Sunteți pe pagina 1din 9

Managementul clasei

de elevi

Coman Brîndușa Arina


2019
PORTOFOLIU EVALUARE

1. Plan de intervenţie privind gestionarea unei situaţii de criză.


NUMELE ELEVULUI: A.P.
DATA NAŞTERII: 12.01 .2011
GRUPA: mare
DOMICILIUL: Deva
INFORMAŢII DESPRE MEDIUL SOCIAL: Locuieşte împreună cu familia lui, având în
componenţa sa mama, tata și inca o sora. Mama îi acordă o atenţie deosebită fiind tot timpul
în preajma lui ,nelăsându-l nesupravegheat. Este un copil ingrijit şi iubit de părinţi.
DIAGNOSTIC PSIHOLOGIC:
Deficit psihomotric sever (dizabilitate auditiva + tetrapareza spastica)
ECHIPA DE INTERVENŢIE:
Profesor pedagog ---
Numele cadrului didactic:
Data elaborării P.I.P.: 1 noimebrie 2019 – 19 iunie 2020

MOTIVE DE REFERINŢĂ:
- dreptul fiecărui copil, în contextul reformei, la procesul instructiv-educativ prin respectarea
structurilor şi particularităţilor bio-psiho-pedagogice;
- se ţine seama de principiile de maximă generalitate cuprinse în Rezoluţia O.N.U. nr. 48/96
din 1993:
- principiul drepturilor egale (accesul la educaţie şi la alte servicii comunitare);
-principiul egalizării şanselor în domeniul educaţiei;
-principiul asigurării serviciilor de sprijin(resurse umane, instituţionale, materiale, financiare,
servicii guvernamentale);
-principiul intervenţiei timpurii;
-principiul cooperării şi parteneriatului (colaborare permanentă între cei implicaţi).

DOMENIUL DE INTERVENŢIE : educaţional


INFORMATII EDUCAŢIONALE
COMPORTAMENT COGNITIV:
- elevul are minime reprezentări despre mediul înconjurător corespunzătoare vârstei şi nu are
capacitatea de a observa sistematic;
- volumul limbajului este foarte sărac, se exprimă foarte greoi, are tulburări de pronunţie;
- gândirea se manifestă doar în cazuri concrete, intuitive;
- atenţia este slab dezvoltată.
COMPORTAMENT PSIHOMOTRIC
- deficienţă fizică datorată bolii (tetrapareză spastică gravă);
- nu cunoaşte schema corporală;
- întâmpină dificultăţi în orientarea spaţială;
- are deprinderi de igienă personală slab dezvoltate
RELAŢII SOCIALE:
- este sociabil doar cu unele persoane
- este un copil ataşat si de mama,si de tata
- are uneori crize de nesiguranţă

OBIECTIVE PE TERMEN LUNG:


- ameliorarea pronunţiei şi dezvoltarea exprimării orale;
- dezvoltarea operaţiilor gândirii şi a calităţii acesteia;
- recuperarea lacunelor datorate handicapului sever de care suferă;
- exersarea capacităţii de orientare spaţială şi temporală;
- educarea comportamentului civilizat.

DOMENIUL DE INTERVENŢIE: Educarea limbajului

-să „ citească” imagini şi să depisteze sunetele iniţiale;


-sa copieze litere si cuvinte cu ajutorul alfabetarului;

DOMENIUL DE INTERVENŢIE: Domeniul stiinte


-exerciţii de numărare cu obiecte de la 0 la 10;
-sa asociaze mulţimi (alcătuite din obiecte identice, uşor de numărat), cu numărul lor
(cardinalul mulţimii);
- să denumească părţile componente ale corpului omenesc, al unui animal, ale unei plante ;

Metode si instrumente de evaluare


-evaluare oralǎ;
-observaţie directǎ;
-evaluarea rezultatelor concrete: desene, lucrări practice,portofoliul copilului, etc;
-se face prin exerciţii susţinute , prin jocuri educative având ca puncte tari automatismele
întreţinute ,convorbiri cu copiii,povestiri,conversaţii,convorbiri cu părinţii,convorbiri cu
medicul şi psihologul.

