arcina 2: Portofoliu de sarcini:

a.) Plan de consiliere pentru adolescenții cu părinți plecați la

lucru în străinătate.

Rezolvare: Copiii ai căror părinţi sunt plecaţi din ţară, cu sau fără contracte de muncă,
reprezintă o categorie expusă riscurilor şi situaţiilor de pericol, care duc în ultimă instanţăla
încălcarea şi nerespectarea drepturilor acestora.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia şi Drepturile Copilului a încheiat deja un protocol
cu Oficiul pentru Migrarea Forţei de Muncă prin care fiecare direcţie locală va avea obligaţia să
verifice permanent situaţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Cum
verificările se pot face numai pentru cei care pleacă legal în stăinătate, datele obţinute nu pot
reflecta întocmairealitatea, furnizand doar o mică parte din globalitatea problemei, deoarece cei
mai mulţi părinţi pleacă să lucreze în străinătate fără contracte.
Această problemă a căpătat în ultima vreme conotaţii naţionale, motiv pentru care
organizaţiile nonguvernamentale active în domeniul protecţiei copiluluifac apel la guvernanţi în
vederea adoptării de măsuri, deoarece, s-a demonstrate prin studii complexe că, minorii rămaşi
singuri acasă sau în grija altor personae se confruntă cu grave probleme la şcoala şi în societate.
Părinţii copiilor fac parte din categorii diverse: oameni aflaţi sub limita sărăciei, oameni
care trăiesc din ajutoare sociale, oameni care îşi doresc mai mult, care vor să le asigure o
bunăstare materială copiilor şi posibilităţi de dezvoltare conforme cu secolul în care trăim.
Privarea de afecţiunea şi supravegherea părintească îi fac pe aceşti copii să devină
vulnerabili în plan afectiv – motivaţional, riscand să abandoneze şcoala, începand să absenteze
de la şcoală, devenind indisciplinaţi, diminuandu-şi performanţele la învăţătură, suferind deviaţii
de comportament, ori fiind atraşi de alti tineri să comită fapte care nu corespund normelor
aprobate de societate.
Unii dintre copii nu reusesc să treacă peste aceste desparțiri, temporare, dar lungi.
Psihiatrii avertizează că adolescenții lăsați pe mâna vecinilor sau a bunicilor pot deveni de
nerecunoscut, lipsa părinților avand ca efect grave tulburari emotionale.
 Copiii cu părinții plecați în străinătate reprezintă un grup vulnerabil aflat în situatie de
risc, efectele negative ale migrației părinților asupra copiilor rămași acasa se reflecta cel mai
pregnant în scăderea interesului pentru școală al celor mici.
Abandonul școlar poate fi, de asemenea, un alt efect al plecării părinților de acasă. Acesta
îi afectează îndeosebi pe copiii care provin din familii destrămate și, mai cu seama, pe cei ale
caror mame sunt plecate la munca în altă țară. Un alt pericol poate veni sub forma unor posibile
abuzuri din partea adulților în grija cărora rămân micuții.
Consecințele privării minorului de afecțiunea părinților și de supravegherea necesară
dezvoltării normale a acestuia pot lua diferite forme, dar cele mai des resimtite sunt cele în plan
afectiv, copiii și chiar și tinerii ai caror părinți sunt plecați la muncă în strainătate suportă o
degradare considerabilă a vieții, datorită lipsei de afecțiune, îngrijire și educație generată de lipsa
contactului cu familia, dar și a lipsei de supraveghere, în acest sens se urmăreste identificarea la
nivel local a nevoilor.
Psihologii care au lucrat la studiu spun că dorul de părintele plecat poate avea drept
consecință un sentiment de însingurare și chiar de deprimare.
În situațiile în care plecarea părinților se face pe perioade mai lungi, iar copiii rămân în
grija unor persoane care nu le pot oferi sprijin emoțional și educativ, pot interveni efecte negative
și în privinta sănătății și chiar a dezvoltării psihice a celor mici, finalitatea concretizându-se
adesea în diverse tipuri de comportament deviant.
Banii nu pot suplini dragostea și grija părintească de care au atâta nevoie acești copii, mai ales
cei cu vârste fragede. Aproape toți copiii afectați de aceasta despărțire au o stare permanentă de
îngrijorare, trăiesc cu frica să nu li se întample ceva rău părinților, devin retrași, plang usor și își
pierd interesul pentru joacă, iar în cazuri mai severe capătă ticuri. Efectele separării de părinți
depind mult de vârsta copiilor. La copiii mici, în special în mediul rural, apar tulburări
emoționale, devin anormal de fricoși și timizi, au somnul agitat și au coșmaruri. La sate, climatul
copiilor este mult mai stabil și mai puțin solicitant emoțional, iar lipsa unui părinte poate produce
o ruptură ce destabilizeaza întreg universul copilăriei. La copiii mai mari de zece ani (mai ales în
mediul urban), pot aparea tulburări de conduită care se manifestă printr-un comportament agresiv
fizic și verbal, minciuna, abuz de alcool, fumat, absente de la școală și rezultate slabe la
învatatură.
Copiii ai caror părinți sunt plecați în străinătate au adesea sume mari de bani „de buzunar”, iar
acest lucru și propulsează în grupuri de copii cu probleme de comportament și care ajung chiar să
comită fapte penale. Despărțirea de mame este și mai dramatică, fiind considerată de unii copii
drept un abandon.