ș i este însoțit pas cu pas, beneficiind de
suportul firmei. De-a lungul activității sale, compania a adus tot timpul ceva nou în
desfășurarea comerțului online ,site-ul web este mereu perfecționat

În timpul pandemiei, în anul 2020, aplică o nouă strategie și lansează Genius, un

serviciu de cumpărături cu livrare a doua zi, pentru comenzi plasate până seara târziu și
perioadă de retur gratuită dublată la 60 de zile, dar deocamdată numai în București, Brașov,
Cluj-Napoca, Constanța și Iași Pentru lansarea acestui serviciu, s-a investit în dezvoltarea
gamei de produse, a serviciilor de livrare rapidă, inclusiv în extinderea rețelei easybox, care a
ajuns la 500 de lockere, precum și în depozite uriașe pentru a gestiona o gamă mare de
produse.

In tabelele de mai jos puteți vede o evoluție a companiei eMAG in cadrul zilelor de
Black Friday având ca parametrii volumul total al vânzărilor.

Tabel 2.1 Evoluția vânzărilor în zilele de Black Friday

An Vanzari in mil Crestere

2016 250.0 0
2017 350.0 40%
2018 460.0 31%
2019 500.0 9%
2020 585.50 17%

eMAG Black Friday

vanzari
(in milioane)
700.0
600.0
500.0
400.0
300.0
200.0
100.0
0.0
2016 2017 2018 2019 2020

11
 Fig.2.1 Grafic evoluție vânzări în zilele de Black Friday

In tabelele de mai jos puteți vede o evoluție a companiei eMAG in cadrul zilellor de Black
Friday avand ca parametrii numarul total de vizitatori

Tabel 2.2. Evoluluția numărului de clienți de Black Friday

An Nr. De vizitatori Crestere
2011 1.1 0.00%
2012 1.2 9.09%
2013 3.1 158.33%
2014 4.1 32.26%
2015 5.5 34.15%
2016 6.2 12.73%
2017 8.3 33.87%
2018 9.5 14.46%
2019 10.8 13.68%
2020 12.4 14.81%

eMAG Black Friday

nr. vizitatori
(in milioane)
14

12

10

0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 2.2 Grafic evoluție număr clienți în zilele de Black Friday

12
 2.2. Studiu de piață: Impactul pandemiei asupra vânzărilor online

Scopul studiului este să vedem dacă pe timpul pandemiei a crescut comerțul online .
pentru acest lucru s-a utilizat un chestionar care stă la baza sondajului.

Obiectivul general – evoluția comerțului online pe timpul pandemiei. După finalizarea

cercetării se va veni cu propuneri pentru creșterea comerțului online, îmbunătățirea
platformelor.

Obiectivele studiului

 Identificarea principalelor categorii de produse care sunt achiziționate online

 Determinarea avantajelor și dezavantajelor comerțului electronic privite din punct de
vedere al consumatorului
 Stabilirea gradului de satisfacție al consumatorului privind produsele sau serviciile
achiziționate prin intermediul comerțului electronic

În urma studiului se va încerca formularea unei strategii pentru continuarea și dezvoltarea

comerțului online.

Cadrul cercetării:

 Populația (universul statistic cercetat): persoane cu vârsta de peste 16 ani

 Metoda de cercetare utilizată: studiu cantitativ, ancheta prin sondaj
 Instrumentul de colectare a datelor: chestionar
 Tehnica de administrare a chestionarului: Google Docs, chestionarul a fost trimis pe
mail sau whats up.
 Eșantionul : este constituit din 100 de persoane
 34% - persoane 16 ani – 20 ani
 33% - persoane 20 ani – 30 ani
 33% - persoane peste 30 ani

Rezultatele cercetării se vor prezenta în continuare:

13
 ,, Sunteți familiarizat cu comerțul online?”

Sunteți familiarizat cu comerțul online?

12%

89%

DA NU

Fig. 2.3. Grafic privind structura familiarizării cu comerțul online

,, Cu ajutorul primei întrebări Se vrea stabilirea procentajului de persoane care

utilizează comerțul online. Astfel se poate observa că 88.5% din eșantion este familiarizat cu
comerțul online.

