Ministerul Educatiei, Cercetarii ,Tineretului si Sportului

UNICEF
Asociatia RENINCO
Strategia naional privind nv!"ntul persoanelor cu
cerine educaionale speciale n conte#tul educaiei
inclu$ive
Proiect propus pentru consultare si dezbatere in 2010
AR%UMENT
Proiectul de Strategie naional privind nvmntul persoanelor
cu cerine educaionale speciale n contextul educaiei incluzive,
denumit n continuare Strategia naional, are n vedere persoanele
cu cerine educaionale speciale (CES) ca sement !iresc a populaiei
"colare, cu deosebire copiii#
$n %om&nia, nu e'ist statistici o!iciale destinate persoanelor cu
CES, dar se estimeaz c numrul elevilor (copii "i tineri de v&rst
"colar) cu CES este de ( ) * ori mai mare dec&t al celor a!lai n
prezent n sistemul de nvm&nt special sau n instituii "colare
obi"nuite
$n cele mai multe ri europene, identi!icarea "i evaluarea copiilor cu
CES este n mare msur responsabilitatea "colilor (obi"nuite "i+sau
speciale) "i a autoritilor de nvm&nt# $n %om&nia responsabilitate
este dubl "i aparine comisiilor pentru protecia copilului "i
comisiilor interne de evaluare continu, de aceea e'ist di!iculti de
in!ormare "i monitorizare a copiilor cu CES n "coli, a spri,inului
care trebuie acordat acestora#
Strategia naional evideniaz modalitile de asiurare a
dreptului la educaie, la acces si participare "colar a persoanelor
cu CES, pe baze eale cu ceilali elevi "i studeni, n baza
principiilor !undamentale nscrise n Constituia %om&niei, n
leislaia european "i rom&neasc, de e'emplu-
.
/reptul de acces la nvm&nt obliatoriu ratuit pentru toi "i
pentru orice persoan de varst "colar 0 incluziune "i non 0
discriminare "colar1
.
/reptul la o educaie de calitate pentru toi elevii (participare
"colar e!ectiv "i e!icace)1
.
Ealitate de "anse (baze eale de acces si participare "colar)1
.
/reptul la o educaie di!ereniat, pe baza pluralismului
educaional#

&' %RU(U) *INT+ ,I CONCE(TE)E -E .A/+ A)E
STRATE%IEI NA*IONA)E
&'&'%rupul int 0i cerinele educaionale speciale 1CES2
2rupul int pe care l are n vedere prezentul proiect de Strategie
naional cuprinde copii, tineri "i aduli cu cerine educaionale
speciale (CES)#
/in punct de vedere conceptual, Strategia naional utilizeaz
de!iniia CES n nelesul dat de 3ranizaia pentru Cooperare
Economic "i /ezvoltare (3EC/)- Cerinele educative speciale
implic alocarea de resurse suplimentare publice "i+sau private
asiurate pentru a veni n spri,inul educaiei, dac aceste resurse sunt
asiurate atunci c&nd elevii au 4anumite di!iculti de acces la
curriculum)ul obi"nuit4#
Con!orm 3EC/, n s!era cerinelor educaionale speciale pot !i incluse urmtoarele
cateorii de persoane-
Categoria A
Se re!er la cerinele educative ale elevilor cu dizabilitati (5andicap), ca de e'emplu,
cei nevztori sau cu vedere parial (ambliopi), surzi sau cu auz parial (5ipoacuzici),
cu dizabilitate (5andicap) mintal pro!und sau sever, cu dizabiliti multiple# /in
punct de vedere medical, aceste cerinte sunt considerate de reul ca derivate din
tulburri (a!ectiuni) oranice (de structuri sau !unctii)#
Categoria B
Se re!er la cerinele educative ale elevilor care au di!iculti de nvare "i care nu
apar n mod evident sau n primul r&nd direct leate de !actori care pot ,usti!ica
includerea n cateoria 6 sau C#
Categoria C
