Recenzie

Ana Muntean, Marciana Popescu, Smaranda Popa : Victimele violentei

domestice: copiii si femeile
Traita ca o realitate, violenta domestica provoaca traume. Consecintele apar nu numai in
plan individual dar si social prin fracturarea relatiilor si erodarea solidaritatii si coeziunii sociale.
A cunoaste poate fi primul pas spre a ajuta.

Autorii acestei carti au realizat o cercetare asupra a 40 de cazuri, pe o perioada de cateva

luni la sfarsitul anului 1999 si inceputul anului 2000.

Adulterul, bataia, violul partenerei erau practici care prin frecventa cu care se petreceau in
planul vietii private capatau in ochii majoritatii indivizilor aura de “norma”. Dupa 1990 s-a
remarcat o abordare timida a subiectului privind statutul femeii la noi. Se creeaza premize ale
egalitatii femeii cu barbatul. Violenta domestica nu constituia un subiect de interes oficial, iar
organizatii neguvernamentale care sa dezvolte aceasta tema nu existau.

Organizatia SCOP din Timisoara a fost una din primele organizatii neguvernamentale cu
preocupari in domeniul violentei domestice.

Violenta face parte din viata privata a familiei. Cand familiile sunt violente, nici politistii si
nici judecatorii nu stiu cum sa intervina, mai ales atunci cand ei nu au o pregatire speciala spre a
intelege functionarea familiei sau a copilului. Mai mult, adesea sistemul legal abuzeaza victimele
si protejeaza agresorii.

Incepand cu anii 1995-1996 in Romania si-au facut aparitia cateva servicii care vin in sprijinul
victimelor: Artemis, Profamilia, Conexiuni, Sinergii, Phoenix Carita, Sef, Scop, Ministerul
Muncii si Protectiei Sociale- Centrul Pilot de Asistenta Sociala si Protectie a Victimelor
Violentei in Familie, Adolescentul, Arapamesu, PFCF, IKON.

Modul in care a fost abordata problematica violentei domestice a pastrat tonalitatea

importata a drepturilor omului si implicit a drepturilor femeii, care sunt incalcate prin violenta.
Ne confruntam cu o mentalitate care reproduce aceleasi dimensiuni problematice in definirea
violentei domestice: cand si cand este permisa violarea intimitatii familiei, avand in vedere
principiul constitutional al non-interventiei statului in treburile private. Spatiul privat se
suprapune notiunii de secret, respectarea intimitatii vietii individuale devenind o bariera in fata
interventiei statului. Din cazurile luate in studiu, este evidentiata publicizarea violentei, deoarece
incidentele violente scot familia din spatial privat, aducand-o in atentia publica . Teoriile liberale
definesc spatial privat ca fiind un spatiu protejat in care individual poate actiona liber.
 Cadrul legislativ de sanctionare a violentei domestice se pastreaza in zona dreptului penal,
prin incriminarea infractiunilor contra vietii, integritatii corporale si sanatatii persoanei si a
infractiunilor privitoare la viata sexuale. Daca la violenta stradala te poti proteja, limitandu-ti
spatiul fizic la zone sigure, de violenta domestica nu te poti proteja nici macar refugiindu-te in
strada. Victimele violentei domestic elaboreaza adevarate strategii de supravietuire care in unele
situatii sfarsesc dramatic, autoapararea este considerata omor calificat, in timp ce tentativele de
omor si amenintarile repetate la care au fost supuse aceste femei sunt considerate simple
incidente casnice.

Serviciile existente si disponibilitatea lor:

- serviciile de semnalare a cazurilor- serviciile de politie, institute medico legale, linii

telefonice de urgent, servicii medicale

- servicii de interventie propriu-zisa: spitale, instante judecatoresti, servicii de consiliere,

servicii de asistenta a victimelor

- serviciile de prevenire: scoala, mass-media, biserica

Violenta domestica este definita ca o amenintare sau producere a unei rapiri fizice in
trecutul sau in prezentul convietuirii cu partenerul. Atacul fizic sau sexual poate fi
acompaniat de intimidari si abuzuri verbale, distrugerea de bunuri personale, izolarea
fortata, controlul accesului la bani, bunuri, hrana etc, de care ar putea beneficia victima.

