UNIVERSITATEA „ BABEŞ BOLYAI”, EXTENSIA BISTRIŢA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

SPECIALIZAREA : CONSILIERE ŞCOLARĂ ŞI ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ

INTERVENŢII PERSONALIZATE ÎN
DIFICULTĂŢI DE ÎVĂŢARE

LECTOR UNIVERSITAR DOCTOR :HORAŢIU CATALANO

Masterand:Cimpoieş(Chelaru)Elena
an I
Consiliere şi asistenţă psihopedagogică
 STUDIU DE CAZ

PROFESOR CHELARU ELENA

GPP „PRICHINDEL” SUCEAVA

SUMARUL CAZULUI

*ANTECEDENTE MEDICALE: nu are probleme deosebite;

*DIAGNOSTIC PSIHOLOGIC: are o dezvoltare normală din punct de vedere intelectual, tulburări de
comportament – agresiv;
*RELAŢIILE ÎN COLECTIVUL DE COPII ŞI RELAŢIILE CU CADRELE DIDACTICE:
comportamentul copilului M.R. este caracterizat prin agresivitate, manifestată frecvent atât asupra
colegilor, cât şi asupra cadrelor didactice , comportament negativist.
*LIMBAJUL: nivel superior, utilizează corect limbajul verbal, foloseşte un vocabular bogat şi propoziţii
corecte din punct de vedere gramatical, nu are dificultăţi de pronunţie .
*ATENŢIA:are uşoară hiperactivitate.

I .INFORMAŢII GENERALE DESPRE COPIL

I.1.Date biografice şi date despre familia copilului

COPIL:M.R.
VÂRSTA.7 ani
GRUPA: mare pregătitoare
Părinţii lui M.R. sunt plecaţi în Italia de 10 luni şi este afectat de plecarea lor în străinătate.Deşi M.R. nu
recunoaşte faptul că e afectat de plecarea părinţilor ,suferă că a rămas cu bunica , se simte părăsit .
M.R. povesteşte că înainte când mama lui era acasă îl certa mereu că stă toată ziua afară cu mingea iar
seara la calculator.Acum se bucură pe deoparte că mama este plecată pentru că are mai multă libertate
bunica nu îl controlează , nu îl obligă să facă ce vrea ea ,îl lasă să facă ce vrea el fără să fie controlat
relaţia cu mama lui este rece , vorbeşte la telefon , iar atunci când îi dă sfaturi închide telefonul.Mama îi
trimite bani bunicii pentru haine, diverse lucruri pe care le doreşte să le cumpere.

I.2. Informaţii despre traseul educaţional al copilului

Copilul M.R.frecventează constant grădiniţa ,este apreciat de educatoare ca fiind un copil cu potenţial
bun şi adaptat grupului.Se descurcă bine în cadrul grupei, uneori are uşoară hiperactivitate, când îl resping
copiii dacă este irascibil, dacă îl izolează din cercul de prieteni.În perioada vacanţei aştepta să vină mama
acasă , lucru ce nu s-a întâmplat.La întoarcerea în grupă s-au putut observa următoarele aspecte , printre
care o uşoară scădere a performanţelor la grupă , copilul nu mai era atent la activităţi, ceea ce a fost
relaţionat cu absenţa părinţilor care aparent, monitoriza activitatea de la clasă. Reuşeşte să termine cu bine
grupa mare însă cu o scădere evidentă a rezultatelor la evaluările finale.Educatoarea a încercat să ia
legătura cu tutorele, fără succes însă; bunica în grija căreia a rămas M.R. lucrează şi copilul se pare că nu
o anunţă să vină la grădiniţă, copilul mergând singur acasă.
 Perioada vacanţei a fost una nefastă pentru M.R. care nu mai este îndrumat şi observat de către
părinţi.Scăpat de sub atenţia bunicii în grija căreia a rămas, M.R. aderă la un grup de copii mai mari ca
dânsul din cartierul unde locuieşte care devine pentru el “a doua familie”. În cadrul acestui grup el este
iniţiat în comportamente de risc:jocuri de noroc, să fure din casă sau de la alţii din buzunare.

