Sunteți pe pagina 1din 57

Lucrare practica - asistenta sociala acordata celor cu handicap

mintal
1. Demersul argumentativ

1.1. Scopul lucrarii

Scopul lucrarii consta in studierea problemei legate de protectia copiilor cu handicap mintal atat in
plan social cat si in plan legislativ in cadrul Centrului de Plasament „C.A. Rosetti”, Iasi, in scopul
dezvoltarii personalitatii copiilor cu handicap mintal care sa permita o participare mult mai consistenta
a acestora la viata sociala cat si mai autonoma, bazata pe responsabilitate si cooperare, prin sporirea
sanselor de integrare sociala a acestor copii prin realizarea diferitelor activitati de socializare.

1.2. Obiectivele lucrarii

Obiectivele lucrarii sunt urmatoarele:

ocrotirea si protectia sociala a celor cinci copii cu handicap mintal, de ambele sexe, cu varsta cuprinsa
intre 12-17 ani in cadrul Centrului de Plasament „C.A. Rosetti”, Iasi, prin tehnici specifice de lucru;

integrarea in viata sociala a celor cinci minori cu handicap mintal prin activitati de socializare;

Activitatile de socializare pentru copiii cu handicap mintal au in vedere: activitati de educatie civica si
juridica, desfasurarea si organizarea de excursii, drumetii (vizitarea obiectivelor culturale-muzee,
teatre, manastiri, biserici etc.), realizarea de jocuri recreative si educative in acelasi timp, organizarea
de evenimente artistice, organizarea de spectacole cu ocazia diferitelor evenimente (8 martie, 1 iunie-
ziua copilului, Pasti, Craciun) in care copii sa fie implicati, sa participe (cantece, poezii, scenete de
teatru) precum si implicarea copiilor in realizarea acestor evenimente.

1.3. Grupul tinta

Beneficiarii directi ai acestei lucrari sunt: cinci minori cu varsta cuprinsa intre 12-17 ani, de ambele
sexe, care prezinta handicap mintal, de grade diferite si care sunt institutionalizati si ocrotiti in cadrul
Centrului de Plasament „C.A. Rosetti”, Iasi.

Beneficiarii indirecti sunt reprezentati de familia largita a copiilor cu handicap mintal.

2. Metode si tehnici de studiu

2.1. Documentarea (metoda de culegere a informatiilor)

Tehnica documentarii se refera atat la culegerea informatiilor despre tema lucrarii, cat si la cele despre
populatia sau grupul tinta al lucrarii, informatii prealabile-existente in literatura de specialitate,
corelate cu informatiile obtinute in mod direct de cercetator prin documentarea „faptica”.

„Orice studiu si orice investigatie stiintifica presupune cunoasterea lucrarilor publicate pe tema
respectiva”. Informatiile selectate din sursele bibliografice cu privire la tema si scopul lucrarii au fost
redate in primele trei capitole ale acestei lucrari. Parcurgand literatura de specialitate am reusit sa
conturez clar care este scopul lucrarii, care sunt obiectivele si nu in ultimul rand care este grupul tinta
al acestei lucrari. Principalele surse bibliografice utilizate in realizarea lucrarii au fost bibliotecile
universitare si organismele specializate.
In conturarea lucrarii am utilizat o bibliografie specifica, constituita din documente care se refera
direct la tema studiata si am utilizat ca procedeu de constituire a bibliografiei procedeul empiric
conform caruia mi-am stabilit singura, treptat, materialele bibliografice necesare.

In continuare as dori sa specific tipurile de documente pe care le-am utilizat in culegerea informatiilor
despre grupul tinta al acestei lucrari si anume copii minori cu handicap mintal:

1. Documente scrise: arhivele oficiale-dosarele copiilor cu handicap mintal din cadrul Centrului de
Plasament „C.A. Rosetti”, Iasi, au fost cele mai importante atat datorita naturii informatiilor pe care le-
au cuprins si pe care foarte greu le putem obtine in mod corect de la copilul deficient mintal cat si
datorita volumului mare de date pe care le contineau.

Dosarele au cuprins documente calitative sub forma rapoartelor/anchetelor sociale, certificate de


incadrare in gradul de handicap, adeverinte si analize medicale, fise psihologice, certificate de
expertize si orientari scolare, istoricul social al familiei copilului si situatiile lui actuale, decizii de
plasament etc.

2. Documente statice: statisticile la nivel national si local m-au ajutat extrem de mult deoarece mi-au
oferit o cunoastere exacta a situatiei copiilor cu handicap mintal in Romania in general si in orasul Iasi
in special.

3. Documente fotografice: desenele copiilor au constituit de asemenea un alt document important, ca


sursa de informatie pentru mine. Avantajul utilizarii acestui tip de document a fost acela ca desenele
copiilor au permis specialistilor din echipa multidisciplinara (educator, psiholog, psihopedagog, asistent
social) sa realizeze o multitudine de interpretari si analize asupra reproducerii specifice, asupra
situatiei si sentimentelor copilului. Cu ajutorul acestor desene, specialistii au reusit sa evidentieze o
descriere a ceea ce i se intampla copilului, dar si o descriere a sentimentelor acestuia si a
evenimentelor cele mai importante din viata copilului si a impresiei acestuia fata de membrii familiei si
ai comunitatii.

De asemenea, aceste interpretari m-au ajutat si pe mine extrem de mult deoarece am reusit sa clarific
situatia fiecarui copil in parte in cadrul familiei din care provine, in ceea ce priveste datele cuprinse in
studiul de caz.

2.2. Observatia

O alta tehnica principala de obtinere a informatiei cu valoare de fapte pa care am utilizat-o in


realizarea lucrarii o reprezinta observatia directa.

Am utilizat aceasta tehnica in scopul obtinerii si identificarii naturii si structurii interactiunilor care se
stabilesc intre copilul cu handicap mintal si alte persoane semnificative pentru relatia de ajutor.

In acest sens am utilizat ca tehnica de lucru ghidul de observatie.

Am utilizat ca tehnica ghidul de observatie pentru a analiza mai bine care sete situatia exacta a
copilului cu handicap mintal: care este autonomia personala a acestuia, cum este autonomia sociala a
acestuia, am analizat gradul de integrare sociala a copilului in cadrul centrului de plasament, care sunt
relatiile sociale ale copilului in afara institutiei, cum se manifesta disponibilitatea copiilor in a invata, cu
isi exteriorizeaza sentimentele, care este comportamentul lor social si cum coopereaza cu familia.

Structura ghidului de observatie poate fi vazuta in cadrul fiecarui studiu de caz al copilului cu handicap
mintal.

2.3. Interviul
Cea mai importanta tehnica de obtinere a informatiilor despre client este metoda interviului. Autorul
Vasile Miftode considera ca notiunea de „interviu”, „reflecta si semnifica in limba noastra una dintre
cele mai caracteristice activitati umane-comunicarea, convorbirea, discutia libera sau transmiterea
verbala a unor informatii intre oameni, relatia specifica a omului de a intreba si de a primi
raspunsuri.”[1]

Intrebarea care apare automat este: de ce interviul si nu chestionarul?

Un prim argument este acela ca „chestionarul si interviul se inscriu in demersuri metodologice diferite.
Fiecare tehnica reprezinta o situatie interlocutorie particulara ce produce date diferite: chestionarul
provoaca un raspuns, interviul determina construirea unui discurs.”[2]

Al doilea argument se plaseaza in continuarea logica a primului: incercam sa aflam modul cum copilul
cu handicap mintal, educatorul sau parintii acestuia definesc situatia, avem nevoie in acest sens de
construirea unor discursuri din partea acestora si nu de simple raspunsuri, intrucat definirea reprezinta
in sine o constructie, prin prisma filtrelor proprii de gandire.

Prin intermediul acestei metode vom analiza fapta care privesc sistemele de reprezentari (adica
modalitati de definire a situatiilor vulnerabile) si practicile sociale (adica comportamentele specifice ale
copiilor cu handicap mintal).

Interviul este aplicat copiilor cu handicap mintal (unde este cazul), educatorilor si parintilor acestora
pe baza unui ghid de interviu care va cuprinde un ansamblu organizat de intrebari pe care dorim sa le
exploram si care structureaza activitatea de ascultare si de interventie a celui care intervieveaza.

In acest sens, principalele tipuri de interviu utilizate pentru obtinerea informatiilor au fost:

interviul de opinie sau de personalitate: care ajuta la realizarea istoricului social si la culegerea de


informatii. „In cazul acestui tip de interviu subiectul este intrebat ceea ce este si cu privire la ceea ce
face.”[3]

interviul documentar in cadrul acestui tip de interviu alti subiecti cum au fost (educatorii si parintii
copiilor) au fost intrebati la ceea ce stiu cu privire la situatia copilului cu handicap mintal si au oferit
informatii care nu raspund la intrebari referitoare direct la persoana sa, ci mai degraba la opiniile,
atitudinile sale despre situatia copilului.

Pentru a aplica ghidurile de interviu stabilite, am utilizat o modalitate indirecta de acces la intervievati,
prin interpunerea unei terte-persoane. In cazul de fata, aceasta terta-persoana, denumita informator-
releu, a fost asistentul social din cadrul centrului de plasament, responsabil cu evidenta situatiilor
copiilor cu handicap mintal, care mi-a aranjat si organizat intalnirile cu copilul, parintele si educatorul,
pentru fiecare studiu de caz in parte.

Structura ghidurilor de interviu aplicate (copilului, parintelui, educatorului), pot fi vazute in cadrul
anexei acestei lucrari.

2.4. Tehnica intrevederii

Tehnica intrevederii este o alta tehnica importanta pentru a culege informatii vizand obiectivele
stabilite. Este o conversatie care poseda caracteristici ale „schimbarilor informale” intrucat cercetatorul
pune intrebari iar subiectul ofera raspunsuri (despre situatia lui).

„Intrevederea dezvolta un proces de interactiune umana de tipul fata in fata (tête-à-tête) in care sunt
importante atat informatiile verbale cat si conduitele, faptele, reactiile, starile afective, credintele etc.
care exprima indeosebi aspectele latente ale personalitatii subiectului.'[4]
Aceasta tehnica s-a realizat in cadrul lucrarii mele, pe baza ghidurilor de interviu redactate pentru
copilul cu handicap mintal, educatorul precum si parintii acestuia, cu sprijinul asistentului social din
cadrul centrului de plasament responsabil de caz, care a planificat realizarea intrevederilor.

Motivul pentru care am ales ca tehnica de lucru intrevederea a fost acela ca prezinta o serie de
avantaje precum:

se poate folosi cu succes cu orice individ-subiect, inclusiv cu copii cu handicap mintal;

ponderea refuzurilor este redusa intrucat oamenilor si copiilor le place mult sa vorbeasca cu cineva
decat sa scrie sau sa completeze un formular;

raspunsurile sunt mai complete, deoarece subiectii se manifesta mai usor in cadrul unei conversatii
libere decat intr-o actiune dirijata;

erorile de interpretare pot fi mai usor constatate si corectate direct, prin discutii si explicatii cu
subiectii.

