Scîrlet Andrei XIIA

COLEGIUL ECONOMIC „M.
KOGĂLNICEANU”
FOCȘANI, B-DUL GĂRII, NR. 25

TEL. 0237212544, FAX. 0237613731
e-mail: cemk_focsani@yahoo.com
web: cemk-focsani.coresi20.ro/
pentru certificarea competențelor profesionale

nivel 4
(ANEXA nr. 1 la Ordinul MECT nr. 4434/ 29.08.2014 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor de
certificare a calificării profesionale a absolvenţilor din învăţământul profesional şi tehnic preuniversitar )
TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI ECONOMICE

(STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ LICEU
NIVEL 4
Anexa nr. 1 la OMECT nr. 3172 din 30.01.2006)
Profesor îndrumător, Candidat,

BOTEZATU MĂRIOARA SCÎRLET ANDREI
2021
INSTRUMENTE DE PLATĂ
ÎN
FE GOLDEN WINE MK S.A.
CUPRINS
ARGUMENT……………………………………………………………………………………... 1
CAPITOLUL 1 Importanța instrumentelor de plată……………………………………………... 3

1.1. Necesitatea utilizării instrumentelor de plată…………………………………………….. 3
1.2. Cadrul legal (cont la banca; regim special al instrumentelor de plată) ………………….. 4
CAPITOLUL 2 Instrumente de plată…………………………………………………………….. 7

2.1. Informații generale despre instrumentele de plată……………………………………….. 7
2.1.1. Definirea instrumentelor de plată…………………………………………………… 7
2.1.2. Circuitul instrumentelor de plată……………………………………………………. 8
2.1.3. Modalități de plată…………………………………………………………………... 9
2.2. Clasificarea instrumentelor de plată……………………………………………………… 9
2.2.1. Instrumente de plată folosite în tranzacții…………………………………………... 10
2.2.2. Clasificarea instrumentelor de plată după obligațiile juridice………………………. 10
2.2.3. Clasificarea instrumentelor de plată după suportul instrumentului…………………. 10
2.2.4. Clasificarea instrumentelor de plată după modul de transmitere………………….... 11
2.2.5. Clasificarea instrumentelor de plată după natura juridică a inițiatorului……………. 11
2.2.6. Clasificarea instrumentelor de plată după raportul de timp între scadența obligației
și emiterea instrucțiunii……………………………………………………………... 11
2.2.7. Clasificarea instrumentelor de plată dupa raportul de spațiu……………………….. 11
2.2.8. Clasificare instrumentelor de plată după valoarea plății……………………………. 11
2.3. Cambia…………………………………………………………………………………… 12
2.3.1. Definierea cambiei………………………………………………………………….. 12
2.3.2. Părțile implicate în procesul cambial……………………………………………….. 16
2.3.3. Modul de completare a unei cambii………………………………………………… 16
2.3.4. Elementele cambiei…………………………………………………………………. 17
2.4. Biletul la ordin……………………………………………………………………………. 18
2.4.1. Definirea biletului la ordin………………………………………………………….. 18
2.4.2. Descrierea biletului la oridin………………………………………………………... 18
2.4.3. Modul de completare………………………………………………………………... 19
2.5. Cecul……………………………………………………………………………………… 20
2.5.1. Definirea cecului……………………………………………………………………. 20
2.5.2. Participanții la realizarea cecului…………………………………………………… 20
2.5.3. Circuitul cecului…………………………………………………………………….. 20
2.5.4. Clasificarea cecului…………………………………………………………………. 21
2.5.5. Funcțiile cecului…………………………………………………………………….. 22
CAPITOLUL 3 Instrumente de plată în activitatea FE GOLDEN WINE MK SA……………… 23

3.1. Descrierea firmei…………………………………………………………………………. 23
3.1.1. Date de identificare ale FE GOLDEN WINE MK SA……………………………… 23
3.1.2. Povestea firmei……………………………………………………………………… 23
3.1.3. Viziunea firmei……………………………………………………………………… 24
3.1.4. Misiunea firmei……………………………………………………………………… 24
3.1.5. Obiectivele SMART ale firmei……………………………………………………… 24
3.1.6. Valorile firmei………………………………………………………………………. 24
3.2. Prezentarea structurii organizatorice……………………………………………………... 25
3.3. Utilizarea instrumentelor de plată în activitatea FE GOLDEN WINE MK SA …………. 25
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………….. 46
ANEXE…………………………………………………………………………………………… 47
ARGUMENT
Numele meu este Scîrlet Andrei, sunt elev în clasa a XII-a A în cadrul Colegiului Economic
,,Mihail Kogălniceanu” Focșani și mi-am ales ca și temă pentru lucrarea de atestat ,,instrumentele de
plată”.
Am ales aceasta temă, deoarece domeniul m-a atras, dorindu-mi să devin student în cadrul
Academiei de Științe Economice. Ce m-a făcut să aleg această universitate este dorința arzătoare de a
deveni antreprenor, de a-mi gestiona propria afacere.
Cu ocazia absolvirii Colegiului Economic ,,Mihail Kogălniceanu” am conștientizat faptul că
am dobăndit suficiente informații pentru a activa în acest domeniu și pot spune că am dezvoltat o
simpatie față de stiințele economice încă din prima zi de cursuri, și de ce să nu profit de toate aceste
aspecte pentru a-mi vedea visul cu ochii. Acest vis a început să se materializeze odată cu implicarea
mea în cadrul firmei de exercițiu unde am ocupat postul de director departament IT. Atunci am realizat
cât de complexe sunt procesele de desfășurare a activităților economice la nivelul unei societăți dar și
din afara acesteia. Timp de șase luni am muncit zi și noapte cot la cot cu colegii mei pentru a obține
cele mai bune rezultate. Aceste rezultate s-au obținut doar prin muncă și consider că le merităm din
plin. Această experiență nu doar ne-a ajutat să dobândim anumite cunoștiințe valoroase în domeniul
economic, ci și să ne dezvoltăm spiritul de echipă, să fim mai înțelegatori și cel mai important ne-a
facut sa ne dăm seama de valoarea pe care o avem, de ce suntem noi capabili, și consider că toate
aceste aspecte ne fac cu adevărat învingători.
Din dorința de a deveni antreprenori de succes și de a aduce ceva nou pe piață, echipa clasei a
XII-a A a ales să preia și să continue activitatea firmei FE „Golden Wine” MK SA.
Suntem o echipă formată din 21 de tineri entuziaști, creativi, cu spirit de inovație, responsabili,
dornici de a ne dezvolta competențele antreprenoriale, care să ne permită valorificarea propriului
potențial, și, în perspectivă, gestionarea eficientă a propriei afaceri.
Obiectul de activitate al firmei îl reprezintă „ comerțul cu ridicata al băuturilor non-
alcoolice”(cod CAEN: 4634). Comercializăm produse de înaltă calitate: sucuri și siropuri naturale,
ape minerale, vinuri fără alcool, produse care se adresează unor oameni activi și pot fi consumate în
orice moment al zilei, la masă cu familia, la petreceri cu prietenii, colegii și chiar de conducatorii auto.
Continuăm tradiția și rămânem fideli misiunii noastre de a investii în produsele inovatoare care să
satisfacă nevoile unor consumatori moderni, ocupați și bine informați.
1
Viziunea noastră este să ne punem numele pe harta marilor comercianți de băuturi non-
alcoolice și de asemenea să investim permanent creând noi tendințe și contribuind la creșterea pieței,
a numarului clienților, împreună cu partenerii noștrii.
Una dintre misiunile noastre constă în motivarea consumatorilor să renunțe la băuturile
alcoolice și informarea despre efectele consumului de alcool în exces și să oferim o gamă variată,
complexă și dinamică de produse care să satisfacă dorințele și nevoile clienților noștrii.
Cu toate că echipa Golden Wine a fost schimbată pe parcursul functionării sale, înca de la
început, valorile firmei au orbitat în jurul bunului gust, inovației, curajului pentru noi provocări,
spiritului de inițiativă, fidelității și a punctualității.
Pentru a înțelege pe deplin conceptul de firma de exercițiu, aceasta reprezintă o metodă interactivă
de învăţare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, o concepţie modernă de integrare şi aplicare
interdisciplinară a cunoştinţelor, o abordare a procesului de predare-învăţare care asigură condiţii
pentru probarea şi aprofundarea practică a competenţelor dobândite de elevi în pregătirea
profesională.
Învățarea prin intermediul firmei de exercițiu are ca principale obiective:
• Familiarizarea elevilor cu activitățile desfășurate în cadrul unei firme reale;
• Dezvoltarea spiritului antreprenorial al elevilor;
• Dezvoltarea de competențe și atitudini necesare unei întreprinzător dinamic.
În urma participării în cadrul unei firme de acest gen, rezultatele la care se aspira sunt următoarele:
• creşterea gradului de inserţie pe piaţa muncii a absolvenţilor;
• reducerea perioadei de acomodare la locul de muncă;
• mai buna adaptabilitate la schimbarea locului de muncă;
• flexibilitate;
• asumarea iniţiativei şi a riscului.
Dupa cum putem observa, participarea unui elev care are aspiră la un viitor strălucit in domeniul
economic este absolut necesară datorită bagajului de informații generos pe care îl obține.
De-a lungul a patru ani de liceu, în care am studiat o multitudine de științe aplicate domeniului
economic, am ajuns la concluzia că un sistem fiscal bine pus la punct este vital într-un stat cu o
economie stabilă și de la care avem așteptări.
O componentă importantă a sistemului fiscal este sistemul de plăți si compensări prin intermediul
căruia se asigură circulația banilor și a activelor monetare. Relațiile din cadrul sistemului de plăți sunt
relații pecuniare și acestea trebuie să se finalizeze prin plata definitivă și irevocabilă pentru ca
2
tranzacția să se încheie și să înceapa un nou ciclu, iar toate acestea sunt posibile doar cu ajutorul
instrumentelor de plată.
CAPITOLUL 1- IMPORTANTA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ

1.1.NECESITATEA UTILIZĂRII INSTRUMENTELOR DE PLATĂ
Legăturile fiscalității cu finanțele publice
Fiind o componenetă a finanțelor publice, activitatea fiscală se intregrează în relațiile sociale de
natură economică care privesc repartiția produsului intern brut ce formează cadrul relațiilor financiare.
Finanțele cuprind relațiile economice care apar în procesul constituirii și repartizării fondurilor de
resurse bănești publice. Este evident că activitatea fiscală își înscrie preocupările în sfera de constituire
a resurselor financiare publice și nu rămâne neinfluențată de procesul repartizării fondurilor bugetare
pe sectoare și activități.
Legăturile fiscalității cu contabilitatea
Sistemul contabil al agenților economici și planul de conturi general care a fost adoptat cu data de
1 ianuarie 1994 a creat posibilitatea de a se urmării stabilirea și achitarea obligațiilor fiscale pe fiecare
categorie de impozit sau taxe. Prin urmare, în prezent, nu sunt necesare evidențe paralele cu
contabilitatea pentru stabilirea relațiilor cu bugetul de stat sau bugetele locale, fiind necesare doar
suporturile de informații și documentele justificative care se înregistrează în conturile sintetice și
analitice.
De aici rezultă necesitatea unei temeinice pregătiri a contabililor pentru stăpânirea până la detaliu
a legilor și normelor fiscale tot așa cum aparatul fiscal trebuie să-și însușească formele de înregistrare
contabilă, conținutul și funcțiunea conturilor care influențează decontările cu bugetul public național.
Alte discipline care vin în ajutorul fiscalității:
• Cunoștințele de tehnologie în diferite ramuri ale economiei;
• Studiul mărfurilor (merciologia);
• Dreptul comercial;
• Dreptul civil;
• Dreptul penal.
Sistemul de plăți și compensări reprezintă o componentă importantă a sistemului monetar
,asigurând circulația banilor și transferul de active monetare. Descărcarea de obligație pentru schimbul
mărfii, serviciului sau altui activ, se face de persoana care devine noul proprietar prin cedarea către
fostul proprietar a unui activ convenabil acestuia. Daca activul transmis este sub formă de monedă,
3
obligația este pecuniară și se consideră îndeplinită printr-un act de plată. Relațiile din cadrul sistemului
de plăți sunt relații pecuniare și acestea trebuie să se finalizeze prin plata definitivă și irevocabilă
pentru ca tranzacția să se incheie și să înceapă un nou ciclu.
Stingerea obligațiilor dintre parteneri se realizează printr-o anumită modalitate de plată
(decontare) prevăzută în contract sau aleasă de persoanele fizice.
Sistemul de plăți și compensări are la baza sa utilizarea instrumentelor de plată, acestea fiind
indispensabile Economiei Naționale. Aflându-ne într-o eră a evouluției expenențiale a tehnologiei,
noile instrumente de plată precum ordinul de plată electronic, cecul electronic sau cardul bancar sunt
utilizate din ce în ce mai des de către agenții economici în favoarea clasicelor cecuri și ordine de plată.
Agenții economici preferă utilizarea mijloacelor electronice de plată, deoarece acestea sunt mult mai
sigure si probabilitatea apariției unei erori este minimă față de cele clasice.
La nivelul economiei naționale, prin intermediul instrumentelor de plată, se stabilesc legături între
agenții economici, fie ele de scurtă sau lungă durată. Simultan cu crearea relațiilor între agenții
economici, instrumentele de plată pot fi considerate și dovezi al schimbului de mărfuri, prestării de
servicii și realiării de lucrări, mai exact o confirmare a unei activități economice.
Necesitatea instrumentelor de plată și de credit in relațiile de plați externe este determinată de
motive de ordin practic. Mărfurile livrate, care fac obiectul schimburilor economice internaționale,
pot fi plătite în momentul livrării lor cu numerar sau prin remiterea unui cec. De cele mai multe ori
însă, vânzătorul acordă cumpărătorului-importator posibilitatea de a plăti peste o lună, două sau trei
luni, iar în anumite situații chiar după o perioadă mai lungă de timp. Astfel vânzătorul îi acordă un
credit clientului extern care i-a cumpărat marfă și așteaptă ca acesta să-și onoreze creanța la data fixată
de comun acord în contractul incheiat.
1.2. CADRUL LEGAL (cont la banca; regim special al instrumentelor de plată)

La înființarea unei societăți comerciale, una dintre operațiunile obligatorii este aceea de deschidere
a unui cont bancar pentru virarea capitalului social.
În general, documentele cu care trebuie să ne prezentăm atunci când dorim să deschidem un cont
bancar al unei societății sunt:
• Actul Constitutiv (copie și original);
• Certificat de înregistrare la ONRC;
• Decizie judecătorească;
• Actele de identitate ale persoanelor care reprezintă firma;
4
• Cererea pentru deschiderea contului și specimenul de semnătură pentru împuterniciți primite
de la banca unde se va deschide contul;
• Dacă nu rezultă din actul constitutiv este nevoie și de o hotărâre a organului abilitat privind
personalul autorizat să dispună de cont;
• Alte documente pe care banca le poate solicita.
Ce trebuie să luăm în considerare atunci când ne deschidem un cont bancar?

• Valoarea comisioanelor și a taxelor privind deschiderea contului;
• Valoarea comisioanelor și a taxelor privind operațiunile interbancare;
• Valoarea comisioanelor și a taxelor privind retragerea de numerar;
• Valoarea comisioanelor și a taxelor privind încasările de la clienți;
• Valoarea comisioanelor și a taxelor privind serviciile de Internet Banking; Mobile Banking;
serviciile POS; serviciile e-commerce, etc;
• Numărul de sucursale și disponiblitatea acestora.
Prevederi generale aplicabile deschiderii conturilor

Banca va putea, fără însă a fi obligată la aceasta, să deschidă cont pentru client, după completarea
documentației de deschidere de cont şi obținerea aprobărilor necesare în conformitate cu
reglementările interne emise de bancă în acest scop. Conturile pot fi accesate prin intermediul oricărei
unităţi teritoriale sau prin canale electronice securizate ale băncii.
În cazul în care clientul încasează o sumă de bani aferentă unei valute pentru care clientul nu deține
cont la momentul încasării, banca este mandatată să deschidă un cont în valuta respectivă, în mod
automat, deschiderea fiind comisionată conform listei privind dobânzile, taxele și comisioanele în
vigoare. Persoanele nominalizate ca împuterniciți/delegaţi pe contul curent în baza documentației de
deschidere de cont, semnată de client și prezentată băncii, vor avea aceleași drepturi de operare pe
toate conturile aferente oricăror valute, inclusiv cele deschise de către bancă.
Documentația de deschidere de cont va fi semnată de persoana care reprezintă legal sau
convențional clientul și va fi însoțită de documentele solicitate de bancă conform legislației în vigoare
și a reglementărilor interne ale băncii. Clientul este răspunzător pentru veridicitatea documentelor şi
a actelor prezentate băncii.
Deschiderea contului unei persoane juridice în curs de constituire în vederea depunerii capitalului
social se va face pe baza documentației de deschidere cont pentru capital social semnată de
5
reprezentantul desemnat de asociați și va fi însoțită de actul constitutiv și de orice alte documente
cerute de bancă. Sumele depuse în acest cont vor fi indisponibilizate până la data la care va fi depusă
la bancă dovada înmatriculării persoanei juridice respective, respingerea înmatriculării constatată
printr-o dovadă eliberată în acest sens de către instituția care urma să înmatriculeze/înregistreze
persoana juridică sau până la renunțarea expresă a asociaților/acționarilor/fondatorilor la constituirea
societății constatată printr-un act în formă autentică semnat de fondatori. Contul de capital social este
purtător de dobândă stabilită prin lista privind dobânzile, taxele și comisioanele în vigoare ale băncii.
Regulament nr. 11 din 11.dec.2006 privind circuitul instrumentelor de plată de debit
Având în vedere prevederile art. 22 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii
Naţionale a României, ale art. 56 alin. (1) din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară,
republicată, cu modificările ulterioare, ale art. 164 şi 285 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 200/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 4 alin (2) din Legea nr.
541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu
modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul
Băncii Naţionale a României.
Banca Naţională a României emite prezentul regulament:
Art. 1. - Scopul prezentului regulament îl constituie stabilirea circuitului instrumentelor de plată de
debit, în cazul în care acestea urmează să fie compensate printr-un sistem electronic de plăţi, obligaţiile
şi răspunderile beneficiarilor, instituţiilor de credit participante la sistem şi ale administratorului
sistemului care asigură compensarea electronică a acestor instrumente.
Art. 2. - În cuprinsul prezentului regulament, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) instrument de plată de debit - instrumentul de plată de tipul cecului, cambiei şi biletului la ordin,
care permite beneficiarului să încaseze suma înscrisă direct de la tras/emitent sau prin iniţierea unui
transfer de fonduri în contul acestuia prin intermediul unei case de compensare;
b) beneficiar - persoana înscrisă în instrumentul de plată de debit şi care are dreptul legal de a încasa
suma înscrisă pe instrument;
c) plătitor - persoana care, prin instrumentul de plată de debit, se obligă să plătească suma înscrisă
persoanei care are dreptul legal de a o încasa, în conformitate cu prevederile legale;
d) instituţia de credit a beneficiarului - instituţia de credit la care beneficiarul sumei înscrise într-un
instrument de plată de debit are deschis contul curent şi care, la solicitarea beneficiarului, iniţiază
6
procedura de încasare a sumei înscrise pe instrument în condiţiile prevăzute de prezentul regulament
şi cu respectarea regulilor sistemului de compensare, după caz;
e) instituţia de credit a plătitorului - instituţia de credit la care plătitorul sumei înscrise într-un
instrument de plată de debit are deschis contul curent şi la care beneficiarul sumei înscrise într-un
instrument de plată de debit se poate prezenta direct pentru încasare sau prin intermediul unei case de
compensare, aceasta acceptând sau refuzând plata sumei înscrise în instrument în condiţiile prevăzute
de prezentul regulament şi cu respectarea regulilor sistemului de compensare, după caz;
f) ziua de compensare T - ziua în care are loc compensarea instrucţiunilor de plată aferente
instrumentelor de plată de debit, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi cu regulile
sistemului de compensare;
g) locul compensării - locul pus la dispoziţie de administratorul de sistem unde se realizează
schimbul fizic al instrumentelor de plată de debit între instituţiile de credit ale beneficiarilor şi
instituţiile de credit ale plătitorilor;
h) circuitul instrumentelor de plată de debit - totalitatea operaţiunilor iniţiate/executate de clientul
beneficiar, instituţia de credit a beneficiarului, instituţia de credit a plătitorului în ceea ce priveşte
obligaţiile care le revin în circulaţia instrumentului de plată în materialitatea sa până la momentul
prezentării spre încasare la o casă de compensare şi care are loc la un termen limită sau în cadrul unui
interval de timp definit, conform prevederilor din prezentul regulament;
i) procedură de autenticitate - procedura aplicată de instituţia de credit a plătitorului în scopul
verificării identităţii persoanei care a semnat acel instrument de plată de debit;
j) sistem - sistemul electronic de compensare a instrumentelor de plată de debit, ale cărui reguli sunt
emise de administratorul de sistem şi sunt autorizate de Banca Naţională a României;
k) validitate - calitatea unui instrument de plată de debit de a întruni toate cerinţele de formă şi de
conţinut prin emiterea şi completarea acestuia, în conformitate cu reglementările în domeniu.
CAPITOLUL 2. INSTRUMENTE DE PLATĂ

2.1. INFORMAȚII GENERALE DESPRE INSTRUMENTELE DE PLATĂ
2.1.1. DEFINIREA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ
Instrumentele de plată sunt monede propriu-zise precum și anumite documente bancare
operaționale pe suport hârtie, magnetic sau electronic, care funcționează pe baza unor tehnici specifice
de operare, circuite și securizare în vederea transferului de la ordonator la beneficiar. Aceste
instrumente sunt emise de banca centrală (moneda efectivă) și băncile comerciale (moneda scriptuală)
7
cu aprobarea băncii centrale pentru a se asigura o formă standardizată și un conținut economic și
juridic care să permită transferul de fonduri în deplină siguranță și delimitarea responsabilităților
participanților la transferul bancar. Aceste instrumente se pot folosi și de entitățile non-bancare ca
poștă, firmele de decontări sau cele pentru operațiuni cu titluri, autorizate expres de banca centrală
pentru a opera în domeniul transferurile de fonduri.
Utilizarea instrumentelor de plată fără numerar prezintă numeroase avantaje, precum:
• Securitate;
• Simplitate;
• Flexibilitate.
2.1.2. CIRCUITUL INSTRUMENTELOR DE PLATĂ

