Perioada: pe tot parcursul anului scolar 2009-2010;

I.DATE FAMILIALE

Subiectul: Mihaela D, vârsta 7 ani, elevǎ în clasa I.

Factori individuali: lipsǎ de respect faţǎ de bunicǎ , dezinteres faţǎ de

activitatea scolarǎ, nervozitate, agitaţie, hipersensibilitate,tulburǎri de
comportament. În cadrul interviului se aratǎ retrasǎ, tǎcutǎ, evazivǎ în rǎspunsuri.

Factori familiali: - atenţia exageratǎ din partea bunicilor şi a pǎrinţilor( tatǎl se manifestǎ mai
autoritar,dar e plecat toatǎ ziua la muncǎ , mama casnicǎ ,este alaturi de ea pe durata întregii
zile dar nu are autoritate în faţa ei.

- conditii materiale bune, asteptari reduse din partea familiei in

ceea ce o priveste în plan şcolar.

- este singurǎ la pǎrinţi.

II.DEZVOLTAREA FIZICA SI STAREA DE SANATATE

- dezvoltare fizicǎ normalǎ;

- deficienţǎ/dizabilitate mintalǎ uşoarǎ.

III.PARTICULARITĂŢ I ALE DEBUTULUI ŞCOLAR

Eleva a frecventat grǎdiniţa, prezentând următoarele incapacitǎţi:

- lipsa motivaţiei şi a interesului de cunoaştere;

- imprecizie în acţiunile practice şi mentale;

- verbalizare redusǎ a reprezentǎrilor şi acţiunilor;

- grad redus de independenţǎ în procesele intelectuale;

- conduitǎ neadecvatǎ începerii şcolaritǎţii;

- anxietate în fluxul solicitǎrilor şcolare.

IV.OBSERVAREA SI ÎNREGISTRAREA DATELOR

Culegerea si înregistrarea datelor s-a efectuat pe toata perioada anului şcolar.

Descrierea comportamentului deranjant:

a) Mihaela este neatentǎ pe parcursul orelor, are conflicte frecvente cu unii dintre
colegi;
b) Are rezultate foarte slabe la învǎţǎturǎ.

Comportamentul:

» Nu se remarcǎ o schimbare evidentǎ de comportament în timpul

aceleiaşi perioade.
» Rǎspunde ezitant, cu o voce nesigurǎ, abia auzitǎ, nu se concentreazǎ
atunci când i se cere sa rezolve o sarcinǎ;
» Când trebuie sǎ lucreze individual în clasǎ nu-şi terminǎ niciodatǎ
activitatea, nu este linistitǎ şi îşi deranjeazǎ colegii.
» Mihaela are capacitǎţi intelectuale de nivel minim.
» Înţelegerea verbalǎ si aptitudinea de conceptualizare şi gândire sunt
bune.
» Îi place matematica, se simte bine când merge cu mama în parc şi când
vorbeşte cu tata la telefon.
» Dovedeşte un interes scǎzut faţǎ de celelalte obiecte: limba românǎ,stiinţe
ale naturii;
» Reactioneazǎ pozitiv dacǎ este laudatǎ, dar se supǎrǎ foarte tare dacǎ
este certatǎ în faţa altora, dorind sǎ se rǎzbune pe cei care au asistat la
discutie.
» Are puţini prieteni şi începe foarte rar o conversaţie.
» Are uneori momente de izbucniri violente, sau plâns fără motiv.
» Nu-şi poate concentra atenţia pe timp îndelungat în cadrul activităţilor,
este neliniştita nu poate sta prea mult timp într-un loc, îşi schimbă des
activitatea fără un motiv anume.
» Are un ritm lent de lucru, si rezolvă temele superficial, fără să se implice
cu responsabilitate în activitatea desfăşurată in clasa

» Eleva pare la prima vedere liniştitǎ, care evitǎ sǎ vorbeascǎ.

