S11-Psihologia educației

Data……………….

S11-Insuccesul şcolar şi factorii de personalitate, sociali şi psihopedagogici- modalităţi de identificare şi

modalităţi de intervenţie (studiu de caz ).

SUDIU DE CAZ 1

SUBIECTUL: D.M., 12 ani

PREZENTAREA CAZULUI :
elevul înregistrează rezultate slabe la învăţătură, atingând cu greu standardele minimale de performanţă la disciplinele Limba
română, Istorie, Geografie, Ştiinţe, Matematică, Limbi străine; întâmpină dificultăţi la citit-scris, dar şi în înţelegerea sau
exprimarea unui mesaj; manifestă interes scăzut în îndeplinirea sarcinilor şcolare.

OBIECTIVE:

– identificarea unor posibile cauze care stau la baza acestor deficienţe;

– alegerea unei strategii de intervenţie

CARACTERIZAREA SUBIECTULUI

a. Date despre mediul familial: elevul este născut la 14 septembrie 1997; locuieşte cu părinţii şi sora lui elevă în clasa
I; starea materială a familiei este satisfăcătoare; copiii nu au cameră separată şi nici un colţ special amenajat pentru
pregătirea lecţiilor; alimentaţia este suficientă dar nediversificată, săracă în vitamine; părinţii, absolvenţi de şcoală
profesională, manifestă indiferenţă faţă de nivelul de pregătire al copilului, preferă ca acesta să fie util în gospodărie;
mama îl ajută uneori la efectuarea temelor.

b. Dezvoltarea fizică: este născut la termen; nu a suferit până la această dată boli sau traumatisme care să influenţeze
dezvoltarea sa normală; se încadrează în standardele de greutate şi înălţime corespunzătoare vârstei.

c. Caracteristici ale dezvoltării psihice: foloseşte activ auzul şi simţul tactil; percepţiile auditive sunt bine dezvoltate;
prezintă interes pentru percepţia fenomenelor sociale; manifestă nesiguranţă în recunoaşterea literelor, face confuzii;
identifică soluţii ingenioase de rezolvare a unor probleme, cu precădere practice; memorează mecanic; imaginaţia
creatoare este slab dezvoltată; vocabularul este sărac, exprimarea este lacunară; ritmul citirii este foarte lent, se
opreşte asupra fiecărui cuvânt, are reveniri frecvente asupra literelor sau silabelor; omite litere şi silabe de la sfârşitul
 cuvintelor; scrisul este neîngrijit, uneori ilizibil;este nehotărât, ia decizii cu greutate; este introvertit, predominant
flegmatic; este dezordonat; prezintă indiferenţă faţă de propria persoană evidentă în aspectul neîngrijit al ţinutei.

d. Relaţiile în grupul de elevi: colaborează cu membrii subgrupului în cadrul jocurilor sau activităţilor recreative, dar
manifestă ostilitate faţă de sarcinile de învăţare în grup.

e. Date pedagogice: are un parcurs şcolar descendent (de la rezultate bune în clasa I, acum atinge cu greu standardele
minimale de performanţă); învaţă sporadic, nu are stil propriu de învăţare; disciplinele preferate sunt Educaţie
muzicală, Ştiinţe şi Educaţie fizică.

PROIECT DE INTERVENŢIE EDUCAŢIONALĂ

Nevoi speciale în cadrul familiei: copilul are nevoie de o supraveghere şi o îngrijire mai atentă din partea părinţilor; este
absolut necesar ca aceştia să manifeste o atitudine pozitivă fată de şcoală, să-l aprecieze şi să-l încurajeze pentru a învăţa; are
nevoie de o impunere judicioasă a timpului petrecut acasă, în care să nu mai predomine activităţile gospodăreşti, ci să existe un
raport optim între timpul de muncă, timpul de învăţare şi cel de joc

STUDIU DE CAZ 2

Problematica investigată: inadaptarea şcolarâ;

Metode şi procedee de investigaţie: interviul semistructurat şi liber, observaţia, ancheta socială, studiul documentelor
şcolare;

Perioada: an școlar 2006-2007;

Subiectul: Mihai R., varsta 8 ani, elev in clasa I.