14
 Din următorul grafic se poate observa că aproximativ 50% din respondenți au utilizat
lunar comerțul online. Avem respondenți care au apelat la comerțul pe Internet săptămânal
sau la două săptămâni.

In perioada Pandemiei,ati achizitionat produse online?

50

45

40

35

30

25

20

15

10

0
saptamanal lunar altele la doua saptamani

Fig. 2.4. Grafic privind frecvența achizițiilor online

15
 Următoarea întrebare vrea să identifice principalele categorii de produse achiziționate
din online, pe timpul pandemiei. Astfel se poate observa că mai mult de jumătate de
respondenți au achiziționat îmbrăcăminte- 56,7%, iar 18,6 % electronice și electrocasnice.

Care sunt produsele achitionate online in timpul

Pandemiei?

2%
19% cosmetice
imbracaminte, incaltaminte
mancare
altele
electronice si electrocasnice
16%
57%

7%

Fig. 2.5 Grafic privind categorii de produse achiziționate

16
 Prin următoarea întrebare se dorește identificarea avantajelor utilizării comerțului
online pe timpul pandemiei. Se poate observa din grafice că privind livrarea rapidă 40% și au
exprimat Acordul , iar 16% Acordul total . Deci peste 56% din respondenți sunt de acord că
livrarea rapidă este un avantaj al comerțului online.

Livrarea rapida,
este un avantaj al achizitiei online?

22%

41%

16%

22%

acord dezacord acord total indiferenta

Fig. 2.6 Grafic privind avantajul livrării rapide la achiziții online

17
 Față de modalitățile de plata multiple Acord total 26,5% și 20,2% Acord. Astfel devin
un avantaj al acestui tip de comerț, mai ales cel impus de pandemie când banii cash sunt de
evitat.

Modalitatile de plata multiple, sunt un avantaj pentru

comenzile online?

2%

acord
34% dezacord
34% acord total
indiferenta
dezacord total

15%

Fig. 2.7. Grafic privind modalitățile de plată multiple

18
 Un alt avantaj cu care respondenții sunt de acord este documentația despre produs care o
găsim detaliată pe site –ul magazinului. 40% Acord, 16% Acord total.

Informatiile produselor sunt complete pe

site-urile comerciantilor ?

22%

41%

16%

22%
acord dezacord acord total indiferenta

Fig. 2.8 Grafic privind complexitatea informațiilor despre produs

19
 Pozele multiple cu produsul pe care le găsim pe site ul vânzătorului sunt un alt avantaj
cu care respondenții sunt de acord. 40% Acord, 16% Acord total

Livrarea rapida,
este un avantaj al achizitiei online?

22%

41%

16%

22%
acord dezacord acord total indiferenta

Fig. 2.9 Grafic privind avantajul existenței imaginilor in comerțul online

20
 În cazul posibilității de returnare care există în cazul comerțului online avem un procent de
peste 50% : 40% Acord și 16% acord total.

Posibilitatea de returnare, este un avantaj pentru comertul

online?

22%

41%

16%

22%

acord dezacord acord total indiferenta

Fig. 2.10 Grafic privind avantajul returnării produselor

21
 Un ultim avantaj cu care repondenții sunt de acord este posibilitatea de discuții cu
operatorul online. Astfel se pot cere lămuriri legate de produs, preț, returnare etc. totuși
procentele sunt un pic mai scăzute 34,3% sunt de acord, dar tot 34,3% sunt indiferenți față de
acest ajutor oferit de un operator.

Avantajele folosrii comertului online

(posibilitatile de deiscutii cu operatorii)

2%

34%
34%

15% 14%

acord dezacord acord total indiferenta dezacord total

Fig. 2.11 Grafic privind avantajul discuției cu operatorul

22
 În concluzie principalele avantaje cu care repondenții sunt de acord sunt – livrarea rapidă,
modalitatea de plată, pozele și detalierea caracteristicilor produsului, posibilitatea de
returnare.