Conform legislației BNR, circuitul documentelor este reglementat astfel:
Circuitul maximal al instrumentelor de plată de debit este următorul:
a) clientul beneficiar remite spre încasare instrumentul de plată de debit instituţiei de credit la
care are deschis contul - termen;
b) instituţiile de credit ale beneficiarilor, participante la sistem, colectează la nivel central, prin
reţeaua internă, instrumentele de debit recepţionate în vederea realizării schimbului fizic cu instituţiile
de credit ale plătitorilor – termen;
c) instituţiile de credit ale beneficiarilor şi instituţiile de credit ale plătitorilor realizează
schimbul fizic centralizat al instrumentelor de plată de debit în locul şi conform orarului şi
procedurilor stabilite de administrator prin regulile de sistem - termen;
d) instituţia de credit a beneficiarului, participantă la sistem, transmite prin punctul de acces
în sistem fişierele cu instrucţiunile de plată aferente instrumentelor de plată de debit, defalcate pe
tipuri de instrumente şi instituţii de credit ale plătitorilor, în conformitate cu regulile sistemului -
termen;
e) sistemul asigură compensarea instrumentelor de plată de debit conform regulilor sistemului
bancar, stabileşte poziţia netă debitoare/creditoare a fiecărui participant şi iniţiază decontarea în
sistemul ReGIS a instrucţiunii de plată pentru decontarea poziţiilor nete.
Termenele şi intervalele de timp stabilite sunt exprimate în zile bancare şi sunt maximale.
8
2.1.3 MODALITĂȚI DE PLATĂ
a) Plata marfă contra marfă (troc) – o modalitate neprecuniară folosită în antichitate, dar
care a revenit odată cu criza economică din 1929-1933 și criza datoriilor externe din 1980-1985, în
prezent este folosită ca o tehnică de deblocare a relațiilor comerciale cu țări sau firme ale căror
disponibilități financiare sunt modeste sau inexistente.
b) Plata în numerar, care se practică pe scară redusă și în anumite situații specifice, ca de
exemplu:
• În țările cu restricții valutare privind deținerile și mișcarea devizelor sau care practică
sisteme de impozitare severă, plata în numerar devenind o metodă de evaziune fiscală
sau de evitare a restricțiilor valutare;
• În spațiile geografice izolate, fără unități bancare, pentru achiziționarea de produse sau
în rezervațiile naturale, în achiziționarea de animale pe cale de dispariție sau obiecte
arheologice care altfel ar deveni obiecte de contrabandă;
• În activitatea de turism și transport internațional, în special în țările care nu au sisteme
de carduri.
c) Plata prin cec, care este cea mai apropiată de numerar, a luat o amploare deosebită după
anii ’60, fiind folosită în spațiul plaților necomerciale.
d) Plata prin titluri de credit, cambie și bilet la ordin, se folosește în afară de circulația
singulară și asociate cu alte tehnici de plată ca acreditivul documentar, incasoul (cu valoare de
instrument de garantare)
e) Plata prin ordin de plată este legată de apariția băncilor și a dezvoltării relațiilor
internaționale între acestea, în practică internațională fiind cunoscută și prin expresia „plată direct din
cont”.
f) Plata documentară pentru operațiunile în care plata se face de bănci, numai contra
documente (acreditivul documentar și incasoul documentar), asigurând partenerilor un grad de
securitate mai ridicat.
Aceste modalități de plată, presupun existența unui cont bancar (cu excepția plății în sistem
troc și a plăților în numerar) și a unui circuit bancar prin sistemul de transfel internațional al fondurilor.
2.2. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ

Instrumentele de plată se împart în două mari categorii:
a) Instrumente cu numerar;
9
b) Instrumente fără numerar.
Instrumentele de plată cu numerar sunt reprezentate prin monenda metalică și bancnotele
(moneda de hârtie) și reprezintă cea mai veche formă de circulație monetară. Pentru a îndeplini funcția
de instrument de plată, moneda metalică și bancnotele – numerarul în termeni bancari – necesită un
complex de tehnici și reglementări cu caracter normativ emise de banca centrală și băncile comerciale.
Instrumentele de plată fără numerar sunt documente standardizate care conțin instrucțiuni
de plată date de plătitor băncii sale pentru transferul fondurilor către banca beneficiarului. Pe baza
instrumentului de plată se fac înregistrări în conturile partenerilor de la băncile lor, care atestă
diminuarea respectiv majorarea creanțelor monetare asupra băncilor.
2.2.1. INSTRUMENTELE DE PLATĂ FOLOSITE ÎN TRANZACȚII

Instrumentele de plată folosite în tranzacții sunt urmatoarele:
a) ordinul de plată;
b) cambia;
c) cecul;
d) biletul la ordin;
e) cardul.
2.2.2. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ DUPĂ OBLIGAȚIILE JURIDICE

CREATE
Din punct de vedere al obligațiilor juridice create, instrumentele de plată pot fi:
• Instrumente de credit (din inițiativa debitorului) – ordinul de plată;
• Instrumente de debit (din inițiativa creditorului) – cecul, cambia, biletul la ordin.
2.2.3. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ DUPĂ SUPORTUL

INSTRUMENTULUI
După suportul instrumentului, instrumentele de plată pot fi:
• Instrumente pe suport hârtie – cecul, ordinul de plată, cambia, biletul la ordin;
• Instrumente pe suport magnetic – cardul;
• Instrumente pe suport electronic – ordinul de plată electronic, cecul electronic.
10
2.2.4. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ DUPĂ MODUL DE
TRANSMITERE
După modul de transmitere, instrumentele de plată pot fi:
• Letrici;
• Automatizat – telex, fax, telefon, rețrea electronica.
2.2.5. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ DUPĂ NATURA JURIDICĂ A

INIȚIATORULUI
Dupa natura juridică a inițiatorului, instrumentele de plată pot fi:
• Plăți pentru persoane juridice – plăți profesionale, instituționale;
• Plăți pentru populație.
2.2.6. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ DUPĂ RAPORTUL DE TIMP

ÎNTRE SCADENȚA OBLIGAȚIEI ȘI EMITEREA INSTRUCȚIUNII
După raportul de timp între scadența obligației și emiterea instrucțiunii, instrumentele de plată
pot fi:
• Instrumente de plată anticipată;
• Instrumente de plată neîntârziată;
• Instrumente de plată întârziată.
2.2.7. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ DUPĂ RAPORTUL DE SPAȚIU

După raportul de spațiu, instrumentele de plată pot fi:
• Plată directă (față în față);
• Plată la distanță.
2.2.8. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ DUPĂ VALOAREA PLĂȚII