Se re!er la cerine educative ale elevilor care sunt considerate ca !iind n primul r&nd
rezultatul unor !actori socio)economici, culturali "i+sau linvistici#
3rice copil+elev poate avea CES ntr)o perioad sau alta a "colaritii sale, pe diverse
perioade de timp "i la di!erite nivele si intensitati de solicitare a unui spri,in#
3ranizaia 7aiunilor 8nite pentru Educaie, 9tiin "i Cultur (87ESC3) descrie
CES ca !iind un continuum al problemelor speciale n educaie, de la cele mai rave
(leate de dizabiliti) la di!iculti "i tulburri de nvare "i comportament#
1#2# Educaia (nvm&ntul) cerinelor speciale (ECS)
Proiectul de Strateie naional introduce conceptul de educaie a
cerinelor speciale (ECS) care se re!er la adaptarea "i completarea
educaiei pentru anumii copii, n vederea ealizrii "anselor de
participare "i interare "colar# %aiunea acestei nuanri
terminoloice 0 care nlocuie"te :educaia special; este leat de
!aptul c, ast!el, se pune accentul n mai mare msur pe !aptul c,
dac anumii copii au anumite cerine+nevoi speciale, acestea pot !i
satis!cute "i n medii de nvare obi"nuite, mai incluzive, nu numai
n medii "colare separate, n vreme ce educaia special sau c5iar
CES suereaz o abordare special "i, deci, sereativ#
3' CONCE(TE)E -E .A/+ A)E STRATE%IEI NA*IONA)E
Proiectul de Strategie naional utilizeaz un set de concepte e'istente n leislaia e'istent,
re!eritoare la persoanele care !ac parte din rupul int#
Incluziunea social reprezint setul de msuri "i aciuni multidimensionale din domeniile
proteciei sociale, ocuprii !orei de munc, locuirii, educaiei, sntii, in!ormrii "i comunicrii,
mobilitii, securitii, ,ustiiei "i culturii, destinate combaterii e'cluziunii sociale# (<eea nr#
**=+200> privind protecia "i promovarea drepturilor persoanelor cu 5andicap, republicat)#
Educaia incluziv presupune un proces permanent de mbuntire a instituiei "colare, av&nd ca
scop e'ploatarea resurselor e'istente, mai ales a resurselor umane, pentru a susine participarea la
procesul de nvm&nt a tuturor elevilor din cadrul unei comuniti (?2% nr#12@1+200@ privind
unele msuri de mbuntire a activitii de nvare, instruire, compensare, recuperare "i
protecie special a copiilor+tinerilor cu cerine educative speciale din cadrul sistemului de
nvm&nt###)#
Strategia naional utilizeaz cuv&ntul dizabilitate ca termen eneric pentru a!ectri+de!iciene,
limitri de activitate "i restricii de participare, de!inite con!orm Clasi!icrii Anternaionale a
Buncionrii, /izabilitii "i Sntii, adoptat "i aprobat de 3ranizaia Condial a Sntii in
anul 2001, "i care relev aspectul neativ al interaciunii individ)conte't, n con!ormitate si cu
nelesul din <eea nr# **=+200> privind protecia "i promovarea drepturilor persoanelor cu
5andicap, republicat#
Dermenul de deicien (a!ectare) semni!ic absena, pierderea sau alterarea unei structuri ori a
unei !uncii (anatomice, !izioloice sau psi5oloice), de ctre individ, care i mpiedic
participarea normal la activiti din societate# 6ceasta poate !i enetic sau rezultatul unei
maladii, a unui accident etc#
Dermenul de !andicap este prevzut n Constituia %om&niei (art# @0) "i de!init n ?2 nr#
12@1+200@ ast!el- Edezavanta, social rezultat n urma unei de!iciene sau incapaciti "i care
limiteaz ori mpiedic ndeplinirea de ctre individ a unui rol a"teptat de societateF#
4' (RINCI(II %ENERA)E A)E STRATE%IEI NA*IONA)E

