Studiu de caz copil cu CES

I. Identificarea cazului

1. DATE BIOGRAFICE SI SOCIALE SEMNIFICATIVE:

Nume si prenume: P. R.
Locul nasterii:, Arges
Varsta: 13 ani
Sex: feminin
Clasa: eleva in clasa a VII-a

Date semnificative despre componenta familiei: R. este singura la parinti. Mama, P.C., 39 de ani, este
casnica si fara venituri. Tatal, P. M., 41 de ani, a fost vanzator timp de 9 ani, iar acum este muncitor in
constructii, in Spania.

Climatul familial: relatiile interfamiliale sunt armonioase, organizate, bazate pe dragoste si intelegere,
sunt favorabile cresterii si dezvoltarii echilibrate a copilului, exista o atmosfera destinsa si o preocupare
deosebita a parintilor pentru dezvoltarea copilului din toate punctele de vedere, motiv pentru care tatal
munceste in Spania cu acopul de a-i asigura unicului sau copil conditii bune de trai. Parintii sunt interesati in
mod deosebit de instruirea si educarea copilului. Descoperim si persoane influente din afara familiei: bunicii
din partea mamei care locuiesc foarte aproape de familie si fata de care R. este foarte atasata.

Atitudinea familiei fata de copil: parinti protectivi; copilul este atent ingrijit si ocrotit.
Conditii socioeconomice si culturale in familie: conditiile materiale si igienico-sanitare sunt normale;
bugetul familiei este unul mediu, conditiile de locuit fiind foarte bune (casa cu noua camere si curte
exterioara larga
Evenimente importante din biografia subiectului: a aparut o schimbare semnificativa a
comportamentului copilului dupa plecarea tatalui la munca in strainatate. Acesta din urma este plecat in
Spania, unde lucreaza in domeniul constructiilor. Inainte de plecarea sa, R. avea prieteni in randul colegilor
de clasa si a vecinilor din sat. Dupa plecarea tatalui insa situatia s-a schimbat. R. a devenit o fire mai retrasa,
nu se mai implica in activitati extrascolare si isi petrecea timpul liber mai mult cu mama in curtea casei sau
avand grija de animale. De asemenea, R. a avut o prietena care urmarea doar avantajele oferite de relatia lor
si anume: R. o ajuta la teme fiind printre cele mai bune eleve din clasa, o invata sa foloseasca internetul si sa
beneficieze de avantajele acestuia s.a.m.d. R. a descoperit ca nu ii este o adevarata prietena si ca o vorbeste
de rau fata de alti colegi. Plecarea tatalui si dezamagirea suferita in urma ruperii relatiei cu prietena sa a
facut-o pe R. sa se interiorizeze si sa nu mai poata avea incredere decat in mama sa.

2. DATE MEDICALE SEMNIFICATIVE:

Evolutia din timpul sarcinii, nasterea: sarcina a evoluat normal; nasterea a fost la termen si fara
complicatii.
Bolile din timpul copilariei: R. nu este in evidenta cu afectiuni clinice, starea sa de sanatate fiind in
general foarte buna. R. este bine dezvoltata din punct de vedere fizic, greutatea si inaltimea fiind in limitele
normale ale varstei.
Stare actuala de sanatate: R. a suferit in urma cu doua luni un accident de circulatie in urma caruia si-a
fracturat un picior, iar celalalt i-a fost amputat. Subiectul a petrecut mai mult de o luna in spital in vederea
recuperarii. In prezent vine o data pe luna la control, la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii 'Sf. Maria',
Iasi unde a fost internata in urma accidentului. Avand in vedere ca piciorul fracturat nu s-a recuperat
complet, inca nu se poate sprijini pe el, fapt ce o determina sa stea la pat. Am constatat o lipsa acuta a poftei
de mancare a subiectului, instalata in urma accidentului. De asemenea, R. sufera de insomnie. In cazul in
care reuseste sa adoarma, imediat dupa miezul noptii, ora la care a avut loc accidentul, pacienta se trezeste
agitata. R. si-a pierdut entuziasmul si pofta de viata, considerand ca „nimic nu va mai fi la fel” ca inainte de
accident.

DATE PSIHOLOGICE SEMNIFICATIVE:

Temperament: R. are un temperament predominant flegmatic cu unele accente melancolice. Este o fire
calma, controlata, retinuta, lenta, uneori nepasatoare, mai greu adaptabila, rezistenta la solicitari repetitive,
interiorizata.