După valoarea plății, instrumentele de plată pot fi:
• Plăți de valori mari;
• Plăți de valori mici.
Evoluția în domeniul instrumentelor de plată se manifestă în trecerea de la suportul de hârtie
la suportul magnetic și electronic, precum și înmagazinarea unui volul cât mai mare de informații care
11
să poat fi prelucrate informatic, astfel ca plata să se facă aproape în timp real, similară cu plata
numerarului.
2.3. CAMBIA
2.3.1. DEFINIREA CAMBIEI
Legea nr. 58/1934 nu dă o definiție a cambiei. Ea cuprinde însă anumite dispoziții privind
cuprinsul cambiei pe baza cărora se poate defini acest titlu de credit.
Cambia este un înscris prin care o persoană, denumită trăgător sau emitent, dă dispoziție altei
persoane, numită tras, să platească la scadență o sumă de bani unei a treia persoane numită beneficiar,
sau la ordinul acesteia.
Ca mijloc de plată, cambia poate servi pentru plata pe care trăgătorul o are la un beneficiar
(trăgătorul are de încasat o anumită sumă de bani de la tras si totodată, are de achitat o datorie față de
o terță persoană – beneficiar), înlocuind circulația banilor în numerar. Astfel, în loc ca trasul să
plătească trăgătorului și acesta să achite datoria sa catre beneficiar, trăgătorul dă ordin trasului să
plătească direct beneficiarului. Pe de altă parte, datorită faptului că trata la ordin poate fi transmisă
prin gir, aceasta poate servi la acoperirea obligațiilor de plată între participanții la lanțul andosării.
Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:
• facultativă, putând fi făcută oricând până la scadență;
• obligatorie, când trăgătorul indică expres în titlu acest fapt, existând sau nu, un
termen pentru prezentare sau atunci când cambia este plătibilă la un anume timp de
la vedere, în termen de un an de la data emiterii.
Astfel beneficiarul unei trate, care are o datorie față de un terț poate plăti cu trata, andosând-o
în favoarea creditorului său, care devine noul beneficiar al cambiei (acesta poate să o utilizeze în
același fel pentru plata propriilor datorii). Obligațiile sunt astfel stinse prin trată, sub rezerva încasării
cambiei la scadența de către ultimul beneficiar. În primul rând, trasul este obligat să accepte cambia
la prezentare (în caz contrar se recurge la protestul de neacceptare), iar din momentul acceptării trasul
devine debitorul principal al obligațiilor de plată. În al doilea rând, cambia poate fi avalizată de un terț
(avalistul asumându-și obligația de a plăti în locul debitorului, dacă acesta nu efectueaza plata). În
cazul în care nu se poate realiza nici unul din modurile prezentate mai sus, stingerea obligațiilor de
plată menționate în cambie, se poate recurge la protestul de neplată. Datorită acestei siguranțe ridicate,
trata poate fi utilizată ca instrument de garantare în cadrul unor tehnici de plată nesigure (cu grad
ridicat de risc – de exemplu incaso-ul documentar) sau ca mijloc de garantare a îndeplinirii unor
obligații contractuale.
12
Cambia poate fi transmisibilă în urmatoarele moduri:
• prin gir. Girul este un act prin care posesorul cambiei numit girant, transferă altei
persoane, numită giratar toate drepturile izvorând din cambie. Girul poate fi făcut
în folosul trasului indiferent dacă a acceptat sau nu cambia, al trăgătorului sau al
oricărui obligat. Aceștia pot să gireze la rândul lor cambia. Girul trebuie să fie
necondiționat și semnat de către girant.
• prin cesiune de creanță. Dacă trăgătorul a înscris în cambie mențiunea „nu la
ordin”, titlul se transmite prin cesiune de creanță ordinară. Cesiunea de creanță
ordinară este un act prin care creditorul numit cedent transferă dreptul sau de
creanță unei alte persoane numită cesionar. Cesiunea de creanță ordinară devine
valabilă numai începând din momentul notificării ei debitorului sau din momentul
în care debitorul o acceptă prin act autentic.
Avalul reprezintă angajamentul necondiționat, prin care un terț sau un semnatar al cambiei
(avalist), altul decât trîgătorul sau acceptantul devine girant pentru obligațiile unui co-obligat față de
o cambie (avalizatul). Avalul se dă pe o cambie sau pe un act separat, utilizându-se una din expresiile
„pentru aval” sau „pentru garanție” urmate de semnătura avalistului. Avalistul este obligat să indice
persoana pentru care dă avalul. Scadența este termenul la care cambia trebuie plătită. Scadența poate
fi: la vedere; la un anumit timp de la vedere; la un anumit timp de la data emiterii. Scadența este
menționată cu precizie în interiorul cambiei.
Scadența la vedere, apare în cazul în care posesorul cambiei (beneficiarul), o poate prezenta la
încasare, în orice moment de la data emiterii, iar trasul trebuie să o plătească în aceeași zi. Acest tip
de scadență are o perioada de prescriere de un „X” număr de zile calendaristice (pentru România –
fiecare țară având reglementat acest tip de prescriere), motiv pentru care se consideră că trata este un
mijloc de creditare pe termen scurt (mai ales ca forma cea mai des utilizată este trata cu valoare de 90
zile);
• Scadența la termen, (la un anumit termen de la prezentare), respectiv la un
anumit număr de zile de la data acceptării de către tras (sau a protestului de
neacceptare).
• Scadența de valabilitate (la un anumit termen de la data emiterii), când este
importantă perioada de valabilitate menționată expres a cambiei, valabilitate
care nu elimină acceptarea de către alte proceduri cambiale, ci care constrânge
a se desfășura într-un timp prestabilit.
13
• Scadența fixă (la o dată fixă), cand textul cambiei cuprinde ziua, luna și anul în
care se face plata.
Plata cambiei se face când este înaintată la plată fie trasului, fie băncii la care a fost domiciliată
(deoarece cambia circulă de la un posesor la altul sub diverse condiții, „lanțul” de circulație al acesteia
nu interesează decat în cazul apariției de operații specifice sau litigii). Cambia cu scadență la o zi fixă
sau la un termen de la data emiterii trebuie prezentată la plată în ziua scadenței sau în una din cele
doua zile lucrătoare care urmează scadenței, iar cambia scadentă la vedere poate fi plătibilă la
prezentare, dar nu mai tarziu de termenul de prescriere (legal sau precizat expres).
Trăgătorul poate stipula ca o cambie plătibilă la vedere trebuie să fie prezentată spre plată
înaintea unei anumite date, termenul de prezentare curgând de la această dată.
Refuzul de plată, al trasului ca și exigibilitatea cambiei înainte de scadență, transformă
obligația de garanție a trăgătorului, girantului și avalistului, în obligația de plată. Posesorul cambiei
poate acționa în cazul nerespectării obligației de plată, prin două tipuri de operațiuni cambiale:
extrajudiciară și judiciară. Acțiunea cambială, cea mai frecventă este regresul (care apare numai în
caz de refuz, de acceptare sau plată a tratei și numai după îndeplinirea formalităților de protest). În
acest caz, beneficiarul acționează împotriva trăgătorului și a celorlalți semnatari ai documentului
respectiv (andosatori și avaliști), sau dacă intervine falimentul trasului sau cel al trăgătorului. Dacă în
cambie nu este indicat locul plății, aceasta va fi prezentată pentru plată la domiciliul trasului, la cel al
acceptantului prin intermediar sau la domiciliul celui indicat la nevoie.
Prescripția efectelor cambiale are mai multe particularități. Astfel, în mod normal, ea se
prescrie intr-un an calendaristic (sau în funcție de prevederile legale in vigoare) – termen asemănător
și acțiunii beneficiarului împotriva celorlalți semnatari, când anul calendaristic este socotit de la data
protestului adresat în timp util, sau la scadență în cazul unei cambii cu clauza „fără protest”. În cazul
acțiunii în justiție contra trasului care a acceptat cambia, prescrierea intervine la trei ani de la data
scadenței. Acțiunea unui andosator contra altuia sau împotriva trăgătorului se prescrie în termen de
șase luni de la data când aceștia au plătit sau au fost acționați în justiție. De reținut este faptul că actele
de întrerupere a curgerii termenului de prescripție nu au efect decât în privința celui care le-a efectuat.
În concluzie, tehnica plăților prin cambii cunoaște o serie de operațiuni cum sunt:
• Avalizarea- reprezintă o operațiune asemănătoare garanției, prin care trăgătorul
dacă nu este sigur de operațiune este o fidejusiune comercială și nu produce
efecte cambiale.
Astfel, se va înscrie pe fața sau pe dosul cambiei una din formulele: „pentru aval, pentru
garanție sau avalizat” la care avalistul va semna și va preciza data semnăturii (este foarte rară utilizarea
14
simplei semnături a avalistului și de aceea nu este indicată). Avalistul este de obicei, o bancă ce se
obligă să facă plata dacă trasul nu va achita suma respectivă la scadență, în această operațiune garantul
fiind avalist, iar debitorul garantat fiind avalizat. Există cazuri în care există unele îndoieli asupra
faptului că trasul prezintă sau nu garanții suficiente că este sau nu în măsură să achite cambia la
scadență chiar dacă a acceptat-o. De asemenea, aceste îndoieli ar putea să existe și în ceea ce privește
trăgătorul sau unul sau mai mulți giranți.
Plătind cambii, avalistul dobândește drepturi izvorâte din ea contra avalizatului, ca și împotriva
celor care sunt obligați față de avalizat, în temeiul cambiei (totodată el poate cere predarea cambiei cu
protestul și un cont de întoarcere achitat).
GIRUL SAU ANDOSAREA este operațiunea de transmitere a cambiei care se face printr-o
dispoziție scrisă pe cambie de către beneficiarul acestuia, către tras, care urmează sa plăteasca suma
aratată în titlu, la ordinul persoanei pe care o indică, la locul și data menționată în cambie.
Daca un gir menționează mai mulți giratari, cumulativ, exercitarea drepturilor cambiale,
inclusiv a drepturilor de a transmite titlul printr-un nou gir, aparține tuturor, în comun, prin consens.
Daca mai mulți giratari sunt indicați alternativ, giratarul posesor al cambiei poate exercita singur
aceste drepturi. Cu fiecare nou gir, valoarea obligației cambiale sporește deoarece executarea acestei
obligații este garantată de mai mulți codebitori solidari. Girantul se poate sustrage obligației de
garanție menționând formula: „fără obligații” sau „fără obligo” dar exonerarea se aplică strict
girantului care a folosit această formulă, nu și celorlalți giranți.
Este de reținut faptul că există și giruri speciale, din care se poate aminti de: girul pentru
încasare (pentru acoperire sau pentru procură), care are caracterul unui mandat, giratarul putând gira
numai cu titlu de procură; girul în garanție, reprezintă actul de afectare a cambiei ca garanție de
executare a altei obligații comerciale ; girul fără garanție; girul „nu la ordin”, care are ca efect
întârzierea unui nou gir; girul de întoarcere, care se efectuează prin girul cambiei de către beneficiar
în folosul trasului sau al trăgătorului; girul dupa protest, care produce numai efectele unei cesiuni care
garanteaza numai existența creanței, nu și solvabilitatea debitorilor cambiali, care pot opune
cesionarului toate excepțiile pe care le putea opune cedentul.
FORFETAREA reprezintă operațiunea de vindere a unei cambii indiferent de scadență, unor
instituții specializate care, spre deosebire de băncile comerciale, la scadență preiau riscurile de neplată
de către debitor. Taxa de forfetare este superioară celei de scont, iar operațiunea presupune și
transmiterea documentelor care să asigure încasarea fără dificultăți a cambiei.
SCONATREA reprezintă operațiunea prin care posesorul cambiei obține de la o bancă
comercială, înainte de scadență, suma înscrisă în titlu (valoarea nominală), diminuată cu dobânda
15
aferentă sumei din acel moment până la scadență, plus un comision al băncii (numită banca de scont),
numit scont.
RESCONTAREA este operațiunea efectuată în momentul în care băncile comerciale
preschimbă cambiile pe care le are în bani, la banca centrală, unde se percepe taxa oficială a scontului,
influențând astfel nivelul general al ratei dobânzii.
2.3.2. PĂRȚILE IMPLICATE ÎN PROCESUL CAMBIAL

Părțile implicate în circuitul unei cambii sunt reprezentate mai în schema de mai jos
2.3.3. MODUL DE COMPLETARE A UNEI CAMBII

În ilustrația de mai jos este reprezentat modul în care trebuie completată cambia
16
2.3.4. ELEMENTELE CAMBIEI
Potrivit legii, mențiunile obligatorii sunt următoarele:
• Denumirea de cambie
Pe document trenuie să apară denumirea de CAMBIE și trebuie scrisă orizontal și deasupra
semnăturii trăgătorului;
• Ordinul necondiționat de a plăti
Ordinul de plată care se dă de trăgător, trebuie să fie clar, precis și necondiționat. În legislația
noastră, cambiile se acceptă numai dacă curprind o formulă imperativă „plătiți”, fără nici o
interpretare sau limitare. Orice condiții, limitări sau contraprestații care se adaugă ordinului de a
plăti duc la nulitatea cambiei;
• Numele plătitorului
Indicarea numelui plătitorului este obligatorie. Persoana obligată în principal este trasul
întrucât a acceptat plata și nu trăgătorul. Numele trasului trebuie să fie complet așa cum apare în
actele oficiale. Lipsa numelui trasului duce la nulitatea cambiei.
• Scadența
Scadența (termenul de plată) este un alt element obligatoriu care se înscrie pe cambie. În cazul
în care nu se înscrie scadența, cambia se plătește la vedere, adică la orice dată la care beneficiarul
solicită plata.
• Locul unde se efectuează plata
Locul de plată este un element absolut necesar pentru a cunoaște unde se adresează cambia
pentru onoare. De aceea, adresa trebuie să fie completată și exactă. De obicei, la locul plății se
indică banca plătitorului cu adresa sa, respectiv adresa băncii trasului.
• Numele beneficiarului
Numele beneficiarului se scrie clar și complet. Beneficiarul poate desemna o altă persoană,
purtători care va încasa cambia în care caz se va trece numele acestuia.
• Data și locul emiterii
Data emiterii (ziua, luna, an) trebuie să fie unică, posibilă și certă, chiar dacă pe cambie
figurează mai mulți trăgători.
Data emiterii cambiei este absolut necesară pentru determinarea următoarelor:
-calculul datei de scadență;
-calculul perioadei de dobândă;
-constatarea capacității legale (vârstă) a semnatarilor;
17
-determinarea valabilității drepturilor semnatarilor privind acțiunea cambială
(protest, regres).
• Semnătura trăgătorului
Semnătura trăgătorului trebuie să fie autografă, scrisă de mână și redactată cu pixul,
cerneală neagră sau albastră. Pentru persoanele juridice, pe cambie se aplică și ștampila persoanelor
juridice implicate în procesul cambial.
În afara de mențiunile obligatorii de mai sus, prin lege se prevăd și unele mențiuni facultative,
astfel:
• Rata dobânzii;
• Domicilierea cambiei;
• Mandatarul beneficiarului care să primească banii în locul acestuia;
• Nu la ordin (fără gir);
Această mențiune înseamnă că beneficiarul nu va putea transmite cambia prin girare, decât
numai prin cesiune de creanță ordinară.
• Fără acceptare.
Această îl exonerează pe trăgător de plata cambiei înainte de scadență, ca urmare a faptului că
trasul a refuzat plata.
2.4. BILETUL LA ORDIN