Totuși există câteva temeri legate de comerțul online- acestea fiind- 47%- produsul nu
corespunde realității, 23 % teama de fraudă, 18% deteriorări apărute pe timpul transportului.

Motivul pentru care vă este teama sa apelati la comertul

online

18%
23%

6%

6%

47%
teama de a nu fi fraudat produsul nu corespunde realitatii
altele lipsa de incredere in firma
pe timpul transportului pot aparea deteriorari

Fig. 2.12 Grafic privind motivele reticenței achizițiilor online

23
 Cel mai important pentru firmă este că peste 90% din respondenți își vor păstra obiceiul
de a cumpăra online.

Dupa pandemie va veti pastra obiceiul de a

cumpara online?

6%

94%

DA NU

Fig. 2.13 Grafic privind menținerea opțiunii pentru comerț online

Principalele dezavantaje apărute în comerțul online sunt:

24
Livrarea durează 3-4 zile- 40% Acord, 16 % Acord total

Ce greutati/dezavantaje ati intampinat in comertul online?

Timpul de livrare

22%

41%

16%

22%
acord dezacord acord total indiferenta

Fig. 2.14 Grafic privind opinia față de timpul de livrare

25
Produsele ajung deteriorate- Dezacord 21%

Ce greutati/dezavantaje ati intampinat in comertul online?

Produsele ajung deteriorate

5%

21%
39%

15%

21%
acord dezacord acord total indiferenta deezacord total

Fig. 2.15 Grafic privind opinia față de integritatea produselor la destinație

26
Returul este dificil- 38% Acord, Dezacord 21%, Indiferență 21%

Ce greutati/dezavantaje ati intampinat in comertul online?

returul este dificil

5%

21%
39%

15%

21%
acord dezacord acord total indiferenta deezacord total

Fig. 2.16 Grafic privind metodologia de returnare a produsului

Se poate observa că repondenții nu sunt total de acord cu dezavantajele enumerate deoarece

ei le –au identificat ca și avantaje.

27
 Care sunt imbunatatirile care se pot implementa in
achizitiile cu comertul online?

9%

29% 47%

10%
5%
Termen rapid de livrare Eficienta mare
Calitate Altele
Pretul mai mic fata de magazinele fizice

Fig. 2.17 Grafic opinii de îmbunătățire a activității

Principalele îmbunătățiri pe care le pot aduce firmele din comerțul online sunt:

 Rapiditate în livrare
 Prețul mai mic decât în magazine fizice

2.3 Strategii de urmat în comerțul electronic

28
 Conceptul de planificare strategică în marketing și management a evoluat la
interacțiunea dintre marketing, management, strategie și planificare. Majoritatea firmelor în
special marile corporații formate din mai multe divizii sau unități strategice de afaceri au
dezvoltat un sistem ierarhic de strategii interdependente. Fiecare strategie este formulata la un
nivel diferit in cadrul organizației si răspunde unui set diferit de probleme. O astfel de
abordare sugerează faptul ca strategiile de marketing nu sunt create separat. De fapt
obiectivele de marketing si strategiile pentru o anumita configurație produs-piată trebuie sa fie
in deplină corelație cu direcțiile si resursele alocate la nivel corporativ sau la nivelul unității
strategice de afaceri. Așadar ar trebui sa existe o puternică și consistentă corelație internă între
diferitele elemente de la cele trei niveluri de planificare strategică.
Planificarea strategica de marketing reprezinta un proces complex de stabilire si
menținere a celei mai bune relații între obiectivele, pregatirea angajaților și resursele unei
întreprinderi, pe de o parte, și mixul de marketing, raportat la conjunctura pieței, pe de alta
parte.
În urma rezultatelor obținute prin cercetarea de piață, este clar că multe companii de
comerț, trebuie să-și orienteze activitatea spre comerțul online. Oamenii vor cumpăra din ce
în ce mai mult de pe Internet, de aceea diversificarea gamei de produse comercializate pe site,
modalități de plată cât mai diferite și livrare rapidă sunt cele trei direcții de urmat.

