3.

Studii de caz
I
I. Date de identitate
Numele si prenumele : A.I
Vârsta: 6 ani
Sex: masculin
Clasa/ Grupa: pregatitoare
II. Definirea problemei
Gradul de manifestare al subiectului în activitatea cotidiana:
Ion este nestatornic, mereu agitat, atât în timpul activitatilor alese cât și în timpul activitatilor
comune (se ridica în picioare atunci când nu-i convine ceva, deranjeaza colegii în timpul lucrului,
nu termina nici o lucrare începuta. Vorbeste neîntrebat mai tot timpul, manifesta nerabdare
întrerupându-si colegii. Raspunsurile sale sunt eliptice, pripite, întrerupând si educatoarea.
Date familiale: tata- muncitor, mama casnica
Bugetul familiei: mic
Structura familiei : o familie cu probleme cauzate de consumul de alcool de catre ambii parinti
Componenta familiei: o sora si un frate mai mici
Relatii familiale : încordate, datorate consumului de alcool de catre ambii parinti
Date despre starea sanatatii
Nastere : normală Dezvoltare fizica : buna
Date privind dezvoltarea personalitatii
Perceptie : lacunara
Atentie : instabila, se concentreaza mai greu în activitate
Memorie predominant mecanica si de scurta durata; viteza de memorare lenta; întiparirea slaba,
durata pastrarii scurta.
Gândirea concret- intuitiva, nu face abstractizari.
Limbaj si comunicare
Volum vocabular : sarac, concret- situativ
Tip de comunicare : verbala, mimico-gesticulara
Semantica : întelege informatia verbala în ritm lent dupa multe repetari
Structura gramaticala : construieste propozitii scurte, acordul gramatical nu este bine format
Imaginatie: saraca, îndreptata spre lumea desenelor animate pentru ca urmareste aceste
programe la televizor
Afectivitate: emotivitate- instabil, imatur emotional; reactii emotive cu caracter exploziv (tipete,
plâns, aruncarea jucariilor)
Psihomotricitate : coordonare motrica generala- buna
Temperament preponderent coleric
Mobilitate: lenta
Stabilitatea conduitei, echilibru: instabil
Intensitatea reactiei: intensa, rapida
Rezistenta la dificultati: oboseste usor, se plictiseste repede
Trasaturi de caracter în devenire: neîncredere în sine, timiditate, nehotarâre, nesiguranta,
egoism
Aptitudini: aptitudini pentru activitatile practice, educatie fizica
Creativitate: în activitatile practice
Relatiile în grupul de elevi/ prescolari:
În colectiv este sociabil, are o fire deschisa dar de cele mai multe ori el este cel care provoaca
neîntelegeri si conflicte. Este impulsiv atunci când copiii nu-i dau dreptate sau nu-l asculta.
Stilul de învatare:
Greoi, datorita faptului ca nu se poate concentra mult timp si se plictiseste repede.
Prefera activitatile practice si educatia fizica. Este dezinteresat de celelalte activitati din gradinita,
are un stil de munca încet, se plictiseste usor, nu rezista la efort intelectual sustinut si nici la efort
fizic. Cu supraveghere constantă a educatoarei.
III. Nevoi specifice:
În cadrul familiei: Detensionarea relatiei din familie, mama sa se preocupe de educatia
copilului, sa-i asculte nevoile, sa-l îndrume.
În cadrul gradinitei:
- dezvoltarea în continuare a aptitudinilor pentru activitatile practice
- mobilizarea atentiei si a vointei pentru a termina activitatea începuta
- antrenarea în orice tip de activitate din gradinita
În cadrul grupului de prieteni
realizarea unor sarcini în echipa
- acceptarea din partea grupului
IV. Obiective:
constientizarea de catre parinti a responsabilitatilor care le revin în educarea copilului;
- modificarea atitudinilor parintilor în raport cu copilul, folosirea de metode nonagresive în
educatia lui;
- dezvoltarea încrederii în fortele proprii;
- realizarea unui program adecvat posibilitatilor lui, fara solicitari sau eforturi în salt, cu sarcini
precise si bine definite;
- favorizarea integrarii în grup;
-orientarea catre sedinte de psihoterapie;
V. Plan de actiune:
- vizite la domiciliul copilului;
- participarea parintilor la activitatile din gradinita cu scopul de a observa copilul în mediul
educational;
- consilierea parintilor în urma observarii comportamentului copilului (în timpul activitatilor alese
copilul se joaca frecvent " de-a barul");
- oferirea unor exemple de buna practica (familii în care parintii se ocupa de copii);
- desfasurarea unor activitati în echipa, în care copilul sa stie precis ce are de realizat;
- realizarea de proiecte tematice în care sa fie cooptati ambii parintii;
- aprecieri din partea educatoarei în cadrul colectivului atunci când realizeaza sarcinile;
- acordarea de roluri în jocurile si activitatile alese prin care sa capete încredere în fortele proprii,
precum si încrederea colegilor.

Studiul de caz II

SUBIECTUL: T.O clasa: clasa a II-a

Mama: muncitoare , tata- peste hotare la muncă

Fraţi şi surori (nume, vârsta, ocupaţia): este singur la părinţi

 Structura şi componenţa familiei: tipul familiei – NORMALĂ
Alte persoane care locuiesc împreună cu familia elevului: la aceeaşi adresă locuiesc părinţii
din partea mamei.
Relaţii dintre părinţi : relaţiile din cadrul familiei sunt tensionate, conflicte puternice, frecvente
Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevului: condiţii acceptabile, nu are propria cameră, dar are
un birou unde işi scrie temele.
Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii: este un copil bolnăvicios, cu internări destul de dese,
afecţiuni ORL.
Antecedente: în perioada preşcolară a fost diagnosticat cu astm bronşic, a urmat tratament şi
urmează şi în prezent.
Particularităţi ale debutului ciclului şcolar: a debutat cu medii foarte bune în clasa I, a avut
rezultate bune şi în clasele a II-a şi a III-a, dar încă de la începutul clasei a IV-a situaţia şcolară s-
a înrăutăţit având rezultate slabe. Este de cele mai multe ori gânditor în timpul orelor, lipseşte
mult, nu îşi mai face temele.
PREZENTAREA CAZULUI :- elevul înregistreaza rezultate slabe la învăţătură, atingând cu
greu standardele minimale de performanţă;
- lipsa de respect faţă de mamă, dezinteres faţă de activitatea şcolară, nervozitate, agitaţie,
tulburări de comportament.
ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI Datorită faptului că tata este plecat în Italia el
rămânând în grija mamei, aceasta având probleme cu alcoolul, elevul a profitat de lipsa de interes
a acesteia pentru evoluţia sa şcolară şi ca urmare au început să se manifeste tulburări de
comportament şi de învăţătură.
DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE:
- este tot timpul deprimat, nu are prieteni şi nu socializează cu elevii din clasă;
- are numeroase absenţe nemotivate.
Comportamentul:
- nu vorbeşte în clasă decât atunci când i se adresează în mod direct o întrebare;
- raspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroşeşte la faţă şi evită să privească în ochi
învăţătoarea când i se cere să răspundă oral în faţa colegilor.
- când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termină niciodată activitatea, nu rămâne liniştit
şi îşi deranjează colegii.
- are capacităţi intelectuale de nivel mediu.
- are putini prieteni şi începe foarte rar o conversaţie
- ramâne singur în timpul recreaţiilor, ceilalţi îl ocolesc, pentru că are de multe ori, un
comportament violent.