2.4.1. DEFINIREA BILETULUI LA ORDIN
Biletul la ordin este un efect comercial, înscris, prin care o persoană numită emitent sau
subscriitor, se obligă să plătească o sumă de bani la scadeță unei alte persoane numită beneficiar, sau
la ordinul acesteia. Ca formă, biletul la ordin se aseamănă cu o recunoaștere de datorie către debitor,
față de creditorul său.
2.4.2. DESCRIERE
Fiind un titlu comercial de valoare, biletul la ordin este un titlu de credit, formal și complet,
care incorporează o obligație abstractă și necondiționată, de plată a unei sume de bani de către
semnatarii săi, ținuți solidar pentru executarea obligației.
În ceea ce privește biletul la ordin, există o formulă consacrată care exprimă voința de plată
redată prin „voi plăti” sau „mă oblig să plătesc”
Obligația de plată este necondiționată.
18
Biletul la ordin fiind o cambie îi sunt specifice procedurile procesului cambial:
• Girul;
• Avalul;
• Scontarea;
• Scadența
• Plata;
• Protestul;
• Regresul;
• Execuția cambială;
• Alterarea;
• Prescripția.
Există totuși o excepție, acceptarea, care nu mai este obligatorie întrucăt emitentul este în
același timp și acceptant.
2.4.3. MODUL DE COMPLETARE

Modul de completare al unui bilet la ordin este reprezentat în figura de mai jos
19
2.5. CECUL
2.5.1. DEFINIREA CECULUI
Cecul reprezintă un ordin scris dat de client băncii sale prin care cere acesteia să plătească o
anumită sumă, fie lui pentru retrageri de numerar, fie altei persoane specificată de client pentru plata
unei datorii.
Instrumentul este creat de trăgător, care în baza unui disponibil constituit în prealabil la
societatea bancară, dă ordine necondiționat acesteia, care se află în dispoziție de tras, să plătească la
prezentare o sumă determinată unei terțe persoane sau însuși trăgătorului aflat în dispoziție de
beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse în legatură prin cec fac toate operațiunile legate de acest
instrument în nume propriu: trăgatorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează, iar trasul îl plătește.
2.5.2. PARTICIPANȚII LA REALIZAREA CECULUI

Cecul pune în relație directă trei persoane:
• Trăgător;
• Tras;
• Beneficiar.
Trăgătorul este cel care emite cecul. În baza unui disponibil constituit în paralel la bancă, dă
un ordin necondițional acesteia, aflată în dispoziția de tras, să plătească la prezentare o sumă de bani
determinată, unei terțe persoane însuși trăgătorului aflat în poziție de beneficiar.
Trăgătorul este persoana care dispune plata și poate fi un cumpărător, beneficiar al unei
prestații sau debitor dintr-o cauză dată și care prin emiterea cecului se achită de obligația de plată.
Trasul este persoana care efectuează plata din dispoziția trăgătorului și care, de regulă este o
bancă. Banca eliberează carnete de cecuri titularilor de cont în baza depozitelor constituite și
alimentare de depuneri, virări de sume, credite acordate de bancă.
Beneficiarul este persoana fizică sau juridică în favoarea căreia se face plata, urmare a faptului
că a avut calitate de vânzător de mărfuri, prestator de servicii sau creditor pentru trăgător. În anumite
situații, beneficiarul poate fi chiar emitentul (trăgătorul) cecului.
2.5.3. CIRCUITUL CECULUI

Circuitul cecului presupune:
• Eliberarea carnetului de cecuri;
• Încheierea contractului de vânzare-cumpărare între trăgător și beneficiar;
20
• Trăgătorul trage cecul asupra băncii “X”;
• Trăgătorul remite cecul tras asupra băncii “X”;
• Beneficiarul prezintă cecul la banca sa pentru încasare;
• Banca beneficiarului prezintă cecul la Banca “X”;
• Trasul ( Banca “X”) achită cecul și se stinge creanța.
2.5.4. CLASIFICAREA CECULUI

Din punct de vedere al beneficiarului, deci al persoanei către care este plătit, există urmatoarele
tipuri de cecuri:
• Cec nominativ (cec girabil) care se plătește unei anumite persoane, cu sau fără
clauza la ordin. Dacă cecul nu are precizată clauza la ordin, el nu poate fi transmis
prin gir sau andosare, ni numai pec area cesiunii ordinare.
• Cec la purtător, se plătește fie persoanei desemnate de beneficiar, fie purtătorului
acestuia. Acest tip de cec se transmite prin simpla sa remitere de la un purtător la
altul.
• Cecul certificat, unde pentru acoperirea riscului de plată către banca sa, prin
înscrierea mențiunii „certificat” pe formularul de cec, semnând cecul pe verso,
banca garantând existența provizionului în contul ordonatorului pâna la expirarea
termenului de prescripție de 6 luni sau a unui termen expres precizat;
• Cecul bancar reprezintă cele mai mari garanții privind plata, el fiind emis de banca
beneficiarului pe contul său;
• Cecul circular, emis de o societate bancară anume autorizată pentru suma încasată
de la titular în momentul emiterii, plătibil la vedere în oricare din locurile arătate
alternativ de catre plătitor;
• Cecul plătibil în cont, când trăgătorul sau posesorul interzice plata în numerar,
înscriind transversal mențiunea „plătibil în cont” sau „numai pentru virament”;
• Cecul netransmisibil, care poate fi plătit numai primitorului sau la cererea
acestuia, acesta purtând mențiunea „netransmisibil”;
• Cecul poștal, care este un serviciu bancar prestat de poștă și este făcut pentru a fi
utilizat în localitățile lipsite de sucursale sau agenții ale bancilor;
• Cecul de călătorie, prin care emitentul își asumă obligația de plată prin formula
„trăgătorul plătește acest cec de calatorie lui…. sau la ordinul său” fiind utilizate
21
în călătorie pentru efectuarea plăților la hoteluri, restaurante, magazine, bănci, stații
de benzină.
În raport cu modul de încasare se disting următoarele tipuri de cecuri:
• Cecul nebarat (de casă sau alb) se plătește în numerar sau în cont, fără nici un fel
de restricții, la dorința benficiarului sau în alb.
• Cecul barat. Denumirea este data de cele două linii paralele (verticale sau oblice)
oriunde pe suprafața cecului.
Există două tipuri de cecuri barate;
• Cec cu barare generală, care în spațiul delimitat de cele două linii nu are nimic
înscris și care circulă prin gir, fiind valabil numai în posesia ultimului deținător.
• Cec cu barare specială, care în spațiul dintre cele două linii are înscris denumirea
băncii.
Posibilitatea de circulație (transmitere) ale unui cec sunt: simpla remitere – cazul cecului la
purtător care în momentul emiterii nu indică expres beneficiarul sau poartă mențiunea „la purtător”;
cesiunea de creanță – când cecul este emis pe numele unei anumite persoane și conține mențiunea „nu
la ordin”.
2.5.5 FUNCȚIILE CECULUI

Funcțiile cecului sunt: instrument de retragere din soldul creditor al propriului cont bancar;
instrument de plată cu moneda scripturală; instrument de credit. Circuitul cecului începe odată cu
emiterea sa și implicarea beneficiarului și a băncii sau băncilor care derulează operațiuni de plată.
Următorul pas este reprezentat de depunerea cecului la una din băncile implicate în circuit, moment
când are loc verificarea acestuia (chiar dacă, din principiu, el nu trebuie emis fără acoperire), fie prin
intermediul mijloacelor de comunicare fie pur si simplu prin înaintarea sa la plată (când este depus
chiar la banca emitentului) sau trimiterea cecului respectiv la banca emitentului.
Dupa verificare urmează efectuarea viramentului (sau a operațiunilor implicate) către
beneficiar sau către banca ce a înaintat cecul spre plată, urmând, după confirmarea viramentului, să
se facă plata către beneficiar. Acest circuit al cecului implică o perioadă mai mare sau mai mică de
timp ce poate ajunge la 3-4 săptămani, operațiunile solicitând un timp oarecare chiar și în cazul
utilizării transferului electronic de fonduri. În țara noastră, cecul emis are o perioadă de validitate de
22
8 zile dacă este plătibil in localitatea unde a fost emis și de 15 zile pentru plata sa în alte localități față
de cea de emitere.
CAPITOLUL 3. INSTRUMENTE DE PLATĂ ÎN ACTIVITATEA F.E.

GOLDEN WINE MK SA
3.1. DESCRIEREA FIRMEI
3.1.1 DATE DE IDENTIFICARE ALE F.E. GOLDEN WINE MK SA
• ADRESĂ: BULEVARDUL GĂRII NR.25, FOCȘANI, VRANCEA;
• TELEFON: 0237.212.544;
• FAX: 0237.613.731;
• SITE: https://goldenwine9.wixsite.com/gwmk;
• EMAIL: goldenwine.mk@yahoo.com;
• LOGO:
• SLOGAN: „GUSTUL SE DUCE DAR AMINTIREA RĂMÂNE”.
3.1.2. POVESTEA FIRMEI

Din dorința de a deveni antreprenori de succes și de a aduce ceva nou pe piață, echipa clasei a
XII-a A a ales să preia și să continue activitatea firmei FE „Golden Wine” MK SA.
Suntem o echipă formată din 21 de tineri entuziaști, creativi, cu spirit de inovație, responsabili,
dornici de a ne dezvolta competențele antreprenoriale, care să ne permită valorificarea propriului
potențial, și, în perspectivă, gestionarea eficientă a propriei afaceri.
Obiectul de activitate al firmei îl reprezintă „comerțul cu ridicata al băuturilor non- alcoolice”
(cod CAEN: 4634). Comercializăm produse de înaltă calitate: sucuri și siropuri naturale, ape minerale,
vinuri fără alcool, produse care se adresează unor oameni activi și pot fi consumate în orice moment
al zilei, la masă cu familia, la petreceri cu prietenii, colegii și chiar de conducătorii auto. Continuăm
tradiția și rămânem fideli misiunii noastre de a investii în produsele inovatoare care să satisfacă
nevoile unor consumatori moderni, ocupați și bine informați.
23
3.1.3. VIZIUNEA FIRMEI
Ne propunem să ne punem numele pe harta marilor comercianți de băuturi non-alcoolice și de
asemenea să investim permanent creând noi tendințe și contribuind la creșterea pieței, a numărului
clienților, împreună cu partenerii noștrii.
3.1.4. MISIUNEA FIRMEI

Motivarea consumatorilor să renunțe la băuturile alcoolice și informarea despre efectele
consumului de alcool în exces.
Să oferim o gamă variată, complexă și dinamică de produse care să satisfacă dorințele și
nevoile clienților noștrii.
3.1.5. OBIECTIVELE SMART ALE FIRMEI