» Ea declarǎ cǎ acasǎ face numai ceea ce vrea ea. Bunicii îi satisface toate
poftele,rasfǎţând-o excesiv. La şcoalǎ tinde sǎ aibe un comportament
nepǎsǎtor,pasiv faţǎ de cerinţele şcolare.

V.ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZELOR

 » Inadaptarea elevei la şcoalǎ este atât expresia certitudinii cǎ ea nu este
capabilǎ sǎ reuseascǎ, cât şi expresia adevǎrului conform cǎruia ”Nu ştiu
deci nu pot”
» Problemele copilului în legaturǎ cu terminarea activitǎţilor la şcoalǎ pun în
luminǎ problema de motricitate finǎ şi de motivaţie. Dacǎ va avea un
numǎr mai mare de probe orale si va fi încurajat sǎ le rezolve în timp util,
ea va constata cǎ va reuşi în ciuda problemelor sale cognitive şi de
concentrare.

VI.CREAREA UNUI PLAN DE INTERVENTIE

Fixarea obiectivelor

Obiective pe termen lung

1. Mihaela va frecventa regulat toate orele.
2. La şcoalǎ va lua parte la discuţiile structurate si nestructurate cu toţi colegii.
3. Activitǎţile scrise vor fi terminate în timp util.
4. În paralel se va desfǎşura şi un program de recuperare în vederea diminuǎrii
lacunelor în învǎţare.

Obiective pe termen scurt

1. Va fi implicatǎ în a-şi spune pǎrerea la toate discuţiile din clasǎ alǎturi de
colegii ei.
2. I se vor da sarcini precise,potrivite nivelului intelectual, fiind implicatǎ în
diverse acţiuni, pentru a fi resposbilizatǎ.

Metode si strategii

» Conceperea şi punerea în practicǎ a unor metode coerente de lucru cu ea.

» O strânsǎ legǎturǎ cu familia, astfel încât prezenţa sa la şcoalǎ sǎ fie de
aproape 100%.
» Sprijinirea elevei în a-şi depǎşi teama de a participa la ore, spunându-şi
pǎrerea în faţa colegilor sǎi, printr-un sistem de sprijin şi încurajare din
partea învǎţǎtoarei.
» Mai puţinǎ exigenţǎ din partea învǎţǎtoarei în materie de teme scrise.
» I se va da ocazia sǎ-şi mǎreascǎ încrederea în forţele proprii şi sǎ-şi
îmbunǎtǎţeascǎ aptitudinile în situaţiile în care interacţioneazǎ cu grupul de
elevi(clasa), prin responsabilizarea sa în compeţii, cocursuri.
» Se va cere ajutorul consilierului şcolar, date fiind problemele de naturǎ
psihologicǎ decoperite .

Aplicarea programului de schimbare

 In timpul unei întalniri la care au participat mama, bunica, învǎţǎtoarea,
consilierul scolar, Mihaela a acceptat sǎ încerce sǎ atingǎ obiectivele pe termen scurt.

Responsabilitǎţi

» I se cere elevei sǎ raspundǎ zilnic de creta şi buretele pentru tablǎ, de

curǎţenia clasei, explicându-i cât de importantǎ este sarcina sa.
» Se va întâlni o datǎ pe sǎptǎmâna cu consilierul şcolii.

Participarea în clasǎ

» Învǎţǎtoarea o va ajuta în fiecare zi sǎ gǎseascǎ rǎspunsul unei întrebǎri

care va fi pusǎ în ziua urmǎtoare. Acest fapt are ca scop mǎrirea
participǎrii lui în clasǎ, diminuând pasivitatea cunoscutǎ .
» Rolul jucat de învǎţǎtoare va scǎdea în funcţie de progresul înregistrat de
elev, astfel încât sǎ-i permitǎ sǎ participe sau sǎ rǎspundǎ spontan la
discuţiile din clasǎ.
» Participarea ei la discutiile din clasǎ nu va lǎsa loc unei intensificǎri
speciale. Aceasta va fi conştientǎ cǎ rǎspunsurile corecte date în faţa
colegilor sunt de fapt o recompensǎ “ Ceilalţi vor vedea cǎ pot mai mult.”