Privind gama de produse , aceasta este în continua creștere la , atât prin oferta proprie
cât și prin partenerii din Marketplace. Mediul online, este locul unde oricine poate comanda și
comandă orice, de oriunde.

CO eMAG, Iulian Stanciu, estimează pentru acest an vânzări de peste 10 milioane de

euro din această sursă, iar în 3-5 ani atingerea unei cote de piață în categoriile de vin și băuturi
spirtoase de peste 10%. La concurență cu acesta, CO CEL.ro, estimează o creștere a cifrei de
afaceri în perioada 2020 – 2022, de 15%

Livrarea se poate face în sistem easybox, sau Tazz, ca livrare rapidă și gratuită sau
prin Genius Premium, ca livrare rapidă și gratuită.

Plângeri legate de livrarea produselor vor exista permanent, acesta fiind un serviciu în
care companiile continua să investească. Un serviciu propriu de curierat este o strategie pentru
viitor.

29
 Cele mai multe companii comerciale, urmăresc creșterea numărului de plăți cu cardul,
mai ales în context pandemic. Plata cu cardul este atât în beneficiul magazinului, cât și în cel
al cumpărătorului. Una dintre funcțiile nou implementate de în aplicațiile companiilor, este
stocarea datelor cardului pentru plăți ulterioare. Odată salvat numărul unui card
bancar, comanda se efectuează din două click-uri, inclusiv în aplicația mobilă. Pentru a
evita comenzile plasate din greșeală, odată plasată o comandă, produsul este rezervat pentru
30 minute, timp în care cumpărătorul poate anula comanda, fără a-i lua însă banii de pe card.
Pe viitor, va putea fi adăugat un card fără a fi necesară plasarea unei comenzi. În cazul în care
telefonul este pierdut sau furat, iar cineva vrea să comande cu livrare în altă parte, adăugarea
unei adrese noi necesită introducerea parolei. Beneficiul clientului este că, în caz de
retur al unui produs, returnarea banilor se poate automatiza, deci mult mai rapid, fără a mai fi
necesari pași intermediari – de exemplu, solicitarea unor date suplimentare, precum contul
bancar.

O altă strategie urmată de companii, este extinderea pe piața internațională, prin

deschiderea unități în exterior . De exemplu, compania eMAG, s-a extins atât în Bulgaria cât
și în Ungaria .

30
CONCCLUZII ȘI PROPUNERI

Având în vedere informațiile obținute în urma realizării studiului de piață ,,Evoluția

comerțului online pe timpul pandemiei,, în cadrul capitolului 2.2 am putut observa , în raport
de răspunsurile date de cei 100 de respondenți, că există reale modificări ale comerțului
online, în perioada pandemiei COVID 19, atât din punct de vedere economic cât și din punct
de vedere pandemic. Foarte mulți dintre noi, ca urmare a restricțiilor și condițiilor stabilite la
nivel guvernamental, au fost ,, obligați,, să se adapteze situației de fapt. În perioada stării de
urgență, putem spune că a avut loc o creștere exponențială a vânzărilor online, mai ales în
condițiile în care de la cel mai înalt nivel, inclusiv reprezentanți ai sistemului medical, ne
sfătuiau să reducem la minim contactul cu alte persoane. De asemenea, am văzut și vedem în
continuare anunțuri care ne sfătuiesc să realizăm plata cu cardul. Tot pe perioada pandemiei,
eMAG, a prins oportunitatea de a-și diversifica gama de produse comercializată, incluzând și
produse alimentare și de curățenie.

Tot din cadrul studiului , am putut observa, o creștere semnificativă a frecvenței

achiziției de produse, din mediul online, care se păstrează în mare parte și în prezent. Dacă la
început, unii aveau reticență pentru nou, sau, unii dintre ei aveau reținere în a folosi aplicațiile
pentru a se aproviziona cu cele necesare, au fost nevoiți să se adapteze. S-au obișnuit și astfel
continuă să apeleze la comerțul online.