Acest studiu este o analiza calitativa a fenomenului violentei domestic, din perspective
victimelor violentei. Bazat pe studii de caz, care sa permita creionarea dinamicii
violentei, cu surprinderea cauzelor, efectelor si a modalitatilor de manifestare, acest
studio incearca analiza unor definitii ale violentei domestice, in Romania anilor 90.Ideea
unui studiu calitativ a fost bazata pe necesitatea de a intelege fenomenul dincolo de cifre,
avand in vedere complexitatea manifestarilor umane in contextual unui spatiu privat, greu
accesibil structurilor formale ale controlului social. S-au stabilit obiectivele, intocmindu-
se un ghid de interviu care sa permita o abordare coerenta si egala a victimelor, indiferent
de mediul de provenienta sau de gravitatea violentei indurate; atat din mediul rural cat si
din mediul urban.

Cele 40 de persoane, victime ale violentei domestice vorbesc despre istoria unor vieti.
Relevanta este imaginea studiului cu privire la efectele dramatice ale violentei asupra
copiilor.

Cauzele care tin de caracteristicile individuale: afecterea starii de sanatate a agresorului

sau victimei; consumul de alcool; istoria infractionala a agresorului; instabilitatea
ocupationala; graviditatea la victim; violenta ostila ; gelozia.
 Cauzele determinate de caracteristicile relatiei: traiul comun cu parintii; locuinta comuna
dupa divort; perpetuarea modelului( prezenta unei istorii a violentei in copilaria victimei
sau agresorului; izolarea sociala; perioada scurta de cunoastere; prezenta unor relatii
adultere.

Cauzele sociale ale violentei domestice: inegalitatea de gen in familie si societate;

tolerant sociala fata de violent domestica; neamestecul celorlalti, saracia; tranzitia; lipsa
unor legi specifice; absenta serviciilor; ignoranta femeilor victime privind posibilitatile de
autoprotejare.

In analiza manifestarilor violentei domestice au fost luate in considerare urmatoarele

dimensiuni: cand, unde, cum, cu ce, gravitatea manifestarilor, manifestari ale victimei in
contextual violent.

Consecintele violentei domestice:

- costurile socio-umane :

a) efecte asupra victimei- violenta domestica afecteaza femeia in ceea ce priveste

sanatatea, starea psiho-emotionala, dorinta de viata, implicarea sociala si capacitatea
ei materna.

b) Efecte asupra copilului- femeia incepe sa-si ia masuri de protectie doar in momentul
in care realizeaza pericolul ce planeaza asupra copiilor.

c) Efecte asupra familiei si a comunitatii- izolarea sociala este frecventa la aceste

familii, adesea impusa sau indusa de agresor.

d) Efecte asupra societatii

- Costuri economice

- Costurile unor programe de preventive

Printr-un calcul statistic, din cele 40 de cazuri luate in studiu, 47,5% femei sunt inca in
relatie, in care persista comportamentul violent al partenerului, 45% au divortat, iar 11%
impart in continuare acelasi spatiu ce agresorul, violenta continuand in forme
diversificate de manifestare.

Justificarea ramanerii femeii in relatia violenta: prezenta copiilor in familie, dependent de

veniturile sotului, factorul cultural, dependenta emotionala a victimei de agresorul ei.

Separarea si incheierea relatiei prin divort reprezinta o alta posibilitate o alta posibilitate
de raspuns la violenta domestica.

Moartea agresorului sau a victimei- devine o a treia cale de iesire din relatie .
 Violenta domestica reprezinta o problema sociala cu consecinte grave atat pentru
familia care traieste in violent, cat si pentru comunitatea care nu intervine si nu rezoneaza
prin compasiune la suferinta celuilalt. Singura solutie este separarea reala, femeia victima
trebuie ajutata sa ia aceasta hotarare, ea trebuie sa simta solidaritatea umana in momentul
crizei si trebuie ajutata sa vada realitatea care o asteapta atat pe directia separarii cat si pe
directia pastrarii relatiei.Integrarea socio- profesionala ar fi un pas important spre
rezolvarea unei astfel de situatii. Un mod de educare a mentalitatii il reprezinta crearea de
servicii specializate.