Să convingem într-un an 5% din consumatorii activi de băuturi alcoolice să renunțe la acestea
în detrimentul băuturilor non-alcoolice.
Creșterea profitului cu 20% dupa al doilea an.
Deschiderea unui noi depozit dupa primul an.
Perfecționarea în fiecare an a cel puțin 50% din personal prin cursuri de pregătire profesională.
3.1.6. VALORILE FIRMEI
Cu toate că echipa Golden Wine a fost schimbată pe parcursul funcționării sale, încă de la
început, valorile firmei au orbitat în jurul bunului gust, inovației, curajului pentru noi provocări,
spiritului de inițiativă, fidelității și a punctualității.
24
3.2. PREZENTAREA STRUCTURII ORGANIZATORICE
Structura ogranizatorică a firmei de exercițiu S.C. GOLDEN WINE MK SA poate fi redată
prin următoarea schemă:
➢ ADUNAREA GENERALĂ A ASOCIAȚILOR (BANU L., CUCU M., TURCU A., MUNTEANU N.)
(BANU L., CUCU M., TURCU A., GÎSCĂ F. ,
➢ CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE
SĂCĂLUȘ A.)
➢ MANAGER GENERAL GENERAL (MUNTEANU N.)
➢ MANAGER COMERCIAL (SPULBER C.)
➢ BIROU COMERCIAL
➢ DEPOZIT 1 (RĂDUCANU M., PĂTRAȘCU A.)
➢ DEPOZIT 2 (RADU C.)
➢ DEPOZIT 3 (BALAȘ I.)
➢ MAGAZIN (CATÎRU A., BRATOSIN M.)
➢ DIRECTOR ECONOMIC (COCIU I.)
➢ BIROU FINANCIAR (COCIU I.)
➢ BIROU CONTABILIATE (COCIU I.)
➢ MANAGER RESURSE UMANE (BEȘLEAGĂ F.)
➢ BIROU RECRUTARE (JINGA A.)
➢ MANAGER MARKETING (MIHAI C.)
➢ BIROU IT (SCÎRLET A., BOUROȘU A.)
➢ BIROU MARKETING (GHEORGHIȚĂ M., PETREA D.)
3.3 UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ ÎN ACTIVITATEA FE. GOLDEN

WINE MK SA
În cadrul firmei de exercițiu FE. GOLDEN WINE MK SA, în cursul exercițiului financiar
2020-2021 au loc următoarele operații economice:
25
1) FE. GOLDEN WINE MK SA achiziționează de la FE BIROTEH MK SRL bunuri în
valoare de 3000 de lei, TVA=19% conform facturii nr.20 din data de 20.05.2020.
26
2) FE. GOLDEN WINE MK SA achită pe data de 21.01.2020 prin ordin de plată nr.20
contravaloarea facturii nr.20 emisă în data de 25.02.2020.
27
3) FE MK TECH SRL achiziționeaza marfă de la FE. GOLDEN WINE MK SA în valoare
de 1000 de lei, TVA= 9% conform facturii nr.21 din data de 01.03.2020
28
4) FE. GOLDEN WINE MK SA încasează pe data de 01.03.2020 prin ordin de plată nr.21
contravaloarea mărfii vândute conform facturii nr. 21 din 01.03.2020.
29
5) FE AROMA MK SRL vinde către FE. GOLDEN WINE MK SA marfă în valoare de 500
de lei, TVA=9% conform facturii nr.22 din data de 13.03.2020.
30
6) FE. GOLDEN WINE MK SA achită pe data de 13.03.2020 datoria către FE AROMA MK
SRL prin ordin de plată nr.22 reprezentând contravaloarea facturii nr.22 emisă în data de
13.03.2020.
31
7) FE. GOLDEN WINE MK SA vinde către FE Dorty MK SRL marfă în valoare de 2000 de
lei, TVA=9% conform facturii nr.23 din data de 19.03.2020.
32
8) FE. GOLDEN WINE MK SA încasează pe data de 19.03.2020 creanța de la FE Dorty MK
SRL prin ordin de plată nr.23 reprezentând contravaloarea facturii nr.23 emisă în data de
19.03.2020.
33
9) FE COFFEE TRIP SRL vinde marfă în valoare de 700 de lei TVA=9% către FE. GOLDEN
WINE MK SA conform facturii nr.24 din data de 30.03.2020.
34
35
11) FE DECO-ART SRL cumpără marfă în valoare de 1500 de lei, TVA=9% de la FE.
GOLDEN WINE MK SA conform facturii nr.25 din data de 05.04.2020.
36
37
13) FE. GOLDEN WINE MK SA cumpără de la FE. HOME-TECH SRL bunuri în valoare de
1000 de lei, TVA=19% conform facturii nr.26 din data de 13.04.2020.
38
14) FE. GOLDEN WINE MK SA achită pe data de 13.04.2020 datoria către FE. HOME-
TECH SRL prin ordin de plată nr.26 reprezentând contravaloarea facturii nr.26 emisă în
data de 13.04.2020.
39
15) FE PHOTO MK SRL cumpără marfă în valoare de 200 de lei, TVA=19% de la FE.
40
16) Pe data de 17.04.2020 se încasează de la FE PHOTO MK SRL cu ordin de plată nr.27
41
17) FE. GOLDEN WINE MK SA cumpără de la FE MK PRINT SRL bunuri în valoare de 500
de lei, TVA=19% conform facturii nr.28 din data de 02.05.2020.
42
43
19) FE MINCU TRAVEL SRL cumpără marfă în valoare de 800 de lei, TVA=9% de la FE.
44
45
BIBLIOGRAFIE:
1. BASNO, Cezar -Monedă, credit, bănci, EDP, 1997
2. BASNO, Cezar -Operațiuni bancare, EDP, 1996
3. BASNO, Cezar -Sisteme de plăți, compensări și decontări, EDP, 2003
4. BRAN, Paul -Finanțele întreprinderii. Gestiunea fenomenului microfinanciar, Editura ASE,
2005
5. CAPOTĂ, Valentina -Instrumente de plată, Editura Akademos Art, 2007
6. CAPOTĂ, Valentina -Finanțe și fiscalitate, Editura Akademos Art, 2008
7. CAPOTĂ, Valentina -Marketingul afacerii, Editura Akademos Art, 2006
8. COSTICĂ, Ionelia -Politici și tehnici bancare, Editura ASE, 2004
9. DARDAC, Nicolae -Monedă și credid, Editura ASE, 2004
10. DIACONESCU, Mariana -Bănci. Sisteme de plăți. Riscuri, Editura Economică, 1999
11. HANGAN, Daniela -Finanțe și fiscalitate, Editura CD Press, 2008
12. ILIE, Gavrilă -Economie, Editura Economică Preuniversitaria, 2006
13. ISAI, Violeta -Contabilitate, Editura ALL, 2005
14. MIONEL, Oana –Tehnici și instrumente de plată și finanțare utilizate în afacerile
internaționale, Editura Universitară, 2016
15. ROȘCA, Ion –Comerțul electronic. Concepte, tehnologii și aplicații, Editura Economică, 2004
16. STĂNEL, Gheorghe –Sistemul plăților interbancare: concepte, instrumente, procedee,
transferuri și plăți, riscuri, securitatea operațiunilor, Editura ASE,2004
17. STANCU, Ion –Finanțe, Editura Economică, 1997
18. Regulament nr. 11 din 11.dec.2006 privind circuitul instrumentelor de plată de debit
19. Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, republicată, cu modificările ulterioare
20. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 200/2002
21. Legea nr. 541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul
locativ, cu modificările şi completările ulterioare
22. din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României.
23. https://www.diploma.ro/licente/instrumente-de-plata-6288
24. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bilet_la_ordin
25. https://www.stiucum.com/drept/drept-comercial/Cambia-biletul-la-ordin-si-cec14176.php
46
ROCT - Centrala Rețelei Firmelor de
Exercițiu/Întreprinderilor Simulate din România
Strada Corbului nr. 7C, 300239, Timişoara, România
Telefon/Fax: 004-0256-270.238
email: firma.de.exercitiu@roct.ro
web: www.roct.ro
ÎNREGISTRARE LA ROCT COMPARTIMENT JURIDIC ROCT

Nr. intrare la ROCT: 10254 Data: 16.09.2019
Data: 16.09.2019 Nr. evidenţă act adiţional: 10255
ACT ADIŢIONAL
la actul constitutiv al F.E GOLDEN WINE MK S.A.

înmatriculată la Oficiul Juridic ROCT sub nr. J39/03/09.10.2011
(se menţionează ultima înregistrare la ROCT)
Subscrisa F.E. GOLDEN WINE MK S.A. cu sediul în Fcșani, strada Bd. Gării, nr.
25, Cod 620083, judeţ Vrancea, tel. 0237212544, fax. 0237613731, e-mail
goldenwine.mk@yahoo.com, reprezentată de Gîscă Francesca Andrea, în calitate de
administrator/asociat unic/profesor coordonator în baza hotărârii Adunării Generale din
data de 09.09.2019 şi a contractului de cesiune de părţi sociale din data de 09.09.2019,
actul constitutiv al F.E. GOLDEN WINE MK. S.A. se modifică astfel:
Art. 1 va avea următorul cuprins:

«Numărul de asociaţi este: 4
Numele şi prenumele:
Banu Laura Andreea Clasa XII A
Cucu Theodora Miruna Clasa XII A
Munteanu Nadia Simona Clasa XII A
Turcu Alexandru Clasa XII A
Telefon/Fax: 004-0256-270.238
web: www.roct.ro

«Capitalul social este de 500.000 lei, împărţit în 50.000 părţi sociale, fiecare având o
valoare de 10 lei, fiecare asociat deţinând un număr de 10.000 (Banu Laura, Cucu
Theodora Miruna, Munteanu Nadia) respectiv 20.000 (Turcu Alexandru )părţi sociale.»

«Firma de exerciţiu va fi administrată şi reprezentată de elevul Gîscă Francesca Andrea»
Celelalte dispoziţii ale actului constitutiv al F.E GOLDEN WINE MK S.A. rămân
neschimbate.
S-au eliberat două exemplare.
Profesor coordonator1: Asociaţi:

(Nume, prenume şi semnătura) (Nume, prenume şi semnătura)
Dărmănesu Sonica Banu Laura Andreea
Cucu Miruna Theodora
Munteanu Nadia Simona
Turcu Alexandru
Prezentul act adiţional este parte integrantă din actul constitutiv al firmei de
exerciţiu în cazul preluării acesteia.
1
Semnătura profesorului coordonator certifică verificarea identităţii asociaţilor şi realitatea semnăturilor asociaţilor
Telefon/Fax: 004-0256-270.238
web: www.roct.ro
CERERE DE ELIBERARE A CAZIERULUI FISCAL

(Se completează de reprezentantul firmei de exerciţiu)
Subsemnata/Subsemnatul Gîscă Francesca Andrea, elevă în clasa a XI-a “A” profilul

economic. Şcoala GOLEGIUL ECONOMIC “MIHAIL GOGĂLNICEANU”- FOCȘANI nr.
Matricol 10 solicit eliberarea cazierului fiscal pentru a-mi servi la înfiinţarea firmei de
exerciţiu F.E. GOLDEN WINE M.K. S.A.
Profesor coordonator (1): Reprezentant:

(Nume şi semnătura) (Nume şi semnătură)
Dărmănescu Sonica Gîscă Francesca Andrea
Data: 09.09.2019
Profesorul coordonator certifică realitatea datelor înscrise de solicitant
Telefon/Fax: 004-0256-270.238
web: www.roct.ro
CONTRACT DE CESIUNE PĂRŢI SOCIALE/VÂNZARE ACŢIUNI
F.E GOLDEN WINE M.K. S.A.