Dialog cu elevul:
- O. pare la prima vedere un băiat liniştit care evită să vorbească
- El declară că acasă face numai ceea ce vrea el. Dacă mamei lui nu-i place ce face el la un
moment dat, el se supără, iar ea îl lasă în pace.
- “Când trebuie să răspund cu voce tare în clasă, mi-e teamă că vor râde ceilalţi copii de mine
dacâ voi greşi.” Dacă cineva îi zice ceva, imediat, în pauză, sare la bătaie, devine violent.

Dialog cu mama:

 O. este un alt copil acasă.

  Mama ne spune că îi este greu de când a plecat tatăl in Italia, că lui Ionel îi este dor de
tatăl lui, că băiatul îi simte lipsa. De la plecarea tatălui are din ce în ce mai multe
probleme cu ceilalţi şi de multe ori refuză să meargă la şcoală, dacă nu vorbeşte cu tatăl
său la telefon, dimineaţa, înainte de a pleca
 Are un comportament ostil şi faţă de bunici. De cele mai multe ori se retrage pe balcon şi
citeşte scrisorile primite de la tatăl său
 Mama nu-l pedepseşte, pentru ceea ce face, considerând că va veni timpul când Ionel îşi
va da seama că greşeşte şi nu va mai fi violent, iar când tata se va întoarce, totul va intra
în normal.

ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZELOR

 Problema la şcoală este atât expresia certitudinii că el nu este capabil să reuşească, cât şi
expresia adevărului conform căruia ”Cine sunt ei să râdă de mine?”
 Problemele copilului în legătură cu terminarea activităţilor la şcoală pun în lumină
problema de motricitate fină şi de motivaţie
 Dacă va avea un număr mai mare de probe orale şi va fi încurajat să le rezolve în timp
util, el va reuşi să aibe din nou încredere în forţele proprii.
 Cu toate acestea există o contradicţie între comportamentul băiatului de acasă (închis în
sine şi ostil) şi de la şcoală (agresiv şi ostil) aceste comportamente îi permit să
stăpânească ambele situaţii.
CREAREA UNUI PROGRAM DE SCHIMBARE: Fixarea obiectivelor
Obiective pe termen lung
1. Va frecventa regulat toate orele.
2. La şcoală va lua parte la discuţiile structurate şi nestructurate cu toţi colegii.
3. Activităţile scrise vor fi terminate în timp util.
Obiective pe termen scurt
1. Va fi implicat în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă
alături de colegii săi.
2. I se vor da sarcini precise, fiind implicat în diverse acţiuni, pentru a
fi responsabilizat.

Metode şi strategii Conceperea şi punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu el.
O strânsă legătură cu familia, astfel încât prezenţa sa la şcoală să fie de aproape 100%.
Ajutarea lui O. de a depăşi teama de a participa la ore, spunându-şi părerea în faţa colegilor săi,
printr-un sistem de sprijin şi încurajare din partea învăţătoarei.
Mai puţină exigenţă din partea învăţătoarei în materie de teme scrise.
I se va da ocazia să-şi măreasacă încrederea în sine şi să-şi îmbunătăţească aptitudinile în
situaţiile în care interacţionează cu grupul de elevi (clasa), prin responsabilizarea sa în competiţii,
concursuri.
Se va cere ajutorul consilierului şcolar, dată fiind natura cronică a problemelor lui O.
Aplicarea programului de schimbare În timpul unei întâlniri la care au participat mama,
învăţătoarea, directorul şcolii, O. a acceptat să încerce să atingă obiectivele pe termen scurt.
Responsabilităţi I se cere să răspundă zilnic de creta şi buretele pentru tablă, de curăţenia clasei,
explicându-i cât de importantă este sarcina sa. Va lucra o dată pe săptămână cu consilierul şcolii.
Participarea în clasă Învăţătoarea îl va ajuta în fiecare zi să găsească răspunsul unei întrebări
care va fi pusă în ziua următoare. Acest fapt are ca scop mărirea participării lui în clasă.
Rolul jucat de învăţătoare va scădea în funcţie de progresul înregistrat de elev, astfel încăt să-i
permită să participe sau să răspundă spontan la discuţiile din clasă.
Participarea elevului la discuţiile din clasă nu va lăsa loc unei intensificări speciale. Băiatul va fi
conştient că răspunsurile corecte date în faţa colegilor sunt de fapt o recompensă “ Ceilalţi vor
vedea că nu sunt aşa de rău.
Teme scrise: Se va reduce numărul notiţelor pe care trebuie să le ia în clasă.Se va face o evaluare
orală a materiei, după fiecare unitate de învăţare, inaintea unei evaluări cumulative.

Aptitudini sociale În timpul activităţilor de grup, Ionelva avea ca sarcină să dirijeze sau să
coordoneze planul de acţiune după o consultare cu învăţătoarea care trebuie să spună ce să spună
şi ce să facă în rolul respectiv.
Şedinte de consiliere O dată pe săptămână vor avea loc şedinţe de consiliere în cabinetul şcolar.
O dată pe lună va participa mama lui
Evaluarea La interval de două săptămâni, apoi la o lună de la prima întâlnire au avut loc şedinţe
cu Ionel, mama şi consilierul şcolar.
Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi se observă progrese rapide în relaţiile spontane şi
convenabile lui Ionelcu alte persoane.
Nu mai absentează de la ore, dar este bine să fie supravegheat în continuare pe această temă.