Evaluarea periodica
-discuţii despre comportamentul copilului;
-exemplificǎri despre activitatea desfăşurată,despre progresele obţinute pas cu pas;
-explicaţii despre metodele aplicate, de răbdarea de care este nevoie,de încurajarea
permanentă la adresa copilului,de laude şi mângâieri şi multă atenţie din partea familiei;

Acest ,,Plan de intervenţie personalizat’’ va fi revizuit periodic,în funcţie de progresele


obţinute în dezvoltarea copilului,în funcţie de comportamentele atinse ,a integrării în
colectivul de copii.
La aceastǎ structurǎ generalǎ se adaugǎ conţinutul propriu-zis al activităţii, în paşi mici,
întocmind o planificare sǎptǎmanală.

. Obiective realizate -pregătirea copilului de a răspunde pozitiv în grupul de copii ,de a face
faţă în mod natural la integrarea în grupă ,promovarea unei atitudini deschise, de acceptare a
copiilor cu nevoi speciale şi restul grupului.
Dificultăţi întămpinate:

-munca susţinută, posibilităţi de modulare a programului zilnic,adaptare curriculară


individualizată;

Metode cu impact ridicat:

-învingerea timidităţii,de a nu se izola de grup,încredere în sine, acceptarea celorlaţi copii.


-necesită timp şi implicare uneori în defavoarea celorlalţi,tehnici speciale de predare, de lucru
prin schimbarea regulilor.
Recomandări particulare:

-îmbunăţirea comunicării şi cooperării cu părinţii copiilor pentru program susţinut pentru


ameliorare şi progres.
Rolul şi modul de implicare a părinţilor în program:

-stimularea dezvoltării atitudinilor pozitive ale părinţilor de a fii alături de copil, de cerinţele
speciale ale copilului,să aibă multă răbdare, încredere,să acorde atenţie pozitivă la eforturile
copilului,să conştientizeze că este nevoie de timp şi efort din partea lor,de a sesiza ,anticipa şi
a repeta situaţii educative pentru înţelegerea manifestărilor copilului.

1. Studiu de caz - privind modalitatile de rezolvare a problemelor de comportament


defectuos.

Subiectul: Marian R., varsta 10 ani, elev in clasa a III-a


Problematica investigată: tulburari de comportament, inadaptarea şcolară;
Metode şi procedee de investigaţie: ancheta socială, studiul documentelor şcolare ,interviul
semistructurat şi liber, observaţia, ;
Perioada: pe tot parcursul anului şcolar 2019-2020;
Factori individuali: lipsa de respect faţă de colegi, oamenii din jurul sau, , dezinteres faţă de
activitatea şcolară, nervozitate, agitaţie, tendinţe de bravare,tulburări de comportament
Factori familiali: - lipsa supravegherii familiei ( tata plecat la muncă si face naveta in alta
localitate, mama este plecata din familie, divortata si plecata in Italia)
- stă singur întreaga zi sau uneori cu bunica dar aceasta nu are autoritate
asupra lui.
- condiţii materiale bune, locuiesc intr-o casa cu etaj prea mare doar pentru
familia compusa di tata si fiu. Bunicii locuiesc in aceeasi localitate, dar ceva mai departe.

OBSERVAREA ŞI ÎNREGISTRAREA DATELOR


Culegerea şi înregistrarea datelor s-a efectuat pe toata perioada anului
şcolar.