Dacă în perioada anterioară pandemiei, ponderea produselor achiziționate online era

deținută de produsele electrocasnice și electrotehnice, în pandemiei, ponderea cea mai mare a
achizițiilor online este deținută de produsele de îmbrăcăminte și încălțăminte. De regulă,
consumatorii, preferau să cumpere aceste produse după o alegere atentă, efectuarea de probe,
etc. Pentru a veni în întâmpinarea clienților, eMag, dar nu numai el, a introdus ca opțiune
pentru clienți, posibilitatea returnării produselor, într-o perioadă de timp prestabilită, de regula
, 10 zile.

O altă informație importantă, care iese în evidență , în urma studiului, este aceea că,
clienții, au observat că realizează o mare economie de timp, apelând la comerțul online, timp
pe care îl pot dedica altor activități, de regulă activități de recreere. Un alt mare avantaj,
sesizat de consumator, este acela că are la depoziție mai multe variante de plată. Conform
graficului din figura 3.5, observăm că aproape 90% dintre respondenți, consideră un avantaj
existența mai multor variante pentru plată.

În concluzie, dacă ar fi să sintetizăm avantajele utilizării comerțului online, pe timpul

pandemiei, sau in perioadă de normalitate am observat următoarele :

 Se poate observa că 89% din eșantion este familiarizat cu comerțul online;

 Avem respondenți care au apelat la comerțul pe Internet săptămânal sau la două
săptămâni.

31
  Se poate observa că mai mult de jumătate de respondenți au achiziționat
îmbrăcăminte- 56,7%, iar 18,6 % electronice și electrocasnice
 Se poate observa din grafice că privind livrarea rapidă 62% și au exprimat Acordul ,
iar 16.5% Acordul total . Deci peste 75% din respondenți sunt de acord că livrarea
rapidă este un avantaj al comerțului online.
 Față de modalitățile de plată multiple Acord total 47,4% și 40,2% Acord. Astfel
devine un avantaj al acestui tip de comerț, mai ales cel impus de pandemie când banii
cash sunt de evitat
 Posibilității de returnare care există în cazul comerțului online , un procent de peste
90% - 52% Acord și 40,8% Acord total
 Un avantaj cu care repondenții sunt de acord este posibilitatea de discuții cu
operatorul online. Astfel se pot cere lămuriri legate de produs, preț, returnare etc.
totuși procentele sunt un pic mai scăzute 34,3% sunt de acord, dar tot 34,3% sunt
indiferenți față de acest ajutor oferit de un operator.

În concluzie principalele avantaje cu care repondenții sunt de acord sunt – livrarea

rapidă, modalitatea de plată, pozele și detalierea caracteristicilor produsului, posibilitatea
de returnare. Cel mai important pentru firmă este că peste 90% din respondenți își vor
păstra obiceiul de a cumpăra online.

La partea de propuneri , m-am gândit la următoarele :

 Completarea informațiilor despre produs, cu date despre producător și chiar despre

materia primă, materialele utilizate, mai ales în cazul produselor alimentare
 Suplimentarea informațiilor pentru produsele alimentare și de curățenie cu date despre
originea produsului, în prezent suntem informați cine este importatorul
 Adaptarea multor informații și caracteristici tehnica-funcționale , de la un limbaj de
specialitate , la un vocabular comun, general , astfel încât, orice client care accesează
site-ul, să înțeleagă corect informațiile și să ia o decizie corespunzătoare nevoilor sale.

Întărirea unor măsuri pentru creșterea încrederii utilizatorilor în economia digitală (de
exemplu inițierea unui sistem de mărci de încredere pentru site-urile de comerț electronic)
este principalul mod de combatere a obstacolelor apărute în calea dezvoltării acestui tip de
comerț, urmat de promovarea unor programe prin care să crească numărul de utilizatori ai
internetului de acasă precum și creșterea numărului de calculatoare destinat utilizării
personale. În acest sens programul Rabla pentru electrocasnice este foarte util. Și dezvoltarea

32
unei soluții de plată pe internet acceptată de majoritatea băncilor, precum și întărirea de către
BNR a reglementărilor privind protecția consumatorilor sunt considerate modalități de
combatere a obstacolelor de către consumatori într-o proporție mai mică.