2.5. Studiul de caz

Motivul pentru care am ales ca tehnica de lucru studiul de caz a fost acela ca aceasta tehnica are o
structura clasica si un „model de structurare” bine organizat ce presupune urmarea unor etape si
anume:

Agentia: descrierea institutiei, de stat/nu, organizarea si functionarea ei, grupul tinta, echipele de
lucru, strategia de lucru;

Clientul: anonimatul numelui, datele personale;

Referirea clientului:evenimente care au dus la venirea clientului in institutie, istoricul social, familial,
situatia prezenta;

Datele despre familia de origine

Evaluarea: cum s-a desfasurat evaluarea nevoilor clientului, prezentarea scopului propus;

Metode de interventie: plan de interventie;

Desfasurarea interventiei: frecventa si durata interviurilor, modul de obtinere a informatiilor,


descrierea intrevederilor, descrierea rezultatelor;

Concluzii: munca depusa, cum s-a incheiat cazul si activitatea desfasurata, cum au fost atinse
obiectivele si scopurile propuse.

Aceasta structura a fost urmata in fiecare studiu de caz realizat in cadrul centrului de plasament „C.A.
Rosetti”, Iasi, care se gasesc completate in cadrul partii practice ale acestei lucrari, la capitolul

Partea practica

1. Descrierea Centrului de Plasament „C.A. Rosetti”, Iasi

Scurt istoric
Centrul de Plasament „C.A. Rosetti”, Iasi, s-a infiintat in anul 2000, prin preluarea caselor de copii de
pe langa scolile speciale de catre Directia Generala de Protectia Drepturilor Copilului, Iasi. Aceasta
transformare a insemnat nu numai schimbarea denumirii, reorganizare interna sau o noua schema de
personal, ci in primul rand o schimbare a principiilor care stau la baza functionarii institutiei.

Specificul institutiei se caracterizeaza in ocrotirea copiilor cu deficienta mintala (usoara, moderata,


severa) asociata cu alte tulburari precum: tulburari de comportament, sindrom Longdon-Down,
autism, epilepsie, boli cronice respiratorii, malformatii cardiace, boli endocrine, sindroame genetice,
afectiuni asteo-articulare etc., cu varste cuprinse intre 7-20 de ani.

Serviciile oferite in cadril centrului au ca scop furnizarea si asigurarea accesului copiilor pe o perioada
determinata, gazduirea, ingrijirea, reabilitarea, educatia si pregatirea in vederea reintegrarii familiare
si includerii sociale.

Copii beneficiaza de servicii medicale, educationale, de terapie, de asistenta sociala, reprezentare si


sprijin, urmarind prin aceasta: dezvoltarea fizica si motorie, dezvoltarea comunicarii, dezvoltarea
intelectuala, socializarea si integrarea in familie, scoala si comunitate.

In prezent in cadrul Centrului de Plasament „C.A. Rosetti”, Iasi, sunt ocrotiti 161 de copii (scolarizati la
Scoala Speciala „C-tin Paunescu”) la care se adauga 23 de copii asistati la C.P. Bratianu (scolarizati la
grupul scolar „Vasile Pavelcu”, Iasi).

Principiile care stau la baza activitatilor

Principiile care stau la baza activitatilor Centrului de Plasament „C.A. Rosetti”, Iasi, sunt:

respectarea si promovarea interesului superior al copilului;

deschiderea catre comunitate;

egalitatea sanselor si nediscriminarea;

asistarea copiilor in realizarea si exercitarea drepturilor lor;

respectarea demnitatii copilului;

ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acestuia, tinand cont de varsta sau gradul de
maturitate;

mentinerea relatiilor personale ale copilului si a contactelor directe ale copilului cu parintii, rudele,
precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament;

mentinerea impreuna a fratilor;

promovarea unui model familial de ingrijire a copilului;

asigurarea unei ingrijiri individualizate si personalizate a copilului;

asigurarea protectiei copilului pe o perioada determinata, pana la integrarea sau reintegrarea acestuia
in familia naturala, extinsa sau substitutiva;

asigurarea protectiei impotriva abuzului si a exploatarii copilului;


asigurarea unei interventii profesioniste, prin echipe pluridisciplinare;

asigurarea confidentialitatii si a eticii profesionale.

Obiectivele Centrului de Plasament „C.A. Rosetti”, Iasi

Obiectivele Centrului de Plasament „C.A. Rosetti”, Iasi, sunt:

reevaluarea situatiei sociale, familiale si scolare a copiilor in vederea:

inscrierea lor in centrul de zi;

instituirii unor forme de ocrotire saptamanale (cu obligativitatea parasirii centrului la sfarsiturile de
saptamana);

orientarii lor in asistenta maternala sau in plasamente familiale;

sau a reintegrarii lor familiale si frecventarea scolilor publice din localitatile de resedinta.

dezvoltarea de proiecte centrate pe integrarea sociala si familiala a copiilor ocrotiti (formarea de


deprinderi de viata independenta);

elaborarea si implementarea de programe terapeutice de catre echipa pluridisciplinara in vederea


ameliorarii si recuperarii deficientelor si tulburarilor de comportament;

asigurarea resurselor umane (in numar si specializari);

asigurarea resurselor materiale corespunzatoare numarului si cerintelor copiilor ocrotiti.

Relatiile de parteneriat in comunitate ale Centrului de Plasament „C.A. Rosetti”, Iasi


2. Studii de caz

Studiul de caz numarul I

Studiul de caz a fost realizat cu ajutorul anchetei sociale realizata in data de 03.X. 2006, pe strada
Basota, Iasi.

Informatii generale: copil de sex feminin, in varsta de 12 ani, ce prezinta deficienta mintala moderata,
grad de handicap accentuat este institutionalizat in cadrul Centrului de Plasament „C. A. Rosetti”, Iasi
si frecventeaza cursurile Scolii Speciale „C-tin Paunescu”. Provine dintr-o familie dezorganizata, mama
decedata, in urma careia au rezultat doi copii (minora in cauza si un baiat, in varsta de 23
ani,divortat).

Istoric social

Date de identificare

Date de identificare

1. Date de identificare a copilului:

Nume si prenume: G.I.


Data si locul nasterii: 30. 1994, in Municipiul Iasi, Judetul Iasi

Starea de sanatate: deficienta mintala moderata, grad de handicap accentuat conform Raportului de
Evaluare Complexa (nr. 3446/28.XI.2005)

Ocupatia: eleva in clasa a III-a la Scoala Speciala „C-tin Paunescu”, Iasi si ocrotita in Centrului de
Plasament „C. A. Rosetti”, Iasi in baza Hotararii C. P. C. Iasi

2. Date de identificare ale familiei de origine:

Tata:          Nume si prenume: G.G.

Data si locul nasterii: 11.XI. 1962

Ocupatia: nu are ocupatie

Venituri: nu realizeaza venituri stabile

Starea de sanatate:buna (dupa propria lui declaratie), doar unele probleme cu ficatul

Domiciliul: Strada Basota, Iasi

Mama:      Nume si prenume: G.M.

Data si locul nasterii: decedata in data de 02.II. 2005

Frati si surori: G.A. nascut la data de 11. 1984, fara ocupatie

3. Scurt istoric social:

Minora provine dintr-o familie dezorganizata, mama decedata. Familia G. s-a constituit in anul 1981,
din aceasta casatorie rezultand doi copii G. A., nascut la data de 11. 1984 si G. I. nascuta la data de
30. 1994.

Fratele minorei nu mai locuieste cu familia el are intemeiata propria lui familie, avand un copil de doi
ani si cateva luni. Fratele minorei a divortat in anul 2001 de sotia lui, copilul de doi ani fiind incredintat
spre cresterea si educarea mamei. In prezent nu mai stie nimic de fosta sotie si copil, are doar unele
informatii ca aceasta ar fi plecat in Turcia.

In locuinta din strada Basota, impreuna cu domnul G.G. mai locuiesc:

a) G. G., bunica paterna a minorei, nascuta la data de 27.X. 1945, pensionara cu o pensie aproximativ
de 130 lei noi/luna:

b) G. , unchi patern, nascut la data de 24.XI. 1965, fara ocupatie, fara venituri stabile, divortat,

c) G. I., unchi patern, casatorit, are patru copii aflati in diferite centre de plasament.

4. Conditii de locuit si situatia material familiala:

Apartamentul in care locuieste familia G. este compus din doua camere, o bucatarie, proprietate a
Primariei Iasi, pentru care familia G. plateste o chirie de aproximativ 30 lei nou/luna. Apartamentul
este racordat la apa curenta, canalizare, energie electrica, este mobilat modest, cu mobilier de stricta
necesitate in mare parte degradat. Conditii igienico-sanitare modeste.

5. Scopul efectuarii anchetei sociale: evaluarea situatiei socio-familiale si material financiare a familiei
minorei.

6. Concluzii: tatal minorei pastreaza legatura cu minora si se intereseaza de situatia acesteia, insa
lipsa mijloacelor materiale si financiare ingreuneaza pastrarea unei legaturi mai constante. Tatal este
de acord cu mentinerea masurii de plasament a fiicei sale si cu programul de instructie-educatie, cat si
cu cel de recuperare desfasurat in cadrul Centrului de Plasament „C. A. Rosetti”, Iasi.

7. Recomandari:

mentinerea masurii de ocrotire in cadrul Centrului de Plasament „C. A. Rosetti”, Iasi;

program de interventie personalizat elaborat si implementat de catre echipa pluridisciplinara din cadrul
centrului, impreuna cu echipa din cadrul Scolii Speciale „C-tin Paunescu” Iasi, in vederea imbunatatirii
situatiei scolare, a consolidarii si formarii deprinderilor de autonomie, autoservire si autoingrijire
personale;

evaluarea medicala la cabinetul centrului; iar daca este nevoie la clinici de specialitate;

mentinerea legaturii cu scoala si familia.

Fisa de evaluare psihologica

Nume si prenumele copilului: G.I.

Data si locul nasterii: 30. 1994, Iasi

Data institutionalizarii: 19. III. 1998

1. Dezvoltarea afectiva. Temperament: energica, vioaie, in miscare si vorbire, impulsiva, uneori


agresiva, prezinta echilibru emotional instabil si slaba toleranta la frustrare.

2. Dezvoltare cognitiva: atentie labila, capacitate de intelegere buna, capacitate de memorare medie,
predomina memoria de tip mecanic, imaginatie de tip reproduct

3. Limbajul: construieste propozitii disipate, dar in vorbirea curenta predomina constructiile simple,
fluiditate verbala greoaie, vocabularul este sarac, cu tulburari de pronuntie.

4. Autonomie personala: prezinta deprinderi de autonomie personala, dar nu in totalitate.

5. Psihomotricitate: lateralitatea nu este fixata (tendinte de formare pe dreapta). Cunoaste elementele


schemei corporale proprii. Identifica formele geometrice, la prezinta grafic iar organizarea spatio-
temporara este deficitara.