(ro!ovarea 0i respectarea dreptului la educaie al tuturor

persoanelor, 5r discri!inare

Egalitatea de 0anse

Identi5icarea 0i intervenia ti!purie

A6ordarea siste!ic, su6sidiaritatea 0i solidaritatea

Intervenia intersectorial 0i interdisciplinar

(ro!ovarea parteneriatului 0i i!plicarea n educaia

0colar a tuturor actorilor din viaa unei persoane cu CES

Asigurarea sta6ilitii, continuitii 0i co!ple!entaritii

I!plicarea 5a!iliilor n toate aspectele legate de educaia

persoanelor cu CES'

Educaia cerinelor speciale 1ECS2 tre6uie s 5ie

responsa6ilitatea tuturor persoanelor care lucrea$ ntr7o
0coal ca si a co!unitatii'
8' CO-U) -E 9A)ORI
Strategia naional introduce un Cod de valori, ca baza procesului de incluziune "colar si sociala
Codul de valori re!eritor la promovarea educaiei incluzive, nondiscriminative cuprinde
urmtoarele asertiuni, re!eritoare la elevi si scoli in eneral-
6siurarea accesului tuturor oamenilor la !orme de educaie "i instrucie#
Crearea condiiilor necesare pentru participarea plenar si de calitate a tuturor elevilor si
studentilor la procesul de nvm&nt#
Biecare elev este unic "i valoros ca potential educational#
Biecare elev poate nva si proresa in scoala#
Biecare copil "i t&nr, indi!erent de nevoile sale educaionale, are dreptul s mear la
"coala din vecintate pentru a participa alturi de coleii si de eneraie la procesul de
nvm&nt o!erit de societate#
9coala obi"nuit, parte a comunitii pe care o serve"te, trebuie s o!ere copiilor din
mpre,urimi toate condiiile pentru a !i "colarizai#
Curriculum)ul "colar este un instrument !le'ibil "i adaptabil care spri,in "colarizarea
tuturor elevilor#
Curriculum)ul trebuie adaptat rezonabil, n a"a !el nc&t !iecare elev s poat nva, !iind
asiurat strbaterea traseului "colar pentru toi elevii#
$n centrul activitilor "colare este elevul, nu problemele sale "i nici etic5etele medicale,
psi5oloice sau pedaoice determinate de insuccesul "colar#
Biecare pro!esor are nevoie de pretire iniial "i continuu psi5opedaoic n spiritul
"colii incluzive, al psi5opedaoiei diversitatii pentru a rspunde adecvat nevoilor
educaionale ale elevilor de la clasa lor#
9colile oranizeaz "i deruleaz aciuni comune cu !amiliile "i cu alte instituii din
comunitate pentru a asiura resursele necesare acoperirii nevoilor de educaie ale tuturor
elevilor#
Codul de valori re!eritor la persoanele cu CES cuprinde-
Adenti!icarea, evaluarea persoanelor cu CES pentru a se interveni c&t mai de
timpuriu posibil, asupra condiiilor care determin CES#
Pentru copiii cu CES, sistemul educaional promoveaz o evaluare comple' n
cadrul creia evaluarea didactic, adaptat "i e!icient, ncura,ez elevul s se
dezvolte "i s participe la procesul didactic#
Evaluarea elevilor cu CES este o component important a procesului
educaional "i are ca scop dezvoltarea plenar a competenelor "i capacitilor
!iecrui elev#
Pentru elevii care au necesiti speciale determinate de de!icite !uncionale care
mpiedic "colarizarea n instituiile scolare obi"nuite se vor oraniza "coli, clase
sau alte servicii alternative, ec5ivalente "colilor enerale similare, care s
!aciliteze procesul de instrucie "i educaie, n a"a !el nc&t !iecare s aib acces
la acele !orme care i sunt potrivite "i care sunt acceptate de el "i !amilia lui#
6siurarea tuturor alternativelor "i serviciilor de spri,in in sau cat mai aproape de
"coal pentru a cunoa"te, interveni "i evalua e!icient di!icultile de nvare ale
elevilor cu CES#
9colile obi"nuite trebuie s caute "i s !oloseasc toate resursele necesare
"colarizrii copiilor care aparin comunitilor n care "i deruleaz activitatea#
Scolile speciale trebuie sa lucreze in cooperare cu scolile obisnuite, in asiurarea
unei ame cat mai diverse de structuri scolare precum si servicii de spri,in#
:' CONTE;TU) E-UCA*IEI INC)U/I9E ,I A) <N9+*+M=NTU)UI
(ENTRU (ERSOANE CU CES
:'&' Conte#tul internaional
Prezenta Strateie naional a luat n considerare !iloso!ia din acele
documente internaionale care au trasat direciile eseniale de aciune n
domeniul educaiei, precum "i din acele documente europene pe care
%om&nia trebuie s se bazeze ca ar membr a 8E#
Convenia 378 cu privire la drepturile copilului, rati!icat de %om&nia
prin <eea nr# 1= din 1GG0, este cel mai puternic instrument de promovare a
drepturilor copiilor la educaie#
6rticolul 1( al Dratatului de la 6msterdam (1GGH) con!er Comunitii
Europene competena de a aciona pentru a combate discriminarea pe
criterii de se', oriine etnic "i rasial, reliie sau credin, dizabilitate,
v&rst sau orientare se'ual#