Factori individuali: lipsa de respect faţă de bunica , dezinteres faţă de activitatea şcolară, nervozitate, agitaţie, tendinţe de
bravare, tulburări de comportament. În cadrul interviului se arată retras,tăcut, evaziv în răspunsuri.

Factori familiali:

- lipsa supravegherii parentale şi maternale ( tata plecat la muncă în Spania, mama absentă pe durata întregii zile datorita
naturii locului de muncă, este vatman la R.A.T.B.);
- stă cu bunica întreaga zi, dar aceasta nu are autoritate asupra lui.
- condiţii materiale bune, aşteptări reduse din partea familiei în ceea ce il priveşte în plan şcolar.
- mai are o soră în clasa a V-a.

OBSERVAREA ŞI ÎNREGISTRAREA DATELOR

Culegerea şi înregistrarea datelor s-a efectuat pe toata perioada anului şcolar.

Descrierea comportamentului deranjant:

a) Mihai este deprimat tot timpul, nu are prieteni şi nu socializează cu elevii din clasă.
b) Are numeroase absante nemotivate.

Comportamentul:

 Nu se remarcă o schimbare evidentă de comportament în timpul aceleiaşi perioade.

 Nu vorbeşte în clasă decât atunci când i se pune în mod direct o întrebare.
 Raspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se inroşeşte la faţă şi evită să privească în ochi învăţătoarea când i se
cere să răspundă oral în faţa colegilor.
 Când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termină niciodată activitatea, nu rămâne liniştit şi îşi deranjează colegii.
 Mihai are capacităţi intelectuale de nivel mediu.
 Înţelegerea verbală şi aptitudinea de conceptualizare şi gândire sunt bune.
 Îi place matematica, se simte bine când merge cu mama în parc şi când vorbeşte cu tata la telefon.
 Dovedeşte un interes scăzut faţă de celelalte obiecte: limba română, dar vrea să ştie cât mai multe despre Spania.
 Are lacune în cititul textelor deoarece are multe absenţe şi nu şi-a însuşit toate literele, la fel şi cu scrisul.
 Reactioneaza pozitiv daca este laudat, dar se supara foarte tare dacaeste certat în faţa altora, dorind să se răzbune pe cei
care au asistat la discuţie.
 Pare jenet dacă este lăudat sau certat în faţa altora, dar după, nu se lasă până nu loveşte pe unul dintre colegii care au
asistat la discuţie.
 Are putini prieteni şi începe foarte rar o conversaţie.
 Ramâne singur în timpul recreaţiilor, ceilalţi îl ocolesc, pentru că are de multe ori, un comportament violent.
 Mihai spune că, acasă nimeni nu-l bruschează, dacă este liniştit.
Dialog cu elevul:

-Mihai pare la prima vedere un baiat liniştit care evită să vorbească.

-El declară că acasă face numai ceea ce vrea el. Dacă bunicii lui nu-i place ce face el la un moment dat, el se supară,
iar ea il lasă în pace. Îi spune mamei ce a facut Mihai, dar aceasta nu-i nu spune nimic, pentru că nu are timp sau este
prea obosită când vine acasă şi nu stă de vorbă cu băiatul.
- La şcoală nu face acelaşi lucru pentru că învăţătoarea nu îl deranjează dacă este liniştit. “Când trebuie să răspund
cu voce tare în clasă, mi-e teamă că vor râde ceilalţi copii de mine dacâ voi greşi.” Dacă cineva îi zice ceva, imediat, în
pauză, sare la bătaie, devine violent.
Dialog cu mama:

- Mihai este un alt copil acasă.