6. Interese, abilitati, preferinte: prezinta interes pentru activitatile ludice.

7. Concluzii: prezinta deficienta mentala moderata QI =48, dislalie polimorfa, instabilitate psiho-
motrica, sindrom de institutionalizare.
8. Observatii si recomandari: se recomanda un program de interventie personalizat, focalizat pe
educatie psiho-motrica, terapia tulburarilor de limbaj si a stabilitatii psiho-motorii, dezvoltarea
autonomiei si suport educational.

Genograma

Harta eco
Certificat de incadrare a copilului intr-un grad de handicap

Copilul G. I. nascuta la data de 30. 1994, fiica lui G. G. si a G. M. (decedata), domiciliata in municipiul
Iasi, a fost incadrata in gradul de handicap accentuat conform Raportului de Evaluare Complexa, si s-a
recomandat scolarizare in cadrul Scolii Speciale „C-tin Paunescu” Iasi, cu recomandarile prevazute in
planul de recuperare a copiilor cu dizabilitati/planul individualizat de protectie.

Certificat de expertiza si orientare scolara

Eleva G. I. nascuta la data de 30. 1994, fiica lui G. G. si a G. M. (decedata)

1. Rezultatele expertizei:

Prezinta cerinte educationale speciale:

tipul de deficiente/handicap: deficiente mintala;

gradul de deficienta: moderata, hipomnezie de fixare si evocare, intarziere, dislalie polimorfa, carente
educationale, dificultati de adaptare la mediul scolar, a frecventat si gradinita speciala;

recomandari curriculare (cu privire la planul de invatamant, programe analitice, manuale): plan de
invatamant si arii curriculare specifice scolii speciale pentru deficienti mintale, clasa I;
recomandari privind recuperarea: terapia motricitatii, terapia logopedica;

recomandari privind satisfacerea cerintelor educationale speciale: stimulare cognitiva, program de


interventie personalizat.

2. Orientarea scolara:

Eleva G. I. este orientata pentru unitatea de invatamant special Scoala Speciala „C-tin Paunescu”,
Iasi, clasa a V-a.

Ghid de observatie

1. Autonomie personala
Nr. Crt. Indicele de evaluare/luna I II III X XI XII

Se spala pe dinti din proprie initiativa

Face dus din proprie initiativa

Consuma feluri variate de mancare

Consuma cantitati adecvate de hrana

Se culca la ora potrivita

Se spala pe maini inainte de masa

Se imbraca adecvat vremii

Are deprinderi corecte la masa

Mentine ordinea in camera

Are grija de obiectele personale

2. Autonomie sociala

Nr. Indicele de evaluare/luna

Crt.
Se deplaseaza in afara institutiei
neinsotita
Cunoaste elementele de identificare
personala
Foloseste mijloacele de transport in
comun
3. Integrare sociala in centrul de plasament
Nr. Indicele de evaluare/luna I II III X XI XII

Crt.
Isi adapteaza comportamentul normelor
institutiei
Mentine relatii bune cu colegii

Mentine relatii bune cu educatorul si


personalul
Are grija de bunurile materiale

Se controleaza in discutiile cu educatorii

Este acceptata de ceilalti

Isi asuma responsabilitatile

Se simte in largul sau in institutie

Colaboreaza pentru realizarea


sarcinilor cotidiene
Relatiile sociale in afara institutiei de ocrotire
Nr. Indicele de evaluare/luna I II III X XI XII

Crt.
Isi petrece timpul in comunitate

Are prieteni in comunitate

Primeste telefoane de la prieteni

Face parte dintr-un grup de prieteni

Isi aduce prietenii in institutie

Se angajeaza in activitati pozitive cu prietenii

Este interesata de activitatile din comunitate

5. Disponibilitatea de a invata
Nr. Indicele de evaluare/luna I II III X XI XII

Crt.
Face sugestii cu privire la norme
Participa la deciziile grupului

Intelege usor ce i se explica

Retine usor date si informatii

Pune intrebari despre lucrurile pe care nu le


intelege
Se integreaza in activitatile grupului

Este atenta la explicatii

6. Exprimare emotionala

Nr. Indicele de evaluare/luna

Crt.
I I II X XI XII

Isi exteriorizeaza sentimentele

Discuta probleme personale cu


educatorul
Se simte legata de educator

Manifesta solidaritate si sprijin fata de


colegi
7. Comportament social
Nr. Indicele de evaluare/luna I II III X XI XII

Crt.
Evita confruntarile cu colegii

Este respectoasa cu personalul

Se comporta corect in institutie

Raspunde echilibrat la jicnirile


colegilor
Respecta obiectele personale ale
celorlalti
Participa la jocurile cu colegii

Este acceptata de colegi in general

Cooperarea cu familia
Nr. Indicele de evaluare/luna I II X XI XII

Crt. I
Familia ia legatura cu institutia

Familia se intereseaza de situatia copilului

Contactele cu familia produc relatii pozitive la


copil
Familia si institutia coopereaza in realizarea
demersurilor educative

Nota: In evaluare am utilizat scara de valori:

0 – deloc;

1 – putin;

2 – mult;

3 – foarte mult.

Proiect de dezvoltare personala

Plan

Relatii Obiective Activitati Resurse Timp Evaluare


1. Dificultati de Sa-si mareasca Sarcini scurte Educator 3 luni Copilul isi
concentrare/atentie capacitatea de de lucru circa (octombrie, poate
concentrare a 5-10 min noiembrie, concentra
atentiei perioada de decembrie) atentia 5 min,
lucru dar se
prelungita plictiseste usor
2. Lipsa de claritate in Sa pronunte Conversatii Educator 3 luni Prezinta un
exprimare corect cuvinte, zilnice copil- Logoped  usor progres
semne, sa fie educator privind
capabila sa claritatea in
povesteasca exprimare dar
istorioare simple mai trebuie
lucrat in acest
sens
3. Nu respecta Sa invete sa Discutii pe Educator 3 luni A invatat
regulile de igiena respecte regulile teme igienico- regulile de
personala sa foloseasca sanitare, igiena si le
corect unghiera explicatia, respecta
etc. conversatia corespunzator
4. Orientare Sa invete sa Sa invete sa Educator 3 luni A inceput sa
temporala deficitara numere, sa numere, invete cum sa
(nu stie sa citeasca cunoasca acele discutii citeasca ceasul
ceasul) ceasului, sa privind modul dar mai
invete sa de citire a incurca
citeasca ceasul ceasului, secundarul cu
exercitii, acul orei. Mai
explicatii, trebuie lucrat
demonstratii

Studiul de caz numarul II

Informatii generale: copil de sex masculin, in varsta de 12 ani, ce prezinta deficienta mintala usoara,
este institutionalizat in cadrul Centrului de Plasament „C. A. Rosetti”, Iasi si frecventeaza cursurile
Scolii Speciale „C-tin Paunescu”. Provine dintr-o familie dezorganizata, parintii neavand o relatie legal
constituita ci una de concubinaj, in urma careia au rezultat 5 copii (3baieti si 2 fete). Parintii au dorit
ca copilul deficient mintal sa fie institutionalizat deoarece nu au posibilitati materiale si financiare
pentru intretinerea acestuia.

Istoric social

Date de identificare

1. Date de identificare a copilului:

Nume si prenume: B.I.

Data si locul nasterii: 05.I. 1995,Targu Frumos, Iasi

Starea de sanatate: deficienta mintala usoara, hipomnezie, carente educationale, grad de handicap
usor conform Raportului de Evaluare Complexa Ocupatia: elev in clasa a III-a la Scoala Speciala „C-tin
Paunescu”, Iasi si ocrotit in Centrului de Plasament „C. A. Rosetti”

2. Date de identificare ale familiei de origine:

Tata:          Nume si prenume: B.I.

Data si locul nasterii: nu cunoastem

Ocupatia: fara ocupatie

Venituri: ocazionale obtinute din carausie

Nationalitate: romana

Etnie: rroma

Religie: ortodoxa

Mama:      Nume si prenume: B.S.

Data si locul nasterii: 11.XI. 1951, comuna Braiesti, Iasi


Ocupatia: fara ocupatie

Stare de sanatate: aparent buna Nationalitate: romana

Etnie: rroma

Religie: ortodoxa

Frati si surori:       B.A-M. nascut la data de 13.VIII. 1986, Targu Frumos

B.M-C. nascut la data de 06.III. 1993, Targu Frumos

B.I. nascut la data de 23.II. 1994, Targu Frumos

B.I. nascut la data de 21. 1996, Targu Frumos

Istoricul social al familiei

Numita B.S. s-a casatorit in anul 1968 cu B.I, a parasit localitatea si intretine o relatie de concubinaj
din anul 1970 cu numitul U.I. .  Din aceasta relatie de casatorie a doamnei B. S. cu numitul B.I. au
rezultat 5 copii (3baieti si 2 fete).

4. Situatia socio-economica a familiei

Parintii copiilor nu au prestat niciodata un serviciu de stat dar obtin venituri ocazionale din carausie
(avand caruta cu cal concubinul U.I. numitei B.S.).

5. Date despre starea materiala

5.1. Locuinta: familia locuieste la casa, pe strada Unirii, care este proprietate fara forme legale a
numitului B.S. si U.I., si cuprinde o singura camera care s-a daramat in data de 31.-I.2001, lasand
familia fara adapost.

5.2. Venituri: una dintre sursele de venit a familiei provine din cele trei alocatii de stat ale copiilor si
unele castiguri ocazionale din carausie.

6. Descrierea copilului de catre mama: din declaratiile mamei, rezulta ca B.I.- minorul in cauza a
parasit domiciliul de trei ori, de fiecare data fiind retinut de politia din Targu Frumos si dus la Centrul
de Primire in regim de urgenta pentru minori Iasi.

7. Descrierea copilului de catre persoane (rude, vecini, colegi, profesori, asistent social): din neglijenta
mamei si a lipsei certificatului de nastere (distrus intr-un incendiu) copilul B. I. nu a frecventat
cursurile unei scoli.

8. Informatii de natura medicala:

Cei cinci copii nu sunt luati in evidenta de catre un medic de familie, intrucat nu au certificate de
nastere. Aparent starea lor de sanatate este buna.

9. Propuneri si recomandari:
Avand in vedere faptul ca locuinta familiei s-a autodemolat se propune plasamentul copilului B.I. in
Centrului de Plasament „C. A. Rosetti”;

Frecventarea cursurilor Scolii Speciale „C-tin Paunescu”;

Plan de interventie personalizat, elaborat si implementat de catre echipa pluridisciplinara.

Fisa de evaluare psihologica

Nume si prenumele copilului: B.I.

Data si locul nasterii: 05.I. 1995,Targu Frumos, Iasi

1. Dezvoltarea afectiva. Temperament : imaturitate, instabilitate, slaba capacitate de control.

2. Dezvoltare cognitiva: deficienta mentala usoara, dificultate de concentrare a atentiei, lentoare in


gandire, memorie mecanica buna, dislalie, disgrafie.

