Proiect de intervenie n vederea educaiei, socializrii i tratamentului copiilor cu dizabiliti

1. DESCRIEREA

1.1. Titlu:

Proiect de interventie in vederea educatiei, socializarii si tratamentului

copiilor cu dizabilitati

1.2. Locul de desfurare

JUDETUL IASI , ORASUL IASI, COMUNA ANDRIEENI 1.3. Rezumat Acest proiect consta in crearea unui centru de zi pentru copii cu dizabilitati intelectuale, motorii si asociate. Prin acest proiect ne angajam sa oferim copiilor un spatiu da socializare, educatie si tratamet special copiilor cu dizabilitati. Scopul proiectului este cresterea calitatii vietii pentru 25 de copii cu dizabilitati intelectuale severe, motorii si asociate prin nfiintarea unui centru de zi pentru copii. Obiectivele proiectului ar fi furnizarea de servicii de centru de zi profesionale n functie de nevoile individuale pentru 25 de copii cu dizabilitati intelectuale severe, motorii si dizabilitati asociate. In Romania exista prea putine servicii comunitare pentru copii cu dizabilitati intelectuale, motorii si associate din mediul rural. Conditiile necorespunzatoare din institutiile rezidentiale din Romnia pentru persoanele cu dizabilitati au fost prezentate repetat de media international.

Serviciile comunitare au fost dezvoltate n ultimii ani n principal pentru copii.Cea mai dezavantajata categorie este cea a persoanelor cu dizabilitati asociate si severe, care sunt aproape total izolati. Astfel am decis sa le oferim un astfel de tratament si celor cu dizabilitati motorii si asociate. Activitatile vor fi impartite in doua categorii: activitati de grup si activitati individuale. Activitatile de grup vor fi efectuate in scopul socializarii copiilor si pentru a initia interrelationarea in cazul celor cu autism (autism-incapacitate de interrelationare). Activitatile de grup vor fi organizate in scopul crearii unor cunostinte de baza a acestora cat si pentru tratamentul acestora dupa caz. In momentul in care spun tratament ma refer in special la sedintele de kinetoterapie si la cele de psihoterapie. Activitatile individuale sunt initiate pentru a acorda fiecarui copil timpul necesar insusirii noilor informatii (ex. desen, scriere, citire, puzzle, etc.) Acesta activitati sun, mai exact, activiti de dezvoltare a abilitilor i deprinderilor de autoservire i integrare social., activiti cognitive (poezii, poveti, matematic, tiina mediului, religie, calculator etc.), activiti creative (lucru manual, muzic, desen, teatru etc.) si activiti ludice (jocuri, casete audio sau video, excursii, activiti senzoriale). O alta activitate importanta este intalnirea sistematica cu parintii. Aceasta sedinta va fi organizata in vederea informarii parintilor cu privire la regulile de comportament si educatie ale copiilor pentru a nu se crea confuzie atat pentru copii cat si pentru parinti. Parintii trebuie sa respecte normele de abordare a copiilor recomandate de noi pentru ca efectul sa fie unul pozitiv si cu rezultate bune. Deasemenea se mai fac intalniri intre parinti si copii pentru ca parintii sa observe cum se lucreaza cu acestia pentru a sti si ei cum sa abordeze copiii in timpul in care nu se afla la centru.

1.4. Obiective

Nr.crt. 1.

Obiectiv Stimularea i sprijinirea copiilor integrai n centrul de zi n vederea unei dezvoltri care s valorifice ntregul lor potenial.

2. 3. 4.

Integrarea social a acestor copii. Consilierea i sprijinirea familiilor copiilor respectivi.