- De când a plecat tata în Spania ( un an ), mama sa a avut grijă să nu-i lipsească nimic, dar nu a avut prea mult timp la
dispoziţie să se ocupe mai mult de copil. Din când in când mai ies împreună la cumpărături sau în parc, dar acest fapt
nu s-a întâmplat decât de două ori într-un an de zile. Mama este un om cu puţină autoritate asupra lui Mihai, iar
acesta nu o ascultă, nu face niciodată ceea ce îi spune ea, dar se vede ca ar dori să stea mai mult împreună.
- Mama ne spune că îi este greu de când a plecat tatăl in Spania, că lui Mihai îi este dor de tatăl lui, că băiatul îi simte
lipsa. De la plecarea tatălui are din ce în ce mai multe probleme cu ceilalţi şi de multe ori refuză să meargă
la şcoală, dacă nu vorbeşte cu tatăl său la telefon, dimineaţa, înainte de a pleca la şcoală. Dacă nu reuşeşte să
vorbească cu el la telefon sau pe Messinger stă ore întregi singur în camera sa.
- Are un comportament ostil şi agresiv faţă de bunica lui şi faţă de sora lui. Vorbeşte urât, de multe ori sare la bătaie, dacă
sora lui îi atrage atenţia că nu vorbeşte frumos cu bunica.
- Mama nu-l pedepseşte, pentru ceea ce face, considerând că va veni timpul când Mihai işi va da seama că
greşeşte şi nu va mai fi violent, iar când tata se va întoarce, totul va intra în normal. Dar este destul de sceptică în ceea ce
priveşte revenirea cât de curând a tatălui. Spunea că îi pare rău că a fost de acord sa plece sotul, ca ii este greu si se
decurca greu cu copiii in ceea ce priveste scoala si educatia lor
.

ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZELOR

- Inadaptarea lui Mihai la şcoală este atat expresia certitudinii că el nu este capabil să reuşească, cât şi expresia
adevărului conform căruia ”Cine sunt ei să râdă de mine?”
 - Problemele copilului în legătură cu terminarea activităţilor la şcoală pun în lumină problema de motricitate fină şi
de motivat
- ţie. Dacă va avea un număr mai mare de probe orale şi va fi încurajat să le rezolve în timp util, el va constata că va
reuşi în ciuda problemelor sale motorii.
- Cu toate acestea există o contradicţie între comportamentul băiatului de acasă ( închis în sine şi ostil) şi de la şcoală
(agresiv şi ostil) aceste comportamente îi permit să stăpânească ambele situaţii.

Crearea unui program de schimbare

Fixarea obiectivelor

Obiective pe termen lung

1. Mihai va frecventa regulat toate orele.
2. La şcoală va lua parte la discuţiile structurate şi nestructurate cu toţi colegii.
3. Activităţile scrise vor fi terminate în timp util.

Obiective pe termen scurt

1. Va fi implicat în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă alături de colegii săi.
2. I se vor da sarcini precise, fiind implicat în diverse acţiuni, pentru a fi resposbilizat.

Metode şi strategii

o Conceperea şi punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu el.

o O strânsă legătură cu familia, astfel încât prezenţa sa la şcoală să fie de aproape 100%.
o Ajutarea lui Mihai de a depăşi teama de a participa la ore, spunându-şi părerea în faţa colegilor săi, printr-un sistem de
sprijin şi încurajare din partea învăţătoarei.
o Mai puţină exigenţă din partea învăţătoarei în materie de teme scrise.
o I se va da ocazia să-şi măreasacă încrederea în sine şi să-şi îmbunătăţească aptitudinile în situaţiile în care
interacţionează cu grupul de elevi (clasa), prin responsabilizarea sa în competiţii, cocursuri.
o Se va cere ajutorul condilierului scolar, data fiind natura cronica a problemelor lui Mihai.

Aplicarea programului de schimbare În timpul unei întâlniri la care au participat mama, bunica, învăţătoarea, consilierul
şcolar, Mihai a acceptat să încerce să atingă obiectivele pe termen scurt.

