Universitatea de Vest Timișoara

Facultatea de Sociologie și Psihologie

Departamentul de Asistență Socială

ABANDONUL COPIILOR

Timișoara
2013
NOȚIUNEA DE ABANDON AL COPIILOR
ABANDON =„părăsire împotriva regulilor
morale și a obligațiilor materiale a copiilor,
familiei etc.” (DEX)
ABANDON DE FAMILIE = „ părăsirea
familiei, a copiilor de către persoana care are
obligația legală de a-i întreține” (DEX)

„Copil abandonat este acel copil ai cărui

părinţi biologici renunţă la asumarea
responsabilităţii îngrijirii şi satisfacerii
nevoilor fundamentale de dezvoltare ale
copilului, separându-se fizic de acesta,
înainte ca această responsabilitate să fie
preluată de o instituţie abilitată.”
(UNICEF – „Situația abandonului copiilor în România”)
NOȚIUNEA DE ABANDON AL COPIILOR

„Abandonul deschis este definit ca părăsirea

cu bună ştiinţă a unui copil de părintele său,
care poate fi identificat şi a cărui intenţie nu
este de a se întoarce ci de a respinge voit
răspunderea părintească. Mai mult, niciun
alt membru al familiei nu poate sau nu vrea
să-şi asume răspunderea de părinte şi să
aibă grijă de copil.”

„Abandonul secret este definit ca părăsirea în

secret a copilului de catre părintele său, care
nu poate fi identificat şi a cărui intenţie nu
este de a se întoarce, ci de a respinge în
mod voit şi în mod anonim răspunderea
părintească.”

Definiții date în cadrul proiectului Daphne finanțat de

Uniunea Europeană cu privire la abandonul copiilor în țări
membre UE
FORME DE ABANDON AL COPIILOR
Abandon în maternitate
Abandon în spital/ secție de pediatrie
Abandon în alte locuri decât unitățile
sanitare

(UNICEF – „Situația abandonului copiilor în România”)

 CAUZE ALE ABANDONULUI COPIILOR

Sarcinile nedorite.
Femei, mai ales din mediul rural, care nu au auzit de planificarea
familială și de metodele de contracepție
Tinere nemăritate – membrii familiei fac presiuni asupra acestora să
renunțe la copil
 CAUZE ALE ABANDONULUI COPIILOR

Greutatea mică la naștere și sănătatea copilului.

 Greutatea mică la naștere poate fi rezultatul unei sarcini nedorite
 Datorită temerilor legate de necesitatea unor îngrijiri speciale –
cauza a abandonării copilului în secțiile de pediatrie, de multe ori
această practică fiind încurajată chiar de cadrele medicale.
 Un caz special este cel al copilului cu dizabilități - abanadonat
datorită lipsei posibilităților de ingrijire specială a copilului sau a
faptului că părinții nu vor să-și asume responsabilitatea creșterii
acestui copil sau le este teamă că vor fi respinși de comunitate din
cauză că au un copil cu dizabilități.

&
 CAUZE ALE ABANDONULUI COPIILOR

Sărăcia.
Lipsa condițiilor minime pentru un trai decent, lipsa veniturilor și
numărul mare de copii în familie sunt cauze care duc mai ales la
abandonul copiilor în instituții de ocrotire.
Părinții se justică de cele mai multe ori că abandonul era o măsură
temporară, până la rezolvarea problemelor financiare.
EFECTE ALE ABANDONULUI COPIILOR

Problema abandonului are efecte

de lungă durată, cu consecinţe nu
numai asupra grupurilor direct
afectate, ci asupra tuturor
membrilor societăţii deoarece
poate duce la:

 Creşterea numărului de copii ai

străzii
 Creşterea delincvenţei juvenile
 Creşterea numărului de
consumatori de droguri.
 EFECTE ALE ABANDONULUI COPIILOR

Separarea mamei de copil îl frustrează pe acesta de satisfacerea

trebuinţelor primare de alimentaţie, tandreţe și comunicare,
determinând dezechilibrul biologic şi psihic, numit de Germaine Guex
"sindromul carenţei materne".