Coeficient de inteligenta: R. prezinta un nivel mediu de inteligenta.

Procese si fenomene psihice: Subiectul prezinta o perceptie complexa (spirit de observatie), o memorie
buna, avand o capacitate buna de stocare a informatiilor. Poate sa se concentreze si sa fie atenta pentru un
timp mai indelungat. In ceea ce priveste limbajul, subiectul are un vocabular bogat, o exprimare frumoasa si
corecta. Are o motivatie mai mult extrinseca decat intrinseca
Aptitudini: R. are imaginatie pentru activitati literar artistice (ii place foarte mult sa scrie si sa citeasca).
A participat la olimpiada de limba si lieratura romana, la cea de matematica si istorie.
Comportament: R. este un copil in general echilibrat. Este putin rezistenta la frustrari, dar nu se
manifesta impulsiv. Trece relativ usor de la o stare la alta. De asemenea, R. este un copil retras in ultimul
timp, preferand sa-si petreaca timpul mai mult singura. Se constata o lipsa acuta de motivatie in toate
domeniile, datorata accidentului si pierderii piciorului. Se plictiseste destul de repede si in majoritatea
timpului, devenind agitata la sfarsitul sarcinilor.

Comunicare si relationare cu cei din jur: R. este o fire introvertita, putin comunicativa si sociabila;
raspunde la intrebari mai mult monosilabic, atat timp cat subiectul de discutie nu prezinta interes. Prefera sa-
i asculte pe cei din jur decat sa vorbeasca despre ea. La capitolul afectivitate, emotiile subiectului sunt
profunde si indelungate; manifesta sentimente de iubire fata de cei apropiati (parinti, alti membri ai familiei),
insa nu si-a gasit prieteni adevarati pana in prezent. Nu are incredere in colegi, vecini de varsta ei, fiind
dezamagita de ultima sa prietena.
Interesele si aspiratiile subiectului: R. prefera activitatile in cadrul scolii. A participat la campionatul de
cross, unde a obtinut si premii. Este interesata de scoala, dorind sa invete cat mai bine.

DATE PEDAGOGICE SEMNIFICATIVE:

Ruta scolara: R. a dovedit de la inceput interes pentru invatatura si aptitudini deosebite pentru desen si
lectura, obtinand rezultate foarte bune si la celelalte materii inca din primul an de scoala.
Rezultate scolare: R. obtine rezultate scolare foarte bune, participand chiar si la olimpiade (la limba si
literatura romana, unde obtine diploma, la istorie si la matematica).
Discipline preferate: R. participa activ la ore, manifestand interes la majoritatea disciplinelor mai putin
la matematica si muzica.
Activitati extrascolare: activitatile sportive, cum ar fi cross-ul (a ocupat locul 3 la campionatul de
cross).
 II. Particularitatile cazului

1. PARTICULARITATILE DE VARSTA ALE SUBIECTULUI:

Modul de manifestare al subiectului in activitatea cotidiana: R. provine dintr-o familie organizata,