Numărul mărit de activităţi orale pare să fi mărit puţin câte puţin siguranţa băiatului. Spre
exemplu, după perioada de două săptămâni a obiectivului pe termen scurt, elevul a început să
participe în clasă din ce în ce mai mult, fiind din ce în ce mai activ.

Atunci când a început să participe spontan, el a încercat să afle până unde putea
merge (întârzia, dădea răspunsuri nepotrivite, vorbea neîntrebat, vorbea în timpul orei cu alţi
colegi, deranjând ora şi se purta la fel ca înainte). Dialogul lui cu consilierul şcolar şi cu doamna
învăţătoare au arătat că acest comportament reflectă siguranţa crescută a copilului şi încrederea sa
în relaţiile cu ceilalţi.

Rezolvarea problemei Învăţătoarea a hotărât ca acest comportament să fie considerat pozitiv şi

să aibă o atitudine cât mai flexibilă.
La sfârşitul primei luni, acest comportament nu ridicase probleme deosebite în clasă.
Randamentul lui Ionel la învăţătură a crescut, dar s-a impus şi în continuare ajutorul doamnei
învăţătoare, prin program de lucru suplimentar printr-o şedinţă de o oră pe săptamână în afara
orelor de clasă.
Mama continuă să întâmpine dificultăţi în impunerea unor limite acasă, deşi recunoaşte că băiatul
depune mai mult efort pentru a colabora.
Concluzii Teama pe care o manifestă băiatul de a nu se face de râs în faţa colegilor, dorinţa lui de
a epata prin comportamentul agresiv, atât verbal, cât şi fizic, se datorează lipsei de comunicare
atât cu mama cât şi cu tatăl. Îi este teamă să-şi facă prieteni, să se ataşeze emoţional de o altă
persoană şi de aici dificultatea lui de a relaţiona cu colegii.Comportamentul său agresiv, faţă de
mamă şi de bunici este datorat lipsei de afecţiune din partea tatălui, pe care copilul îl iubeşte
foarte mult. Momentan, el se simte abandonat de tată. În continuare şi consilierul şcolar, şi
doamna învăţătoare vor aplica tehnici experimentale pentru a ameliora starea de teamă şi de
inadaptare şcolară pentru O.
Studiu de caz III cu PII
Plan individualizat de intervenţie.

Elaborat de _______________________________

ELEVUL B. B.
Perioada de aplicare a Perioada evaluării şi conceperii planului: noiembrie – mai 2021 -2022.
planului

Tipul activității Dezvoltare și remediere personală

Obiectiv general Dezvoltarea inteligenței emoționale și antrenarea proceselor psihice (memoria,
atenția, gândirea)
Obiective operaționale
- să recunoască emoțiile proprii și ale celorlalți;
- să exploreze emoțiile proprii
- să gestioneze propriile emoții în diverse situații pentru adoptarea
unor comportamente pozitive
- să denumească si să analizeze expresiile emoţionale
- să manifeste încredere în forțele prorpii
- să-şi exerseze capacitatea de exprimare

Etapele şedinței 1. Evocare

(Partea introductivă)
2. Realizare a sensului
(partea de bază)
3. Reflecție
(Încheiere)
Mijloace didactice Metode și tehnici : Desenul ,colajul, modelajul ,teatrul ,basmele şi

poveștirile terapeutice , jocul.

Resurse materiale fişe de lucru individuale, calculator, ecran, videoproiector,creioane colorate etc.

Număr de ședințe 12 ședințe

Timp alocat fiecărei 30-45min

ședințe

Rezultatul scontat • Să poată rezolva sarcinile trasate de învăţătoare, finalizându-le,

fără manifestarea impulsivității;

 • Să respecte „Regulile clasei”;
• Să întrebe şi să răspundă la întrebări, calm;
• Să ia parte la activităţile de învăţare în grup, fară stări de furie;
• Să participe la discuţii în mici grupuri informale;
• Să respecte „Regulile familiei”;
• Să scadă numărul comportamentelor impulsive la şcoală şi în familie.

Denumirea Obiective Conținutul activității de învățare Data

activității operaționale

-să facem cunoştinţă

1. Evocare unul cu altul, Psihologul va propune elevului să se
(Partea realizarea încălzirii prezinte; să comunice de ce are nevoie
introductivă) emoţionale de ajutorul psihologului.
Joc: ,,Asocierea numelui”
Stabilirea
contactului
elev-psiholog
-identificarea Interviul psihologic structurat
informațiilor despre Aplicarea metodei de
Evaluarea emoțiile elevului , psihodiagnoză ,, Animalul inexistent”
psihologică dorințele inconștiente Metodica Rene Jely
ale acestuia, relația cu
părinții, Autoaprecierea stărilor psihice
agresivitatea ,timiditat (EYSENCK)
ea,complexe de
inferioritate Psihologul discută cu copilul și
concretizează noţiunile de
1. Realizare a Actualizarea „emoţie"..sentiment"...stare"
sensului vocabularului pentru şi ..dispoziţie".
conştientizarea Emoţiile - stări afective, legate de un
(partea de bază)
deosebirii dintre moment sau o situaţiei ele apar
emoţii şi sentimente. frecvent ca efect al satisfacţiei sau
,,Numeşte emoţia" nesatisfactiei unor trebuinţe.
Sunt ..cărămizile" din care sunt
formate sentimentele noastre.
Sentimente - formaţii afective
complexe consistente, durabile si
Antrenarea către lucrul puternice, care se transformă în
cu furia. anumite atitudini afective fată de
obiecte, evenimente, persoane. Deseori
Constatarea şi în unul si acelaşi sentiment se
„Situaţiile însoţite formularea tipurilor contopesc diferite emoţii (pozitive şi
de furie” fundamentale a negative).
factorilor externi ce Psihologul propune elevului să
generează furia, povestească o situaţie din experienţa
agresivitatea. proprie, când a trăit sentimentul furiei.(
se exemplifică diverse situații)
Psihologul propune copilului din
-autoevaluarea stării şirul de stări emoţionale să le aleagă pe
elevului acelea care mai frecvent le trăiește și să
încerce să le scrie în ordine
descrescândă.
Copilul va formula tipurile
fundamentale de situaţii, care
generează furia. După finisarea
Creşterea stimei de lucrului individual, va comunica și
sine şi argumenta rezultatul . Apoi se discută
autocunoaşterea. informaţia, se fac concluzii .. Dacă
Reducerea copilul întimpină greutăţi la alegerea
anxietăţilor, situaţiilor, atunci când psihologul îi
frustrărilor, stresului, propune câteva variante.
descărcarea Situaţiile posibile:
tensiunilor • Primirea unui refuz (situaţia
Activitatea” Starea rugăminte — refuz)
mea actuală” • Reacţionarea la agresiune
(nerespectarca limitelor. învinuirea,
Studierea stării ofensă)
psihoemoţionale • Reacţionarea la rugăminte
(incapacitatea de a spune ..nu")
• Încălcarea regulilor (provocare,
ofensare etc.)
,,Monstrul din Încheierea ședinței cu concluzii
noi,,. referitoare la termenul de emoție și
sentiment / care sunt factorii externi
care pot genera furia și cum putem
controla această stare