3. Comportament social: cooperant, influentabil de catre grup si persoanele autoritare..

4. Interese, abilitati, preferinte: prezinta interes fata de oameni (doreste sa devina medic), fata de
fotbal, munca fizica.

5. Concluzii: prezinta tulburari de limbaj, tendinte de adaptare a unor comportamente deviante


(vagabondaj, furt, fumat) sub influenta grupului..

6. Recomandari: se recomanda terapie ocupationala, stimulare cognitiva, terapie logopedica.

7. Metode de evaluare folosite: testul arborelui, testul Goodenough, matricele progresive Raven (A; B;
C; D; E), discutii cu educatorii, convorbirea, observatia.

Caracterizarea generala a copilului B.I.

Nume si prenume: B.I.

Data si locul nasterii: 05.I. 1995,Targu Frumos, Iasi

Familia copilului este dezorganizata, parintii neavand posibilitati materiale pentru intretinerea acestuia.
In prezent minorul B.I. este internat impreuna cu un alt frate de-al sau B.M.-C., in cadrul Centrului de
Plasament „C. A. Rosetti”. Starea de sanatate este buna iar dezvoltarea fizica si psihica este
corespunzatoare varstei. Este adaptat la conditiile de internat, are o tinuta ingrijita si respecta
normele igienico-sanitare, fiind mereu preocupat de procurarea acestor materiale.

Copilul are un nivel de intelegere ridicat, este dornic sa participe la activitatile sportive organizate
(fotbal, atletism), are tendinte de a minti in cercul in care se joaca si in cercul de colegi.

Relationeaza bine cu familia (frati, surori, rude), coopereaza cu educatorul si se comporta socializat in
mediul intern si extern. Are multi prieteni, este popular, optimist si increzator in fortele proprii, isi
ajuta fratele si colegii.

Frecventeaza cursurile Scolii Speciale „C-tin Paunescu”, are un randament de promovabilitate bun,
fiind inclinat spre activitatile ludice.
Observatii si recomandari:

Stie sa manance, are formate deprinderile igienico-alimentare de baza; ii plac activitatile care implica
multa miscare, mai ales cele sportive, nu oboseste repede.

Se imbraca ingrijit si curat. Nu tine la lucrurile din camera. Nu constientizeaza inca necesitatea
organizarii vietii personale.

Este destul de expresiv atunci cand comunica cu altii. Isi organizeaza timpul liber, indeosebi
dedicandu-se activitatilor sportive, vizionarii la televizor si ascultarii la radio, auditiilor muzicale.

Daca este atras de alti copii fumeaza, se antreneaza in activitati riscante, incearca sa faca teribilism.

Este sociabil, vorbaret, are prieteni apropiati. Este un copil care are nevoie de apreciere, de lauda, de
recunoastere.

Trebuie actionat spre constientizarea de catre copil a efectelor igienei zilnice si a obtinerii mai tarziu a
deprinderilor privind autoingrijirea si autonomia personala.

Genograma

Harta eco
Certificat de incadrare a copilului intr-un grad de handicap

Copilul B.I. nascut la data de 05.I. 1995, fiul lui B.S. si al lui U.I. , a fost incadrata in  gradul de
handicap usor conform Raportului de Evaluare Complexa Iasi si s-a recomandat scolarizare in cadrul
Scolii Speciale „C-tin Paunescu” Iasi, cu recomandarile prevazute in planul de recuperare a copiilor cu
dizabilitati.

Certificat de expertiza si orientare scolara

Elevul B. I. nascut la data de 05.I. 1995, fiul lui B.S. si al lui U.I.

1. Rezultatele expertizei:

Prezinta cerinte educationale speciale:


tipul de deficiente/handicap: deficiente mintala;

gradul de deficienta: usoara, deficienta mintala usoara, hipomnezie, carente educationale, tulburari
instrumentale, dificultati de adaptare. Grad de handicap usor;

recomandari curriculare: plan de invatamant si arii curriculare specifice scolii speciale pentru deficienti
mintali;

2. Orientarea scolara:

Elevul B. I. este orientata pentru unitatea de invatamant special in cadrul Scolii Speciale „C-tin
Paunescu”, Iasi, clasa a III-a.

Plan individualizat de protectie

Nume si prenumele copilului: B.I.

Masura de protectie: ocrotire in cadrul Centrului de Plasament „C. A. Rosetti”

Reprezentantul legal al copilului: mama B.S.

Responsabilul pentru aplicarea masurii de ocrotire: asistentul social din centru

Membrii echipei: asistent social, logoped, psihopedagog, educator, medic

Prestatii oferite minorului: echipament, rechizite, materiale igienico-sanitare, jucarii, transport,


alocatia de stat.

Tipul Obiective generale Responsabil

1. ProtectiaAsigurarea satisfacerii trebuintelor fiziologice de baza inAsistent


copilului vederea cresterii, dezvoltarii si educarii corespunzatoare,
formarea si consolidarea deprinderilor de autonomiesocial
personala. Mentinerea masurii de plasament in sistemul
rezidential pe perioada scolarizarii
2. Educatia formalaConsolidarea conduitelor motrice de autoingrijire siPsihopedagog
si nonformala autogospodarire a mediului ambiant. Consolidarea
cunostintelor nivelului de dezvoltare; implicare in
activitati ludica, pregatire pentru viata sociala
3. Sanatate Tratamentul afectiunilor acute traumatice. AlimentatieMedic
conform varstei
4. Reabilitare Terapie logopedica, stimulare cognitiva, terapieLogoped
ocupationala, terapia psihomotricitatii, ludoterapie,
ameliorarea tulburarilor afectiv-emotionale Psiholog

Psihopedagog
Interventii

1. Reabilitare Ameliorarea pronuntiei sunetelor deficitare si Logoped


logopedica consolidarea structurii perceptiv-motrice

2. Reabilitare Formarea si dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de Psihopedagog


psihologica culoare
3. Sanatate Masuri profilactice Medic

4. Social Construirea si intensificarea demersurilor in vederea Asistent


depistarii, reevaluarii masurii de plasament
social
5. Educatie Stimularea increderii in fortele proprii Educator
specializat
6. Psihologic Reducerea anxietatii, descarcarea tensiunilor Psiholog

Studiul de caz numarul III

Studiul de caz a fost realizat cu ajutorul anchetei sociale, ghidului de observatie, precum si cu ajutorul
celorlalte metode

Informatii generale: copil de sex feminin, in varsta de 17 ani, ce prezinta deficienta mintala usoara,
grad de handicap accentuat, este institutionalizat in cadrul Centrului de Plasament „C. A. Rosetti”, Iasi
si frecventeaza cursurile Scolii Speciale „C-tin Paunescu”. Provine dintr-o familie organizata, legal
constituita, din care a rezultat un numar de 4 copii (3 fete si 1 baiat). Parinti au dorit
institutionalizarea copilului deficient mintal deoarece nu au posibilitati in ceea ce priveste tratamentul
medical al acestuia.

Istoric social

Date de identificare

1. Date de identificare a copilului:

Nume si prenume: G.A.-M.

Data si locul nasterii: 09.X. 1990, in Municipiul Iasi, Judetul Iasi

Starea de sanatate: deficienta mintala usoara grad de handicap accentuat conform Raportului de
Evaluare Complexa

Ocupatia: eleva in clasa a VII-a la Scoala Speciala „C-tin Paunescu”, Iasi si ocrotita in Centrului de
Plasament „C. A. Rosetti”, Iasi

2. Date de identificare ale familiei de origine:

Tata:          Nume si prenume: G.I.

Data si locul nasterii: 24. 1958


Ocupatia: preot

Venituri: salariu (500 lei)

Starea de sanatate:buna

Domiciliul: Sat Bosia, Iasi

Mama:      Nume si prenume: G.D.

Data si locul nasterii: 21.VIII. 1964

Ocupatia:studenta la UAIC, FEEA, economie

Venituri: nu realizeaza venituri se intretine din salariu sotului

Starea de sanatate: relativ buna (dupa propria declaratie)

Domiciliul: Sat Bosia, Iasi

Frati si surori:       G.B.-C. nascut la data de 14. 1985, student la UAIC, Facultatea de Istorie

G.I. nascuta la data de 15.X. 1987, studenta la Un Tehnica Gh. Asachi

G.A. nascut la data de 05. 1989, eleva in clasa a XII-a, la Grup Scolar CFR Iasi

Istoricul social al familiei

Cuplu constituit legal din care au rezultat un numar de patru copii. Copilul din centru de plasament are
deficienta mintala si ca urmare se afla in invatamant special.

4. Situatia socio-economica a familiei

Familia se intretine din salariul sotului, sotia nu lucreaza insa este studenta. Nu au animale, nu detin
pamant sau alte venituri suplimentare.

5. Date despre starea materiala

5.1. Locuinta: familia locuieste in casa parohiala, aceasta este formata din doua camere modest
mobilate, racordata la reteaua de electricitate si intretinuta corespunzator. Nu este proprietate
personala.

5.2. Venituri: salariul domnului G.I. in valoare de 500 de lei.

6. Opinia parintilor cu privire la masura de protectie a copilului: parintii doresc mentinerea masurii de
ocrotire pentru copilul deficient mintal deoarece nu au posibilitati in ceea ce priveste tratamentul
medical al acestuia.

7. Scopul efectuarii anchetei sociale: evaluarea situatiei socio-familiale si material financiare a familiei
minorei.
8. Concluzii: parintii minorei pastreaza legatura cu copilul si se intereseaza de situatia acesteia, insa
lipsa mijloacelor materiale si financiare ingreuneaza pastrarea unei legaturi mai constante. Parintii
sunt de acord cu mentinerea masurii de plasament a fiicei lor si cu programul de instructie-educatie,
cat si cu cel de recuperare desfasurat in cadrul Centrului de Plasament „C. A. Rosetti”, Iasi.

9. Propuneri si recomandari:

mentinerea masurii de ocrotire in cadrul Centrului de Plasament „C. A. Rosetti”, Iasi in vederea
continuarii scolarizarii;

mentinerea legaturii cu scoala si familia.

evaluarea medicala la cabinetul centrului; iar daca este nevoie la clinici de specialitate;

program de interventie personalizat elaborat si implementat de catre echipa pluridisciplinara din cadrul
centrului, impreuna cu echipa din cadrul Scolii Speciale „C-tin Paunescu” Iasi, in vederea imbunatatirii
situatiei scolare, a consolidarii si formarii deprinderilor de autonomie, autoservire si autoingrijire
personale;

Fisa de evaluare psihologica

Nume si prenumele copilului: G.A.-M.

Data si locul nasterii: 09.X. 1990, Iasi

1. Profil psihologic:

copil impulsiv, cu grad ridicat de impresionabilitate, labilitate afectiva, reactii de tip dezadaptativ;

dificultati de relationare fata de integrarea in colectivitate, fara autonomie sociala;

nivel preoperational al gandirii, dificultati majore de concentrare a atentiei, memorie mecanica,


redusa, exprimare deficitara, insotita de dislalie.