1.5. Justificare

Problema copiilor reprezint o prioritate absolut pe ordinea de zi a autoritatilor romane, inclusiv datorita includerii ei pe agenda negocierilor legate de procesul de aderare la Uniunea Europeana. Desi au trecut multi ani de la revolutie, totusi persoanele cu handicap sunt mereu private ca fiind inutile societatii. Din cauza acestei mentalitati, persoanele cu handicap sunt deseori neglijate de catre societate, resimtind puternic sentimentul de abandon. n acest sens,ne propunem prin proiectul nostru sa venim n sprijinul copiilor cu handicap si a familiilor acestora. Acest proiect este necesar pentru a ajuta o categorie de populatie sa-si dezvolte abiliti i deprinderi de autoservire i integrare sociala pentru a valorifica ntregul lor potenial si pentru a le ridica standardul de trai. Prin institutionalizarea acestor copii pe timpul zilei asiguram activitati de ingrijire, educatie, abilitare-reabilitare, recreeresocializare, consiliere,dezvoltare a deprinderilor de viata independenta, orientare scolara si profesionala cat si a unor activitati de sprijin, consiliere, educare pentru parintii sau reprezentantii legali ai acestora. Personalul centrului de zi pentru copiii cu dizabilitati face toate demersurile necesare pentru a stabili relatii de colaborare activa cu familiile copiilor care frecventeaza centrul de zi. Familiile copiilor colaboreaza activ cu personalul centrului si sunt constiente de importanta stabilirii unui parteneriat real cu acesta in beneficiul propriilor copii. Programul specializat de interventie este elaborat de personalul de specialitate in functie

de nevoile si particularitatile fiecarui copil in parte. Fiecare copil din centrul de zi beneficiaza de un program personalizat de interventie, reactualizat periodic. Astfel, in zilele noastre se incearca tot mai mult institutionalizarea a astfel de copii. Insa, nu sunt suficiente astfel de institutii. Cel mai mult societatea noastra se axeaza pe institutionalizarea oamenilor maturi cu astfel de probleme, in acest fel copii ramanand exclusi din societate. Precum spuneam, mai sunt astfel de organizatii ce se ocupa cu asa ceva, insa noi ne vom orienta pe directia socializarii copilului si mai ales stimularea i sprijinirea copiilor integrai n centrul de zi n vederea unei dezvoltri care s valorifice ntregul lor potenial. Clientii se pot adresa in mod direct acestui serviciu sau prin referinte din partea serviciului public specializat pentru protectia copilului.

1.6. Prezentarea problemei

Problema aceasta nu este in discutie si in atentia societatii de acum ci de multi ani. Chiar dupa revolutie s-au luat in discutie multe probleme ale societatii dar nu au fost puse in practica ci au ramas doar la nivel de discutie. Astfel in ultimii ani am observat o continua dezvoltare pe acest plan si implicarea tot mai intensa a autoritatilor. Insa pentru a veni in intampinarea problemei copiilor cu dizabilitati am decis sa punem in practica acest proiect de interventie in scop de ajutorarea a autoritatilor spre a remedia problema acestor copii exclusi din societate. Problema in discutie este incapacitatea copiilor de interrelationare sau incapacitatea motorie a acestora eventual existenta ambelor la acelasi individ. Aceasta problema mai implica si problemele sociale si culturale ale copiilor. Astfel prin problema sociala se intelege ca acestia sunt exclusi din societate datorita deficientelor intelectuale si/sau motorii. Prin problema culturala evidentiem ca prin incapacitatea intelectuala si/sau motorie copiii nu au posibilitatea de acumularea de cunostinte. Prin urmare datoria noastra este exercitiul zilnic atat intelectual cat si fizic al acestora intru realizarea crearii sau dezvoltarii unor capacitati copiilor cu dizabilitati. Astfel : Autismul: Interpretarea este competenta care le permite primatelor sa atribuie atitudini, intentii, sentimente