Tehnica “Ţara Descriere:

- Deseană în cerc starea
sentimentelor” actuală.
- Scrieţi 5-10 asociaţii.
Dă-i desenului un nume

Va primi o foaie de hârtie, fie una

A4, fie una de desen,
apoi va fi rugat să deseneze un cap.
Acest cap va reprezenta pe o
jumătate autoportretul iar cealaltă,
„monstrul din noi”. Întrebari
„Când apare acest monstru? Cum
 arată el? Ce face? Te sperie? Este
prietenos sau nu? Cum este el? Îl
văd şi ceilalţi sau numai tu? Ce vrea
monstrul de la tine? Cum faci ca
să-l alungi?”

I etapa Meditaţia
Departe, departe, dar poate şi aproape
există o Ţară a Minunilor şi locuiesc în
ea sentimentele:
Bucuria, Satisfacţia, Frica, Vina,
Diminuarea stresului
Obidă, Tristeţea, Furia şi Interesul.
Eliberarea de energie
Aceste sentimente locuiesc în căsuţe
negativă
mici şi colorate. Fiecare sentiment
locuieşte într-o căsuţă de anumită
culoare. Cineva locuieşte în căsuţă
roşie, cineva – în albastră, cineva – în
neagră, cineva – în verde... În fiecare
zi, la răsăritul soarelui, locuitorii Ţării
Minunilor îşi îndeplinesc activităţile
Relaxarea sale. Dar într-o zi s-a întâmplat o
nenorocire. Asupra ţării s-a năpustit
furtună. Puterea vântului era atât de
intens încât se smulgeau acoperişurile
şi
se rupeau copacii. Locuitorii au reuşit
Să identifice starea
să se ascundă. Însă casele au fost
actuală de moment
distruse. La un moment dat vântul s-a
Evocare liniştit şi locuitorii ieşind din
Desenul ascunzişuri au constatat că căsuţele lor
erau distruse. Desigur ei erau
,,drumul,, întristaţi , dar plângând nu poţi rezolva
nimic. Înarmându-se cu unelte
necesare, locuitorii în curând au
restabilit căsuţele sale.
O mare nenorocire – toate borcănaşele
Să identifice emoțiile
cu vopsea au fost duse de vânt. Voi
Realizarea din poveste
aveţi creioane colorate fermecate. Vă
sensului rugăm, să ajutaţi locuitorii Ţării
Minunii să coloraţi căsuţele.
Mulţumesc vouă din partea tuturor
Povestea locuitorilor. Voi aţi restabilit Ţara.
Drumul Magicieni adevăraţi !!!
II etapa

Acum lor le este bine, deoarece este

foarte important
Reflecție să-ţi cunoşti casa. Cum vom călători
Exercițiul prinŢara Minunilor fără hartă? Doar
Culorile fiecare ţară îşi are
teritoriul şi graniţele sale.
emoțiilor Teritoriul ţării se indică pe hartă.
Priveşte,
Exercițiul iată harta Ţării Sentimentelor (silueta
Silueta mea omului).
Ea nu are parametri, coordonate. După
restabilirea ţării harta nu este corectată.
Ia te rog creioanele fermecate şi cu
ajutorul
lor colorează zonele în dependenţă de
locul
unde se află fiecare casă.

Elevului i se propune să ocupe o

poziţie cît mai confortabilă pe scaun
(picioarele împreună, spatele rezemat
de speteria scaunului, muşchii
relaxaţi), să pună mîinile în faţa
pieptului (ca la rugăciune) şi să frece
de la mai încet spre mai rapid palmele
pînă nu vor simţi că acestea s-au
încălzit. Cînd elevul simte că palmele
s-au îcălzit, acoperă cu ele faţa, ochii îi
închide. (această simplă metodă are
drept scop relaxarea întregului corp în
termen destul de scurt, mai ales după o
zi grea de ore).
Evaluare:
1. Cum te-ai simţit?
2. A-i repeta exerciţiul acasă sau
în alte circumstanţe după o zi sau după
un eveniment stresant?

Pe o foaie de A4 elevul desenează

un drum pe care colorânndu-l
vorbește despre cum se simte la
etapa inițială și cum ar dori să se
simtă la finalul drumului
 Cât psihologul citește povestea ,elevul
își notează despre ce emoții se va citi
în poveste

Enumeră emoțiile pe care le-ai întâlnit

în poveste

Colorează-le în culori care crezi tu că li

se potrivesc

Desenați un om așa ca să vă placă, și

umpleți-l cu emoții – cu acele emoții
pe care doriți să le aveți prezente în
viața ta

Discuție:

-Ce emoții și sentimente au ajutat

băiatul să meargă pe drum? Ce i-au
creat obstacole ?

-De ce Frica l-a îndreptat pe băiat într-

o fundătură ?

Întrebări în baza povestii

Evocare Jocul „Interviul”;

- să-şi exerseze
capacitatea de
exprimare, relatînd Jocul „Să învăţăm să dăruim!”
diverse
fapte în prezenţa
celorlalţi;

- să realizeze un
obiect modelat din
 plastilină pentru un
prieten;
- să conştientizeze
(explicînd)
„beneficiile” dăruirii;

Realizarea Jocul „Omuleţul”;

- să realizeze un
sensului desen al propriei
persoane;
- să realizeze un
desen al unei
persoane de sex opus;
- să-şi exprime opinia
cu privire la aceea ce
a desenat;

- să asculte activ
textele prezentate; Fabule
- să le interpreteze
semnificaţie,
transpunîndu-se în
rolul personajelor şi
situaţiilor prezentate; Jocul „Maşina de spus poveşti”;
Reflecție
- să creeze o poveste Jocul „Fraze absurde”
inedită, utilizînd
cuvinte alese;
- să identifice
aspectul ilogic al
unor construcţii
verbale;
- să refacă frazele;