I.3. Descrierea comportamentului copilului în contexte formale,neformale şi informale

În urma discuţiilor cu M.R. am aflat că el nu are nevoi materiale sau financiare, acestea fiindu-i acoperite
de banii pe care îi trimite părinţii, de asemenea, de ceea ce bunica în grija căreia se află îi oferă; am tot ce-
mi trebuie-afirmă M.R.
M.R. neagă faptul că i-ar lipsi părinţii, nu se simte trist şi nu duce dorul părinţilor “mă simt bine aşa”,
“se poate mai rău”.Consideră că noua lui familie sunt prietenii de pe strada care locuieşte,”mă simt bine
în mijlocul lor, mă înţeleg cu ei ,nu duc lipsa părinţilor”, afirmă copilul.Nu doreşte să se întoarcă
părinţii acasă, are numeroase probleme cu colegii din grupă , este agresiv, loveşte copiii care îl ignoră,se
plictiseşte la activităţi, nu este atent, doreşte să plece cât mai repede acasă să se întâlnească cu prietenii
lui.Discutând cu consilierul şcolii din apropiere am reuşit să –l însoţesc pe copil să stea de vorbă cu acesta.
În discuţiile purtate cu acesta şi-a mărturisit supărarea sa pe plecarea părinţilor în străinătate şi pe
imposibilitatea de a discuta cu ei.Vrea să devină mai bun dar nu poate face acest lucru, iar dacă ar avea
rezultate bune la grădiniţă tot ar fi în zadar pentru că nu are cui să-i împărtăşească rezultatele lui.
În discuţiile sale cu consilierul despre părinţi se vede o uşoară tristeţe ,de aceea nu vrea să o anunţe pe
bunica să vină la grădiniţă ,să nu poată să-i transmită părinţilor eşecurile sale.

I.4. Aspecte pozitive în învăţare şi în comportamentul copilului

Deşi are multe probleme de comportament M.R. este un băiat inteligent, care ar avea resurse
intelectuale să înveţe sau să aibă un comportament dezirabil social.Problema lui, ca o consecinţă a lipsei
de afectivitate din partea părinţilor, este “aderarea” la un grup nepotrivit de prieteni de la care învaţă
comportamente deviante.
*Percepţia educatoarei : educatoarea acuză comportamentul său, îl critică des şi îi dă sfaturi autoritare,
dar care nu sunt luate niciodată în calcul de către M.R.La grădiniţă nu este atent, nu rezolvă fişele de lucru
la activităţile de zi cu zi, se comportă urât cu copiii, vorbeşte urât şi povesteşte de prietenii lui din cartier.
*Percepţia consilierului:M.R. neagă suferinţa lui şi pe fondul scăderii controlului din partea familiei
manifestă comportamente care îl diferenţiază de ceilalţi colegi, reacţionează aşa să iasă în
evidenţă.Problema lui majoră este comportamentul agresiv, verbal cu cei din jur.

I.5.Disponibilitatea de a comunica şi de a coopera, atitudinea în comunicare

M.R.este puţin comunicativ şi cooperant în comunicarea cu copiii din grupă, iar atunci când comunică
cu ei este foarte agresiv.Atunci când vrea să iasă în evidenţă bravează printr-o atitudine obraznică sau
opozantă.La activităţile nonformale şi informale este dispus spre comunicare ,iar când participă la
activităţile de consiliere simte o nevoie mare de comunicare pe fondul încrederii şi atitudinii de acceptare
necondiţionată.
Îşi recunoaşte şi comunică cu dificultate trăirile şi sentimentele, nevoia lui de părinţiPrimeşte
sfaturi,ajutor de la cei din jur ,iar atunci când vine la cabinet este foarte deschis şi comunică cu multă
uşurinţă.
I.6.Informaţii despre nivelul său cognitiv şi despre nevoile sale educaţionale
La activităţi participă inconsecvent ,are o atitudine de visare , ceea ce îngreunează achiziţionarea noilor
cunoştinţe.În relaţiile cu colegii şi cei adulţi este agresivă ,această atitudine este de la plecarea părinţilor în
străinătate.Comportamentul la grădiniţă al lui M.R. este dezorganizat ,dominat de lipsa de motivaţie
pentru învăţare, fiind caracterizat prin:
-lipsă de motivaţie;
-probleme comportamentale la grădiniţă,agresivitate verbală şi fizică cu colegii;
-nerezolavrea sarcinilor de lucru la activităţi;
-dificultăţi de atenţie la clasă,fără a avea interes pentru activităţi.