2. Caracterizare psihopedagogica si logopedica:

dificultati de fixare a structurilor perceptiv-motrice de baza (culoare, forma, marime);

nu a achizitionat conceptul de numar, realizeaza cu dificultate operatii matematice, este insuficient


motivata.

3. Concluzii si recomandari: stimularea cognitiva, program de interventie personalizat focalizat pe


terapia tulburarilor de limbaj, a instabilitatii psiho-motorii, dezvoltarea autonomiei sociale.

Genograma
Harta eco
Certificat de incadrare a copilului intr-un grad de handicap

Copilul G.A.-M. nascuta la data de 09.X. 1990, in Iasi, fiica lui G.I. si a G.M., a fost incadrata in gradul
de handicap accentuat conform Raportului de Evaluare Complexa Iasi, si s-a recomandat scolarizare in
cadrul Scolii Speciale „C-tin Paunescu” Iasi, cu recomandarile prevazute in planul de recuperare a
copiilor cu dizabilitati/planul individualizat de protectie.

Certificat de expertiza si orientare scolara

Eleva G. I. nascuta la data de 09.X. 1990, in Iasi, fiica lui G.I. si a G.M

1. Rezultatele expertizei:

Prezinta cerinte educationale speciale:


tipul de deficiente/handicap: deficiente mintala, usoara;

gradul de deficienta: moderata, dislalie polimorfa, esec scolar repetat;

recomandari curriculare: plan de invatamant si arii curriculare specifice scolii speciale pentru deficienti
mintale, clasa II;

recomandari privind recuperarea: program de interventie personalizat, stimulare cognitiva;

recomandari privind satisfacerea cerintelor educationale speciale: terapie logopedica, psihoterapie de


suport.

2. Orientarea scolara:

Eleva G. I. este orientata pentru unitatea de invatamant special Scoala Speciala „C-tin Paunescu”,
Iasi.

Ghid de observatie

1. Autonomie personala

Nr. Crt. Indicele de evaluare/luna I II III X XI XII

Se spala pe dinti din proprie initiativa

Face dus din proprie initiativa

Consuma feluri variate de mancare

Consuma cantitati adecvate de hrana

Se culca la ora potrivita

Se spala pe maini inainte de masa

Se imbraca adecvat vremii

Are deprinderi corecte la masa

Mentine ordinea in camera

Are grija de obiectele personale

2. Autonomie sociala
Nr. Indicele de evaluare/luna I II III XI XII

Crt.
Se deplaseaza in afara institutiei neinsotita

Cunoaste elementele de identificare personala

Foloseste mijloacele de transport in comun

3. Integrare sociala in centrul de plasament

Nr. Indicele de evaluare/luna I II III IX X XII

Crt.
Isi adapteaza comportamentul normelor
institutiei
Mentine relatii bune cu colegii

Mentine relatii bune cu educatorul si


personalul
Are grija de bunurile materiale

Se controleaza in discutiile cu educatorii

Este acceptata de ceilalti

Isi asuma responsabilitatile

Se simte in largul sau in institutie

Colaboreaza pentru realizarea sarcinilor


cotidiene

4. Relatiile sociale in afara institutiei de ocrotire

Nr. Indicele de evaluare/luna I II III IX X XII

Crt.
Isi petrece timpul in comunitate

Are prieteni in comunitate

Primeste telefoane de la prieteni

Face parte dintr-un grup de prieteni


Isi aduce prietenii in institutie

Se angajeaza in activitati pozitive cu prietenii

Este interesata de activitatile din comunitate

5. Disponibilitatea de a invata

Nr. Indicele de evaluare/luna I II III IX X XII

Crt.
Face sugestii cu privire la norme

Participa la deciziile grupului

Intelege usor ce i se explica

Retine usor date si informatii

Pune intrebari despre lucrurile pe care nu le


intelege
Se integreaza in activitatile grupului

Este atenta la explicatii

6. Exprimare emotionala

Nr. Indicele de evaluare/luna I II III XI XII

Crt. I
Isi exteriorizeaza sentimentele

Discuta probleme personale cu educatorul

Se simte legata de educator

Manifesta solidaritate si sprijin fata de colegi

7. Comportament social

Nr. Indicele de evaluare/luna I II III IX X XII

Crt.
Evita confruntarile cu colegii
Este respectoasa cu personalul

Se comporta corect in institutie

Raspunde echilibrat la jicnirile colegilor

Respecta obiectele personale ale celorlalti

Participa la jocurile cu colegii

Este acceptata de colegi in general

Cooperarea cu familia

Nr. Indicele de evaluare/luna I II III XI XII

Crt. I
Familia ia legatura cu institutia

Familia se intereseaza de situatia copilului

Contactele cu familia produc relatii pozitive la


copil
Familia si institutia coopereaza in realizarea
demersurilor educative

Nota: In evaluare am utilizat scara de valori:

0 – deloc;

1 – putin;

2 – mult;

3 – foarte mult.

Proiect de dezvoltare personala

Relatii Obiective Activitati Resurse Timp Evaluare


1. Dificultati de Sa pronunte Conversatii Educator 4 luni Copilul
pronuntie (dislalie) corect sunete, zilnice, prezinta o
cuvinte, sa fie povestire dupa Logoped exprimare
capabila sa imagini relativ corecta,
povesteasca dar mai trebuie
istorioare simple lucrat in acest
sens
2. Dificultati de Sa-si mareasca Sarcini scurte Educator 3 luni Isi poate
concentrare a capacitatea de de lucru de Materiale concentra
atentiei concentrare a circa 10 min. didactice  atentia 5 min
atentiei rezolvarea dar se
unor exercitii plictiseste
distractive usor. Mai
trebuie lucrat
in acest sens
3. Autonomie Sa se concentreze Jocuri in care Educator 6 luni Copilul
personala corect spatial. sa pozitioneze inregistreaza
Jocuri de corect obiecte. Materiale usoare
asemanare si Sa reproduca didactice progrese. Se
deosebire, sa se un desen. prelungeste
orienteze Exercitii in adecvate perioada de
temporal. care sa imite si actiune pana la
verbalizeze sase luni

Studiul de caz numarul IV

Informatii generale: copilul de sex feminin, in varsta de 13 ani, ce prezinta deficienta mintala
moderata, grad de handicap accentuat, este institutionalizat in cadrul Centrului de Plasament „C. A.
Rosetti”, Iasi si frecventeaza cursurile Scolii Speciale „C-tin Paunescu”. Provine dintr-o familie
dezorganizata intrucat copilul nu are paternitatea cunoscuta a tatalui, iar mama nu este casatorita dar
are 7 copii (4 fete si 3 baieti), rezultati din relatia de concubinaj (necunoscuta).

Copilul in cauza este institutionalizat deoarece prezinta deficienta mentala si necesita program de
interventie personalizat si masura de ocrotire deoarece mama nu detine venituri suficiente.

Istoric social

Date de identificare

1. Date de identificare a copilului:

Nume si prenume: M.

Data si locul nasterii: 02.VIII. 1994, in Iasi

Starea de sanatate: deficienta mintala moderata, microcefalie, hipotrofie staturo-ponderala, grad de


handicap accentuat conform Raportului de Evaluare Complexa (nr. 2922/06.10.2004)
Ocupatia: eleva in clasa a IV-a la Scoala Speciala „C-tin Paunescu”, Iasi si ocrotita in Centrului de
Plasament „C. A. Rosetti”

2. Date de identificare ale familiei de origine:

Tata:          paternitate necunoscuta

Mama:      Nume si prenume: M.T.

Data si locul nasterii: 19.III. 1973, comuna Tibana, Iasi

Ocupatia:nu are ocupatie,este casnica

Venituri: beneficiaza de ajutorul privind venitul minim garantat conform Legii 416/2001

Starea de sanatate:  buna (dupa propria declaratie)

Domiciliul: Sat Domnita, Iasi

Frati si surori:       M.R. nascut la data de 14.X. 1990, elev in clasa a XI-a

M.Z. nascuta la data de 28.IX.1992, elev in clasa a VIII

M.A. nascut la data de 23.X. 1995 elev in clasa a IV-a

M.C. nascut la data de 15.III.1997, eleva in clasa a III-a

M.E. nascuta la data de 13. 1999, prescolar

M.A. nascuta la data de 28.IX. 2001,  prescolar

3. Scurt istoric social:

Minora provine dintr-o familie dezorganizata, intrucat copilul nu are paternitatea cunoscuta a tatalui,
iar mama nu este casatorita dar are 7 copii (4 fete si 3 baieti), rezultati din relatia de concubinaj
necunoscuta.

Familia este vulnerabila si nu are alti copii institutionalizati decat pe minora in cauza.

4. Situatia material financiara:

Nu detin venituri, doar ajutorul privind venitul minim garantat si unele venituri ocazionale obtinute din
agricultura, deoarece familia detine 0,23ha teren arabil.

5. Concluzii:
Intrucat copilul are paternitate necunoscuta si mama nu a putut fi certificata pentru preluarea opiniei
scrise privind masura de protectie, copilul necesita frecventarea Scolii Speciale „C-tin Paunescu” si
mentinerea masurii de ocrotire in cadrul Centrului de Plasament „C. A. Rosetti”, Ias

6. Recomandari:

mentinerea masurii de ocrotire in cadrul Centrului de Plasament „C. A. Rosetti”, deoarece nu sunt
conditii pentru reintegrarea in familie;

program de interventie personalizat elaborat si implementat de catre echipa pluridisciplinara din cadrul
centrului, impreuna cu echipa din cadrul Scolii Speciale „C-tin Paunescu” Iasi, in vederea imbunatatirii
situatiei scolare, a consolidarii si formarii deprinderilor de autonomie, autoservire si autoingrijire
personale;

frecventarea cursurilor Scolii Speciale „C-tin Paunescu”;

mentinerea legaturii cu scoala si familia.

Fisa de evaluare psihologica

Nume si prenumele copilului: M.

Data si locul nasterii: 02.VIII. 1994, in Iasi

Data institutionalizarii: 14.IX.2000

1. Dezvoltarea afectiva. Temperament: fetita docila, afectuoasa, predominant pasiva, usor emotiva si


timida, receptiva si cooperanta. Dispozitie afectiva predominant pozitiva, foarte afectuoasa. Nu
prezinta reactii de tip dezadaptat

2. Autonomie personala, sociala: are formate deprinderi de autonomie, igienice, imbracat-dezbracat


independent. Autonomia sociala nu este consolidata, necesita supraveghere permanenta din partea
adultului. Cunoaste putine elemente de identificare personala. Prezinta usoare dificultati de integrare
in colectivitate. Participa la activitati insa nu are initiativa.
3. Dezvoltare cognitiva: prezinta nivel inferior al comprehensiunii, nivel preoperational al gandirii.
Concentrarea atentiei de realizeaza deficitar, fatigabilitate. Predomina memoria mecanica si memoria
de scurta durata.