mintilor. Citirea altor minti este de fapt empatizarea. A fi empatic inseamna a percepe cu acuratete cadrul intern de referinta al altuia, cu toate componentele sale emotionale si semnificatiile care-i apartin ca si cum cealalta persoana, dar fara a pierde conditia de ca si cum. Empatia poate fi definita din punct de vedere psihanalitic ca un proces al unei identificari scurte prin care, cu o fantezie constienta sau neconstienta, cineva s-ar contopi pe sine cu o alta persoana pentru ca sa inteleaga si sa impartaseasca sentimentele si atitudinile altuia. In mod normal oamenii empatizeaza unii cu ceilalti. Isi inteleg trairile, gandirea, modul de actiune unii altora. Dar exista si fiinte care nu pot empatiza, care nu dispun de un organ mental. Acesti oameni se numesc autisti. Ei nu pot comunica. Prin urmare nu se pot integra in societate. Daca nu pot lega prietenii pentru ca nu pot fi capabili sa empatizeze sau sa interpreteze reactiile, atitudinile celorlalti atunci se pune intrebarea daca devin anxiosi, daca traiesc sentimente de insingurare, de alienare, de angoasa. Autistii nu sunt parte integranta a societatii. Dificultatea lor de intelegere a celorlalte minti i plaseaza in exteriorul grupurilor, asociatiilor. In varianta Asperger, autistii nu pot interactiona social, dar pot stapani limbajul si pot trece testele de inteligenta la nivel mediu si peste medie. In varianta Rett, autistii si-au pierdut deprinderile dobandite intre unu si patru ani si deprinderea de a folosi mainile, prin dereglarea semnificativa a unor comportamente. Situatia autismului demonstreaza contrariul acestei prepozitii ca individul care traieste intr-un mediu lingvistic se dezvolta mental. Autistii nu pot adopta o atitudine intentionala. Probleme kinetice: Paraliziile cerebrale infantile mbina un grup de tulburari neurologice cronice non-progresive, caracterizate printr-un control neadecvat al motilitatii si posturii, datorate unor leziuni ale sistemului nervos central produse n perioada prenatala, n timpul nasterii sau n perioada perinatala. Paraliziile cerebrale includ afectiuni neprogresive, dar ntro continua dinamica, influentate de procesul de crestere si dezvoltare, manifestarile clinice putndu-se modifica n timp. Cea mai frecventa forma de paralizie cerebrala (75% din cazuri) este forma spastica, asociata de spasticitate n membre. O multitudine de termeni este folosita pentru caracteristica

acestor tulburari: monoplegie (o extremitate), hemiplegie (mna si piciorul aceleiasi parti a corpului), diplegie (picioarele afectate mai mult dect bratele), paraplegia(picioare afectate cu mini sanatoase), tetraplegie(toate membrele la fel de afectate).Pe locul doi (15%) este paralizia cerebrala cu ataxie. De obicei sunt afectate miscarile coordonate fin n membrele superioare, uneori si cele inferioare si trunchiul. Forma coreoatetoica constituie 5% din totalitate. Pot fi si forme mixte, cu asocierea a doua sau trei tipuri de manifestari.n dependenta de tipul si severitatea afectarii, paralizia cerebrala poate fi asociata cu convulsii(50%), retard mintal moderat (26 %), retard mintal sever(27 %), tulburari de vorbire, vedere, auz, perceptie senzoriala de diferite grade si asocieri. Scolioza (scolios in greaca) reprezinta o deformare tridimensionala a coloanei vertebrale (in trei planuri), ce poate sa apara in zona cervicala, toracica sau lombara, antrenind torsiunea uneia sau mai multor vertebre si provocind deformari ale toracelui, ale abdomenului sau ale zonelor paravertebrale (din apropierea vertebrelor). Scolioza poate fi structurala, cnd coloana este curbata, si rotita si nestructurala, cind coloana este numai curbata. Medicul ortoped defineste scolioza prin localizarea, directia si magnitudinea curburii si, daca e posibil, prin cauzele ei. Gravitatea scoliozei este determinata de marimea curburii si de unghiul de rotatie al trunchiului . Scolioza cea mai frecventa este cea de tip idiopatic (70 la suta din cazuri), adica determinata de cauze necunoscute. Desi scoliozele idiopatice au o cauza genetica, nu s-au identificat pina acum genele responsabile de aparitia si agravarea scoliozei. Scoliozele idiopatice ating in special fetele. In general, pentru scoliozele idiopatice exista predispozitii familiale (intrun caz din trei). O alta forma de scolioza este cea congenitala, determinata de o imperfectiune vertebrala. In sfirsit, cea de-a treia forma de scolioza este cea hipotonica, determinata de paralizia musculara (in caz de poliomielita, infirmitate motorie cerebrala) sau de distrofie musculara. 1.6.1. Posibile soluii pentru rezolvarea problemei Din punct de vedere medical aceasta problema nu poate fi rezolvata. Cu alte cuvinte problema nu va disparea. Poate fi doar un pic atenuata prin crearea de astfel de

centre de zi in scopul crearii sau dezvoltarii unor aptitudini ale copiilor cu dizabilitati. Ceea ce ar duce la un rezultat pozitiv ar fi evaluarea periodica a rezultatelor activitatii programelor de formare a abilitilor i deprinderilor de autoservire i integrare social., cat si a activitatilor cognitive.