- să-şi realizeze
Evocare autoportretul, Jocul „Autoportret”
respectînd regula
jocului şi indicaţiile
psihologului;

- să denumească si să Jocul „Cum te simţi azi?”

analizeze expresiile
emoţionale date;

- să se identifice cu
 anumite trăiri;
- să indice grafic, Jocul „Comparaţii şi corespondenţe”
printr-o linie, acea (I)
imagine din fiecare (fişa)
şir care merge
Realizarea împreună cu
imaginea model din
sensului stînga planşei; „Comparaţii şi corespondenţe” (II)
(fişa)
- să realizeze o
operaţie de
comparaţie
perceptivă a
imaginilor-stimul;
- să marcheze cu un Jocul „Micul negustor”
„X” casetele unde
apar două figuri
Reflecție identice, colorîndu-
le;
Jocul „Negocierea”
- să între în rolul de
cumpărător sau
negustor, dovedind
empatie;

- să-şi însuşească
abilităţi de
negociatori;
- să-l convingă pe
psiholog, încercînd
să-şi recupereze
jucăria.

4. Recomandări pentru eficientizarea adaptării elevului mic la învățarea școlară (debutul

școlarizării)
Cadrele didactice din instituţiile de învăţământ primar posedă competenţele profesionale cu
referire la caracteristicile comune ale vârstei preşcolare şi şcolare mici a copilului, care constau
în: dezvoltarea memoriei prin reţinerea unor poezii, reguli de joc, ea trecând de la etapa
involuntară la cea voluntară;
dezvoltarea limbajului care prevede atât îmbogăţirea vocabularului, cât şi însuşirea structurii
gramaticale;
manifestarea curiozităţii prin mulţimea întrebărilor puse, cât şi prin interesele faţă de realitatea
înconjurătoare.
Importanţa acestor caracteristici sunt necesare procesului de adaptare şcolară a copilului. În
atenţia cadrelor didactice, dar şi părinţilor, este binevenit de a considera la nivel calitativ procesul
de adaptare a copilului în şcoală care este influenţat de rezultatul confluenţei, interacţiunii unui
ansamblu de factori, ce pot fi grupaţi în două categorii:
(1) factori interni (biopsihologici) şi (2) factori externi (pedagogici şi socio-familiali).
Factorii interni se referă la caracteristicile anatomo-fiziologice şi la variabilele personalităţii
elevului, fiind consideraţi condiţii subiective, iar cei externi sunt independenţi de copil/elev, fiind
condiţii şi solicitări obiective, exterioare copilului/elevului. Factori şi constante psihopedagogice
privind adaptarea şcolară a copilului sunt :
• Factorii interni personali (absenţa motivaţiei, dezinteresul, lipsa unui model stimulant, existenţa
unor boli psihice grave, care pot fi divizaţi în: biologici – se referă la starea sănătăţii organismului
copilului, gradul de maturitate şcolară, la anumite deficienţe ale analizatorilor, la echilibrul
endocrin, la boli organice, tulburări nervoase şi dezvoltarea fizică; psihologici – includ procesele
psihice (cognitive, afective, volitive, însuşirile psihice (temperament, atitudini, interese),
fenomene psihice (atenţia, limbajul) nivelul de inteligenţă şi de aspiraţie, atitudinea faţă de
muncă, voinţa de a învăţa).
• Factorii externi, mediu (prezenţa unor persoane străine sau a unui mediu social ostil, prezenţa
unor modele străine negative, conflictele şi crizele sociale şi culturale, pierderea valorilor morale,
schimbarea mediului de origine).
• Factorii pedagogici (forma de organizare a procesului de învăţământ; metodele şi mijloacele
didactice, adecvarea acestora la copil şi la tipul de personalitate a acestuia; natura cerinţelor
şcolare; personalitatea cadrului didactic; atitudinea pozitivă a învăţătorului faţă de elevi, reguli
şcolare; relaţiile elev–cadru didactic; relaţiile elev–elev; relaţiile elev–colectiv de elevi).
Un element important al maturităţii şcolare este adaptarea şcolară, ca proces de echilibrare între
asimilarea cerinţelor şcolare şi acomodarea la acestea, proces care îl solicită pe copil pe toate
direcţiile sale de dezvoltare şi care vizează gradul de concordanţă între nivelul de dezvoltare a
copilului şi viitoarele cerinţe şcolare: intelectuală, morală, estetică, fizică şi comportamentală.
Ruperea echilibrului poate conduce la eşec; de aceea, stadiul nivelului de adaptare a copilului ne
poate dezvălui evoluţia sa viitoare: succesul sau eşecul şcolar. În sens larg, conţinutul conceptului
de adaptare şcolară defineşte ansamblul acţiunilor proiectate de către cadrul didactic pentru
realizarea corelaţiei optime între posibilităţile elevilor şi necesităţile mediului educativ/didacticÎn
psihologia dezvoltării au fost identificate următoarele competenţe fundamentale la domeniul
Dezvoltare personală, emoţională şi socială ce necesită a fi dezvoltate în pregătirea pentru şcoală
a unui copil:
competenţe sociale: se referă la capacitatea copilului de a stabili relaţii sociale adecvate, de a
respecta regulile sociale şi de a rezolva probleme ce pot apărea în relaţiile personale; competenţe
emoţionale: înţelegerea emoţiilor celorlalţi, exprimarea propriilor emoţii şi capacitatea de
autoreglare emoţională; competenţe de autonomie personală: capacitatea copilului de a rezolva
probleme cotidiene specifice grupului de vârstă din care face parte. În raport cu acestea domeniul
Dezvoltarea personală, emoţională şi socială – vizează debutul vieţii sociale a copilului,
capacitatea lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi şi copii. Interacţiunile sociale mediază
modul în care copiii se privesc pe ei înşişi şi lumea din jur. În strânsă corelaţie cu conceptul de
sine se dezvoltă imaginea despre sine a copilului, care influenţează decisiv procesul de învăţare.
5. Activități de dezvoltare intelectuală a elevului mic ()
ANTRENAREA PERCEPȚIEI
„PERCEPȚIE DIFERENȚATĂ”
La orele de alfabetizare și scris:
„Elemente” - Scrieți litere formate din două, trei, patru elemente.
„Găsiți o pereche” - Scrieți litere similare în construcție; litere care au o relație de oglindă.
„Construiți litere” - faceți o serie de litere care sunt realizate din același material (elemente
identice).
„Decoder” - copiați modelul, scrieți literele ascunse în model.
„Scanner” - jocul se joacă în perechi: 1 - numără literele, 2 - marchează timpul, apoi rolurile
se schimbă. Câștigătorul este cel care a făcut mai puține greșeli și a petrecut mai puțin timp.
Acest joc dezvoltă și viteza de percepție.
În lecțiile de matematică, se lucrează similar cu numere și forme geometrice:
2. „Al cincilea în plus” – Găsește o cifră în plus, explică alegerea ta.
În lecțiile lumii din jur:
„Sentimente” - Determinați starea de spirit a oamenilor după chipurile lor.
„Găsiți animalul” - Jocul se joacă în perechi: 1 - denumește părțile, semnele animalului, 2 -
ghicește, apoi se schimbă rolurile.
„PERCEPȚIE ANALITICĂ”
În lecțiile de limba rusă:
„Compozitor” - alcătuirea cuvintelor dintr-un cuvânt dat conform sistemului.
De exemplu: Deli - din, tunet, bubui, gnom, astronom etc.
„Trăsături esențiale și neesențiale” - analiza obiectelor
(N-A, (9-6, P-T-G), figuri, desene.
„Anagrame”.
Elot - vara, esvan - primavara, imaz - iarna, ormzo - inghet.
La ora de matematica:
„Fit a pattern” - Găsirea unei figuri, a unui număr, etc.
„Umpleți casa” - După ce ați aflat principiul umplerii conform modelului, completați restul
caselor cu numerele care au fost obținute ca urmare a operațiilor aritmetice.
În lecțiile lumii din jur:
„Guess” - Numirea proprietăților unui obiect fără a numi obiectul în sine.
„Cutie neagră” - Stabiliți prin atingere ce este în cutie.
"PERCEPTIE CONCRETA"
La ora de matematica:
„Numără formele”
„Determinați succesiunea” - Având în vedere o serie de numere, determinați regula pentru
construirea unei serii: 2, 4, 6, 7, 8. ...
Lucrări similare se fac cu forme geometrice, linii și expresii.
„PERCEPȚIE PROGNOSTICĂ”
"Silabele - cuvinte" - Supliment silabele la cuvinte:
Deci - (k, rock, n), - că (jachetă, birou, carte), - ra - (tobă, creion).
„Visător” - Completați propoziția folosind diferite terminații: final real, umoristic, fantastic,
absurd.
„Găsiți cuvintele” - Scrieți cuvintele ascunse în rânduri.
De exemplu: irepadszalmt datorazsnegmach
- „Repetă ritmul” - Copilul trebuie să repete acțiunile conducătorului (bat din palme, percuție
etc.).
 Limbajul
Pune mai multe obiecte pe o masă. Întreabă: "Unde este ___?" Progresează până la ascunderea
unui obiect și întreabă: "Unde este ____?" În timp ce copilul se uită, pune întrebări precum: „Este
sub masă?” sau "E pe pat?"