%espectarea "i aplicarea coninutului documentelor internaionale privind
educaia persoanelor cu CES au avut in!luene pozitive n elaborarea unei
leislaii rom&ne"ti, n sensul corelrii direciilor de dezvoltare a acestui tip
de educaie cu tradiia "i realitatea rom&neasc n domeniu#
:'3'Conte#tul naional
Educaia incluziv este !undamentat pe o serie de acte normative "i documente din
leislaia naional, precum-
Constituia %om&niei, 6rticolul (2 0 /reptul la nvtur
<eea nvm&ntului nr# =*+1GG@ republicat, cu modi!icrile "i completrile ulterioare
?2 nr# 121H+200> privind constituirea mecanismului naional pentru promovarea
incluziunii sociale n %om&nia, n baza creia s)a constituit c&te o unitate de incluziune
social iar coordonarea acestora se realizeaz prin Comisia naional privind incluziunea
social#
<eea nr# 2H2+200* privind protecia "i promovarea drepturilor copilului !ace re!eriri "i la
nondiscriminare precum "i la asiurarea dreptului la educaie, inclusiv pentru persoanele
cu 5andicap#
?otr&rea de 2uvern nr# 12@1+200@ privind unele msuri de mbuntire a activitii de
nvare, instruire, compensare, recuperare "i protecie special a copiilor+elevilor+tinerilor
cu cerine educative speciale din cadrul sistemului de nvm&nt special "i special interat
relementeaz sistemul de educaie pentru copiii cu cerine educaionale speciale n "colile
speciale "i n "colile de mas# 6cest act normativ introduce structura instituional
denumit Centru de resurse "i asisten educaional, care o!er "anse sporite de uni!icare
"i coordonare a serviciilor educaionale o!erite tuturor copiilor#
<eea nr# **=+200> privind protecia "i promovarea drepturilor persoanelor cu 5andicap,
republicat# are multe elemente de noutate privitoare la educaie "i nvm&nt pentru
persoanele cu 5andicap#
:'4' O5erte educaionale pentru persoanele cu CES
$n %om&nia e'ist urmtoarele o!erte educaionale pentru copiii+tinerii cu CES-
educaie specializat, n concordan cu tipul "i radul de!icienei prin
unitile scolare speciale1
educaie specializat n "colile de mas, unde bene!iciaz de servicii
educaionale de spri,in#
Anterarea "colar a copiilor cu CES se realizeaz prin uniti de nvm&nt special, prin rupe "i
clase speciale interate n "colile publice "i individual n uniti de nvm&nt pre"colare "i "colare
obi"nuite, inclusiv n uniti cu predare n limbile minoritilor naionale#
Copiii cu de!iciene medii, pro!unde, severe "i+sau asociate sunt nscri"i de reul n "colile speciale#
Copiii cu de!iciene de vedere, cu di!iculti de nvare "i tulburri de limba,, cu tulburri socio)
a!ective sau de comportament sunt interai de reul n "colile de mas "i bene!iciaz de servicii
educaionale de spri,in (asistenta psi5opedaoica)#
An "colile speciale, copiii cu dizabiliti bene!iciaz de un curriculum stabilit n !uncie de radul "i
tipul de!icienei ast!el, ei pot urma curriculumul "colii de mas, curriculumul "colii de mas adaptat
sau curriculumul "colii speciale# /urata "colarizrii di!er, de asemenea, n !uncie de acelea"i
criterii# /e e'emplu, pentru copiii cu dizabiliti severe, durata "colarizrii n imnaziu este de 10
ani, n loc de = ani ca la ceilali elevi din %om&nia#
Educaia copiilor cu dizabiliti se realizeaz n "colile speciale n clase speciale, pe rupe de
dezvoltare "i, n unele situaii, copiii bene!iciaz de prorame individualizate de educaie# $n
nvm&ntul special, rupele "i clasele sunt mai puin numeroase dec&t n "colile de mas#
An scolile obi"nuite se dezvolt o serie de servicii de spri,in pentru copiii care prezint diverse
probleme, ast!el-
Pentru copiii cu tulburri de limba, e'ist centrele logopedice intercolare, ncadrate cu pro!esori
speciali"ti care des!"oar terapii speci!ice pentru interventia asupra tulburrilor de limba, "i pentru
dep"irea di!icultilor de nvare#
Pentru copiii cu tulburri de comportament "i di!iculti de adaptare e'ist centrele de asisten
psihopedagogic, cu pro!esori+consilieri psi5opedaoi care o!er servicii at&t copiilor a!lai n
situaie de risc "i criz c&t "i !amiliilor acestora#
Pentru copiii cu dizabiliti interai n "colile de mas "i pentru copiii cu di!iculti de nvare
e'ist serviciile educaionale de sprijin, asigurate prin cadrele didactice de sprijin/itinerante.
:'8' Identi5icarea 0i evaluarea persoanelor cu CES
Adenti!icarea de!icienei "i ncadrarea n radul de 5andicap sunt de competena
Comisiei pentru protecia copilului (CPC), prevzut la art# 10* din <eea nr# 2H2+200*
privind protecia "i promovarea drepturilor copilului# Ea este oranul de specialitate,
!r personalitate ,uridic, al consiliului ,udeean, respectiv al consiliului local al