I.7.Informaţii despre persoanele în grija cărora a rămas copilul

M.R. locuieşte în prezent cu bunica lui cu care se înţelege destul de bine.Ziua nu se întâlneşte cu
bunica, bunica are program de lucru de 12 ore.Relaţia se rezumă doar la oferirea hranei şi îngrijire
fizică.Bunica nu cunoaşte comportamentul lui ,ea rezumându-se la cele necesare copilului,fără a avea
ştiinţă de comportamentul lui la grădiniţă.
I.8. Precizarea partenerilor implicaţi şi a modalităţilor de asigurare a cooperării între aceştia

* Bunica –pentru că se află în îngrijirea ei, este necesar să îşi dedice mai mult timp pentru educarea lui;
* Educatoarea –are un rol important în motivarea copilului pentru a-şi însuşi cunoştinţele pe care i le
transmite , fiindu-i necesare succesului şcolar, în încurajarea participării lui la activităţi educative ,
extraşcolare, în oferirea de suport afectiv şi implicarea lui în implicarea lui în diferite acţiuni;
* Consilierul şcolar-să i se ofere sugestii în corectarea comportamentului prin discuţii libere cu copilul;
* Grupa de copii să fie ca un suport în consolidarea sentimentului de apartenenţă şi de afiliere , să îl
sprijine în dobândirea de noi prieteni şi în ameliorarea imaginii de sine.

II .INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROGRAMUL DE INTERVENŢIE

II.1.Echipa programului
De la început s-a conturat nevoia de a alcătui o echipă de intervenţie care să acţioneze coerent şi
convergent în spiritul programului de intervenţie cu obiective precise.
Echipa este alcătuită din:
- Educatoarea de la grupă;
- Consilierul şcolar;
- Bunica copilului;
- Alte cadre didactice –resursă-voluntari;
- Copii - resursă - voluntari
II.2.Data elaborării programului şi perioada de desfăşurare
Programul a fost elaborat şi aplicat în perioada septembrie-iunie 2009-2010.

III. FAZA PREACTIVĂ

III.1.Finalităţi generale
Redobândirea încrederii în forţele proprii şi îmbunătăţirea imaginii de sine, renunţarea la vicii şi la
grupul de apartenenţă, abandonarea comportamentului agresiv şi învăţarea asertivităţii , exprimarea
sentimentelor şi primirea afecţiunii, înţelegere din partea celorlalţi.
III.2.Obiective operaţionale
 Creşterea motivaţiei pentru activităţi;
 Dezvoltarea abilităţilor asertive şi a rezistenţei la presiunea grupului;
 Întărirea legăturii dintre familie şi grădiniţă;
 Conştientizarea necesităţii de a spune adevărul despre situaţia în care se află.
 III.3.Evaluare iniţială
Testele au fost date de către educatoare şi de către consilierul şcolar. La testul standard copilul a
obţinut un scor corespunzător unui IQ=95.
La CBCL copilul M.R. a obţinut rezultate prezentate în tabelul :

Rezultatele copilului M.R. la proba CBCL:

SUBSCALA Punctaj maxim Punctaj obţinut
Retragere 18 15
Acuze 20 12
Probleme sociale 16 13
Probleme de gândire 14 9
Probleme atenţionale 22 19
Agresivitate 40 32

III.4.Dificultăţile de învăţare specifice

 Dificultăţi de concentrare / atenţionale;
 Dificultăţi emoţionale (depresie,anxietate);
 Dificultăţi de relaţionare:ostilitate,pasivitate, agresivitate;

Diagnosticul psihoeducaţional
 Se reduce frecvenţa de apariţie a comportamentului neadecvat ca urmare a întăririlor pozitive
administrate comportamentelor adecvate, creşte frecvenţa acestor comportamente, comportamentul
ţintă manifestându-se tot mai rar;
 Se anunţă la răspuns prin ridicarea mâinii;
 Conştientizează că întrebarea nu este numai pentru el.