4. Limbajul: poseda slaba capacitate de comunicare. Foloseste numai constructii verbale simple,
exprimarea fiind deficitara, inexpresiva insotita de dislalie, volum al vocabularului slab dezvoltat,
format din cativa termeni uzuali.

5. Psihomotricitate: prezinta carente accentuate ale conduitei perceptiv-motrice. Intampina dificultati


in a executa miscari de orientare in schema corpului propriu si a partenerului. Recunoaste cateva
culori principale.

6. Interese,abilitati, preferinte: manifesta interes pentru activitatile ludice.

7. Observatii: prezinta dismorfism cranio-cerebral, microcefalie, diagnosticate medical

8.Concluzii si recomandari: prezinta deficienta mintala moderata, dislalie polimorfa. Se recomanda


program psihopedagogic individualizat focalizat pe consolidarea autonomiei sociale, stimularea
comunicarii, stimulare cognitiva, terapia tulburarilor de limbaj, activitati de socializare, educatie psiho-
motrica.

Genograma
Harta eco
Certificat de incadrare a copilului intr-un grad de handicap

Copilul M., nascuta la data de 02.VIII. 1994, fiica M.T., cu domiciliul in Sat Domnita, Iasi, a fost
incadrata in gradul de handicap accentuat conform Raportului de Evaluare Complexa, cu diagnosticul
„deficienta mintala moderata, microcefalie, hipotrofie staturo-ponderala” si s-a recomandat scolarizare
in cadrul Scolii Speciale „C-tin Paunescu” Iasi, cu recomandarile prevazute in planul de recuperare a
copiilor cu dizabilitati.

Certificat de expertiza si orientare scolara


Eleva M. nascuta la data de 02.VIII. 1994, fiica M.T.

1. Rezultatele expertizei:

Prezinta cerinte educationale speciale:

tipul de deficienta/handicap: deficiente mintala;

gradul de deficienta: moderata, nanism social, dislalie severa, intarziere in dezvoltarea limbajului,
intarziere severa in dezvoltarea psihomotorie, nu are formate elementele de autonomie personala si
sociala, grad de handicap mediu;

recomandari curriculare: plan de invatamant si arii curriculare specifice scolii speciale pentru deficienti
mintali;

recomandari privind recuperarea: stimulare cognitiva, terapia motricitatii;

recomandari privind satisfacerea cerintelor educationale speciale: terapie logopedica, program de


interventie personalizat.

2. Orientarea scolara:

Eleva M. este orientata pentru unitatea de invatamant special Scoala Speciala „C-tin Paunescu”, Iasi.
Minora a fost transferata de la Centrului de Plasament „Sf. Andrei” Iasi catre Centrului de Plasament
„C. A. Rosetti”.

Plan individualizat de protectie

Nume si prenumele copilului: M.

Masura de protectie: incredintare si ocrotire in cadrul Centrului de Plasament „C. A. Rosetti”

Responsabilul pentru aplicarea masurii de ocrotire: asistentul social din centru

Membrii echipei responsabile: asistent social, logoped, psiholog

Prestatii oferite minorului: echipament, rechizite, material igienico-sanitar, jucarii, transport,bani de


buzunar, alocatia de stat.

Tipul Institutia Obiective generale Perioada deResponsabil de


responsabila desfasurare caz
1. ProtectiaCentrul deAsigurarea ocrotirii inPermanent Asistent
copilului Plasament Centrul de Plasament
„C.A. Rosetti” pentru perioade scolare la
scoala speciala Social

2. EducatiaCentrul deImplicatii in activitati extraAprilie 2006 Psihopedagog


formala si non-Plasament scolare, consolidarea
formala „C.A. Rosetti” cunostintelor motrice,
pregatirea pentru viata
sociala
3. Sanatate Centrul deTratament Asistent medical
Plasament
„C.A. Rosetti”

4.Reabilitare Centrul deTerapie logopedica vizand ameliorareaPsiholog


Plasament tulburarilor de limbaj, terapie ocupationala,
„C.A. Rosetti” stimulare cognitiva, terapia
psihomotricitatii, terapia comportamentala,
ameliorarea tulburarilor afectiv-emotionale
Interventii Obiective responsabil
1.Reabilitare Ameliorarea pronuntiei Logoped
logopedica
2.Reabilitare Formarea si dezvoltarea structurii perceptiv-motrice dePsihopedagog
psihologica spatiu si timp
3. Sanatate Masuri curativ profilactice Medic
4. Social Evaluarea demersurilor de reevaluare a masurilor deAsistent
ocrotire
5. Educatie Consolidarea autonomiei personale, insusirea conduitelorEducator
de baza specializat
6. Psihologic Dezvoltarea capacitatii de exprimare a trairilor afective Psiholog

Studiul de caz numarul V

Informatii generale: copil de sex masculin, in varsta de 15 ani, ce prezinta deficienta mintala
moderata, grad de handicap accentuat este institutionalizat in cadrul Centrului de Plasament „C. A.
Rosetti”, Iasi si frecventeaza cursurile Scolii Speciale „C-tin Paunescu”. Provine dintr-o familie
organizata, legalizata prin casatorie, din care au rezultat  un numar de 3 copii (2 baieti si 1 fata).

Parintii au dorit institutionalizarea copilului deficient mintal, deoarece nu pot asigura cresterea si
ingrijirea lui in familie datorita conditiilor precare materiale si financiare in raport cu necesitatile
copilului, dar in schimb si-au luat angajamentul de a vizita o data pe saptamana baiatul.

Istoric social

Date de identificare
1. Date de identificare a copilului:

Nume si prenume: A.I.

Data si locul nasterii: 21.XII. 1992, Iasi

Starea de sanatate: deficienta mintala moderata, grad de handicap accentuat dislalie polimorfa,
carente educationale, imaturitate psiho-afectiva

Ocupatia: elev la Scoala Speciala „C-tin Paunescu”, Iasi

2. Date de identificare ale familiei de origine:

Tata:          Nume si prenume: A.

Data si locul nasterii: 30.VIII. 1969, Ciurea, Iasi

Studii: 10 clase si o scoala profesionala de trei ani

Profesia: zidar

Ocupatia: muncitor (Mitropolia Iasi)

Venituri: nu se cunosc

Starea de sanatate: aparent buna

Domiciliul: Strada Mitropolit Varlaam, Iasi

Mama:      Nume si prenume: A.L.

Data si locul nasterii: 27.VIII. 1974, Iasi

Studii: 10 clase Ocupatia: casnica

Venituri: alocatia de stat a copiilor, salariul sotului

Starea de sanatate: relativ buna

Domiciliul: Strada Mitropolit Varlaam, Iasi

Frati si surori:       A.P. nascut la data de 14.VI. 1999, elev la scoala „ Conta”, Iasi

A.G. nascuta la data de 03.XI. 1997, ocrotita in asistenta maternala

3. Scurt istoric social:


Copilul A.I. provine din relatia de concubinaj a parintilor, care a fost ulterior legalizata prin casatorie.
De la nastere copilul a fost ocrotit la Sectia de Terapie Nutritionala a Spitalului „Sfanta Maria” Iasi, iar
ulterior datorita lipsei spatiului de locuit a fost internat la Centrul de Plasament „Emanuel” Iasi, pe
motivul lipsei conditiilor de crestere si educatie in familie.

Parintii minorului au in prezent, in ingrijire pe baiatul A.P., iar fiica A.G. este ocrotita in regim de
asistenta maternala.

4. Conditii de locuit si situatia material familiala:

Familia A. locuieste cu chirie (200 lei/luna) la adresa mentionata anterior, intr-o casa unde detin o
camera, bucatarie si baie corespunzator intretinute din punct de vedere igienico-sanitar, desi modest
mobilate.

Doamna A.L. nu are nici o ocupatie, acuzand boli de plamani si momentan fiind casnica. Domnul A.
lucreaza momentan zidar la Mitropolia Iasi, din spusele sotiei, unde castiga salariul minim pe
economie.

Parintii au declarat ca nu pot asigura cresterea si ingrijirea minorului A.I. in familie, datorita conditiilor
precare materiale si financiare, in raport cu necesitatile copilului, dar in schimb si-au luat
angajamentul de a-l vizita cel putin o data pe saptamana.

5. Scopul efectuarii anchetei sociale: evaluarea situatiei socio-familiale si material financiare si a


modului in care minorul ar putea fi integrat in familie.

6. Concluzii

Parintii au declarat ca sunt de acord cu mentinerea masurii de plasament in centru a copilului pe


perioada scolarizarii si si-au luat angajamentul de a-l vizita saptamanal pe acesta.

7. Recomandari:

mentinerea masurii de ocrotire a minorului in cadrul Centrului de Plasament „C. A. Rosetti”, Iasi;

program de interventie personalizat elaborat si implementat de catre echipa pluridisciplinara din cadrul
centrului;

imbunatatirea situatiei scolare, a formarii si consolidarii deprinderilor de autonomie, autoservire si


autoingrijire personala in colaborare cu echipa pluridisciplinara din cadrul Scolii Speciale „C-tin
Paunescu” Iasi;
consiliere psiho-sociala si psihopedagogica in vederea orientarii scolare si profesionale a copilului;

evaluarea medicala la cabinetul centrului; iar daca este nevoie la clinici de specialitate;

mentinerea legaturii cu scoala si familia;

inceperea demersurilor necesare pentru reevaluarea copilului in vederea incadrarii intr-un grad de
handicap.

Caracterizarea generala a copilului

Numele si prenumele copilului: A.I.

Data si locul nasterii: 21.XII.1992, Iasi

Copilul face parte dintr-o familie organizata, legal constituita, in urma careia au rezultat 3 copii (2
baieti si 1 fata).

Starea lui de sanatate este oscilanta, copilul fiind predispus la crize aparent epileptice si la raceli
frecvente. La acestea se adauga dezvoltare psiho-somatica intarziata, dislalie polimorfa, imunitate
psiho-afectiva.

In momentul institutionalizarii in cadrul Centrului de Plasament, copilul comunic mai mult prin semne
si era incapabil sa-si coordoneze cele mai simple miscari ale membrelor superioare si inferioare.

Treptat s-a inregistrat un progres in ceea ce priveste dezvoltarea fizica, in prezent copilul poate sa se
hraneasca singur si se poate deplasa biped in siguranta.

Se exprima si oral si scris, si alcatuieste putin mai greu propozitii sau fraze.

In ciuda faptului ca prezinta semne de persoana deficienta, cu nevoi speciale, copilul a reusit sa se
integreze foarte usor in cadrul grupului, ceilalti copii oferindu-i sprijin in ceea ce face.

Este foarte incantat sa participe la activitatile practice, la jocuri si concursuri sportive, la drumetii,
grupul fiind mediul care ii stimuleaza starea fizica si psihica. Are atitudini pozitive de cooperare, este
vesel si social.