sectorului municipiului Iucure"ti, cu activitate decizional n materia proteciei "i
promovrii drepturilor copilului# 3ranizarea "i metodoloia de !uncionare a CPC sunt
relementate prin ?2 nr# 1*(H+200* privind oranizarea "i metodoloia de !uncionare a
comisiei pentru protecia copilului
Serviciul de evaluare comple' din cadrul direciilor enerale de asisten social "i
protecia copilului ,udeene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Iucure"ti
realizeaz, n baza ?2 nr# 1*(H+200*, evaluarea copiilor cu dizabiliti "i propune CPC
ncadrarea n rad de 5andicap "i orientarea "colar# Serviciul de evaluare comple'
poate !i sesizat de ctre !amilia copilului+ntreintorul leal, "coal, medicul de !amilie
sau medicul specialist, asistentul social, un alt membru al comunitii#
3 alt instituie care identi!ic "i evalueaz cerinele educationale speciale ale copiilor
este comisia intern de evaluare continu, constituit n unitile de nvm&nt (3CEC
nr#21=+2002)# 6ceast comisie are competena de a recomanda servicii de spri,in pentru
copiii care au anumite cerine educaionale speciale, de a elabora planuri de servicii "i
planuri de intervenie personalizat, n concordan cu nevoile copilului#
$n po!ida e!orturilor pe care le !ac aceste structuri de a lucra n colaborare, se !ac simite
di!icultile de in!ormare "i monitorizare a copiilor cu CES n "coli, a spri,inului care
trebuie acordat acestora ast!el c intervenia n acest domeniu trebuie s !ie c&t mai
urent "i e!icient#
$n cele mai multe ri europene, identi!icarea "i evaluarea copiilor cu CES este n mare msur
responsabilitatea "colilor (enerale "i+sau speciale) sau a autoritilor de nvm&nt-
Jara Structura deci$ional pentru evaluare 0i orientare 0colar a persoanelor cu CES
6nlia "i Dara 2alilor Coordonatorul CES 0 "coala eneral ) "i autoritatea local de educaie
6ustria Consiliul "colar districtual
Ielia Blamand Centrul de orientare psi5o)medico)social1 Comisia consultativ de educaie special
Ielia Brancez Centrul psi5o)medico)social din nvm&ntul obi"nuit
/anemarca 3!iciul de consultan psi5opedaoic
Binlanda Consiliul "colii, bazat pe o e'pertiz psi5o)medico)social
Brana Comisia departamental de educaie special
2ermania %apoarte multidisciplinare ale "colilor
2recia Centre de dianostic1 centre de evaluare "i spri,in consultativ
Aslanda /irectorul "colii, n consultare cu un consiliu de protecie a copilului "i un serviciu de consultan
Arlanda /irectorul "i consiliul de administraie al "colii, cu aviz psi5oloic de la sntate "i 372)uri
Atalia 6utoritatea locala de sntate
<u'embur Comisia medico)psi5o)pedaoic
3landa Consiliul de admitere al "colii speciale (componen pluridisciplinar )
7orveia Centre de servicii medico)educative
Spania Ec5ipe de ndrumare psi5opedaoic
Suedia Prinii "i consultanii 6eniei 7aionale de Educaie Special
:':' Integrarea 0i inclu$iunea persoanelor cu CES
$n sistemul "colar se !ac "i n prezent con!uzii ntre cele doua procese, interare "i incluziune#
Anterarea este procesul de asimilare a elevului n cadrul nvm&ntului obi"nuit (eneral), proces prin care
elevul se adapteaz "colii n timp ce aceasta rm&ne, n cea mai mare parte, nesc5imbat#
Ancluziunea presupune ca "colile "i sistemul educaional, n eneral, s se sc5imbe "i s se adapteze nevoilor
elevului#
7e a!lm ntr)un amplu proces de interare a copiilor cu dizabiliti n "colile de mas# $n paralel cu procesul
de interare se dezvolt serviciile educaionale adresate copiilor, cadrelor didactice, prinilor "i membrilor
comunitii, se realizeaz treptat adaptarea "i di!erenierea curricular, ceea ce presupune o mi"care spre
incluziune "colar#
$n rile membre 8E e'ist di!erite conte'te naionale privind incluziunea educaional# 7umrul copiilor cu
CES din nvm&ntul obliatoriu variaz !oarte mult, de la ar la ar 0 de la 1K n unele ri la peste 10 K
n alte ri# Procentul celor cu CES din "colile speciale variaz de asemenea, ntre 1 "i *K, n di!erite ri
membre ale 8E# Doate rile europene au implementat de,a sau sunt n curs de a aplica politici educaionale
care promoveaz incluziunea# Este evident o tendin de trans!ormare a "colilor speciale n centre de resurse,
n mod deosebit n rile n care e'ist un numr mare de elevi cu CES n "colile speciale# 6ceste centre au n
eneral ca sarcini -
asiurarea !ormrii "i a dezvoltrii pro!esionale pentru cadrele didactice1
dezvoltarea "i diseminarea de materiale1
spri,in pentru pro!esorii "i prinii din "colile enerale1
spri,in individual 0 pe termen scurt sau n mod parial 0 pentru anumii elevi1