Pune copilul să potrivească imagini (carduri, de obicei) cu obiectele reale. Numește fiecare
element de mai multe ori pentru a consolida cuvântul. (Această metodă am folosit-o des cu Iunia
și a dat roade în scurt timp).

Dezvoltați-vă un obicei în care copilul numește lucrurile din mediul său, cum ar fi hainele, pe
măsură ce se îmbracă dimineața, sau mâncarea de pe farfurie.

Pune întrebări despre ilustrațiile dintr-o carte. "Unde este ___?" "Ce face fata aceasta?" (Iarăși o
metodă testată des de noi, foarte eficientă!)

Învață-ți copilul să răspundă la întrebarea: „Cum te numesti?” Ajută-l să strige des alte persoane
pe nume.

Pune mai multe obiecte pe masă. Descrie un obiect și cere-i copilului să ghicească obiectul
corect. Folosește adjective în întrebare. De exemplu: "Care dintre ele este strălucitor și ascuțit?"
Care dintre ele este albastru și alunecos? "„ Care dintre ele se simte dur? "

Pune imagini cu animale sau alte obiecte pe masă. Învațați sau revizuiți cuvinte de acțiune
întrebând: „Cine sare? "Ce latră?" "Cine taie?" Sau întreabă: "Ce face un câine?" "Ce face un
creion?" și ajută-ți copilul să răspundă.

Priviți toate fructele și legumele. Vezi câte legume și fructe poate numi copilul. Au coji? Sunt
dulci? Ce culori sunt?

MEMORIA
În memorie, există procese precum: memorarea, conservarea, reproducerea și uitarea.
În funcție de scopul activității, memoria se întâmplă:
involuntar - aceasta este memorarea și reproducerea, în care nu există un scop special de a aminti
sau a aminti ceva. Memorarea se realizează direct în activitate.
Gratuit - aceasta este o activitate mnemonică, care vizează în mod specific memorarea
oricărui material, care implică stabilirea independentă a scopului de a aminti materialul și
asociată cu utilizarea unor tehnici și metode speciale de memorare.
După durata de memorare și conservare a materialului se disting memoria de scurtă durată și cea
de lungă durată.
În plus, memoria poate fi și operațională, care servește activitățile direct desfășurate de o
persoană și utilizează informații atât din memoria pe termen scurt, cât și din memoria pe termen
lung.
În funcție de caracteristicile materialului care este memorat, există trei tipuri de memorie:
1. Memoria vizuală, oferind memorarea imaginilor vizuale, sunete, mirosuri, gust (vizual, auditiv,
tactil, olfactiv, gustativ).
2. Memoria verbală-logică, adică memorie pentru anumite cuvinte, concepte, gânduri.
3. Memorie emoțională, senzorială- Acestea sunt emoțiile, sentimentele, experiențele unei persoane.
De asemenea, memoria are unele proprietăți - acesta este volumul, puterea, acuratețea și
organizarea.
În general, la copii predomină memorarea mecanică, iar memorarea voluntară și semnificativă
este slab dezvoltată. Lipsa de autocontrol.