Genograma
Harta eco
Certificat de incadrare a copilului intr-un grad de handicap

Copilul A.I. nascut la data de 21.XII.1992, Iasi fiul lui A. si A.L., cu domiciliul in Iasi, institutionalizat in
cadrul Centrului de Plasament „C. A. Rosetti”, se incadreaza in gradul de handicap accentuat conform
Raportului de Evaluare Complexa din 30.IX.1992, scolarizat, eliberat de Serviciul de Evaluare
Complexa, cu recomandarile prevazute in planul de recuperare a copilului.

Certificat de expertiza si orientare scolara

(Scoala Speciala „C-tin Paunescu” Iasi)


Numele si prenumele copilului: A.I., profesor diriginte L.B.

Diagnostic medical: deficienta mintala moderata, instabilitate psiho-motorie, dislalie polimorfa

Diagnosticul psihologic: instabilitate psiho-motorie, deficienta mintala moderata

Diagnosticul educational: program de interventie personalizat

Tipul si forma de scolarizare recomandate: invatamant special, program terapeutic specific de


recuperare

Evoluarea nivelului de dezvoltare a copilului: integrarea in colectivul clasei si a scolii relativ buna, cu
frecvente manifestari de autoagresivitate, influente mari ale starii afective

Adaptarea scolara: se realizeaza cu multa dificultate, nu face fata nici cerintelor scolare adoptate
deseori

Evaluarea comportamentala: sinuoasa, cu frecvente momente de autoizolare si agresivitate

Dezvoltarea psihologica: sindrom hiperkinetic, rezistenta scazuta la frustrare, intarziere moderata spre
severa in dezvoltare psihomotrica

Nivelul de dezvoltare intelectuala si de asimilare a cunostintelor: asimileaza foarte putine cunostinte


scolare

Progres scolar: foarte scazut

Recomandari: includerea in programul terapeutic de recuperare din programul scolii speciale, in regim
special partial

Ghid de observatie

1. Autonomie personala

Nr. Crt. Indicele de evaluare/luna I II III X XI XII

Se spala pe dinti din proprie initiativa

Face dus din proprie initiativa

Consuma feluri variate de mancare

Consuma cantitati adecvate de hrana

Se culca la ora potrivita

Se spala pe maini inainte de masa


Se imbraca adecvat vremii

Are deprinderi corecte la masa

Mentine ordinea in camera

Are grija de obiectele personale

2. Autonomie sociala

Nr. Indicele de evaluare/luna I II X XI XII

Crt.
Se deplaseaza in afara institutiei neinsotita

Cunoaste elementele de identificare personala

Foloseste mijloacele de transport in comun

3. Integrare sociala in centrul de plasament

Nr. Indicele de evaluare/luna I II III X XI XII

Crt.
Isi adapteaza comportamentul normelor
institutiei
Mentine relatii bune cu colegii

Mentine relatii bune cu educatorul si


personalul
Are grija de bunurile materiale

Se controleaza in discutiile cu educatorii

Este acceptat de ceilalti

Isi asuma responsabilitatile

Se simte in largul sau in institutie

Colaboreaza pentru realizarea sarcinilor


cotidiene

4. Relatiile sociale in afara institutiei de ocrotire

Nr. Indicele de evaluare/luna I II III X XI XII


Crt.
Isi petrece timpul in comunitate

Are prieteni in comunitate

Primeste telefoane de la prieteni

Face parte dintr-un grup de prieteni

Isi aduce prietenii in institutie

Se angajeaza in activitati pozitive cu prietenii

Este interesat de activitatile din comunitate

5. Disponibilitatea de a invata

Nr. Indicele de evaluare/luna I II III X XI XII

Crt.
Face sugestii cu privire la norme

Participa la deciziile grupului

Intelege usor ce i se explica

Retine usor date si informatii

Pune intrebari despre lucrurile pe care nu le


intelege
Se integreaza in activitatile grupului

Este atent la explicatii

6. Exprimare emotionala

Nr. Indicele de evaluare/luna I II X XI XII

Crt. I
Isi exteriorizeaza sentimentele

Discuta probleme personale cu educatorul

Se simte legat de educator

Manifesta solidaritate si sprijin fata de colegi


7. Comportament social

Nr. Indicele de evaluare/luna I II III X XI XII

Crt.
Evita confruntarile cu colegii

Este respectuos cu personalul

Se comporta corect in institutie

Raspunde echilibrat la jicnirile colegilor

Respecta obiectele personale ale celorlalti

Participa la jocurile cu colegii

Este acceptat de colegi in general

Cooperarea cu familia

Nr. Indicele de evaluare/luna I II X XI XII

Crt. I
Familia ia legatura cu institutia

Familia se intereseaza de situatia copilului

Contactele cu familia produc relatii pozitive la


copil
Familia si institutia coopereaza in realizarea
demersurilor educative

Nota: In evaluare am utilizat scara de valori:

0 – deloc;

1 – putin;

2 – mult;

3 – foarte mult.

Plan individualizat de protectie

Numele si prenumele copilului: A.I.


Masura de protectie: incredintare in cadrul Centrului de Plasament „C. A. Rosetti” in baza hotararii CPC
Iasi

Responsabilul pentru aplicarea masurii de protectie: asistentul social din cadrul centrului

Responsabilul legal al copilului: Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi

Membrii echipei: asistent social, logoped, psiholog

Prestatii oferite: bani de buzunar, echipament, rechizite, material igienico-sanitar, jucarii, transport
etc.

I. Servicii :

Tipul Institutia Obiective generale Perioada de Responsabil de caz


responsabila desfasurare
1. Protectia DGASPC Iasi Asigurarea ocrotirii 12 luni Asistent
copilului Centrul de copilului pe perioada
Plasament „C.A. scolarizarii Social
Rosetti”

2. Educatia Scoala Speciala Asigura nevoile de 12 luni Invatator/profesor,


formala si non- „C-tin educare, terapii educato
formala Paunescu” Iasi specifice, implicare in
activitati extrascolare,
consolidarea
cunostintelor
3. Sanatate Centrul de Control medical 12 luni Medic
Plasament periodic, tratament cu
Cabinet Medical neurotrofice Asistent medical

4.Reabilitare Centrul de Dezvoltarea 12 luni Psiholog


Plasament „C.A. autonomiei, terapie,
Rosetti” tulburari de limbaj, Logoped
stimulare cognitiva
terapie ocupationala

II. Interventii

Tipul Institutia Obiective generale Responsabil de caz


responsabila

1. Stimulare Centrul de Terapie logopedica, ameliorarea logoped


cognitiva, reabilitare Plasament „C.A. pronuntiei
logopedica Rosetti”
2. Sanatate Centrul de Masuri curative, profilactice, Medic
Plasament „C.A. tratamente corespunzatoare, control
Rosetti” medical
Asistent medical
3. Reabilitare Centrul de Formarea si dezvoltarea structurii Psihopedagog
psihopedagogica Plasament „C.A. perceptive motrice de spatiu si timp
Rosetti”
4.social Centrul de Evaluarea dimensiunilor de Asistent social
Plasament „C.A. vulnerabilitate a masurii de ocrotire
Rosetti”

5. Educativ Scoala Speciala Considerarea autonomiei personale, Educator specializat


„C-tin insusirea conduitelor si regulilor de
Paunescu” Iasi comportare civilizata

6. Psihologic Centrul de Dezvoltarea capacitatii de Psiholog


Plasament „C.A. exprimare a trairilor afective,
Rosetti” terapie specifica.

III. Concluzii si propuneri

copilul nu are formata autonomia in hranire, nu respecta regulile de igiena personala (igiena mainilor),
se propune sa invete sa respecte regulile de igiena a mainilor pe baza discutiilor pe teme igienico-
sanitare (aplicatii practice) cu educatorul specializat;

dificultati de comunicare, comunica greu cu cei din jur, se propune inlaturarea dificultatilor de
relationare, inlaturarea negativismului, implicarea in diferite activitati, activitati ludice in grup, jocuri
de rol prin intermediul educatorului specializat si psihologului;

dificultati de pronuntie (dislalie) se propune sa fie ajutat sa pronunte corect cuvintele, sa fie capabil de
povestiri simple si conversatii zilnice, sa desfasoare activitati de recuperare prin diferite jocuri
terapeutice cum ar fi povestirea dupa imagini, prin intermediul si cu ajutorul logopedului si
educatorului specializat;

dificultati de concentrare a atentiei, copilul isi concentreaza atentia cateva minute dupa care se
plictiseste, se propune sa-si mareasca capacitatea de concentrare a atentiei, prin intermediul unor
sarcini scurte de lucru de circa 10 minute prin rezolvarea unor exercitii distractive, prin jocuri, cu
ajutorul materialelor educationale desigur cu ajutorul educatorului specializat sau psihopedagogului.

Incheiere/Concluzii

Concluziile la care am ajuns in urma documentarii evidentiaza faptul ca:


reactiile societatii fata de problematica persoanelor cu diverse handicapuri senzoriale, fizice sau
mintale tind a fi sistematizate la nivelul reglementarilor domeniului specific al politicilor sociale;

preocuparea pentru persoanele care au un handicap mintal se regaseste in societatea actuala in


domenii foarte variate si ne obliga sa recurgem la activitatea profesionala a specialistilor: psihologi,
pedagogi, educatori, asistenti sociali, asistenti medicali;

persoana ce dobandeste o deficienta si mai ales mintala se straduieste sa realizeze trecerea de la noul
statut, sa optimizeze procesul tranzactiilor cu ceilalti, pentru a inregistra eficacitate maxima a
readaptarii sociale;

handicapul se manifesta in dezavantaj in activitatile cotidiene, punand persoana in situatia de a


incerca sa gaseasca noi modalitati de adaptare;

modul de viata al acestor persoane are drept componenta semnificativa prezenta suportului social si a
protectiei sociale prin care se creeaza posibilitatea conturarii diferitelor stiluri de viata, care se bazeaza
pe autonomie/dependenta in satisfacerea trebuintelor personale;

o persoana oricare i-ar fi handicapul trebuie sa stie ca alaturi ii sunt oameni afectuosi care sa ii sprijine
si ocroteasca deoarece el insusi prin aceasta se maturizeaza, isi formeaza capacitatea de independenta
sigura, revigorandu-si fortele fizice si intelectuale, deprinderea sa invingand toate obstacolele vietii.
Doar in asemenea conditii persoana cu handicap mintal se va integra usor in societate si se va simti
membru cu drepturi si obligatii depline a societatii noastre;

multe sperante se leaga astfel de activitatile non-guvernamentale care cu ajutorul lor se incep a
deschide diferite centre de zi si centre de activitati pentru persoanele cu handicap mintal si initierea
mai multor proiecte, programe de suport pentru aceste persoane, diferite forme de intrajutorare, toate
acestea fiind in interesul lor, unele dintre ele aparand drepturile si libertatile acestor persoane

In consecinta, analizand sub acest aspect situatia dificila a persoanelor cu handicap mintal tot ce tine
de noi este: sa recunoastem si sa incurajam orice mod de comunicare cu aceste persoane, sa-i
sprijinim sa se integreze in societate alaturi de ceilalti, sa sprijinim parintii ce au in crestere un
asemenea copil si nu in ultimul rand sa ajutam persoana cu handicap mintal sa devina cat mai
independenta posibil.