functionala. Datorita conditiilor de lucru al tatalui, R. isi petrece majoritatea timpului in compania mamei.
Datorita pregatirii modeste a acesteia, ea nu se implica activ in demersul educativ al fiicei, dar colaboreaza
cu cadrele didactice ori de cate ori este solicitata de acestia, fiind alaturi de R. si incurajand-o sa participe la
evenimente scolare si extrascolare. In ceea ce priveste conduita in grup si integrarea sociala a elevului, R. nu
participa la viata de grup, este mai mult retrasa, rezervata, izolata, putin comunicativa, participa numai daca
este solicitata; este melancolica, are o fire linistita, introspectiva si calculata; de asemenea, nu are incredere
in colegi, vecini, stabilind mai greu relatii cu ceilalti copii.
Aspecte particulare ale cazului: R. a suferit o interventie chirurgicala in urma unui accident rutier.
Datorita impactului puternic, subiectul a suferit numeroase fracturi, leziuni si i-a fost amputat piciorul drept
din dreptul genunchiului. De asemenea, piciorul stang i-a fost pus in ghips, suferind numeroase fracturi.
Dupa ce i-a fost indepartat ghipsul de la piciorul drept a dezvoltat o ciuperca ce ii manca tesutul, prin urmare
a fost operata din nou si a primit antibiotice adecvate. Subiectul insista sa ia calmante si astazi, la doua luni
dupa accident, acuzand durere grave in membrul amputat. I-a fost administrat placebo pentru a vedea daca
durerea este reala. Pastila, o simpla vitamina C a determinat durerea sa se opreasca. Astfel, am constatat ca
durerea este doar la nivel psihologic, R. inca fiind „in doliu” pentru piciorul ei si neobisnuindu-se cu noua sa
schema corporala, ii care ii lipseste piciorul drept. Datorita faptului ca i-au fost administrate doze mari de
calmante pe o perioada indelungata, a devenit dependenta de acestea. Discursul pacientei ulterior
accidentului indica o viata interioara ancorata in trecut. Se contureaza frica de realitate, nesiguranta in ceea
ce priveste viitorul ei; de asemenea, isi fac prezenta simptomele complexului de inferioritate si o stare
depresiva cauzata de pierderea piciorului si a trei vecine care o insoteau la discoteca in noaptea accidentului
si care au decedat in urma impactului. Mai mult, se remarca tendinte accentuate de interiorizare a trairilor si
sentimentelor, o izolare fata de lume, un refugiu in sine.

III. Identificarea si sublinierea nevoilor cazului prezentat

1. STABILIREA NEVOILOR SPECIFICE ALE SUBIECTULUI IN CAUZA

Nevoia de a-si imbunatati imaginea de sine, de a-si invinge retinerea de orice activitate, de a capata
incredere in fortele proprii si a participa, astfel, activ la activitati realizate in familie si scoala, in limita
posibilitatilor sale.

Nevoi sociale:

Nevoia de integrare in grupuri formale cat si informale, de a fi privita la fel ca si ceilalti copii, de a nu
fi considerata „altfel”;
Nevoia de comunicare si afectiune din partea celor din jur;
Nevoia de a capata incredere in ceilalti;
Nevoia de socializare, de integrare intr-un grup pentru a stabili relatii de prietenie cu
ceilalti copii;
Nevoia implicarii in activitati sociale diverse si noi cu scopul de a-si creste posibilitatea de
interactiune sociala;
 Nevoi educationale:

Nevoia de a-si continua studiile, de a primi sprijin si sustinere din partea sistemului educativ;
Nevoia de a beneficia de cursuri la domiciliu, prin deplasarea profesorilor la subiect acasa, o data sau
de doua ori pe saptamana;
Nevoia intensificarii colaborarii scolii cu familia astfel incat R. sa tina pasul cu ceilalti colegi, sa se
poata adapta in noul mediu educational;

Nevoi economice:

Nevoia de resurse materiale importante pentru a-si putea asigura protezele pe parcursul dezvoltarii
sale fizice;
Este nevoie de un loc de munca stabil, sigur, atat pentru mama cat si pentru tata.

Nevoi medicale:

Nevoia de examinari medicale amanuntite, pe parcursul recuperarii sale fizice;

Nevoia unui personal medical specializat si in orasul sau de provenienta pentru a nu mai parcurge
drumul pana la Iasi pentru fiecare consultatie in parte;
Nevoia de a-si recapata pofta de mancare si de a-si forma un stil de viata sanatos, mai ales din
punctul de vedere al nutritiei.

Nevoi familiale:

Nevoia sprijinului afectiv oferit copilului in familie;

Nevoia de mentinere a unei relatii stranse si a unei comunicari permanente cu tatal prin
intermediul diferitelor surse existente astazi: telefon, e-mail, camera web;
Nevoia de afectiune; copilul are nevoie sa fie iubit, in ciuda deficientei sale fizice.

3. PROGRAME DE INTERVENTIE DEJA APLICATE:

Consiliere pastorala (realizata de preotul parohiei spitalului)

Consiliere suportiva (realizata de psihologul din spital)

4. PROGNOSTICUL MEU ASUPRA CAZULUI:

-favorabil: recuperarea/ reabilitarea treptata a pacientei

Protocolul de evaluare complexa a cazului

Precizez urmatoarele metode, procedee si instrumente folosite in investigarea si evaluarea cazului:

-fisa medicala a subiectului

-fisa psihopedagogica realizata de psihopedagogul responsabil de scoala din spital
 genograma
-fisa psihologica realizata de psihologul din spital
-rezultatele la teste si raspunsurile la chestionarele completate de subiect (matricile progresive Raven,
Scala de evaluare a depresiei Hamilton, Testul asociativ verbal, Test de temperament Woodworth –
Mathews)
-interviuri cu mama, tatal, verisoara, matusa pacientei
-am obtinut informatii si din declaratiile parintelui parohiei spitalului ce o viziteaza pe pacienta de
cateva ori pe saptamana

Program de interventie personalizat/individualizat (PIP)

I. EVALUAREA INITIALA
Numele si prenumele beneficiarului: P. R.
Locul nasterii:, judetul Arges
Domiciliul: judetul Arges
Institutia unde se desfasoara interventia: Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii 'Sf. Maria', Iasi
Perioada: octombrie-decembrie 2009

Realizatorul proiectului: stagiar Matei-Andreea

Parteneri implicati (echipa de lucru): psiholog principal Mihaela Ghircoias, psihopedagog Ursu Oana,
psihiatru Ion Arsene, parintele parohiei spitalului, asistentele si doctorii pacientei.

Conduita de evitare: prefera sa ocoleasca situatiile sociale, sa evite anturajul, sa faca totul singura. Toate
acestea pot conduce la o izolare totala.
Conduita de autoagresivitate: neincrederea in sine, ideea ca nu se va mai casatori niciodata, ca nimeni nu
o va vrea in preajma sa, neincrederea in puterea de a reusi sa depaseasca starea in care se afla (deprimare,
lipsa optimismului, durere fizica, psihica, renuntare, stress, delasare).
Starea depresiva (pacienta manifesta un nivel ridicat de pesimism si lipsa sperantei in ceea ce o
priveste).
Lipsa unui venit sigur in familie (mama este casnica iar tatal lucreaza in Spania).
Durerea fantoma cu care se confrunta pacienta in urma amputarii membrului.
Dificultati de acomodare cu noua schema corporala.

II. STABILIREA OBIECTIVELOR

Obiectivul 1: ameliorarea depresiei

Continuturi: pacienta necesita constientizarea resurselor personale, formarea unei atitudini pozitive in
ceea ce priveste viitorul sau.
Metode si mijloace de realizare: metode ca retrairea, rationalizarea conduc la reducerea gradului de
suferinta fata de evenimentele negative traite initial. Alte metode utilizate: evaluarea situatiei problematice,
convorbirea, scala de depresie, lectura unor povesti-metafore (regasirea intr-unul din personaje, identificarea
cu un erou care a reusit sa depaseasca necazurile si sa fie fericit). Stimularea comportamentul pozitiv al
copilului (pofta de mancare, un suras, optimismul in ceea ce o priveste) prin laude, aprecieri, felicitari,
sentimente de mandrie.

Perioada de interventie: prima luna

 Criterii minimale de apreciere a progreselor: scaderea scorului obtinut la scala de depresie
Metode si instrumente de evaluare: Scala de evaluare a depresiei Hamilton, Testul asociativ verbal.

Obiectivul 2: Autocunoastere, intercunoastere (sa-si cunoasca punctele tari si slabe).

Continuturi: Psihologul ii recomanda R. sa comunice cu colegii sai, sa ii cunoasca mai bine, pentru a le
putea acorda incredere. O incurajeaza sa-si expuna propriile opinii cu curaj, fara teama ca ceilalti o vor
judeca sau o vor evita mai tarziu. II explica cat de important este sa-ti impartasesti lucrurile care-ti fac
placere ca in felul acesta sa descoperi si alte persoane care au aceleasi pasiuni, hobby-uri si astfel sa ajunga
sa formeze un grup de prieteni. Intrucat pacienta petrece foarte mult timp cu mama si nu are grupuri
extrafamiliale, psihologul ii recomanda ca odata intoarsa acasa, sa petreaca mai mult timp in compania
colegilor sau a unor persoane de apropiate ca varsta.
Metode si instrumente de evaluare: observatia sistematica, capacitatea de a numi ce ii place si ce ii
displace, de a sti cum s-ar comporta intr-o situatie ipotetica data (jocuri de rol, problematizarea),
comportamentul direct al pacientei, interactiunea cu psihologul, preotul si restul personalului spitalului.

Obiectivul 3: reintegrarea in sistemul scolar, imbunatatirea relationarii cu ceilalti copii integrandu-se

mai bine in mediul social.