1.7. Populaia i grupurile tinta

1.7.1. Includei o list a grupurilor int anticipnd numrul de beneficiari direci i indirecti. Beneficiari direci : copii cu deficiena mintala moderata i fara posibilitate de colarizare, cu varsta de peste 6 ani. copii cu deficienta motorie cu varsta de peste 6 ani copii cu deficienta intelectuale si motorii cu varsta de peste 6 ani

Numarul beneficiarilor directi va fi de 25 pentru ca spatiul si resursele financiare nu ne permit mai mult. Beneficiarii indireci : familii ale copiilor cu deficien mintal comunitatea

Beneficiarii indirecti vor fi fi atat membrii familiilor copiilor cu dizabilitati cat si comunitatea, societatea. Numarul acestora nu poate fi estimat 1.7.2. Menionai criteriile de selecie a grupurilor int Criteriile ce vor sta la baza procesului de selectie a grupurilor int vor fi urmatoarele : - varsta beneficiarilor directi ; - deficientele corespunzatoare programului centrului nostru
8

- gravitatea deficientelor determinate - localitatea de apartenenta[in cazul copiilor din alte localitati nu le putem oferi serviciile centrului nostru din pricina faptului ca nu le putem asigura transportul zilnic 1.7.3. Menionai motivele care au stat la baza alegerii grupurilor int Motivul care sta la baza alegerii grupurilor tinta este faptul ca orice copil reprezinta viitorul de maine. Astfel prin ajutorarea acestor copii asiguram viitorul unei societati mai sanatoase. In al doilea rand motivul care a determinat realizarea acestui proiect a fost individul in sine, incercarea de a-i ridica standardul de viata.Un al treilea motiv a fost ajutarea femiliilor acestor copii cu dizabilitati sa inteleaga ce se intampla cu copiii lor si pregatirea acestora in vederea cunoasterii tehnicilor de abordare a copilului. 1.7.4. Importana proiectului pentru grupurile inta Importanta proiectului pentru grupurile tinta este aceea ca ii ajuta sa isi dezvolte aptitudini si reflexe, dezvoltare a abilitilor i deprinderilor de autoservire i integrare social., activiti cognitive (poezii, poveti, matematic, tiina mediului, religie, calculator etc.), activiti creative (lucru manual, muzic, desen, teatru etc.) si activiti ludice (jocuri, casete audio sau video, excursii, activiti senzoriale). Prin aceasta pregatire a copiilor ei vor avea parte de o viata mai buna din punct de vedere al faptului ca vor fi capabili sa-si infaptuiasca singuri diverse activitati. In acest sens ei vor elibera parintii de unele probleme (cum ar fi spalatul pe maine, mersul la toaleta, actiunea de hranire, etc). Pentru cei cu probleme motorii, de exemplu cei cu diplegie, prin programul de kinetoterapie for avea parte si de programul de forte care ii va ajuta sa se poata deplasa cu ajutorul unui cadru, in cazuri mai grave sa poata efectua miscarea orientata a membrelor, sa adopte pozitia papusii, actiunea de prindere a obientelor si chiar manuirea acestora intr-o forma lenta. 1.8. Descrierea detaliat a activitilor

Activitatea nr. 1: Documentarea in vederea elaborarii proiectului. Managerul de proiect va elabora proiectul in urma motivelor si scopurilor acestuia.Acesta va avea grija sa se documenteze foarte bine in privinta a ceea ce doreste sa intreprinda pentru a nu da curs unui proiect in care sa existe erori.De asemenea acesta se va documenta in vederea procedurilor legale a infiintarii unui astfel de centru si modul de functionare.