înmatriculată la Oficiul Juridic ROCT sub nr. J 39/03/09.10.2011
(se menţionează ultima înregistrare la ROCT)
Între subsemnaţii:
1. Numele şi prenumele elevilor asociaţi, acţionarilor/ numele profesorului
coordonator
Clincescu Andreea
Mirela Macrinoiu
Alessia Marin
în calitate de cedent/vânzător
şi
2. Numele şi prenumele noilor asociaţi/acţionari
Banu Laura Andreea

Cucu Miruna Theodora
Munteanu Nadia Simona
Turcu Alexandru
în calitate de cesionar/cumparator, a intervenit prezentul contract de cesiune de părţi
sociale/vânzare acţiuni, în următoarele condiţii:
Subsemnaţii înscrişi la alin. 1 cedează părţi sociale/vând acţiuni în valoare nominală de

10 lei fiecare, însumând 500.00 lei pe care le deţin la FE GOLDEN WINE M.K. S.A. aport
în numerar şi declară, totodată, ca au primit de la cesionar/ cumpărător, contravaloarea
părţilor sociale cedate/ acţiunilor vândute. Ca urmare a acestei cesiuni/vânzări, calitatea
de asociat/acţionar încetează şi nu mai există nicio pretenţie, de nicio natură, faţă de
această firmă de exerciţiu.
Subsemnaţii înscrişi la alin. 2 primesc de la persoanele înscrise la alin. 1, cele 50.000

părţi sociale/acţiuni în valoare nominală de 10 lei fiecare, însumând 500.000 lei pe care
Telefon/Fax: 004-0256-270.238
web: www.roct.ro
le deţine la FE GOLDEN WINE M.K S.A. plătind contravaloarea părţilor sociale

cedate/acţiunilor vândute, preluând în acelaşi timp toate drepturile şi obligaţiile ce decurg
din această cesiune/vânzare.
Cedent/vânzător1, Cesionar/cumpărător2,
(nume, prenume şi semnătura) (nume, prenume şi semnătura)
Clincescu Andreea Banu Laura Andreea

Mirela Macrinoiu Cucu Miruna Theodora
Alessia Marin Munteanu Nadia Simona
Turcu Alexandru
1
Se adaugă spaţii în funcţie de numărul cedenţilor/ vânzătorilor (foştii studenți asociaţi )
2
Se adaugă spaţii în funcţie de numărul cesionarilor/ cumpărătorilor (studenți noi)
Telefon/Fax: 004-0256-270.238
web: www.roct.ro
CONTRACT DE ÎNCHIRIERE
Încheiat între:
Şcoala Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu” cu sediul în Focșani, judeţul Vrancea,

strada Bd. Gării, nr. 25, reprezentat de Bocsok Gabriela în calitate de director.
Firma de exerciţiu F.E. GOLDEN WINE M.K. S.A, reprezentată de Gîscă Francesca
Andrea, clasa a XII-a “A” , în calitate de administrator domiciliat(ă) în oraş Păunești,
judeţul Vrancea, strada Garofiței, nr. 15.
Prin prezentul contract, (şcoala) Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu” în calitate de

locator, dă spre închiriere spaţiul: Laboratorul firmelor de exercitiu din cadrul şcolii, oraş
Focșani, judeţ Vrancea, strada Bd. Gării, nr. 25 firmei de exerciţiu F.E. GOLDEN WINE
M.K. S.A. pe durata unui an.
Firma de exerciţiu F.E GOLDEN WINE M.K. S.A. în calitate de chiriaş, are obligaţia sa
plătească lunar suma de 100 lei cu titlul de chirie. Plata chiriei se va face în ultima zi a
fiecărei luni.
Contractul a fost încheiat azi 09.09.2019 în doua exemplare, fiecare parte primind câte
un exemplar.
Locator*, Chiriaş,
Telefon/Fax: 004-0256-270.238
web: www.roct.ro
DECLARAŢIE
Subsemnatul/ Subsemnata Gîscă Francesca Andrea, reprezentant al firmei de exerciţiu

F.E. GOLDEN WINE M.K. S.A., cu sediul în Focșani, judeţul Vrancea, domiciliat în
Focșani, str. Bd Gării, nr. 25, declar că îndeplinesc condiţiile legale prevăzute de
legislaţia în vigoare, pentru deţinerea şi exercitarea calităţii de (1) administrator, la firma
de exerciţiu mai sus menţionată.
Întocmită într-un singur exemplar, pe proprie răspundere, cunoscând că declaraţiile

inexacte sunt pedepsite conform art. 48 din Legea nr.26/1990 privind Registrul
comerţului.
Data:09.09.2019 Semnătura,
Declaraţia a fost dată în faţa mea (2) , Dărmănescu Sonica, în calitate de profesor
coordonator,
Semnătura,
Telefon/Fax: 004-0256-270.238
web: www.roct.ro
(1) Se completează după caz cu: asociat unic, fondator (pentru S.A. cu subscripţie publică), comanditat,
administrator, împuternicit, cenzor, cu precizarea funcţiei deţinute;
Sugerăm ca pentru S.R.L. sau S.A. declaraţia să o dea administratorul numit pentru firma de exerciţiu.
(2) Declaraţia se va da în faţa profesorului coordonator/ profesorul de drept şi se semnează de către

acesta.
Telefon/Fax: 004-0256-270.238
web: www.roct.ro
F.E. – FE GOLDEN WINE MK SA

CUI- RO2110000302
Atribut fiscal R din data de: 21.10.2009
Nr. de înmatriculare ROCT: J39/03/09.10.2011
Certificat de înregistrare seria A-FE nr. 10254
antetul se completează de către personalul ROCT
FORMULAR DE INREGISTRARE în baza de date ROCT
Firma de exerciţiu F.E. GOLDEN WINE M.K. S.A.

Şcoala Colegiul Economic “Mihail Kogălniceanu”
Profilul: economic
Oras:Focșani, Judeţ: Vrancea
Strada Bd. Gării, nr. 25, cod poştal 620083
Telefon: 0237212544.Fax0237613731
E-mail firmă de exerciţiu: goldenwine.mk@yahoo.com
Persoana de contact (profesor coordonator: Dărmănescu Sonica
E-mail profesor coordonator : darmanescusonica@yahoo.com
Administrator firmă de exerciţiu: Gîscă Francesca Andrea
Catre,
ROCT- Centrala Reţelei Firmelor de Exercitiu/ Întreprinderilor Simulate din România
Prin prezenta solicităm înregistrarea firmei de exerciţiu pentru anul şcolar 2019-2020
în baza de date ROCT.
Firma de exerciţiu este firmă preluată de către elevii clasei a XI-a “A”, an şcolar 2019-
2020
Anexe:
- se anexează documentele conform precizărilor ROCT
Director,
(Semnătura şi ştampila)
Coordonator firmă de exerciţiu, Administrator firmă de exerciţiu,

Profesor: Dărmănescu Sonica Elev: Gîscă Francesca Andrea
Semnătura Semnătura:
Telefon/Fax: 004-0256-270.238
web: www.roct.ro
Telefon/Fax: 004-0256-270.238
web: www.roct.ro
HOTĂRÂREA ADUNĂRII GENERALE A ASOCIAŢILOR/ ACŢIONARILOR
Proces-verbal,
Încheiat azi, 09.09.2019, cu ocazia şedinţei adunării generale a asociaţilor/acţionarilor în

vederea cesionării părţilor sociale/vânzării acţiunilor ale firmei de exerciţiu F.E. GOLDEN
WINE M.K S.A.
În prezenţa tuturor asociaţilor/ acţionarilor, s-a hotărât în unanimitate cesionarea părţilor
sociale/ vânzarea acţiunilor firmei de exerciţiu F.E. GOLDEN WINE M.K. S.A, cu sediul în
Focșani.
Obiectul de activitate: comerț cu ridicata a băuturilor non-alcoolice.
Administrator: Gîscă Francesca Andrea
Capitalul social al F.E. este de: 500.000 lei, împărţit în 50.000 acțiuni.
Semnătura asociaţilor/acţionarilor,
AGA
CA
MANAGER
GENERAL
MANAGER DIRECTOR MANAGER MANAGER

COMERCIAL ECONOMIC RESURSE UMANE MARKETING
BIROU BIROU BIROU BIROU

BIROU FINANCIAR BIROU IT
COMERCIAL CONTABILITATE RECRUTARE MARKETING
DEPOZIT DEPOZIT MAGAZIN

UZ DIDACTIC
Click pentru
adaugare sigla
Furnizor FE BIROTEH MK SRL Cumpărător FE GOLDEN WINE MK SA
Nr. ord. Reg. ROCT J39/10/22.10.2011 Nr. ord. Reg. ROCT J39/03/09.10.2011
CIF RO1110000562 CIF RO2110000302
Sediul B-dul Gării nr. 25, Focşani FACTURA Sediul B-dul Gării nr. 25, Focşani
Judeţ VRANCEA Judeţ VRANCEA
FISCALĂ
Cont RO39ROCT1110231210000562 Cont RO39ROCT1110231210000302
Banca VIRTUALA ROCT Nr 20 Banca VIRTUALA ROCT
Capital social 10.000 LEI Data 25.02.2020
Cota TVA 19 %
Nr.
Denumirea produselor sau a serviciilor UM Cantitate Preţ unitar Valoare Valoare TVA
crt
0 1 2 3 4 5 (3*4) 6
1 HARTIE XEROX BUC 50 10 500 95

2 DOSARE PLASTIC BUC 50 1 50 9,5
3 DOSARE HARTIE BUC 50 1 50 9,5
4 PIXURI ALBASTRE 0,5MM BUC 200 5 1.000 190
5 PIXURI NEGRE 0,5MM BUC 100 4 400 76
6 MINE CREION MECANIC 0,5MM BUC 50 5 250 47,5
8 MARKER WHITE BOARD ALBASTRU BUC 100 5 500 95
Semnătura şi ştampila Date privind expediţia Total 3.000 570

furnizorului Numele delegatului POPESCU VASILE
din care accize 0 X
CI seria VN nr 987.654 eliberat de SPCLEP FOCȘANI
Semnătura de
Mijlocul de transport AUTO nr VN10BMK primire Total de plată
Expedierea s-a făcut în prezenţa noastră la data de 25.02.2020
3.570
Semnăturile
UZ DIDACTIC
Click pentru
adaugare sigla
Furnizor FE GOLDEN WINE MK SA Cumpărător FE M.K. TECH SRL
CIF RO2110000302 CIF RO1110003057
Sediul B-dul Gării nr. 25, Focşani FACTURA Sediul Strada Gării nr. 25, Focşani
FISCALĂ
Cota TVA 9 %
Nr.
crt
0 1 2 3 4 5 (3*4) 6
1 SANTAL RODII BUC 100 5 500 45