Continuturi: Discutii ale psihoterapeutului cu ceilalti copii internati pentru a-i face sa o inteleaga pe R. si
sa nu o evite; sa comunice cu toti cei din jurul sau. Discutii cu copiii din saloanele alaturate pentru a avea un
comportament apropiat fata de R., sa vorbeasca cu ea, sa o inveseleasca si sa o incurajeze, , fara a-i crea
disconfort afectiv. Printre activitatile specifice se numara discutiile libere cu orice subiect care o intereseaza
pe R., jocuri exercitiu: „Daca as fi”, etc. desfasurate in cadrul intalnirilor cu psihologul, discutii cu R. si cu
familia sa, povestind ceea ce a facut in zilele anterioare, activitati in care psihologul o incurajeaza sa
povesteasca, sa comunice cu cei din jur (asistentele, alti copii internati, preot, doctori).

Perioada de interventie: luna a doua

Criterii minimale de apreciere a progreselor: comportamentul social al pacientei dovedeste mai multa
deschidere si relationare cu ceilalti, interactiunea cu ceilalti copii internati in spital (initierea contactului)
creste.
Metode si instrumente de evaluare: observatia sistematica, interviul, testul asociativ verbal.

Obiectivul 4: sa manifeste incredere in fortele proprii si in cei din jur (familie, asistente, doctori,
psiholog, preot), realizand ca este iubita si ca nu este vina ei pentru accidentul petrecut;

Continuturi: Discutii ale psihologului cu pacienta pentru a o convinge sa se exprime liber, sa se

manifeste firesc si sa fie increzatoare in sine; Convorbiri cu R. pentru a o convinge sa nu-i fie frica sa
vorbeasca si sa comunice ce doreste, sa ceara ajutorul atunci cand are nevoie si sa aiba incredere in
personalul spitalului; Discutii cu familia pentru a le controla stresul, supararea, pentru a-i incuraja sa
manifeste speranta si optimism de fata cu fiica lor; parintii R. trebuie sa manifeste incredere in capacitatile
R. pentru a o putea ajuta si pentru a-i da incredere in sine. De asemenea, parintii trebuie invatati sa acorde
neconditionat afectiune, indiferent de ce face copilul, mai ales in aceasta perioada dificila. Acestia trebuie sa
inteleaga reactiile pacientei (refuzul de a manca, plansul continuu, depresia, lipsa de vitalitate, energie, lipsa
de motivatie in orice si oricand) si si cum fac fata acestora.
 Metode si mijloace de realizare: joc de rol, reflectie, invatare prin cooperare, convorbirea, evaluarea
situatiei problematice, interviul.

Perioada de interventie: prima luna.

Criterii minimale de apreciere a progreselor: R. se deschide fata de personalul spitalului, reuseste sa aiba
incredere in cei ce o trateaza si cere ajutorul in diferite situatii.

Metode si instrumente de evaluare: interviuri cu asistentele, parintele parohiei spitalului, doctorii,

observatia sistematica.

III. PLANIFICAREA INTERVENTIEI

1. Anamneza. Stabilirea obiectivelor (sedinta impreuna cu mama);

2. Realizarea unei genograme.
3. Evaluarea situatiei problematice. Identificarea cauzelor problemelor prezente.
4. aplicarea unor teste si chestionare precum matricile progresive Raven, Scala de evaluare a depresiei
Hamilton, Testul asociativ verbal, Test de temperament Woodworth – Mathews
5. Activitate cu mama pentru constientizarea importantei tatalui pentru pacienta si importanta pe care o
are incurajarea R. de catre parintii sai (sedinta doar cu mama).
6. Discutii cu mama pentru a intari ideea urmarii unui curs de calificare profesionala si a integrarii in
forta de munca cu scopul de a acoperi cheltuielile necesare pentru protezele fiicei sale.
7. Transa hipnotica. Metode de relaxare.
8. Transa hipnotica. Metafora terapeutica.
9. Lectura de povesti-metafore. Schimbarea gandiri negative a copilului. Diminuarea nivelului de
depresie.
10. Evaluarea rezultatelor partiale (sedinta impreuna cu pacienta si mama ei);

11. Discutarea planurilor de viitor, posibilitatilor pacientei (sedinta cu mama). Formarea unei atitudini
pozitive in ceea ce priveste viitorul sau.
12. Transa hipnotica. Ancorarea in resurse.
13. Exercitii de sugestionare cu „bagheta magica”.
14. Transa hipnotica. Povestea-metafora a unei vulpite curajoase care si-a prins piciorul intr-o
capcana.
15. Mecanismul de alinare a durerii fantoma cu ajutorul oglinzii.
16. Discutii libere pe teme initiate de pacienta.
17. Jocul-exercitiu: „Daca as fi”
18. Jocuri de rol.
19. Discutii libere pe teme initiate de pacienta.
20. Finalizarea terapiei (sedinta impreuna cu pacienta si mama ei).