Responsabilităţi
 I se cere lui Mihai să răspundă zilnic de creta şi buretele pentru tablă, de curăţenia clasei, explicându-i cât de importantă
este sarcina sa.
 Va lucra o dată pe saptamană cu consilierul şcolii.
Participarea în clasă

- Învăţătoarea îl va ajuta în fiecare zi să găsească răspunsul unei întrebări care va fi pusă în ziua următoare. Acest fapt
are ca scop mărirea participării lui în clasă, micşorându-i teama de a răspunde în faţa colegilor.
- Rolul jucat de învăţătoare va scădea în funcţie de progresul înregistrat de elev, astfel încăt să-i permită să participe
sau să răspundă spontan la discuţiile din clasă.
- Participarea lui Mihai la discuţiile din clasă nu va lasa loc unei intensificări speciale. Băiatul va fi conştient că
răspunsurile corecte date în faţa colegilor sunt de fapt o recompensă “ Ceilalţi vor vedea că nu sunt aşa de rău.”
Teme scrise:
Se va reduce numărul notiţelor pe care trebuie să le ia în clasă.
Se va face o evaluare orală a materiei, după fiecare unitate de învăţare, inaintea unei evaluări sumative.
Aptitudini sociale
În timpul activităţilor de grup, Mihai va avea ca sarcină să dirijeze sau să coordoneze planul de acţiune după o consultare cu
învăţătoarea care trebuie să spună ce să spună şi ce să facă în rolul respectiv.
Şedinte de consiliere
  O dată pe săptămână vor avea loc şedinţe de consiliere în cabinetul şcolar.
 O dată pe lună va participa şi bunica lui Mihai sau mama lui.

Evaluarea programului de schimbare

o La interval de două săptămâni, apoi la o lună de la prima întâlnire au avut loc şedinţe cu Mihai, mama şi consilierul şcolar.
o Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi se observă progrese rapide în relaţiile spontane şi convenabile lui Mihai cu
alte persoane.
o Nu mai absentează de la ore, dar este bine să fie supravegheat în continuare pe această temă.
o Numărul mărit de activităţi scrise pare să fi mărit puţin câte puţin siguranţa băitului. Spre exemplu, după perioada
de două săptămâni a obiectivului pe termen scurt, elevul a început să participe în clasă din ce în ce mai mult,
fiind din ce în ce mai activ.
o Atunci când a început să participe spontan, el a încercat să afle până unde putea merge (întârzia, dădea răspunsuri
nepotrivite, vorbea neîntrebat, vorbea în timpul orei cu alţi colegi, deranjând ora şi se purta la fel ca înainte). Dialogul lui
Mihai cu consilierul şcolar şi cu doamna învăţătoare au arătat că acest comportament reflectă siguranţa crescută a copilului
şi încrederea sa în relaţiile cu ceilalţi.
Rezolvarea problemei

- Învăţătoarea a hotărât ca acest comportament să fie considerat pozitiv şi să aibă o atitudine cât mai flexibilă.
- La sfârşitul primei luni, acest comportament nu ridicase probleme deosebite în clasă.
- Randamentul lui Mihai la învăţătură a crescut, dar s-a impus în continuare ajutorul doamnei învăţătoare, prin program de
lucru suplimentar printr-o şedinţă de o oră pe săptamână în afara orelor de clasă.
- Bunica continuă să întâmpine dificultăţi în impunerea unor limite acasă, deşi recunoaşte că Mihai depune mai mult efort
pentru a colabora.

Concluzii
Teama pe care o manifestă Mihai de a nu se face de râs în faţa colegilor, dorinţa lui de a epata prin comportamentul agresiv atât
verbal cât şi fizic se datorează lipsei de comunicare atât cu mama cât şi cu tatăl. Îi este teamă să-şi facă prieteni, să se ataşeze
emoţional de o altă persoană şi de aici dificultatea lui de a relaţiona cu colegii. Comportamentul său agresiv, faţă de sora lui, faţă
de bunica este datorat lipsei unei persoane de sex masculin din casă, respectiv tatăl, în care copilul are mare încredere.
Momentan, el se simte abandonat de tata. Consilierul şcolar, şi doamna învăţătoare vor aplica tehnici experimentale pentru a
ameliora starea de teamă şi de inadaptare şcolară pentru Mihai.