Descrierea comportamentului deranjant:


Marian este un copil care deranjeaza colegii, atat in timpul orelor, cat mai ales in
pauze. Mereu face cate o trasnaie, cu buna stiinta.Desi stie ca nu e bine ce face si
promite cu lacrimi ca se va indrepta, uita si a adoua zi o ia de la capat, fiind
neascultator, bataus, sacaitor pentru ceilalti.

o Când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termină niciodată


activitatea, nu rămâne liniştit şi îşi deranjează colegii.
o Marian are capacităţi intelectuale de nivel mediu.
o Înţelegerea verbală şi aptitudinea de conceptualizare şi gândire sunt bune.
o Ii place mai mult matematica, insa nu straluceste.
o Dovedeşte un interes scăzut faţă de celelalte obiecte: limba română, dar vrea
să ştie cât mai multe despre Italia
o Reactioneaza pozitiv daca este laudat, dar se supara foarte tare daca este
certat în faţa altora, dorind să se răzbune pe cei care au asistat la discuţie.
o Pare jenet dacă este lăudat sau certat în faţa altora, dar după, nu se lasă până
nu loveşte pe unul dintre colegii care au asistat la discuţie.
o Ramâne singur în timpul recreaţiilor, ceilalţi îl ocolesc, pentru că are de multe
ori, un comportament violent.
o Marian spune că, acasă de multe ori, este batut de catre tata pentru poznele sale.
o Marian pare inca de la prima vedere un baiat neliniştit , ochii cautand mereu
ceva nou, picioarele si mainile in continua miscare.
o El declară că acasă face treaba uneori in gospodarie, dar, cand ramane singur
uneori sic ate o zi intreaga, merge prin sat, pe la alti copii cu care face mari
trasnai.
o La şcoală vrea sa fie mereu in centrul atentiei, de cele mai multe ori iesind in
evidenta cu lucruri rele. Dacă cineva îi zice ceva, imediat, în pauză, sare la
bătaie, devine violent.
o Tatal sau se plange de multe ori de comportamentul agresiv al baiatului si
recunoaste ca o parte din vina o are si el, deoarece il bate adeseori.Stie ca baiatul
sufera de la despartirea de mama lui si nu vrea sa accepte ca a plecat pentru
totdeauna. Copilul inventeaza adeseori discutii telefonice cu mama lui, care nu
au avut loc, decat in mintea sa.

ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZELOR

Tulburarile de comportament ale lui Marian cat si inadaptarea lui la şcoală este
datorata faptului ca se simte diferit de ceilalti copii neavand-o pe mama alaturi,
neavandu-l nici pe tata de cele mai multe ori. Agresivitatea tatalui se oglindeste in
agresivitatea baiatului, acesta dorind sa fie remarcat de catre colegi si invatatoare,
indiferent prin ce mijloace.

Plan de interventie
Obiective pe termen lung
1. Marian va interactiona cu colegii atent monitorizat de catre invatatoare,
care ii va dirija comportamentul.
2. La şcoală va lua parte la discuţiile structurate şi nestructurate cu toţi colegii.
3. Activităţile scrise vor fi terminate în timp util.

Obiective pe termen scurt


1. Va fi implicat în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă alături de
colegii săi.
2. I se vor da sarcini precise, fiind implicat în diverse acţiuni, pentru a fi
resposbilizat.

Metode şi strategii

o Se vor aplica teste proiective si se va utilize artterapia, combinandu-se cu


basmul terapeutic
o Mai puţină exigenţă din partea învăţătoarei în materie de teme scrise.
o Invatatoarea il va ajuta pe Marian sa depăşeasca teama de a participa la ore,
spunându-şi părerea în faţa colegilor săi, printr-un sistem de sprijin şi
încurajare
o Conceperea şi punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu el.
o O strânsă legătură cu familia, astfel încât prezenţa sa la şcoală să fie de aproape
100%.
o I se va da ocazia să-şi măreasacă încrederea în sine şi să-şi îmbunătăţească
aptitudinile în situaţiile în care interacţionează cu grupul de elevi prin
responsabilizarea sa în competiţii, concursuri.,chiar si la munca in echipa
o Se va cere ajutorul consilierului scolar, data fiind natura cronica a
problemelor lui Marian