Activitatea nr. 2: Elaborarea proiectului. Ideea este de a crea un centru de zi astfel incat copiii cu dizabilitati intelectuale si fizice severe sa beneficieze de un program adaptat in vederea avoluarii acestora spre valorificarea ntregului lor potenial si dezvoltarea lor spre integrare sociala. Activitatea nr. 3: Identificarea partenerilor externi Pentru ca proiectul sa poate fi desfasurat, managerul de proiect trebuie sa stie foarte bine de ce resusrse financiare dispune. Astfel, el va cauta parteneri externi cu care va stabili valoarea contractanta a sporsorizarii proiectului. Activitatea nr. 4: Deplasarea in teren si localizarea grupurilor tinta. In ceea ce priveste aceasta activitate managerul de proiect trebuie sa mearga in teren in scopul identificarii grupului tinta.Astfel el va identifica copiii cu astfel de probleme si va informa parintii sau tutorii legali ai acestora despre existenta acestui proiect. Deasemenea se va merge si la Casa de Asigurari de Sanatate in vederea obtinerii de informatii cu privire la cazurile ce ne intereseaza pe noi. Activitatea nr.5: Alcatuirea de liste cu numele si datele copiilor. Odata ce am identificat cazurile ce ne intereseaza pe noi, vom alcatui o lista cu datele copiilor si a parintilor acestora, respectiv tutorii legali ai acestora. Deasemenea vom informa si noi familiile respective cu date privind activitatea noastra si adresa si numarul de telefon al centrului pentru a ne contacta in momentul in care proiectul a fost pus in practica.

10

Activitatea nr. 6: Informarea tutorilor copiilor cu privire la actele necesare intocmirii dosarului pentru acceptarea lor in cadrul programului centrului. In ceea ce priveste actele necesare pentru intocmirea dosarului fiecarui copil in parte, fiecare tutore este obligat sa mearga la diverse institutii pentru obtinerea acestora. Mai exact, vom informa parintii/tutorii ca trebuie sa mearga la Directia de Asistenta Sociala si la medic pentru a i se intocmi copilului fisa de evaluare medicala. Activitatea nr.7: Elaborarea unui plan de actiune comun. Atat noi cat si parintii/tutorii copiilor vom face o sedinta de inceput in scopul stabilirii conditiile,si programul de lucru al centrului.de asemenea vom stabili modul de transport al copiilor la centru.Transportul va fi asigurat de catre centru in fiecare dimineata iar parintii/tutorii au obligatia sa aduca copiii la locul si ora stabilita pentru ridicare a acestora. Deasemenea un astfel de program va fi stabilit si pentru terminarea orelor copiilor dupa care acestia vor fi transportati tot cu automobilul centrului spre locul unde vor fi parintii si la ora stabilite de acord comun. Activitatea nr. 8: Selectarea si angajarea personalului calificat. Pentru selectia personalului de lucru specializat vom avea sesiuni de promovare a centrului, in care vom da anunturi pentru depunerea CV-urilor celor ce corespund cerintelor. Aceasta perioada va fi de o luna in care CV-urile vor fi depuse la sediul centrului. La sfarsitul acestei luni va fi organizata o sesiune de interviuri in care se va acorda o nota fiecarui inervievat pe baza careia se vor alege in final candidatii cei mai potrivi cerintelor noastre. Activitatea nr. 9: Elaborarea programului de lucru al copiilor. Odata ce copiii au fost adusi la centru, in prima lor zi li se va face o evaluare de catre specialistii desemnati pentru acest lucru. In functie de afectiunea fiecaruia si in functie de gravitatea acesteia, se va elabora un program individualizat pentru fiecare si de catre fiecare specialist in parte. Astfel fiecare copil va avea un program bine stabilit

11

pentru fiecare afectiune a sa, si de asemenea va mai lua parte si la programul de grup, in vederea socializarii si a inlaturarii inhibitiei. Activitatea nr. 10: Derularea programului centrului de zi. Copiii vor fi transportati de la locul de intalnire cu acestia si parintii/tutorii lor la centrul de zi cu automobilul centrului.Apoi fiecare copil beneficiaza de un program personalizat in vederea unei dezvoltri care s valorifice ntregul sau potenial. De asemenea fiecare copil va avea si un program cu activitati colective pentru a ajuta la socializarea acestuia. Copiii vor avea parte si de doua mese in pauzele programului terapeutic din care prima va si un supliment la masa de dimineata acordata de catre parinti acasa, iar a doua fiind masa de pranz. Activitatea nr. 11: Organizarea intalnirilor cu parintii/tutorii. Intalnirile cu parintii/tutorii copiiilor se vor face in prima saptamana de activitatea a centrului, in fiecare zi, pentru a arata acestora modul de abordare al copiilor cand acestia sunt acasa. Apoi aceste intalniri vor fi saptamanale pentru a informa parintii/tutorii in ceea ce priveste evolutia copiilor dar vor lua si ei parte la orele de terapie pentru a mentine echilibrul educatiei, al abordarii copiiilor atat la centru cat si acasa. Activitatea nr. 12: Expozitii semestriale cu lucrarile copiilor. In cadrul activitatilor efectuate la centru copiii vor avea diverse creatii plastice care vor fi prezentate sub forma unor expozitii semestriale. Aceste expozitii vor fi in scopul de a prezenta ce pot face acesti copii cu un pic de ajutor, sub indrumarea unor specialisti. Acesti copii vor demostra si altora ca au o sansa spre mai bine daca apleaza la servicii de specialitate cum este centrul in care activeaza ei. Cu aseasta ocazie se urmareste si o modalitate de promovare a centrului. Activitatea nr. 13: Evaluarea rezultatelor si analizarea acestora. La finalul unui semestru se face evaluarea fiecarui copil in parte pentru a vedea evolutia sau involutia acestuia.Implicit se fac si ajustarile la programul sau de lucru