spri,in leat de intrarea n lumea muncii
:'>' For!area cadrelor didactice n do!eniul nv!"ntului cerinelor speciale
$n acest domeniu !uncioneaz acela"i sistem de !ormare ca "i n "colile obi"nuite#
E'ist ns un speci!ic al acesteia- accesul ntr)o "coal special este condiionat de
parcurerea unui modul de psi5opedaoie special pentru nvtorii "i pro!esorii de
diverse specialiti "i de absolvirea cu licen a !acultii de Psi5oloie "i Stiinele
educaiei 0 specializrile- psi5opedaoie special, pedaoie, psi5oloie#
Bormarea continu a acestor cadre didactice se realizeaz, preponderent, n domeniul
psi5opedaoiei speciale, n !uncie de postul didactic ocupat#
$n ceea ce prive"te situaia copiilor cu dizabilitati interai n "coala obi"nuit,
menionm c, cu ace"tia lucreaz dou cateorii de cadre didactice- cadre didactice
din nvm&ntul obi"nuit (nvtor sau pro!esor) "i cadre didactice din nvm&ntul
special (pro!esor de spri,in, pro!esor pentru terapii speci!ice de recuperare "i
compensare)#
Carea ma,oritate a cadrelor didactice din "colile de mas nu cunoa"te problematica
minimal a cerinelor educaionale speciale, ast!el c nevoia de !ormare a tuturor
cadrelor didactice, mai ales din nvm&ntul secundar, n problematica CES "i a
educaiei incluzive constituie o prioritate "i necesitate n acela"i timp#
:'?' Statistici
Criteriile de clasi!icare n educaia special sunt-
tipul de5icienei-
) de!iciene mentale1
) de!iciene senzoriale 0 de vz, de auz1
) de!iciene psi5omotorii1
) de!iciene neuromotorii#
gradul de5icienei-
) u"or1
) moderat1
) sever+pro!und1
) multiplu+asociat#
-ina!ica elevilor cu de5iciene n 0colile speciale 0i n 0colile o6i0nuite
Nr' crt Anul 0colar Nr' elevi n 0colile speciale Nr' elevi integrai n scoli o6isnuite
& &@@@73AAA :4'88> &'A?>
3 3AAA73AA& 8B'34? :'>:@
4 3AA&73AA3 4?'@&@ &A'??@
8 3AA373AA4 3@'4:@ &&'8@4
: 3AA473AA8 3?'>48 &3'B84
> 3AA873AA: 3?'@8: &8'&?@
? 3AA:73AA> 3B'B?4 &8'&@4
B 3AA>73AA? 3?'88: 3A'?3B
Nu!rul copiilor din unitile de nv!"nt special pe tipuri de Candicap
7r#
Crt#
Anul 0colar Nr' elevi cu de5iciene
!intale
Nr' Elevi cu
de5iciene de
vedere
Nr' elevi cu
de5iciene de
au$
Nr' elevi cu
de5iciene
neuro7!otorii
1 200()200* 2*#20> 2#=G( 1#>*H 1#01(
2 200*)200@ 22#=12 2#=HG 1#>=@ 1#>=@
( 200@)200> 22#@@0 2#>>= 1#>10 1#(2H
* 200>)200H 21#@H@ 2#=>* 1#>(1 1#*0@
:'B' (arteneriatul cu societatea civil
$n %om&nia educaia persoanelor cu dizabiliti este o problem comple' "i dependent de o
mulime de !actori# 6naliza strii educaiei pentru persoanele cu dizabiliti n acest moment trebuie
s in seama de politicile derulate, de practicile dezvoltate la nivelul instituiilor de educaie, al
proramelor neuvernamentale derulate "i la nivelul !amiliilor dar "i de modelul cultural# Educaia
este dependent "i de sc5imbrile necesare n !elul cum este perceput persoana cu dizabiliti de
membrii societii "i de pro!esioni"tii implicai n derularea unor prorame tip !ormativ care s
asiure dezvoltarea "i interarea social a !iecruia#
Drebuie evideniai urmtorii !actori de analiz-
1# Politicile educaiei# Politicile de educaie n eneral "i cele de educaie "colar n
special#
2# /reptul la educaie, accesul "i participarea# Conte'tul discuiei cuprinde re!orma
educaiei, re!orma scolii, interarea copiilor cu dizabiliti "i !ormele alternative
e'istente, politicile de includere a tuturor copiilor n structuri de educaie,
educaia "i intervenia timpurie, educaia adolescenilor, tinerilor "i adulilor cu
dizabiliti#
(# Pretirea "i percepiile pro!esioni"tilor din domeniul educaiei 1(
*# Amplicarea, participarea "i responsabilizarea la nivelul proramelor de educaie a
!amiliilor care au copii, tineri si persoane cu dizabiliti
@# 6titudinea "i percepiile asupra educaiei copiilor, tinerilor "i persoanelor cu
dizabiliti la nivelul serviciilor publice, instituiilor comunitare "i al comunitii
n eneral#
/in cele evideniate mai sus rezult c instituiile statului depun e!orturi continue, privitoare la
dezvoltarea unei leislaii pertinente "i acoperitoare cerinelor speciale dar "i la identi!icarea "i
multiplicarea practicilor celor mai adecvate n abordarea CES# $n acest conte't, parteneriatul cu
societatea civil capt o importan esenial#
>' O.IECTI9U) %ENERA) A) STRATE%IEI
NA*IONA)E
O6iectivul general al Strategiei naionale este pro!ovarea 0i
consolidarea unui siste! de educaie inclu$iv care s asigure
accesul 0i participarea la educaie a tuturor persoanelor, cu
5ocali$are pe copiiiDtinerii cu cerine educaionale speciale
1CES2'
Strategia naional prevede aciuni pentru un orizont de timp
di!ereniat-