Responsabilităţi

o Va lucra o dată pe saptamană cu consilierul şcolii.


o I se cere lui Marian să răspundă zilnic de creta şi buretele pentru tablă, de
curăţenia clasei, explicându-i cât de importantă este sarcina sa.
o Participarea în clasă

o Învăţătoarea îl va ajuta în fiecare zi să găsească răspunsul unei întrebări care


va fi pusă în ziua următoare. Acest fapt are ca scop mărirea participării
lui în clasă, micşorându-i teama de a răspunde în faţa colegilor.
o Rolul jucat de învăţătoare va scădea în funcţie de progresul înregistrat de
elev, astfel încăt să-i permită să participe sau să răspundă spontan la
discuţiile din clasă.
o Participarea lui Marian la discuţiile din clasă nu va lasa loc unei intensificări
speciale. Băiatul va fi conştient că răspunsurile corecte date în faţa
colegilor sunt de fapt o recompensă “ Ceilalţi vor vedea că nu sunt
aşa de rău.”
o Se va reduce numărul notiţelor pe care trebuie să le ia în clasă.
o Se va face o evaluare orală a materiei, după fiecare unitate de învăţare, inaintea
unei evaluări sumative.
 În timpul activităţilor de grup, Marian va avea ca sarcină să
dirijeze sau să coordoneze planul de acţiune după o
consultare cu învăţătoarea care trebuie să spună ce să spună şi
ce să facă în rolul respectiv.
o Şedinte de consiliere

o O dată pe săptămână vor avea loc şedinţe de consiliere în cabinetul şcolar.


o O dată pe lună va participa şi tatal lui Marian

Evaluarea programului de schimbare

» Periodic au avut loc şedinţe cu Marian, tata şi consilierul şcolar.


» Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi se observă progrese rapide
în relaţiile spontane şi convenabile lui Marian cu alte persoane.
» Nu mai absentează de la ore, dar este bine să fie supravegheat în continuare
pe această temă.
» Numărul mărit de activităţi scrise pare să fi mărit puţin câte puţin siguranţa
băitului. Spre exemplu, după perioada de două săptămâni a obiectivului
pe termen scurt, elevul a început să participe în clasă din ce în ce mai
mult, fiind din ce în ce mai activ.
» Atunci când a început să participe spontan, el a încercat să afle până unde
putea merge ( întârzia, dădea răspunsuri nepotrivite, vorbea
neîntrebat, vorbea în timpul orei cu alţi colegi, deranjând ora şi se
purta la fel ca înainte). Dialogul lui Marian cu consilierul şcolar şi cu
doamna învăţătoare au arătat că acest comportament reflectă
siguranţa crescută a copilului şi încrederea sa în relaţiile cu ceilalţi.
Observatii:

» Învăţătoarea a hotărât ca acest comportament să fie considerat


pozitiv şi să aibă o atitudine cât mai flexibilă.
» La sfârşitul primei luni, acest comportament nu ridicase probleme
deosebite în clasă.
» Randamentul lui Marian la învăţătură a crescut, dar s-a impus în
continuare ajutorul doamnei învăţătoare, prin program de lucru
suplimentar printr-o şedinţă de o oră pe săptamână în afara orelor de
clasă.
» Tata continuă să întâmpine dificultăţi în impunerea unor limite
acasă, deşi recunoaşte că baiatul depune mai mult efort pentru a
colabora.
Concluzii

Dorinţa lui de a epata prin comportamentul agresiv atât verbal cât şi fizic se datorează
lipsei de comunicare atât cu mama cât şi cu tatăl. Îi este teamă să-şi facă prieteni, să
se ataşeze emoţional de o altă persoană şi de aici dificultatea lui de a relaţiona cu
colegii.
Comportamentul său agresiv este datorat lipsei unei persoane de sex feminin din
casă, respectiv mama, în care copilul are mare încredere. Momentan, el se simte
abandonat de mama.
în continuare şi consilierul şcolar, şi doamna învăţătoare vor aplica tehnici
experimentale pentru a ameliora comportamentul agresiv şi de inadaptare şcolară
pentru Marian.