12

scoaterea unor elemente din programul sau sau implementarea unor elemente noi].Prin acest lucru se urmareste terapia cat mai exacta a fiearui copil in parte pentru rezultate cu eficienta maxima. Activitatea nr. 14: Audit financiar si ethnic. Pentru realizarea Auditului financiar i tehnic se va subcontracta o firm specializat. Aceasta va furniza informaii Autoritii Contractante cu privire la ndeplinirea obiectivelor proiectului, respectarea graficului activitilor i a graficului financiar propus iniial, eventualele abateri i motivele acestora etc.

1.9. Durata si planul de actiune

Durata de derulare a proiectului va fi de 12 luni. Planul de aciune: Activitatea 1. Documentarea in vederea elaborarii proiectului 2. Elaborarea proiectului X 3. Identificarea partenerilor externi. 4. Deplasarea in teren si localizarea grupurilor tinta. 5. Alcatuirea de liste cu numele si datele copiilor. 6. Informarea tutorilor copiilor cu privire la actele necesare intocmirii dosarului pentru acceptarea lor in cadrul programului centrului. X X X X X 1 X 2 3 4 5 Luna 6 7

10

11

12

X X X X

13

7. Elaborarea unui plan de actiune comun. 8. Selectarea si angajarea personalului calificat. 9. Elaborarea programului de lucru al copiilor. 10. Derularea programului centrului de zi. 11. Organizarea intalnirilor cu parintii/tutorii. 12. Expozitii semestriale cu lucrarile copiilor. 13. Evaluarea rezultatelor si analizarea acestora. 14. Audit financiar si tehnic

X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

2. REZULTATELE ANTICIPATE
2.1. Impactul estimat asupra grupurilor int Beneficiarii direci : Copiii vor avea rezultate vizibile din punct de vedere al intelectualului cat si al sociabilitatii.Cei cu probleme fizice vor putea merge cu cadru, iar cei cu probleme grave fizice vor putea efectua miscarea oriantata a membrelor si adoptatea posturii de papusa.Vor putea efectua unele activitati de autoservire si autocontrol. Beneficiarii indireci :

14

Parintii/tutorii acestor copii vor mai fi nevoiti sa isi petreaba timpul hraninc copiii deoarece acestia vor invata sa se hraneasca singuri. Nu vor mai fi nevoiti sa suporte greutatea copilului in momentul in care este cazul transportarii acestuia deoarece prin programul de forta li se vor dezvolta capacitatile motorii. In cazurile fizice mai grave acestia vor fi capabili sa se autoserveasca. Acest proiect va dezvolta abilitati manageriale prin necesitatea controlarii resurselor financiare cat si a activitatilor desfasurate in cadrul centrului. Managerul de proiect isi va dezvolta capacitatea de adaptare la nou, la urgente si la necesitatile centrului. Prin activitatea sa, managerul is va spori cunostintele despre activitatile si obligatiile sale manageriale cat si a celor a personalului specializat angajat al centrului. Deasemenea acesta va fi informat pe parcurs in legatura cu detaliile fiecarei afectiuni, a fieracrui copil. Prin aceasta, implicit, va afla si tehnicile de terapie aplicate fiecarui copil si ce rezultate ar trebui sa aiba acestea. 2.2. Factori de risc in obinerea rezultatelor