IV.FAZA INTERACTIVĂ

IV.1.Modalităţi de realizare a intervenţiei

a) Activităţi formale
„Gândeşte-te cum eşti şi desenează cum vrei să fii” – o şedinţă
Activităţi propuse - oferă copilului ocazia de a reflecta;
- încurajează autocunoaşterea copilului.
Metode folosite : - reflecţia;
- dezbaterea în perechi;
- realizarea de desene.
„Vrei să fii prietenul meu ?” - o şedinţă.
Activităţi propuse - integrarea în jocuri de echipă cu ceilalţi copii;
- realizarea de lucrări colective;
- rezolvarea unor jocuri puzzle în cooperare cu ceilalţi copii;
- „Cum te-ai simţit participând la aceste activităţi?” (discuţii cu
consilierul).
Metode folosite : - învăţarea prin cooperare;
- jocul de rol;
- autoevaluarea;
 - imaginea mentală;
- activităţi ludice de relaxare;
- comentarea unor texte şi imagini.
„Ce mi-a plăcut astăzi la grădiniţă sau acasă?” – o şedinţă
Activităţi propuse - discuţie cu consilierul pe temele „Mi-a plăcut …..”
„Nu mi-a plăcut …”;
Metode folosite : - reflecţia;
- vizualizarea creativă;
- metode de comunicare şi facilitare a interacţiunii (îmi place
asta pentru că …..);
- autoevaluarea ( Cum te-ai simţit după ce ai făcut aceste
activităţi?);
- vizionarea de filme şi comentarea lor;
- imaginea mentală.
b)Activităţi nonformale
„Dacă aş fi educatoarea grupei aş …. ” - o şedinţă.
- discuţie cu consilierul pentru a fi capabilă de a lua decizii, de a avea iniţiative.
Activităţi propuse - rol de lider în jocuri cu rol;
- sarcină de care să răspundă numai ea zilnic (să facă ordine în
bibliotecă, să completeze „Calendarul naturii”);
Metode folosite : - jocul de rol;
- reflecţia
- autoevaluarea;
- comentarea de imagini;
„Ce am învăţat participând la aceste activităţi?”
„Cum mă simt acum !” – o şedinţă
„Ce voi face de acum !” – o şedinţă
Activităţi propuse - de autoevaluare;
- discuţii cu consilierul;
- realizarea de desene de afişe;
- discuţie cu părinţii şi cu Rareş împreună;
- plan de acţiune stabilit de Rareş
Metode folosite : - dezbaterea în grup;
- autoevaluarea;
- realizarea de desen;
- problematizarea;
- punerea în situaţie;
- completarea de scale şi fişe de evaluare.
- călătoria.

1.Emoţii / autocunoaştere
- Vinovăţie sau nevinovăţie
- Cunoaştere şi stimă de sine
- Dorul de părinţi

2.Managementul informaţiilor şi învăţării

- Cum memorează sau îşi însuşeşte cunoştinţele
- Ce activităţi preferă...........
3.Comportament de risc
- Comportament agresiv fizic sau verbal
 4. Dezvoltarea abilităţilor sociale
- Modul cum se integrează în colectiv
- Modul cum relaţionează cu cei din jur

b) Activităţi informale:
- Ce dificultăţi întâmpină la grădiniţă?
- În ce mod participă la activităţi(activ, pasiv )?

IV. 2.Intervenţia la nivelul grupei

În cadrul activităţilor de la grupă s-a avut în vedere asigurarea următoarelor elemente:
 proiectarea şi realizarea unei instruiri active şi interactive, în care învăţarea prin cooperare este
ridicată la rang de strategie didactică;
 o mai bună organizare şi structurare a activităţilor la nivelul grupei – respectarea curbei de efort
(zilnic sau săptămânal);
 organizarea spaţiului educaţional , astfel încât să fie atras de ceea ce se va transmite;
 fiind grupă „Step by step” copilul este în permanenţă în centrul atenţiei şi activat tot timpul;
 încurajarea în permanenţă în caz de eşec;
 asumarea unor sarcini simple pentru a garanta reuşita în activitate;
 organizarea activităţii pe centre de interes, utilizarea PC în unele activităţi;
 posibilitatea copilului de a se retrage în anumite locuri din clasă pentru a desfăşura activităţi
preferate, cât şi pregătirea şi consilierea grupei în vederea acceptării acestor comportamente;
 itemii de evaluare de pe fişele utilizate la activitate au cerinţe accesibile copilului ,pentru a asigura
reuşita şi finalizarea sarcinii, dar şi accelerarea experienţelor şi comportamentelor pozitive asociate
reuşitei;
 sarcinile simple şi cele complexe sunt alternate pentru a încuraja copilul să abordeze sarcina
următoare şi pentru a evita rămânerea în urmă;