Aceasta constituie una dintre cauzele crizei de adaptare a copilului

abandonat și se manifestă prin: anorexie (negativism alimentar) şi
refuzul comunicării (închidere în sine, apatie).
EFECTE ALE ABANDONULUI COPIILOR

Copilul abandonat cu vârsta cuprinsă

între 0-3 ani:

 Sărăcia repertoriului motric, cognitiv şi

socio-afectiv
 Motricitate defectuoasă,
 Mers întârziat,
 Limbaj sărac,
 Dificultăţi de înţelegere,
 Stări afective preponderent negative cu
manifestări stridente,
 Deprinderi de igienă automatizate cu
întârziere
EFECTE ALE ABANDONULUI COPIILOR

Alte efecte ale abandonului asupra copilului sunt:

 Contact vizual deficitar

 Interiorizare
 Minimalizarea valorii personale – hiperactivitate, comportament
dificil, agresiv
 Afecţiune nediscriminată – lipsa cunoaşterii de sine
 Dezvoltarea unor complexe de inferioritate
 Uniformizarea comportamentelor
 Iniţierea unor sentimente negative
 Subdezvoltarea capacității de viață independentă
 CADRUL LEGISLATIV ÎNAINTE DE 1989
ÎN ROMÂNIA

Legea nr. 3/1970 - copiii rămași fără ocrotirea părintească erau:

 Dați în plasament familial unei familii care consimțea să facă acest lucru
 Încredințați unor instituții de ocrotire:

‒ Leagăne de copi pentru copiii până la 3 ani

‒ Case de copii pentru preșcoari și școlari
CADRUL LEGISLATIV ÎNAINTE DE 1989 ÎN
ROMÂNIA
Sunt ignorate complet relațiile copilului cu mama/ părinții/ familia
extinsă

Nevoile copilului erau limitate strict la hrană și adăpost

Statul a preluat controlul asupra tuturor acțiunilor din domeniul

protecției copilui, rolul familiei și al comunității fiind insignificant
 CADRUL LEGISLATIV ÎN ROMÂNIA
DUPA 1989

Legea nr. 47/1993 cu privire la declararea judecătorească a

abandonului de copii:
Copilul care se afla în îngrijirea unei instituții sau care era încredințat unei
persoane fizice și de care părinții nu s-au mai interesat o perioadă mai
mare de 6 luni, era declarat „abandonat” prin hotărâre judecătorească

A fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 273/2004 privind

regimul juridic al adopției
 CADRUL LEGISLATIV ÎN ROMÂNIA
DUPA 1989
Reglementările legale apărute dupa anul 1997 au avut drept scop
reducerea numărului de copii instituționalizați:
prin reintegrarea în familia naturală sau în familia extinsă
prin înlocuirea intituționalizării cu îngrijirea familială substitutivă

Ordonanța de Urgență nr. 26/1997 privind protecția copilului

aflat în dificultate
- abroga Legea nr. 3/1970
Hotărârea de Guvern nr. 217/1998
- a clarificat posibilitățile concrete de angajare a unei persoane ca
asistent maternal profesionist
 CADRUL LEGISLATIV ÎN ROMÂNIA
DUPA 1989

Măsuri de protecție conform OUG nr. 26/1997:

 încredinţarea copilului unei familii/persoane /organism privat

autorizat , în vederea adopției sau, provizoriu, către serviciul
public specializat

 plasamentul copilului la o familie sau la o persoană, la serviciulul

public specializat/ organism privat autorizat, în regim de urgență
sau într-o familie asistată;
 CADRUL LEGISLATIV ÎN ROMÂNIA
DUPA 1989
Legea nr. 272 din 23.06.2004 și Hotărârea nr. 1438/02. 09.2004

Se pune accentul pe interesul superior al copilului și pe faptul că părinții

au principala responsabilitate în creșterea și dezvoltarea copilului

Intervenția statului devine complementară

Se aprobă regulamentul de organizare și funcționare a următoarelor de

servicii: servicii de zi, servicii de tip familial și servicii de tip rezidențial

 ANALIZA FENOMENULUI DE ABANDON
AL COPIILOR ÎN ROMÂNIA
În perioada 2003 – 2011 numărul copiilor părăsiți în unitățile sanitare a
scăzut de la 5130 de copii abandonați în anul 2003 la 1432 copii abandonați
în anul 2011
2011 1,432 6.91
11.39 12.14 10.19

2010 1,315
27.30
32.12 30.71 31.86
2009 1,400

2008 1,317

2007 1,710

65.78
2006 2,216 56.49 57.14 57.95

2005 2,580

2004 4,614
2008 2009 2010 2011
2003 5,130
Copii părăsiţi în alte secţii de spital
Copii părăsiţi în secţii de pediatrie
Copii abandonati in unitatile sanitare Copii părăsiţi în maternităţi

Date statistice Autoritatea Naționala pentru Protecția Familiei și a Drepturilor Copiilor