In desfasurarea proiectului de fata pot interveni drept piedici in calea atingerii obiectivelor propuse o multitudine de factori, precum : 1. situaia economic precar actual , att la nivelul local, ct i la nivel naional determinat de o inflaie galopant ; 2. perioada de tranzitie in care se afla inca economia romaneasca ; intreruperea finantarii proiectului de catre partea straina , ca urmare a situatiei internationale tensionate (razboi) 3. factori de ordin profesional : - destramarea echipei ce a initiat proiectul(organizare si coordonare), ca urmare a abandonarii voluntare sau involuntare, de catre unul sau mai multi membri ai acesteia ; a neinteresului sau colaborarii necorespunzatoare, in vederea desfasurarii optime a proiectului; - depasirea atributiilor profesionale de catre angajati (implicarea in activitati ce nu le-au fost atribuite initial;

15

incompetenta profesionala a personalului angajat, mascat prin intermediul utilizarii unor procedee ilicite, in vederea angajarii (acte false, o falsa atitudine binevoitoare fata de copiii centrului).

ANALIZA SWOT Procedurile de evaluare vor fi administrate pe ntreg parcursul proiectului. Fiecare etap de implementare a proiectului include una sau mai multe masuri de evaluare a activittilor desfasurate dupa cum urmeaza Vor fi elaborate periodic rapoarte cu privire la desfurarea activitilor n parametrii temporali i financiari prevzui n proiect. - timp 12 luni - numar de instituii contactate - gradul de deschidere/reticen al instituiilor vizate n raport cu obiectivele proiectului.

2.3. Durabilitatea proiectului

Daca se inregistreaza succese, proiectul poate fi continuat intro forma extinsa, cu un surplus financiar si cu parteneri aditionali. 2.4. Parteneri

2.4.1. Precizai criteriile care au stat la baza alocrii rolurilor fiecrui partener Iniiatorii proiectului de fa doresc, pentru desfurarea corespunztoare a activitilor propuse, cooptarea ca parteneri a urmtoarelor Instituii locale: 1. Primria oraului Iai; 2. Universitatea Al. I. Cuza Iai; 3. Casa de Asigurari de Sanatate 4. UNICEF

16

De la inceput se poate observa cu usurinta faptul ca toti partenerii vizati de catre echipa proiectului ocupa pozitii strategice, si deci foarte importante in cadrul comunitatii iesene, fapt care garanteaza reusita si durabilitatea desfasurarii proiectului. Acest preambul va fi continuat cu precizarea pe larg a criteriilor care au stat la baza alegerii fiecarui partener in parte. Toti partenerii au aceeasi importanta in economia desfasurarii pozitive a proiectului prezentat aici. O ierarhizare corecta nu poate fi intocmita, insa pentru ca proiectul sa aiba posibilitatea sa porneasca la drum, credem ca este necesar, in primul rand, cooptarea ca partener. 1. Primaria orasului Iasi. Criteriul cel mai important in ceea ce priveste alegerea Primariei iesene este acela ca, prin alaturarea acestei institutii locale, la echipa largita ce va coordona si supraveghea desfasurarea viitoare a acestui program, se va da o sansa in plus acestui proiect. Prestigiul si sentimentul de siguranta pe care il inspira aceasta institutie se va transmite si asupra beneficiarilor directi ai acestui program. 2. Universitatea Al. I. Cuza Iai Prin parteneriatul cu Universitatea Al I Cuza Iasi vom avea credibilitate fata de beneficiarii direct si indirecti cat si fata de finantatorii externi ai centrului.Parteneriatul cu universitatea consta in acordarea posibilitatii studentilor sa practice voluntariatul in vederea efectuarii practicii de vara sau a proiectelor necesare examenelor de peste ani. 3. Casa de Asigurari de Sanatate Parteneriatul cu aceasta institutie va fi avantajul nostru deoarece aceasta ne va furniza date despre cazurile existente ale copiilor cu dizabilitati. Implicit aceasta institutie va ajuta la realizarea actelor necesare acestora pentru primirea in cadrul centrului. Deasemenea aceasta ne va informa cu privire la noi norme de protectie si ingrijire a copilului si de functionare a centrului. 2.4.2. Precizai modalitile pe care le folosii pentru atragerea partenerilor. Modalitatile de atragere a partenerilor vor fi ct mai diverse. Cea mai important va fi cea reprezentat de publicitatea ce va fi facut fiecrui partener in parte. Astfel