IV. CONTRACTUL CU BENEFICIARUL

Pacienta va fi consiliata psihologic pe termen de minim un an, pana cand psihologul va considera ca
R. s-a reintegrat in mediul social, scolar si nu mai prezinta semne de depresie. In paralel, va urma
tratamentul medical impus si va trebui sa frecventeze cursuri de socializare, pentru a se asigura ca nu va
repeta comportamentul suicidal.

V. REALIZAREA INTERVENTIEI

Avand in vedere situatia in care se afla, R. este mutata inapoi la scoala pe care a urmat-o pana in
prezent deoarece conditia ei fizica nu-i mai permite deplasarea la liceul din oras unde intrase in urma
admiterii la liceu.

Pacienta va urma in primul rand tratametul medical impus si sedintele de consiliere necesare. Se va
incerca sa se amelioreze depresia pacientei aparute in urma constietizarii pierderii piciorului. Pentru a a-i
putea sigura pacientei protezele necesare ar fi bine ca mama pacnetei sa urmeze o serie de cursuri de
integrare profesionala. Astfel, i se va intocmi un dosar ce va fi depus la Agentia Nationala Pentru Ocuparea
Fortei de Munca si va urma un curs de integrare profesionala.
Datorita nivelului intelectual superior si avand in vedere caracteristicile personalitatii sale, se
elaboreaza o metodologie psihoterapeutica cognitiv-comportamentala. Se mobilizeaza atat pentru efortul
cogntiv, de intelegere a propriei conditii si stari de depresie, dezamagire, cat si pentru cel comportamental,
de depasire a blocajului interrelational si de continuare a vietii intr-un mod optimist. Data fiind situatia in
care se afla pacienta, consider ca cea mai buna teorie care poate fi aplicata momentan de catre psihologul
spitalului este interventia in stare de criza. Aceasta teorie este de scurta durata si are ca scop ajutarea
clientului de a depasi momentul crizei, rolul psihologului fiind activ. Acesta se implica mai mult inca de la
inceputul interventei tocmai pentru a reda pacientei siguranta si increderea ca va depasi acest moment.
Primul suport acordat pacientei este cel emotional, deoarece suportul moral acordat in momentul crizei duce
la linistirea pacientei.
Interventia va debuta prin stabilirea unei relatii intre pacienta si psiholog, bazata pe incredere si
respect; apoi este evaluata criza si perceptia pacientei asupra crizei, urmand identificarea problemelor sau
evenimentelor majore si a metodelor obisnuite care au dat gres. Apoi urmeaza analiza sentimentelor si
oferirea de suport prin ascultare activa, dupa care se exploreaza alternativele posibile, urmate de formularea
unui plan de actiune prin care se restaureaza functia cognitiva si se intareste dorinta de a face fata
problemelor, iar in final asigurarea disponibilitatii de a lucra si in alte situatii de criza in viitor. Aceasta
interventie se realizeaza cat mai rapid posibil, interventia fiind limitata de timp intrucat R. urmeaza sa fie
externata. Asadar, R. se va intoarce acasa, iar comunicarea cu psihologu se va putea realiza doar telefonic
sau prin e-mail.
Dupa ce s-au aflat cauzele crizei, urmeaza reabilitarea pacientei. Aceasta trebuie incurajata sa revina la
viata cotidiana si in acelasi timp sa ii dezvolte capacitatile de a face fata unei alte posibile crize. In cazul de
fata R. rebuie educata cu privire la continuarea studiilor si de asemenea ca poate avea o viata normala in
continuare.