 CARACTERISTICI ALE COPIILOR
ABANDONAȚI
 O treime din copiii abandonați în
 Peste 80% provein din orașele mari
maternități sunt transferați în secții de
 34% dintre copiii abandonați în pediatrie/ recuperare.
maternitate aveau greutatea la
 Ponderea copiilor pentru care a fost
naștere sub greutatea normală (sub
solicitată o măsură de protecție este foarte
2500 g)
mică – 19% pentru copiii din maternități și
 43% dintre copiii abandonați nu 4% pentru copiii din secțiile de pediatrie
aveau eliberate certificate de  Perioada de staționare în maternitate sau
naștere în spital a fost mai mare de 1 lună.
 Vârsta sub 3 ani, dintre aceștia cei  Doar 5% dintre copiii internați au fost
mai mulți fiind cu vârsta între 1 și 2 vizitați cel puțin odată de părinții lor.
ani
UNICEF 2005 – „Situația abandonului copiilor în România”
CARACTERISTICILE MAMELOR COPIILOR
ABANDONAȚI
 Vârsta medie - 24 de ani
 Vârsta la prima sarcină 15 – 19 ani
 Starea de sănătate – bună
 Starea civilă – necăsătorită sau în
uniune consensuală
 Sunt casnice/ fără ocupație
 Etnie rromă
 Mediul rural
 Analfabetism/studii gimnaziale
nefinalizate
 Condiții de locuit necorespunzătoare
 Mamele care iși abandonează copilul
în maternitate au în medie un copil
 Mamele care își abandonează copilul
în spital au în medie 4 copii
 Mamele care își abandonează
copilul în maternitate sunt mai
hotărîte în privința abandonului
 Mamele care își abandonează copilul
în spital, nu consideră acest lucru ca
fiind un abandon

UNICEF 2005 – „Situația abandonului copiilor în România”

ANALIZA EXTERNĂRILOR COPIILOR
ABANDONAȚI
2003-2004/2008-2011
4.68
2011
37.85
31.08

4.49
2010
37.19
33.31

3.71
2009
38.93
32.43

3.80
2008
46.17
28.47
27.00
13.00
2004
6.00
46.00
33.00
16.00
2003
7.00
39.00
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00 35.00 40.00 45.00 50.00

secție de pediatrie/ recuperare centre de plasament asistenţi maternali familie

ANALIZĂ PRIVIND LOCUL DE EXTERNARE AL
COPIILOR ABANDONAȚI - 2004
Centru Se află încă
Asistent La o familie maternal pe secţie
maternal încredinţare/
2% 2%
3% plasament/a
dopţie
Secţie de1%
pediatrie/ Acasă
recuperar 49%
Se află încă pe e
Adopţie secţie
1% 6%
18%

La o familie Acasă Rude gradul

17% IV Centru de
încredinţare/ plasamen
plasament/a 1%
t
dopţie Centru 24%
7% maternal Locul unde merg copiii abandonați la externarea din spital - 2004
Centru de 1%
Asistent
plasament
maternal
23%
44%

La o familie
Centru încredințare/
maternal plasament/a
Asistent 4%
dopție
4%
maternal
Locul unde merg copiii abandona ți la externarea din centrele 6% Acasă
de primire în regim de urgență - 2004 46%
Centru de
plasamen
t
13%
Secție de
pediatrie/
recuperar
Locul unde emerg copiii abandonați la externarea din maternitate
- 2004
UNICEF 2005 – „Situația abandonului copiilor în România” 27%
STRATEGII NAȚIONALE ŞI MĂSURI CARE
AU VIZAT PREVENIREA ABANDONULUI
COPIILOR

 Creșterea calității serviciilor sociale

 Planul Naţional de Acţiune privind pentru copil și familie
prevenirea abandonului copilului de
 Creșterea responsabilității
către familie
comunității locale
 Strategia Naţională în domeniul
 Conștientizarea din partea cadrelor
protecţiei şi promovării drepturilor
medicale a importanței colaborării
copilului 2008-2013
cu autoritățile publice locale
 Programele de interes național în
 Colaborarea din partea instituțiilor
domeniul protecției familiei și a
Ministerului de Interne cu privire la
drepturilor copilului pentru perioada
stabilirea identității copiilor părăsiți
2010 – 2012
 Creșterea accesului la educație și
servicii medicale
BENEFICII FINANCIARE CARE POT
DIMINUA RATA ABANDONULUI

 Alocația de stat pentru copiii de până

la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copilul
cu handicap - 200 de lei

 Alocația pentru susținerea familiei –

are valori cuprinse între 25 și 200 de
lei

 Venitul minim garantat - în trimestrul I

al anului 2012, valoarea medie lunară
a ajutorului social calculată la nivel
național a fost de 172,7 lei/ familie
beneficiară, respectiv 70,1
lei/persoană dintr-o familie beneficiară
 SERVICII SOCIALE ÎN VEDEREA
SCĂDERII RISCULUI DE ABANDON
 Centre de zi

 Centre maternale

 Centre de consiliere și sprijin pentru

părinți, servicii de prevenire a
abandonului prin planning familial,
monitorizare a femeii gravide

27,578

2012 438

16,769

2,475

2006 359

6,101

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000

Centre de zi Centre maternale

Centre de consiliere și sprijin pentru părinți
VĂ MULȚUMIM !