IV.3.Intervenţia la nivel familial

S-a urmărit ca persoana în grija căreia a rămas copilul să conştientizeze situaţia în care se află
copilul. De asemenea, s-au convenit câteva aspecte foarte importante:
* copilul să nu îşi dea seama că bunica a aflat de modul cum se comportă la grădiniţă, cum
relaţionează cu cei din jur;
* bunica va face modificări progresive în atitudinea şi relaţia cu copilul în aşa fel încât acesta să nu
reacţioneze exagerat;
* copilul să fie sprijinit să conştientizeze nevoia de a spune adevărul în tot ceea ce face.
Am încercat împreună cu bunica să stabilim câteva aspecte legate de modalitatea de management
al comportamentului copilului acasă.
Astfel, am propus:
- aplicarea şi realizarea recomandărilor, sarcinilor simple primite pentru acasă – secvenţializate
pentru susţinerea atenţională a activităţii;
- întărirea şi încurajarea copilului, oferirea de mediere şi suport în realizarea sarcinilor mai grele, să
evidenţieze şi cele mai mici reuşite şi progrese ale copilului;
- să nu ceară prea mult copilului , să colaboreze cu cadrele didactice de la grădiniţă în ceea ce
priveşte dozarea cerinţelor;
- utilizarea unor modalităţi de control al comportamentului, recurgând la recompensă şi pedeapsă ca
mijloace operante şi efectuând întăriri primare sau secundare:
* obiectuale-hrană preferată, jucării, mici cadouri...;
* cu obiecte semnificative pentru copil care valorifică registrul simbolic(copacul cu
recompense, medalii din ciocolată , steluţe ,...);
- activităţi preferate – în funcţie de interesele copilului - joaca afară în aer liber, jocul pe calculator,
mersul la antrenament, la meci;
- sociale – lauda, încurajarea, surprize diferite, aprecieri ,mângâieri;
- aplicarea imediată a acestor întăriri , după realizarea comportamentului ţintă – daca se lasă timp
mai mult de la realizarea unui comportament bun s-ar putea să conducă la neînţelegerea motivului
pentru care a primit recompensa ( cu cât acordăm recompensa la timp cu atât comportamentul
poate fi remediat mai repede);
- bunica să precizeze pentru ce primeşte recompense ;
- să aplice în mod consecvent strategia întăririi comportamentale mai ales în formarea unor
comportamente noi – dezirabile;
- să retragă progresiv recompensele dacă este deja dobândit comportamentul .În consolidarea
comportamentului format este utilă amânarea întăririi – care are ca şi consecinţă persistenţa în
comportament. În formarea unui comportament se va merge pe întărirea continuă , consecventă ,
iar consolidarea şi automatizarea comportamentului respectiv reclamă întărirea intermitentă;
- să evite pedepsele corporale care afectează persoana şi care s-ar putea să nu aibă impactul dorit
asupra comportamentelor indezirabile.

IV . 4.Evoluţia cazului

La început au dominat activităţile de consiliere, cu obiectivul principal de creştere a gradului de

încredere în consilier şi de favorizare a comunicării.
Chiar dacă M.R. doreşte să transmită o duritate specifică copiilor din cartier, activităţile de
consiliere relevă disponibilitatea spre comunicare a copilului , numeroasele disonanţe cognitive , care
evidenţiază faptul că nu este chiar atât de nepăsător de situaţia în care se află.
Conştientizează, chiar dacă la început a evitat să discute despre aceasta, faptul că evoluţia
activităţii din grădiniţă nu este tocmai bună şi că în momentul în care vor afla părinţii nu îi va fi deloc
uşor. Recunoaşte că se gândeşte cu groază la acel moment şi ar dori să se întoarcă părinţii cât mai
târziu.
Toate acestea reprezintă o bună premisă de plecare în intervenţie, faptul că recunoaşte greşeala, cu
toate că pare a fi resemnat că nu se poate schimba nimic, de vreme ce viaţa lui nu poate fi mai plăcută
decât alături de prietenii lui grădiniţa este trecută pe planul doi.