termen scurt ) 2010 ) 2012

termen mediu ) 2012 0 201@

termen lun ) 201@) 2020

?' -IREC*II -E AC*IUNE
/ireciile ma,ore de aciune ale Strategiei naionale sunt-
1# 6siurarea calitii nvm&ntului n perspectiva pretirii pentru o societate "i economie bazate pe
cunoa"tere1
2# 6cces eal "i sporit la educaie pe tot parcursul vieii1
(# /ezvoltarea coeziunii sociale "i cre"terea participrii cetenilor la proramele de dezvoltare economic
"i social a comunitilor sociale#
B' (ARTENERII IM()ICA*IE
Amplementarea acestei Strateii naionale presupune c Cinisterul Educaiei, Cercetarii Dineretului si Sportului
(CECDS) va iniia "i dezvolta parteneriate instituionale cu autoriti centrale care pot contribui la
realizarea obiectivului eneral "i a direciilor de aciune#
6utoritatea 7aional pentru Protecia /repturilor Copilului (67P/C2 este oranul de specialitate al
administraiei publice centrale, cu personalitate ,uridic, a!lat n subordinea Cinisterului Cuncii,
Bamiliei si Protectiei Sociale care rspunde de monitorizarea respectrii principiilor "i drepturilor din
Convenia 3ranizaiei 7aiunilor 8nite cu privire la drepturile copilului, rati!icat prin <eea nr#
1=+1GG0, republicat, precum "i de coordonarea "i controlul activitii de protecie "i promovare a
drepturilor copilului n %om&nia#
6utoritatea 7aional pentru Persoanele cu ?andicap (67P?) este oranul de specialitate al administraiei
publice centrale, cu personalitate ,uridic, a!lat n subordinea Cinisterului Cuncii, Bamiliei "i Protectiei
Sociale care elaboreaz politici "i asiur monitorizarea "i controlul respectrii drepturilor persoanelor
cu 5andicap#
Cinisterul Sntii (CS), poate !i un partener cu deosebire n identi!icarea dizabilitilor "i n procesul de
evaluare comple', multidisciplinar a copiilor cu CES#
Cinisterul 6dministratiei si Anternelor (C6A) poate contribui la capacitarea autoritilor locale n scopul
realizrii direciilor de aciune#
@' SURSE -E FINAN*ARE NECESARE IM()EMENT+RII STRATE%IEI NA*IONA)E
Sursele de !inanare necesare implementarii Strategiei naionale includ-
a) buet de stat1
b) buete locale1
c) donaii "i sponsorizri de la persoane !izice "i ,uridice, n condiiile leii1
d) !onduri e'terne, rambursabile "i nerambursabile#
Plani!icarea buetului necesar realizrii msurilor prevzute n planul de aciune se !ace anual, pentru
anul urmtor "i reprezint o condiionalitate a implementrii strateiei#
&A' MONITORI/AREA ,I E9A)UAREA STRATE%IEI NA*IONA)E
Amplementarea direciilor de aciune stabilite n cadrul Strategiei naionale presupune un proces de
plani!icare multianual bazat pe obiectivul eneral, precum "i pe resursele materiale, !inanciare "i umane
disponibile#
6ctivitatea de monitorizare "i evaluare are n vedere urmtoarele-
a) selectarea unor indicatori de per!orman pentru direciile de aciune1
b) dezvoltarea unor prorame de cercetare asupra unor rupuri cu rad mare de risc1
c) identi!icarea punctelor slabe n procesul de implementare a Strategiei naionale "i a soluiilor de
rezolvare1
d) realizarea unei baze de date unitar "i interat n domeniul CES#
Conitorizarea "i evaluarea implementrii Strategiei naionale "i a planului de aciune vor !i asiurate de
ctre CECDS, n colaborare cu toi responsabilii desemnai#
UNESCO 13AA@2 propune cateva puncte i!portante F reco!andari, ingriGorari si provocari F pentru pro!ovarea educatiei
inclu$ive la nivelul intregului siste! de invata!ant dintr7o anu!ita taraE
&' Anali$a si diagno$a nevoilor tre6uie sa preceada 5or!ularea de politici si planuri 1reco!andare2'
3' Sunt necesare siste!e si !etode de colectare a datelor, care sa docu!ente$e politicile si practicile 1reco!andare2'
4' (oliticile si practicile tre6uie sa evidentie$e 6a$a de drepturi u!ane a inclu$iunii in educatie 1reco!andare2'
8' (oliticile inclu$iunii pot avea o de5initie neclara' Ele pot 5i 5ocali$ate doar pe di$a6ilitate si cerinte 1nevoi2 speciale
1ingriGorare2'
:' Alocarea de 5onduri pentru invata!antul inclu$iv este o provocare'
>' Educatia inclu$iva este pre$entata in principal ca un set de interventii separate, pentru di5erite grupuri de persoane care
invata 1ingriGorare2'
?' Un siste! educational Colistic necesita un circuit in5or!ational continuu intre pro5esionistii de la di5erite nivele, ca si intre
scoli si 5a!ilii 1reco!andare2'
B' Accesul la cladirile si curriculu!7ul scolar 1provocare2'
@' A!eliorarea calitatii in educatie nu se 6ucura de o atentie pe !asura cresterii ratelor de acces in scoli 1ingriGorare2'
&A' Re5or!a curriculara tre6uie sa 5ie !ai proe!inenta si sa i!plice parteneri relevanti in de$voltarea de curriculu! nou si
revi$uit 1reco!andare2'
&&' For!area pro5esorilor este anali$ata adesea in detaliu, dar nu in conte#tul nevoii de pro!ovare a diversitatii 1ingriGorare2'
&3' -e$voltarea capacitatii este relevanta la toate nivelurile siste!ului de invata!ant 1reco!andare2'
&4' Evaluarea si !onitori$area sunt necesare pentru a i!6unatati plani5icarea si i!ple!entarea in educatie 1reco!andare2'