Teme scrise:

» Se va reduce numǎrul temelor pentru acasǎ.

» Se va face o evaluare oralǎ a materiei, dupǎ fiecare unitate de învǎţare,
înaintea unei evaluǎri sumative.

Aptitudini sociale

» În timpul activitatilor de grup, Mihaela va avea ca sarcinǎ sǎ dirijeze sau

sǎ coordoneze planul de acţiune dupǎ o consultare cu învǎţǎtoarea care
trebuie sǎ o instruiascǎ în ceea ce trebuie sǎ spunǎ şi ce sǎ facǎ în rolul
respectiv.

Sedinţe de consiliere

 O datǎ pe saptamana vor avea loc sedinţe de consiliere în cabinetul şcolar.

 O datǎ pe lunǎ va participa şi bunica Mihaelei sau mama ei.
Evaluarea programului de schimbare
Evaluarea

» La interval de douǎ sǎptǎmâni, apoi la o lunǎ de la prima întâlnire au

avut loc sedinţe cu Mihaela, mama şi consilierul şcolar.
» Obiectivele pe termen scurt au fost realizate si se observǎ progrese rapide
în relaţiile spontane şi convenabile cu alte persoane.
» Nu mai absenteazǎ de la ore, dar este bine sa fie supravegheatǎ în
continuare pe aceastǎ temǎ.
» Numǎrul mǎrit de activitǎţi orale a crescut treptat siguranţa . Spre
exemplu, dupǎ perioada de douǎ sǎptǎmâni a obiectivului pe termen scurt,
eleva a început sǎ participe în clasa din ce în ce mai mult, fiind mai activǎ.
» Atunci când a început sǎ participe spontan, ea a încercat sa afle pânǎ
unde putea merge ( întârzia raspundea nepotrivit, vorbea neintrebata,
vorbea în timpul orei cu alţi colegi,deranjând ora şi se purta la fel ca
înainte).Dialogul Mihaelei cu consilierul scolar si cu doamna învǎţǎtoare
au arǎtat cǎ acest comportament reflectǎ siguranţa crescutǎ a copilului şi
încrederea sa în relatiile cu ceilalţi.

Rezolvarea problemei

» Învǎţǎtoarea a hotǎrât cǎ acest comportament sǎ fie considerat pozitiv

şi sǎ aibǎ o atitudine cât mai flexibilǎ.
» La sfârşitul primei luni, acest comportament nu ridicase probleme
deosebite în clasǎ.
» Randamentul Mihaelei la învǎţaturǎ a crescut, dar s-a impus în
continuare ajutorul doamnei învǎţǎtoare, prin program de lucru
suplimentar printr-o sedinţǎ de o orǎ pe saptamanǎ în afara orelor de
clasǎ.
» Bunicii continuǎ sǎ întâmpine dificultǎţi în impunerea unor limite acasǎ,
deşi recunoaşte cǎ fetiţa depune mai mult efort pentru a colabora.

VII.Concluzii

Inadaptarea pe care o manifestǎ Mihaela la mediul şcolar este cauzatǎ lipsei de

autoritate a pǎrinţilor,a slabei colaborǎri cu şcoala dar şi din cauza deficienţei de
învǎţare observatǎ încǎ din perioada prescolarǎ.
Comportamentul pasiv,sensibil uneori , atunci cand trebuie sǎ rezolve sarcinile
şcolare se datoreazǎ în mare parte ,prezenţei scǎzute a unei persoane autoritare în casǎ
şi a rǎsfǎţului excesiv din partea bunicilor şi a mamei.
În continuare consilierul şcolar si doamna învǎţǎtoare vor aplica tehnici
experimentale pentru a ameliora inadaptarea şcolarǎ a copilului.