2 SANTAL ANANAS BUC 100 5 500 45

furnizorului Numele delegatului PĂTRAȘCU ANDREI
din care accize 0 X
Semnătura de
Mijlocul de transport AUTO nr VN10GWN primire Total de plată
1.090
Semnăturile
UZ DIDACTIC
Click pentru
adaugare sigla
Furnizor FE AROMA MK SRL Cumpărător FE GOLDEN WINE MK SA
CIF RO1110003338 CIF RO2110000302
Sediul Strada Gării nr. 25, Focşani FACTURA Sediul B-dul Gării nr. 25, Focşani
FISCALĂ
Cota TVA 9 %
Nr.
crt
0 1 2 3 4 5 (3*4) 6
1 CAFEA MACIANATA(500G) BUC 10 25 250 22,5

2 CAFEA BOABE(1000G) BUC 10 25 250 22,5
Semnătura şi ştampila Date privind expediţia Total 500 45

furnizorului Numele delegatului IONESCU IONUȚ
din care accize 0 X
Semnătura de
Mijlocul de transport AUTO nr VN10AMK primire Total de plată
545
Semnăturile
UZ DIDACTIC
Click pentru
adaugare sigla
Furnizor FE GOLDEN WINE MK SA Cumpărător FE Dorty M.K SRL
CIF RO2110000302 CIF RO1210006920
FISCALĂ
Cota TVA 9 %
Nr.
crt
0 1 2 3 4 5 (3*4) 6
1 SANTAL PIERSICI BUC 100 5 500 45

2 PRIGAT SUC DE PORTOCALE BUC 100 5 500 45
3 ALOE VERA ORIGINAL BUC 50 10 500 45
4 ALOE VERA COCOS BUC 50 10 500 45

din care accize 0 X
Semnătura de
2.180
Semnăturile
UZ DIDACTIC
Click pentru
adaugare sigla
Furnizor FE COFFEE TRIP SRL Cumpărător FE GOLDEN WINE MK SA
CIF RO1110008229 CIF RO2110000302
Sediul Strada Gării nr. 25, Focşani, jud. FACTURA Sediul B-dul Gării nr. 25, Focşani
FISCALĂ
Capital social 210 000 LEI Data 30.03.2020
Cota TVA 9 %
Nr.
crt
0 1 2 3 4 5 (3*4) 6
1 Cappucino Cinnamon BUC 10 10 100 9

2 Espresso Macchiato BUC 10 7 70 6,3
3 Irish Coffee BUC 15 12 180 16,2
4 Espresso BUC 50 7 350 31,5

furnizorului Numele delegatului ILIESCU MARIN
din care accize 0 X
Semnătura de
Mijlocul de transport AUTO nr VN10CTR primire Total de plată
763
Semnăturile
UZ DIDACTIC
Click pentru
adaugare sigla
Furnizor FE GOLDEN WINE MK SA Cumpărător FE DECO-ART SRL
CIF RO2110000302 CIF RO1210008229
Sediul B-dul Gării nr. 25, Focşani FACTURA Sediul Strada Gării nr. 25, Focşani, jud. Vr
FISCALĂ
Cota TVA 19 %
Nr.
crt
0 1 2 3 4 5 (3*4) 6
1 VIN FĂRĂ ALCOOL RIESLING 420 BUC 10 50 500 95

2 VIN FĂRĂ ALCOOL SYRAH 405 BUC 10 25 250 47,5
3 VIN FĂRĂ ALCOOL SPUMANT ROȘU BUC 10 25 250 47,5
4 VIN FĂRĂ ALCOOL CABARNET SAUIGNON BUC 10 50 500 95

furnizorului Numele delegatului POPESCU VASILE
din care accize 0 X
CI seria VN nr 987.654 eliberat de SPCLEP FOCANI
Semnătura de
Mijlocul de transport AUTO nr VN10BMK primire Total de plată
1.785
Semnăturile
UZ DIDACTIC
Click pentru
adaugare sigla
Furnizor FE Home Tech SRL Cumpărător FE GOLDEN WINE MK SA
CIF RO1110008235 CIF RO2110000302
Sediul Strada Gării nr. 25, Focşani, jud. FACTURA Sediul B-dul Gării nr. 25, Focşani
FISCALĂ
Cota TVA 19 %
Nr.
crt
0 1 2 3 4 5 (3*4) 6
1 SET MASA+SCAUNE LEMNA MASIV BUC 1 1.000 1.000 190

2 DOSARE PLASTIC BUC 50 1 50 9,5

furnizorului Numele delegatului STAN CRISTIAN
din care accize 0 X
Semnătura de
Mijlocul de transport AUTO nr VN10HTH primire Total de plată
1.190
Semnăturile
UZ DIDACTIC
Click pentru
adaugare sigla
Furnizor FE GOLDEN WINE MK SA Cumpărător FE F.E. PHOTO M.K. S.R.L
CIF RO2110000302 CIF RO1210019227
FISCALĂ
Cota TVA 9 %
Nr.
crt
0 1 2 3 4 5 (3*4) 6
1 FUZETEA MANGO BUC 10 5 50 4,5

2 FUZETEA PEACH BUC 10 5 50 4,5
3 FUZETEA FRUCTE DE PADURE BUC 20 5 100 9

din care accize 0 X
Semnătura de
218
Semnăturile
UZ DIDACTIC
Click pentru
adaugare sigla
Furnizor FE MK PRINT SRL Cumpărător FE GOLDEN WINE MK SA
CIF RO1210018973 CIF RO2110000302
Sediul Strada Gării nr. 25, Focşani FACTURA Sediul B-dul Gării nr. 25, Focşani
FISCALĂ
Capital social 1000 LEI Data 02.05.2020
Cota TVA 19 %
Nr.
crt
0 1 2 3 4 5 (3*4) 6
1 COSUMABILE HP NEGRU BUC 5 50 250 47,5

2 CONSUMABILE HP COLOR BUC 5 50 250 47,5

furnizorului Numele delegatului CISNĂDIE ADRIAN
din care accize 0 X
Semnătura de
Mijlocul de transport AUTO nr VN10MKP primire Total de plată
595
Semnăturile
UZ DIDACTIC
Click pentru
adaugare sigla
Furnizor FE GOLDEN WINE MK SA Cumpărător FE MINCU TRAVEL SRL
CIF RO2110000302 CIF RO1210016337
Sediul B-dul Gării nr. 25, Focşani FACTURA Sediul str. 1 Decembrie 1918, nr 32, Foc
FISCALĂ
Cota TVA 9 %
Nr.
crt
0 1 2 3 4 5 (3*4) 6
1 VIN FĂRĂ ALCOOL LE PETIT CHAVIN BUC 20 20 400 36

2 ALOE VERA CU COCOC BUC 20 10 200 18
3 ALOE VERA CU ANANAS BUC 20 10 200 18

din care accize 0 X
Semnătura de
872
Semnăturile

Scîrlet Andrei XIIA

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Scîrlet Andrei XIIA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COLEGIUL ECONOMIC „M.

FOCȘANI, B-DUL GĂRII, NR. 25

pentru certificarea competențelor profesionale

TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI ECONOMICE

Profesor îndrumător, Candidat,

CAPITOLUL 1 Importanța instrumentelor de plată……………………………………………... 3

CAPITOLUL 2 Instrumente de plată…………………………………………………………….. 7

CAPITOLUL 3 Instrumente de plată în activitatea FE GOLDEN WINE MK SA……………… 23

CAPITOLUL 1- IMPORTANTA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ

1.2. CADRUL LEGAL (cont la banca; regim special al instrumentelor de plată)

Ce trebuie să luăm în considerare atunci când ne deschidem un cont bancar?

Prevederi generale aplicabile deschiderii conturilor

Regulament nr. 11 din 11.dec.2006 privind circuitul instrumentelor de plată de debit

CAPITOLUL 2. INSTRUMENTE DE PLATĂ

2.1.2. CIRCUITUL INSTRUMENTELOR DE PLATĂ

2.2. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ

2.2.1. INSTRUMENTELE DE PLATĂ FOLOSITE ÎN TRANZACȚII

2.2.2. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ DUPĂ OBLIGAȚIILE JURIDICE

2.2.3. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ DUPĂ SUPORTUL

2.2.5. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ DUPĂ NATURA JURIDICĂ A

2.2.6. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ DUPĂ RAPORTUL DE TIMP

2.2.7. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ DUPĂ RAPORTUL DE SPAȚIU

2.2.8. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ DUPĂ VALOAREA PLĂȚII

2.3.2. PĂRȚILE IMPLICATE ÎN PROCESUL CAMBIAL

2.3.3. MODUL DE COMPLETARE A UNEI CAMBII

2.4. BILETUL LA ORDIN

2.4.3. MODUL DE COMPLETARE

2.5.2. PARTICIPANȚII LA REALIZAREA CECULUI

2.5.3. CIRCUITUL CECULUI

2.5.4. CLASIFICAREA CECULUI

2.5.5 FUNCȚIILE CECULUI

CAPITOLUL 3. INSTRUMENTE DE PLATĂ ÎN ACTIVITATEA F.E.

• SLOGAN: „GUSTUL SE DUCE DAR AMINTIREA RĂMÂNE”.

3.1.2. POVESTEA FIRMEI

3.1.4. MISIUNEA FIRMEI

3.1.5. OBIECTIVELE SMART ALE FIRMEI

3.3 UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ ÎN ACTIVITATEA FE. GOLDEN

ÎNREGISTRARE LA ROCT COMPARTIMENT JURIDIC ROCT

la actul constitutiv al F.E GOLDEN WINE MK S.A.

Art. 1 va avea următorul cuprins:

Art. 6 va avea următorul cuprins:

Art. 8 va avea următorul cuprins:

S-au eliberat două exemplare.

Profesor coordonator1: Asociaţi:

CERERE DE ELIBERARE A CAZIERULUI FISCAL

Subsemnata/Subsemnatul Gîscă Francesca Andrea, elevă în clasa a XI-a “A” profilul

Profesor coordonator (1): Reprezentant:

CONTRACT DE CESIUNE PĂRŢI SOCIALE/VÂNZARE ACŢIUNI

F.E GOLDEN WINE M.K. S.A.

Banu Laura Andreea

Subsemnaţii înscrişi la alin. 1 cedează părţi sociale/vând acţiuni în valoare nominală de

Subsemnaţii înscrişi la alin. 2 primesc de la persoanele înscrise la alin. 1, cele 50.000

le deţine la FE GOLDEN WINE M.K S.A. plătind contravaloarea părţilor sociale

Clincescu Andreea Banu Laura Andreea

Şcoala Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu” cu sediul în Focșani, judeţul Vrancea,

Prin prezentul contract, (şcoala) Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu” în calitate de

Subsemnatul/ Subsemnata Gîscă Francesca Andrea, reprezentant al firmei de exerciţiu

Întocmită într-un singur exemplar, pe proprie răspundere, cunoscând că declaraţiile

(2) Declaraţia se va da în faţa profesorului coordonator/ profesorul de drept şi se semnează de către

F.E. – FE GOLDEN WINE MK SA

antetul se completează de către personalul ROCT

FORMULAR DE INREGISTRARE în baza de date ROCT

Firma de exerciţiu F.E. GOLDEN WINE M.K. S.A.