Intre6ari pentru politicile in 5avoarea inclu$iunii in educatie
In anul 3AAB UNESCO a pu6licat pe site7ul sau 1unesco'orgDinclusive education2 !ai !ulte intre6ari cu rol de orientare in
pro!ovarea politicilor de inclu$iuneE
In a5ara ci5relor, ce sti! despre cei e#clusi de la educatieH
Cu! pro!ovea$a educatia inclu$iva invatarea cu succesH
Care sunt principiile inclu$iuniiH
Notiunea de inclu$iune este inca asociata !ai ales cu copiii care au cerinteDnevoi speciale' -e ceH
Cu! tre6uie sa se scCi!6e educatia 1invata!antul2 pentru a se aco!oda tuturor elevilorH
Cu! tre6uie sa se scCi!6e curriculu!7ul pentru a a!eliora invatarea si a incuraGa inclu$iunea tuturor elevilorH
(ro5esorii au un rol 5unda!ental in pro!ovarea invatarii' Cu toate acestea statutul lor si conditiile de lucru e5ective
5ac di5icila in !ulte tari ale lu!ii 5acilitarea inclu$iunii' Ce se poate 5ace pentru a a!eliora aceasta situatieH
Este posi6ila 1re$ona6ila ca si costuri2 calitatea educatieiH
Conduce o educatie de calitate catre societati !ai inclu$iveH
Reco!andarile UNESCO din 3AA@ 1I2 pleaca de la pre!isa ca inclu$iunea si calitatea sunt reciproce 1interdependente2'
(entru a se pro!ova si de$volta siste!e !ai inclu$ive e#ista cateva provocari pentru decidentiE
7 scCi!6area atitudinilor, ca pre!isa a politicilor pu6lice e5icienteJ
7 crearea unui curriculu! inclu$ivJ
7 atentie 1sporita2 pentru pro5esori si !ediul de invatareJ
7 spriGin pentru ciclul politicilor#
(lan !ini!al de actiune 1unele directii de de$voltare si re5or!a pentru invata!antul
cerintelor speciale in conte#tul educatiei inclu$ive2 F in perioada 3A&A 7 3A&:
evaluarea leislatiei, a structurilor si a practicilor scolare si curriculare pentru copii si persoane
cu CES in %omania (pe toate tipurile, nivelurile si !ormele de scolarizare e'istente potrivit
leislatiei actuale) 0 din perspectiva educatiei incluzive1
revizuirea sistemului de evaluare la copii cu dizabilitati si alte cerinte speciale, in scopul
ameliorarii sistemului de identi!icare a cerintelor (necesitatilor) de spri,in si adaptare
rezonabila1 pentru a ne putea raporta la evolutiile din Europa este necesara atat revizuirea
evaluarii sub toate aspectele (initiala 0 de orientare scolara si alocare a resurselor 0 !ormativa si
sumativa (la !inalizarea unui ciclu de studii etc)1
evaluarea si revizuirea sistemului actual de culeere a datelor despre elevii cu CES si alti elevi
care au nevoie de spri,in (in orice scoala)1
evaluarea si revizuirea preatirii initiale si continue a tuturor cadrelor didactice precum si a celor
specializate (cu psi5opedaoie speciala, psi5oloie, pedaoie) 0 in perspectiva accentuarii si
apro!undarii procesului incluziunii scolare, in conte'tul diversitatii crescande a elevilor din
scoli1
introducerea in !ormarea initiala si continua manaeriala din intreul invatamant a unui modul de
educatie incluziva (atat in sens lar, cu accent pe promovarea diversitatii cat si cu re!ererire
!ocalizata la CES)1
preatirea si spri,inirea mai substantiala a scolilor si structurilor scolare enerale care
promoveaza educatia incluziva1
stimularea si dezvoltarea cooperarii institutionalizate dintre scolile speciale si cele
enerale, in !avoarea cresterii calitatii a educatiei, in consonanta cu scopul incluziunii
depline1
diversi!icarea si consolidarea serviciilor educationale de spri,in din scolile enerale
(ca statut si rol al pro!esorilor, ca specializare pentru unele rupuri de CES 0 di!icultati
de invatare, tulburari socio)a!ective si de comportament, ec5ipe mobile etc)1
constituirea unui sistem national de interventie timpurie (cat mai devreme posibil, de
indata ce o situatie de CES a !ost identi!icata)1
stimularea si sustinerea evolutiilor (dezvoltare)restructurare) din scolile speciale pe
doua directii de baza-
) adresarea educationala si compensatorie a unor copii care prezinta cerinte mai
comple'e (cu de!iciente asociate si+sau pro!unde, cu autism, surdocecitate, cu boli rare
etc)1
) dezvoltarea rolului de centru de resursa pentru scolile enerale si comunitate1
constituirea de parteneriate viabile, in !avoarea optimizarii educatiei pentru persoane cu
dizabilitati si alte cerinte educationale speciale, dintre-
autoritatile si aentiile ,udetene si locale1
scoala si !amilie, comunitatea locala#
extinderea preocuparilor scolii si a celorlati !actori educationali si de interventie la
persoane cu dizabilitati, prin-
proiectarea si implementarea unor planuri de tranzitie la aceste persoane, catre viata
sociala si pro!esionala1
e'plorarea de masuri si solutii de interventie educationala si vocationala
compensatorie, pentru persoanele care dobandesc o dizabilitate la varsta adulta#
cercetarea-dezvoltarea institutionalizata, !ocalizata pe e'plorarea de solutii cat mai
incluzive de scolarizare, de spri,in si compensare pe toate directiile necesare, in maniera
e!icienta si e!icace, in bene!iciul persoanelor cu CES si a tuturor celor care invata#