17

pentru fiecare partener n parte vor fi aduse mulumiri publice in cadrul presei locale, o dat pe lun , prin anunurile ce vor fi publicate n fiecare ziar local.. Pe afiele culturale ce vor anuna desfurarea evenimentelor iniiate de ctre centru vor fi amintii i partenerii centrului. Toat aceast campanie de mulumire se va desfura fr ntrerupere pe parcursul unui an calendaristic ,urmrind s demonstreze comunitii locale, c aceste institutii care au acceptat parteneriatul, dau dovada de o adevart atitudine civica. Noi credem c aceast campanie de mulumire va ajuta enorm la (re)construcia imaginii publice a fiecrui partener, iar n cazul n care aceasta nu se va concretiza ntr-un cstig material imediat, se va oglindi cu siguran n atitudinea pe care ieenii o vor adopta n viitor fa de aceste instituii.

2.6. Evaluarea proiectului 2.6.1. Precizai metodele pe care le vei folosi pentru evaluarea impactului asupra grupului tinta 1. Intocmirea de rapoarte lunare privind analiza starii psihice a grupului tinta 2. Monitorizarea grupului tinta din punct de vedete al asistentei sociale in scopul efectuarii analizei starii de socializare a acestuia. 3. Monitorizarea grupului tinta din perspectiva evolutiei sau involutiei activitatilor pediatrice a acestuia. 4. Realizarea raportului semestrial al rezultatelor grupului tinta.

INDICATORI CALITATIVI SI CANTITATIVI: Obiective principale Indicatori Cantitativi Calitativi

18

1. Sa creasc gradul de cunoatere al serviciilor existente educatiei, socializarii si copiilor cu dizabilitati. in

Organizarea unui program de discutie crearea de brosuri,

Deplasarea in teren pentru a purta discutii individuale cu parintii/tutorii copiilor cu dizabilitati.

cazul cu grupul tinta, terapiei etc.

2. Asigurarea surselor de date necesare intocmirii dosarelor copiilor candidati ai centrului

Crearea unei reele la Aceast care vor colabora presupune de Primaria municipiului retele asigurari de Sanatate.

operatie crearea informare a unei si actelor

Iasi cat si Casa de intocmire copil. 3.Asigurarea capacitatii centrului de zi in vederea In acest caz se va evidentia managerul de social.

necesare dosarului fiecarui

Deinerea unui program, aplicaii soft de centralizare a datelor. Personal instruit care s program.

primirii si examinarii dosarelor. colaborarea dintre

proiect si asistentul poat folosi si aplica acest

19

4.Creterea oportunitii de ocupare a unui loc in cadrul centrului de zi de catre copii cu dizabilitati.

Un numr limitat de copii vor dispune de serviciile acordate de centrul de zi.

Printr-o prima evaluare a copiilor de catre specialistii centrului, acestia vor avea parte de programe personalizate de lucru.

5. Stimularea participarii

Obtinerea unor rezultate favorabile de catre copii.

Cresterea

sperantei

in

active a copiilor cu dizabilitati la viata sociala, educationala si culturala prin aplicarea strategiilor profesionale in cadrul programelor lor individualizate sau de grup.

randul copiilor si am parintilor.tutorilor acestora cu privire la evolutia lor in plan social, educational si cultural.

MOTIVAREA ALEGERII METODOLOGIEI: Observarea directa este un procedeu foarte util pentru punerea in evidenta a efectelor produse de implementarea unui proiect. Indicatorii calitativi si cantitativi sunt foarte importanti pentru estimarea impactului produs de proiect. S-a propus aceasta metodologie pentru ca este mai practica si destul de relevanta cu privire la impactul produs de proiect asupra grupului tinta. ANALIZA SWOT S (P +) participarea parintilor in cadrul proiectului, competentele, abilitatile copiilor cu dizabilitati,

20

accentul se pune pe potentialul copilului cu dizabilitati, profesionalismul echipei de specialisti din cadrul proiectului. interesul mass-media fata de problema.

W (P ) rezistenta la schimbare impusa de unii copii, inhibitiile care se manifesta la unii copii aflati intro astfel de situatie, o comunicare mai putin eficienta, mai ales in faza de inceput, intre echipa si beneficiari, reactii de respingere din partea unui parinte.

21