Frica de viitor, un viitor incert si frica de abandon sunt sentimente care o marcheaza. Relaxarea are loc
mai ales in prezenta psihologului, datorita utilizarii tehnicilor de relaxare, hipnoza. Pacientul reuseste sa uite
de durere mentinandu-si calmul si uitand pentru cateva momente de durere. Accidentul a avut un efect
frustrant extrem de puternic, incrucat i-a „distrus viitorul”, dupa cum marturiseste R. De asemenea,
complexul de vinovatie al mamei, ce considera ca este responsabila pentru iesirea R. la discoteca in noaptea
in care s-a produs accidentul, o determina pe mama sa fie hiperprotectiva si ocrotitoare cu R. Subiectul se
simte izolat in salonul de spital, dependent de mama si tata, fara posibilitatea de intimitate. Metode ca
retrairea, rationalizarea conduc la reducerea gradului de suferinta fata de evenimentele negative traite initial.
Astfel, subiectul reuseste sa-si exteriorizeze trairile si sa vorbeasca despre accident si despre schimbarile pe
care le-a produs el in viata pacientei.
 Pacienta are dureri in piciorul amputat, mancarimi desi acest membru nu mai este. Durerea fantoma nu
este o durere inchipuita, ci este cat se poate de fizica si reala, si ea este probabil datorata unei functionari
incorecte a creierului. Durerea fantoma este foarte mare, iar medicamentele nu par sa fie foarte eficiente in
cazul pacientei. Pentru a elimina durerea membrului amputat, acest membru este introdus intr-o cutie care
are un perete de oglinda, iar piciorul intreag este adus in fata oglinzii. Datorita imaginii reflectate, pacienta
are iluzia ca piciorul amputat este intreag, iluzie care ii alina putin durerea.

In timp se constata o imbunatatire a imaginii de sine si comunicarii verbale (doreste sa se afirme, este
entuziasta atunci cand primeste vizite din partea familiei si a prietenilor din alte saloane, face cu acestia
joculete de intercunoastere). In urma sedintelor de consiliere si orientare, pacienta este hotarata sa urmeze un
profil filologic, cu scopul de a deveni scriitoare.

VII. EVALUAREA REZULTATELOR

Scopul terapiei a fost de a o determina pe R. sa se simta bine in pielea ei si sa scape de starea de

depresie. Evaluarea realizarii lui s-a constat prin atmosfera destinsa dintre pacienta si psihoterapeut, prin
rezultatele imbunatatite obtinute la scala de depresie, prin deschiderea pacientei catre exercitiile propuse de
psihoterapeut, inclusiv cele de hipnoza. La evaluarea rezultatelor de etapa se constata o imbunatatire a
comunicarii (pacienta initiaza conversatii, asreseaza intrebari etc.). R. a urmat programul psihoterapeutic in
mod regulat, cu multa bunavointa, in ciuda dificultatilor legate de imposibilitatea de a se deplasa din salonul
de spital pana la cabinetul psihologic, astfel incat sa beneficieze de linistea si intimitatea necesara
Pe parcursul psihoterapiei atat pacienta cat si mama sa au fost receptive si dispuse sa colaboreze. In ce
priveste sedintele cu pacienta, aceasta a luat terapia in serios, dorindu-si de fiecare data sa intre in
profunzimea metodelor folosite de psiholog. Cu imaginatie, pacienta a primit deschis sugestiile la propriul
corp. R. si-a imaginat cum durerea dispare incet incet din piciorul lipsa prin indepartarea ei cu o bagheta
magica. Cu acest obiect a lucrat in toate sedintele care aveau acest scop. In scenariul de ancorare in resurse, a
indentificat ca resursa puterea. A descoperit cand a avut aceasta calitate si care sunt ancorele care o sustin.
A declarat ca a simtit cel mai intens puterea cand juca cross in echipa de la scoala generala.

IX. MONITORIZAREA POSTINTERVENTIE

Treptat, starea de depresie accentuata scade, R. devenind o persoana mai deschisa spre comunicare si
impartasirea sentimentelor cu ceilalti. R. este in continuarea in atentia psihoterapeutului, pastrans legatura
telefonic si prin e-mail. Pacienta va continua sa fie consiliata pe o perioada de minim un an, de consilierul
scolar din liceul pe care il urmeaza.

X. INCHEIEREA CAZULUI

R. urmeaza in prezent sedinte de consiliere cu psihologul scolar din liceul pe care il frecventeaza. Starea
ei s-a imbunatatit considerabil.