Bibliografie

1. Albu Adriana, Albu Constantin, Asistenta psihopedagogica si medicala a copilului deficient fizic si


mental, Editura Polirom, Iasi, 2000;

2. Arcan Petru, Ciumageanu Dumitru, Copilul deficient mintal, Editura Facla, Timisoara, 1980;

3. Baias A., Flavius, Avram Marieta, Legislatia familiei, Editura All, Bucuresti, 1994;

4. Ceobanu C., Diac G., Hrituleac A., Conotatii psiho-sociale ale deficientei mentale, Editura A 92, Iasi,
1996;

5. Ciofu Carmen, Interactiunea parinti-copii, Editura Medicala Amaltea, Bucuresti, 1998;


6. Coasan Aurelia, Vasilescu Anton, Adaptarea scolara, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,
1988;

7. Cosmovici Andrei, Iacob Luminita, Psihologie scolara, Editura Polirom, Iasi, 1988;

8. Coulshed Veronica, Practica asistentei sociale, Editura Alternative, Bucuresti, 1993;

9. Enachescu C., Tratat de igiena mintala, Editura Polirom, Iasi, 1988;

10. Holt Romania, Ghiduri de buna practica in asistenta sociala a copilului si a familiei, Editura Lumen,
Iasi, 2002;

11. Ionescu Serban, Adaptarea socio-profesionala a deficientilor mintali, Editura Academiei RSR,


Bucuresti, 1975;

12. Irimescu Gabriela, Tehnici specifice in asistenta sociala, Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza,
Iasi, 2002;

13. Livada-Cerdenschi Ligia, De la mila la filantropie. Institutii de asistare a saracilor din Tara
Romaneasca si Moldova in secolul al XVIII-lea, Editura Nemira, 2001;

14. Manea Livius, Protectia sociala a persoanelor cu handicap, Editura Sansa, Bucuresti, 2000;

15. Maselli Daniel, Tratat de psihopatologia copilului, Editura Fundatiei Generatia, Bucuresti, 2003;

16. Manoiu Florica, Epureanu Viorica, Asistenta sociala in Romania, Editura All, Bucuresti, 1996;

17. Miftode Vasile, Rahmania Nadji (coord.), Asistenta sociala in perspectiva interdisciplinara, Editura
Boema, Baia Mare, 1999;

18. Miftode Vasile, Metodologie sociologica, Editura Porto-Franco, Galati, 1995;

19. Miftode Vasile, Tratat de metodologie sociologica, Editura Lumen, Iasi, 2003;

20. Miftode Vasile, Teorie si Metoda in asistenta sociala, Editura Fundatiei Axis, Iasi, 2005;

21. Miftode Vasile, Populatii vulnerabile si fenomene de automarginalizare, Editura Lumen, Iasi, 2002;

22. Morosanu C., Serbuina I., Autoritatea tutelara si protectia copilului, Editura Moldogrup, Iasi, 1996;

23. Morosanu C., Serbuina I., Protectia copilului si practicianul social, Editura Moldogrup, Iasi, 1998;

24. Paunescu Constantin, Musu I., Psihopedagogie speciala integrata, Editura Pro Humanitate, 1997;

25. Paunescu Constantin, Deficienta mintala si procesul invatarii, Editura Didactica si Pedagogica,


Bucuresti, 1976;

26. Paunescu Constantin, Deficienta mintala si organizarea personalitatii, Editura Didactica si


Pedagogica, Bucuresti, 1977;

27. Paunescu Constantin, Copilul deficient, cunoasterea si educarea lui, Editura Didactica si


Pedagogica, Bucuresti, 1980;
28. Paunescu Constantin, Musu Ionel, Recuperarea medico-pedagogica a copilului handicapat mintal,
Editura Medicala, Bucuresti, 1990;

29. Radu G., Introducere in Psihopedagogia scolarului cu handicap, Editura Pro Humanitate, 1999;

30. Radu G., Psihopedagogia dezvoltarii scolarului cu handicap, Editura Pro Humanitate, 1999;

31. Rosca Mariana, Psihologia deficientilor mintali, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997;

32. Rusu Constantin, Deficienta, Incapacitate, Handicap, Editura Pro Humanitate, Bucuresti, 1997;

33. Spinu Mariana, Introducere in asistenta sociala a familiei si protectia copilului, Editura tehnica,
Chisinau, 1998;

34. Soitu Contiu, Defectologie in asistenta sociala, Editura Dimitrie Cantemir, Targu Mures, 2000;

35. Thrornicroft G., Tansella M., Modelul matriceal al sanatatii mintale, Editura Medicala, Bucuresti,
2001;

36. Verza Emil, Psihopedagogie speciala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998;

37. Vicovan  Ion, Dati-le voi sa manance! Filantropia crestina-istorie si spiritualitate, Editura Trinitas,


2001;

38. Zazzo Rene, Debilitati mintale, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1979.

Anexe

Data____________

Locul___________

Judet___________

Operator________

Ghid de interviu

(adresat educatorului din centrul de plasament)

Care este parerea dvs. fata de copilul X?


Cum ati descrie situatia familiei copilului?

Cat de des mentine legatura cu parintii?

Care este relatia copilului cu familia?

De cine este mai atasat copilul din familie?

Cat de des merge copilul in vacanta, la familie?

Cum reactioneaza copilul cand isi vede parintii?

Cum reactioneaza parintii cand isi vad copilul?

Cat de mult contribuie parintii la imbunatatirea situatiei copilului lor?

Ce actiune trebuie sa intreprinda acestia pentru imbunatatirea situatiei copilului?

Cu s-a adaptat copilul in centrul de plasament?

Care este relatia dintre dvs. si copil?

Cum se intelege copilul cu colegii?

Dar cu personalul institutiei?

Cum isi petrece timpul liber copilul?

Ii place sa participe la activitatile desfasurate de Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi Romani,


ASCOR, Iasi?

Are prieteni?

Cat de comunicativ este copilul?

Cum se integreaza in activitatile de grup?

Cat de des isi exteriorizeaza sentimentele?

Cat de atent este copilul la explicatiile ce i se dau?

Are grija de lucrurile materiale din centru?

In ce masura este implicat in realizarea autonomiei personale?

Respecta regulile de igiena personala?

Mentine ordinea in camera?

Cunoaste elementele de identificare personala?

Care sunt relatiile sale cu colegii de la scoala?


Cat de mult este implicat in realizarea activitatilor scolare?

Cat de bine retine copilul datele si informatiile?

Este acceptat de colegi in general?

Dupa parerea dvs., care credeti ca sunt dorintele cele mai mari ale copilului?

Data____________

Locul___________

Judet___________

Operator________

Ghid de interviu

(adresat copilului – unde este cazul)

I. Date personale

1. Nume si prenume________________
2. Data si locul nasterii______________
3. Sexul_____ _______ ______ ___________
4. Religia_____ _______ ______ __________
5. Etnie (nationalitate) ______________
6. Ocupatie_____ _______ ______ ________
7. Clasa_____ _______ ______ ___________

II. Alte dimensiuni

1. Cati frati ai?


2. Care este numele lor?
3. Cum te intelegi cu ei?
4. Dar cu parintii?
5. Cat de des te viziteaza parintii?
6. De cine esti mai atasat din familie?
7. Cat de des mergi in vacanta, acasa?
8. Ce-ti place sa faci mai mult in vacanta?
9. Cum te intelegi cu colegii?
10. Dar cu doamna educatoare?
11. Esti respectuos/respectuoasa cu personalul din institutie?
12. Ai prieteni?
13. Iti ajuti prietenii/colegii la nevoie?
14. Participi la jocuri cu colegii?
15. Respecti obiectele personale ale colegilor?
16. Eviti conflictele cu colegii?
17. Cum iti petreci timpul liber?
18. Iti place sa participi la activitatile desfasurate de asociatia ASCOR?
19. Respecti regulile de igiena personala?
20. Iti place sa ai grija de obiectele personale?
21. Respecti regulile centrului?
22. Te deplasezi in afara institutiei?
23. Cat de des mergi la scoala?
24. Cu cine iti faci temele?
25. Cat de mult esti implicat in realizarea activitatilor scolare?
26. Cum te intelegi cu colegii de la scoala?
27. Dar cu invatatorul/profesorul?
28. Care sunt disciplinele tale preferate?
29. Cand nu intelegi, adresezi intrebari?
30. Esti atent la explicatiile ce ti se dau?
31. Ce iti doresti cel mai mult?
32. Ce iti doresti sa faci atunci cand vei fi mare?

Data____________

Locul___________

Judet___________

Operator________

Ghid de interviu

(adresat mamei/tatalui copilului)

I. Date personale

1. Nume si prenume________________
2. Varsta_____ _______ ______ __________
3. Sexul_____ _______ ______ ___________
4. Data si locul nasterii______________
5. Religia_____ _______ ______ __________
6. Etnie (nationalitate) ______________
7. Ultima scoala absolvita____________
8. Ocupatia actuala_________________
9. Domiciliul_____ _______ ______ _______
10. Statutul matrimonial______________

1. Stare de sanatate_________________

II. Alte dimensiuni

1. Care este varsta partenerului de viata?


2. Ce ocupatie are?
3. Care sunt sursele dvs. de venit?
4. Cati copii aveti?
5. Care este ocupatia lor actuala?
6. Care este motivul pentru care copilul a fost institutionalizat?
7. Care sunt problemele cu care se confrunta copilul dvs.?
8. Cum ati descrie relatia dintre dvs. si copil?
9. Care sunt relatiile copilului cu familia?
10. Dar cu personalul institutiei?
11. Care este relatia dvs. cu personalul institutiei?
12. Cat de des vizitati copilul in institutie?
13. Cat de multumita sunteti de felul in care copilul este ocrotit in institutie?
14. Care este relatia copilului cu ceilalti copii?
15. Dar cu colegii de la scoala?
16. Cum ati descrie situatia scolara a copilului?
17. Cat de des mentineti legatura cu scoala?
18. Cum s-a adaptat copilul normelor scolii speciale?
19. Respecta regulile de igiena personala?
20. Cat de des merge copilul la dvs. in vacanta?
21. Cum isi petrece timpul copilul in vacanta?
22. Ce ii place cel mai mult sa faca?
23. Cand este acasa, copilul are prieteni?
24. Care este atitudinea copilului acasa?
25. Cum se intelege cu ceilalti frati?
26. Este interesat de activitatile din jur?
27. Ce isi doreste cel mai mult copilul sa faca atunci cand va creste mare?
28. Cum reactioneaza copilul la intoarcerea in institutie?
29. Ce credeti ca se poate face pentru imbunatatirea situatiei copilului dvs.?

S-ar putea să vă placă și