33
ANEXE

34
35
36
37
38
BIBIOGRAFIE
1. Afaceri electronice: teorie si practica. ASEM, 2002-431p. (Sub red. I.Bolun s.a., lucrarile
conferintei tehnico-stinntifice din 18-19 octombrie 2001).
2. Anderton,A., Economics, Causeway Press, Oxford, 1991.
3. Andrew Tanenbaum Retele de calculatoare. Agora, 1997, pag.780.
4. Art. 2, Proiect de lege privind comerţul electronic
5. AOL/Roper Starch Cyberstudy, 1999, Internet Research.
6. Apreutesei, Paula – Modele de estimare a costurilor aplicaţiilor de reţea, Academia de
StudiiEconomice, Bucureşti, 2000.
7. Assadi, Djamchid - „Intelligence economique sur Internet”, Publi-Union Editions, Paris,
1998.
8. Baciu, Achim T.– Costurile – organizare, planificare, contabilitate, calculaţie, control şi
analiză Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001.
9. Baum, D; Dessaux, C ; Taluktar, N:: e - Business Integration Oracle Magazine Sept-Oct
2000.
10. Bălăceanu Stolnici, C., Cunoaştere şi ştiinţă, Editura Fundaţiei “Andrei Şaguna”,
Constanţa, 1997.
11. Becker, S.G., Economic Theory, Alfred a Knapf Inc., New York, 1971.
12. Bibere, C.C., Vătuiu, T., „Payment Systems Ysing Electronic Checks”, Simpozionul
Internaţional multidisciplinar „Universitaria Ropet 2004”, Universitatea din Petrosani, Stiinte
economice şi management, 15-16 octombrie 2004.
13. Bibere,C.C., „C-Commerce – The Future of B2B”, Conferinta Stiintifica Internationala,
„Romania-Exigente in procesul dezvoltarii din perspectiva integrarii in anul
2007”,Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Stiinte Economice, 6-7 mai
2004.
14. Bibere,C.C., „Comertul electronic-provocarea mileniului III”, „Scentia”, nr.7/2004,
Fundaţia Naţionala pentru copii si tineret „Ecaterina Teodoroiu”, Tg-Jiu, Universitatea „Jiul
de Sus”.
15. Bibere,C.C., „Comerţul electronic”, Congresul al 28-lea ARA, Universitatea „Constantin
Brâncuşi”, Tg-Jiu, 3 – 8 iunie 2003.
16. Bibere,C.C., „Comerţul electronic-provocarea mileniului III”, Simpozionul Internaţional
„Impactul relaţiilor economice internaţionale asupra economiilor naţionale”, Societatea
Internaţională de Management, ULIM, Chişinău, 28 februarie 2004.
17. Bibere,C.C., „Globalizarea afaceriilor faţă în faţă cu pirateria tehnologică”, revista
„Economie şi Sociologie”, nr. 2, Chişinău, 2005.
18. Bibere,C.C., „ISDN – reţeaua digitală cu servicii inteligente”; Sesiune de comunicări
ştiinţifice cu participare internaţională – Universitatea „C-tin Brâncuşi”, Tg-Jiu – 24 – 26 mai
2002.
19. Bibere,C.C., „Plăţile electronice”, Congresul al 28-lea ARA, Universitatea „Constantin
Brâncuşi”, Tg-Jiu, 3 – 8 iunie 2003.
20. Bibere,C.C., „Proiectele EDI”, „Scentia”, nr.8/2004, Fundatia Nationala pentru copii si
tineret „Ecaterina Teodoroiu”, Tg-Jiu, Universitatea „Jiul de Sus”.
21. Bibere,C.C., „Protocoale de cumparare in comertul electronic”, Proceedings of the 1st
International Scientific Conference, Economy an Gobalisation, „C-tin Brincusi” University of
Tg-Jiu, Faculty of Economics, Romania, 4-5 iunie 2004.
22. Bibere,C.C., „Semnătura digitală”; Sesiune de comunicări ştiinţifice cu participare
internaţională – Universitatea „C-tin Brâncuşi” Tg-Jiu – 24 – 26 mai 2002.