SITUAŢIA PENTRU CELE 6 DIMENSIUNI INVESTIGATE

100
80 pozitiv
60
negativ
40
20
0
ot e
al e

pr tie
ed rvi a

e
re

m zar
du at

ar
pe isl
za

a
vi ilit

ed
su o c

iv
i
b
.s

in ca
er

u
t

di
in

100
90
80
70 pozitiv
60
50 negativ
40
30
20
10
0
ot e
du ate

pr ie
pe sla

e
a re

ar

ar
at
a

iz
t
su o ci

ed
ed rviz

di b ili

iv
al
.s

m
uc
er

vi
t
in

in
Legendă:*pretest
*posttest

V.FAZA POSTACTIVĂ
În această etapă au fost readministrate probele care au fost administrate în faza iniţială cu scopul de
a decela anumite modificări la nivelul aspectelor investigate, care este rezultatul aplicării programului
de intervenţie.
În diagrama prezentată comparativ rezultatele aplicării grilei de monitorizare pentru cele 6
domenii. Constatăm o creştere a indicilor măsuraţi cu această probă:
 o scădere semnificativă a indicilor de supervizare;
 o creştere a motivaţiei pentru activităţile de învăţare din grădiniţă;
 o creştere a abilităţilor de relaţionare socială ;
 cele două aspecte ce ţin de potenţialul de învăţare şi educabilitate au rămas constante ;
Aceste date relevă eficienţa programului de intervenţie propus pentru copil cu părinţii plecaţi la
muncă în străinătate.
Se constată faptul că în etapa preactivă (evaluarea iniţială), rezultatele copilului sunt la limita de
jos(eşecul şcolar, iar în etapa postactivă putem decela o creştere notabilă a performanţelor copilului
MR., creştere asociată cu implicarea în activităţi , în relaţionarea cu cei din jur.

CONCLUZII:
Am abordat în cadrul acestui studiu psihopedagogic o viziune holistică din perspectiva cercetării
calitative , îmbinând metoda studiului de caz cu metoda experimentului cu un singur subiect.
Punctul forte al acestei abordări este reprezentat de interviurile multiple nestructurate realizate cu
bunica copilului şi monitorizarea permanentă realizată de către noi în contextul grupei, dar şi în
afara ei. Metoda abordată permite înţelegerea mai aprofundată a temei investigate, dar
generalizarea rezultatelor trebuie făcută cu mare prudenţă .
Concluzionând , pot spune că programul de intervenţie proiectat pe o structură inovatoare ,
aplicată în cadrul planul PIE-DÎ a avut rezultatele scontate:
 creşterea calităţii şi nivelului interacţiunile sociale în context formal , ca urmare a concentrării
implicării diferitelor resurse umane participante la program;
 creşterea progresivă a perforrmanţelor şcolare;
 reducerea reacţiilor emoţionale asociate cu plecarea părinţilor;
 intensificarea implicării copilului în activităţile din grădiniţă;
 creşterea satisfacţiilor legate de activităţile desfăşurate.

BIBLIOGRAFIE:
Horaţiu Catalano, 2009,Dificultăţi de învăţare transversale,ed.Paralela 45;
Magdalena, Dumitrana- 1998Didactica preşcolară, Editura V&iI Integral, Bucureşti;
 Liliana, Ezechil – 2004,Laborator preşcolar, Editura V& I Integral, Bucureşti,
Anne, Bacus –2003, Copilul de la 3 la 6 ani, Editura Teora, Bucureşti;
Cornelia, Marinescu –1973, Particularităţi ale activităţii instructiv-educative,
în condiţiile şcolarizării copiilor la şase ani, E.D.P., Bucureşti;
Silvia, Dima – 1997,Copilăria – fundament al personalităţii, E.D.P., Bucureşti;
Julieta, Alexandru –1992, Cunoaşterea copilului preşcolar, Colecţia Catedra,Bucureşti;
Adriana, Bălan – 2002,Consilierea educaţională, Editura Aramis, Bucureşti;
Manfred Dőpfner, Stephnie Schůrmann – 2000,Copilul hiperaciv şi încăpăţânat,Editura ASCR;
Mariana, Arnăutu –2007,Tulburarea de atenţie şi hiperactivitatea la copii, Rev. Ped. Nr.1;