JOCURI ȘI SARCINI PENTRU DEZVOLTAREA MEMORIEI

„AUZUL MEMORIA”
1. „Ureche sensibilă” – Înregistrarea literelor, cuvintelor din memorie, perceperea lor după ureche.
2. „Alege cuvinte” - Profesorul dictează o serie de cuvinte, copiii, amintindu-le, notează doar
substantive, sau doar adjective (Dirijabil, labă, măr, furtună, rață, măcinat, papagal, frunză,
desen).
În lecțiile de matematică se lucrează similar cu numere, expresii și sarcini.
„MEMORIA VIZUALĂ”
1. „Coloana cuvintelor” – Citește cuvintele, notează ceea ce îți amintești.
De exemplu: șobolan, după, scuipat, mare, basm, piatră, scoarță, hambar, clopot, tufiș.
Ștergeți cuvântul „în plus”.
1. „Am văzut - am auzit” - Există o serie de cuvinte pe tablă, profesorul conduce indicatorul de-a
lungul coloanei de cuvinte, copiii le citesc pentru ei înșiși, iar în acest moment profesorul
pronunță un alt cuvânt. Apoi copiii scriu cuvintele din memorie în orice ordine în două coloane.
De exemplu: „văzut” „auzit”
pix de carte
stilou de ucenic
scrisoare de caiet
Învățător indicator
ochi de păpușă
Lecție de ceas
măr cireș
ceapa de castravete
bomboane de banane
Pâine cu lămâie
Aici se formează și memorarea asociativă.
La ora de matematica:
1. „Case” - Amintiți-vă schema, trageți din memorie.
2. „O serie de numere” - Luați în considerare o serie de numere, semne, cifre, notați ceea ce vă
amintiți (10 caractere): +. / ? - : X, ! + sau 6 5 4 4 3 8 8 3 1
„MEMORIA LOGICĂ”
GRUPARE „RECEPȚIE” „
1. „Grupuri de cuvinte” – Cuvintele sunt scrise pe tablă. Invitați copiii să le rupă
Pe grupuri, alegerea unei justificări pentru grupare. Se aleg cuvintele
În funcție de materialul educațional, rațiunea grupării
Oferit de copii sau profesor.
De exemplu: Pâine, apă, basm, supă, munte, mănușă, dinte, câmpuri.
Justificarea poate fi: numărul de litere, silabe; gen; ortografie.
2. „Grupuri de propuneri” – la fel.
De exemplu: Zăpadă. Vântul a început să bată. Norii au acoperit tot cerul. A venit
 Iarnă. Râurile erau acoperite cu gheață. Natura a adormit.
Justificarea poate fi: comună sau neobișnuită
Propoziție.
La ora de matematica:
1. „grupuri de numere”
Numerele date: 2, 12, 4, 27, 103, 5, 42, 703, 55, 127.
Justificare: numere cu o singură cifră, două cifre și trei cifre; numere,
În care există numărul „2” și unde acest număr nu este.
1. „Grupuri de expresii”
Sunt date expresii: 65 + 45 54 - 34 76 - 34 23 + 67
2x3 56:7 48:8 4x6
Justificare: operații aritmetice; creste sau scade
Rezultatele calculului.
1. „Animale” - Sortați animalele în grupuri. Acestea pot fi grupuri de specii, animale asociate cu
hrana sau habitatul.
GÂNDIREA - este o căutare activă a legăturilor și a relațiilor dintre diferite evenimente,
fenomene, obiecte. Acesta este un proces cognitiv care reflectă în general și indirect relația dintre
obiecte.Să ne imaginăm gândirea după tipuri:

1. Gândirea vizuală a acțiunii- aceasta este alocarea de legături și relații prin acțiune reală cu
obiectele. Acest tip de gândire este primar.
2. Gândirea vizual-figurativă- acestea sunt acțiuni cu imagini în minte, în timp ce rezolvă o
problemă.
3. abstracte sau logiceEste gândirea care operează cu semne.
JOCURI ȘI SARCINI PENTRU DEZVOLTAREA GÂNDIRII
"COMPARAŢIE"
1. „General și de bază” - Identificarea trăsăturilor comune și distinctive.
De exemplu: urs - vulpe mare - râu
Copac - floare bună - șah rău - dame
1. „Perechi de cuvinte” - Găsiți comune și distinctive în concepte și în cuvinte.
De exemplu: pisică - carte - acoperiș sobă - curgere - vorbire
Morse - cuțit - număr găleată - vâsle - scaun
În lecțiile de lectură literară:
1. „Proverbe” - Găsiți trăsături comune și distinctive ale proverbelor.
De exemplu: a) „Un cal nu este prietenul unei vaci” -
„Mai bine un vițel într-un hambar decât o vacă în spatele unui munte”.
b) „Cuvântul nu este o vrabie, va zbura - nu o vei prinde” - „Vrabie bătrână
Nu vei cheltui pe pleavă.”
c) „Nu oricine este deștept care este bine îmbrăcat” - „Cu o minte ciudată în oameni
Nu vei ieși.”
1. „Alegeți un cuplu” - Sunt date proverbe, trebuie să le distribuiți în perechi.
De exemplu: „Toată răbdarea este o măsură”
„Răbdarea și munca vor macina totul”
„Mare în trup, dar mic în fapte”.
„Bobină mică, dar prețioasă”.
1. „Principalul” - Alegeți un proverb care este potrivit ca sens.
De exemplu: „Am terminat treaba, mergi cu îndrăzneală” -
 „Cazul lenei nu-i place”,
"Pentru că timpul, ora distracției"
„Lucrurile au mers bine și el însuși este mulțumit de el.”
La ora de matematica:
1. „Case” - Găsiți case (figurine) cu detalii similare.
2. „Perechi de numere” - Comparați numere, expresii, forme.
De exemplu: 7 și 71, 77 și 71, 31 și 38.
În lecțiile lumii din jur:
1. „Diferențe” - Care sunt diferențele?
De exemplu: toamnă și iarnă, vară și iarnă,
Ciupercă albă din agaric muscă, mesteacăn din molid.
1. „Comparați mineralele” - (în timpul lucrărilor practice)
Identificarea proprietăților identice și distinctive de util
Fosile? De exemplu: argilă și nisip, petrol și gaz, turbă și cărbune.
1. „Ce este în plus?” - Izolarea unui cuvânt suplimentar după ureche.
De exemplu: tramvai, avion, vapor, roată;
Zmeura, mar, viburn, capsuni.
1. „Stabiliți ordinea” - Stabiliți o succesiune de subordonare în relații.
De exemplu: pantofi, cizme din fetru, pantofi de iarna;
Mobila, masa, birou.
La ora de matematica:
1. „Dezlegați judecățile”
De exemplu: Tanya și Olya au mâncat fructe. Unii dintre ei au mâncat piersici, alții...
Caise. Tanya a mâncat caise, ce a mâncat Olya?
1. „Sarcini logice”
De exemplu: Patru noduri sunt legate de o frânghie. Câte piese sunt acestea
Nodurile au despicat frânghia?
(Lucrul cu scheme: 4 3 5).
1. "Znayka" - Justificați răspunsul.
De exemplu: Într-o oră... (60, 90, 30 de minute).
Sarcina are ... (condiție, răspuns, soluție, acțiune și
Întrebare).
ATENȚIA - este direcția activității mentale a unei persoane, concentrarea acesteia asupra
obiectelor care au o anumită semnificație pentru individ. Cu alte cuvinte, atenția este un proces de
reglare a activității intelectuale, un proces care ajută la funcționarea altor procese
cognitive.Vârsta școlară mai mică, de regulă, se caracterizează prin neatenție, lipsă de
concentrare și distracție. Atenția copiilor de 6-7 ani este prost organizată. Are un volum mic,
prost distribuit, instabil, ceea ce explică în mare măsură lipsa de maturitate a mecanismelor
neurofiziologice care asigură procesele atenției.