39
23. Bibere,C.C., „Sisteme informatice pentru managementul comertului electronic si al
comunicarii”, „Scentia”, nr.9/2004, Fundatia Nationala pentru copii si tineret „Ecaterina
Teodoroiu”, Tg-Jiu, Universitatea „Jiul de Sus”.
24. Bibere,C.C., „Transferuri bancare prin Internet”; Sesiunea de comunicări ştiinţifice 26-
27 aprilie 2002,„Symposia Professorum”, Seria Economie, Chişinău, 2002.
25. Bibere,C.C., Popescu M.M., „Implementarea tehnologiilor de securitate a informaţiei”,
Conferinţa Ştiinţifică cu participare internaţională, Universitatea „Constantin Brâncuşi”,
Facultatea de Inginerie, Tg-Jiu, 4-5 noiembrie 2005.
26. Bibere,C.C., Popescu, M. M., „The advantages and the risks of the electronic trade”,
Conferinta Stiintifica Internationala ECOTREND 2005, Universitatea „C-tin Brâncusi”, Tg-
Jiu, Facultatea de Stiinte Economice, iunie 2005.
27. Bibere,C.C., Popescu, M.M.„Confidenţialitatea poştei electronice”, Conferinţa Ştiinţifică
cu participare internaţională, Universitatea „Constantin Brâncuşi”, Facultatea de Inginerie,
Tg-Jiu, 4-5 noiembrie 2005.
28. Bibere,C.C., Popescu, M.M., „Tipologia pieţelor electronice globale şi problemele
acestora”, Conferinta Stiintifica Internationala ECOTREND 2005, Universitatea „C-tin
Brâncusi”,Tg-Jiu, 2005.

29. http://www.statistica.md
30.http:// www.bnm.md
31.http:// www.lex.md
32. http:// www.molddata.md
33. http:// www.infocom.md
34. http:// www.mdi.gov.md
35. http:// www.abm.md
36. http://www.arraydev.com/commerce/JIBC
37. http://www.cc.gatech.edu/gvu/user_surveys.htm
38. http://www.cisco.com/warp/public/750/johnchambers/internet_economy/white_pape
39. http://www.corp.aol.com/press/study/cyberstudy.pdf
40. http://www.dc.com
41. http://www.e.trade.btinternet.co.uk/questionnaire.htm
42. http://www.ecommerce.gov/framework.htm
43. http://www.economist.com/editorial/justforyou/current/index-surveys.html
44. http://www.economist.com/editorial/justforyou/library/index_foci.html
45. http:// www.economist.com/editorial/justforyou/library/index-surveys.html
46. http:// www.forrester.com/ER/Press/Release/01769114FF.html
47. http:// www.kpmg.co.uk/services/manage/pubs
48. „Securing the Cloud. A Survey of Digital Security”, in The Economist, October 26th-
November 1st, 2002, Volume 365, Number 8296
52. Revista Informatica Economica, nr. 3(23)/2002
54. http:// www.icann.org
55. http:// www.mdi.gov.md/news_mdi_2007_md/132193/
56. http:// www.itu.int/wsis/index.html
57. http:// www.businessnfinance.net/
58. http:// www.indiana.edu/~tisj/
59. http:// www.dirkw.com/
60. D. Fotache, L. Hurubean - Soluţii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor –
ERP, Ed. Economică, Bucureşti, 2004
61. M. Ursăcescu - Sisteme informatice. O abordare între clasic şi modern, Ed. Economică,
Bucureşti, 2003

40
62. M. Sabău - Soluţii pentru probleme economice, Net Report nr.125, februarie 2003

https://www.emag.ro/guide/black-friday
https://www.idevice.ro/2016/11/19/emag-record-vanzari-black-friday
https://www.reviewuri.com/stiri/black-friday-2017-emag-final/
https://yogit.ro/2016/11/black-friday-2016-la-emag-ultimile-noutati/
https://ro.wikipedia.org/wiki/EMAG

41