Recomandari:
Recomand multa atentie atat acasa cat si la scoala din partea celor care il indruma pe
Marian.Tatalui i-as sugera sa fie mai intelegator si eventualele greseli pe care baiatul le face
sa le discute cu acesta cu calm pentru a-l face sa inteleaga ca aq gresit, fara a fi violent. Pe
doamna invatatoare as sfatui-o sa gestioneze cu tact situaltiile de criza provocate de catre
Marian si sa evite producerea acestora pe cat posibil prin redirectionarea energiei baiatului
asupra unor activitati stimulatoare si motivante.
Propuneri:
Din punctul meu de vedere ar trebui ca profesorii să fie instruiti in sensul
recunoasterii comportamentelor care nu corespund intocmai standardelor si sa invete tehnici
de interventie asupra acestora inainte de a deveni prea greu de corectat.
Cristina refuza sa lucreze

In clasa domnului x, Cristina se arata a fi o eleva foarte docila. Ea nu deranjeaza pe nimeni


si se socializeaza putin cu ceilalti. Dar, in ciuda tuturor eforturilor, dascalul nu reuseste sa
o faca sa participe la activitatile din clasa. Cristina nu face aproape deloc progrese pe plan
scolar, ea nu face deloc eforturi si nu termina niciodata ce i se da de lucrat. Ea se
multumeste doar sa fie prezenta.

1. Diagrama de analiza a unui caz

 Dezvoltarea capacității de explorare/ investigare și rezolvare de probleme

Varianta de Varianta de Varianta de Varianta de


solutionare 1 solutionare 2 solutionare 3 solutionare 4
Să identifice Să clasifice Să rezolve Să utilizeze
probleme care
datele problemei obiecte după unități de măsură
presupun o
criterii variate singură pentru timp și
operație de
unități de măsură
calcul
nestandarzate

Solutia aleasa
Reflectii
1,2,3,4 personale
În urma variantelor alese, Cristina să-și dezvolte capacitățile de explorare/ investigare și
rezolvare de probleme .

2. Matricea de rezolvare a unei situatii


Nr. Obiective specifice \ Cauze \ factori \ Solutii posibile\Ipoteze\ Efecte asteptate
Crt. Cuvinte cheie Intrebari Dificultati \ Consecinte
1. Dezvoltarea Nu poate să Povestirea Formulează clar
capacităţii de pronunțe clar și Conversaţia
și corect enunțuri
exprimare orală corect sunete, Explicaţia
silabe, cuvinte în raport cu o
imagine
2. Dezvoltarea Nu știe să scrie Exerciţiul Scrie îngrijit
capacităţii de corect, lizibil, Jocul de rol
literele prin
exprimare scrisă îngijit, litere, Fișe de lucru
silabe, cuvinte, copiere
propoziții scurte
(respectarea
(copiere,
transcriere, formei și a
dictare)
dimensiunii
literelor)

Raspundeti la intrebarile de mai jos tinand cont de metodele de interventie in situatii de


criza studiate:

 In ce fel ar fi procedat Dreikurs cu Cristina ?


Regulile clasei şi consecinţele logice ale încălcării lor trebuie dezvoltate cât
mai democratic cu putinţă
 Cum ar reactiona Canter cu Cristina?
Comunică elevei clar şi ferm nevoile şi cerinţele sale
 Cum ar reactiona Jones cu Cristina?
Motiveaza eleva in desfasurarea activitatilor solicitate
 Cum va proceda Glasser cu ea?
Eleva trebuie sprijinită în a face ceea ce este bine