JOCURI ȘI SARCINI PENTRU ANTRENARE ATENȚIE

2. „Fructe magice” - Trei prieteni veseli au plecat în căutarea fructelor, dacă mănânci o banană, vei
deveni înțelept, ananas - puternic și struguri - buni. Trebuie să urmați regulile. Cine va strânge
câte fructe? (maimuță - 2 banane, pui de elefant - 5 ananas, girafă - 4 ciorchini de struguri).
Traseul este trasat doar cu ochii (vezi Anexa nr. 5).
3. „Criptare” - Rezolvați un exemplu, scrieți literele în ordinea descrescătoare a semnificațiilor din
două cifre ale expresiilor și citiți cuvântul (busolă).
A11-3=9 M3+7+0 = 10 U8+5=13
I17-1+2=18 b10-2+3=11 W10-(2+3)=5
R9-5-4=0 R10-4+6=12
-25-
4. „Iulius Caesar” - Numără de la 1 la 20 și în acest moment se ghemuiește, ritmul nu ar trebui să se
potrivească.
5. „Numără cu interferență” - Spune 2, scrie 10, spune 3, scrie 9.
6. „Desenați un traseu” (vezi Anexa nr. 6).
"VOLUM"
1. "Privire agera". În 20 de secunde, găsiți cât mai multe articole care răspund la întrebarea cine? și
situat în această cameră.
2. „Amintiți-vă” - Distribuiți aceste concepte în grupuri.
La ora de matematica:
1. „Numerele lipsă” - Găsiți toate numerele în ordine descrescătoare, crescătoare.
1. „Cuvinte interzise” - Se introduce o regulă, de exemplu, nu poți vorbiNu,negrulrăspunzând la
întrebările puse.
- Ai văzut un film azi?
Ce culoare contrastează cu albul?
3. „Cuvinte ascunse” - Scrieți numele animalelor.
De exemplu: kshlisavkabanryakmabarsztmouse.
4. „Găsiți și subliniați cuvintele” - în mod similar.
Imaginația
Scopul: Evidentierea imaginatiei creatoare a scolarului mic
Material: - literele a, b, c, d, decupate si literele r, s, t, u,
- 4 monede diferite

Desfasurare:
Se dau copilului cele 4 litere (a, b, c, d) si se cere sa scrie aceste litere în diverse combinatii, într-
un minut. Se spune: "Iata 4 litere. Va trebui sa le aranjati în toate modurile posibile, în asa fel
încât, fiecare litera sa figureze în fiecare aranjament dar numai o singura data. Nu ai voie sa repeti
de doua ori acelasi aranjament."
Daca subiectul nu întelege, îi vom da un exemplu concret, aranjând în fata lui cele 4 monede
diferite , spunându-i sa faca si el acelasi lucru cu literele. Nu se permite utilizarea unor exemple
care constau în permutarea celor 4 litere date copilului. În cazuri speciale se pot folosi pentru
exemplificare literele r, s, t, u.

Interpretare:
Procentul ridicat al imaginatiei este dat de numarul total de permutari posibile (egal cu 23). Nu se
spune acest numar copilului. Seria a, b, c, d, de la care pornim nu se calculeaza.

Un tabel cu rezultate orientative aveti mai jos: Calificativ

7 ani
8 ani
9 ani 8 ani
9 ani
10 ani
11 ani
12 ani
Foarte bine Bine Suficient

6.Activități de dezvoltare a personalității elevului mic()

Sfera emotional- volitivă
Exercițiul „Dispoziția mea”(5 min.) Participanții aleg mascota similară dispoziției lor și o fixează
pe Panoul dispoziției.
Exercițiul „Televizorul stricat” (5 min.) Toți participanții, în afară de unul, închid ochii.
Psihologul prezintă copilului „ce nu doarme” o emoție. Copilul „trezește” vecinul din dreapta, îi
transmite emoția prin gesturi și mimică, așa cum a văzut-o. Al doilea transmite vecinului său etc.
până „se vor trezi” și vor transmite emoția toți participanții. Se verifică corectitudinea emoției
prezentată de ultimul participant.
Exercițiul de relaxare „Călătoria pe nouri” (5 min.) Participanții închid ochii și încearcă să-și
imagineze ceea ce spune psihologul. Se prezintă, se analizează imaginea.

7. Efectele autoaprecierii asupra dezvoltării personalității la vârsta școlară mica. Exerciții ce

facilitează exprimarea emoțiilor la școlarul mic.
Participanții mimează emoția.
Exercițiul „Țara emoțiilor” (5 min.) Se repartizează desenele
participanților „Țara emoțiilor”, câte o siluetă și câte o căsuță. Se analizează culoarea emoției,
locul pe desen, unde ar putea locui.
Participanții colorează emoția, căsuța ei și o plasează pe desen.
Exercițiul „Masajul” (5 min.) Participanții se așează în genunchi pe covor în cerc. Participanții
relaxează mușchii spatelui, iar cu mâinile, sub acompaniamentul muzicii, fac mișcări ușoare de
masaj pe spatele participantului, ce stă în față în baza indicațiilor date de psiholog.
Posterul Satisfacției (10 min.) Participanții vor desena cum pot oferi plăcere altor oameni, apoi
plasează desenele pe posterul Satisfacției, prezentând desenul.
Reflecție „Ce mi-a plăcut – ce nu mi-a plăcut” (3 min.)
Exercițiul „Dispoziția mea” (2 min.) Participanților li se propune să verifice simbolul plasat pe
Panoul dispoziției și să-l modifice, în cazul schimbării dispoziției.