CENTRUL UNIVERSITAR BABEȘ BOLYAI DIN REȘIȚA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIS ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

SPECIALIZAREA-MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ

REFERAT

TEMA

Femeia-VICTIMĂ A VIOLENȚEI DOMESTICE

Coordonator: Student M.S.A.S.II:

Lect.Univ.Dr.Gabriela Georgevici Iulian Copocean

REȘIȚA 2023
 INTRODUCERE

Tema cercetării
Femeia – victimă a violenţei domestice

Justificarea temei
Violenţa în familie a devenit un subiect de discuţie publică în România abia după
revoluţia din 1989. Perioada ce a urmat revoluţiei nu reprezintă o cotitură, dar multe din
subiectele care erau tabu au devenit subiecte despre care a început să se vorbească. Mai întâi
timid şi apoi din ce în ce mai mult până când s-a promulgat şi o lege specifică. Urmând logica
abordării problemelor societăţii româneşti în tranziţie atunci s-a ajuns pe firul rezolvării situaţiei
copilului abandonat la motivele abandonului apoi la familia cu probleme sociale şi în sfârşit la
violenţa în familie. Prin implicaţiile şi consecinţele pe care le are acest fenomen atât asupra
femeilor victime cât mai ales asupra copiilor acesta poate fi considerat un adevărat "cancer social
".
Urmărind fenomenul violenţei domestice de-a lungul derulării unor proiecte care vizau
această problemă am ajuns la concluzia că acordarea unui suport victimelor cu tot ceea ce
implică acest lucru ( asistenţa în situaţie de criză, consiliere socială, psihologică şi juridică, etc),
nu este suficient pentru a contribui la diminuarea fenomenului. Experienţa ne-a arătat că originea
violenţei în familie şi ceea ce o înrădăcinează puternic este mentalitatea tradiţionalistă care
vizează şi statuează diferenţa între rolurile masculine şi feminine. Singura posibilitate de a
schimba această mentalitate este un program educaţional. Numărul persoanelor care sunt victime
ale violenţei domestice este în creştere în ultimii ani, indiferent de clasa socială, vârstă, rasă sau
apartenenţa religioasă. Statisticile efectuate în România pentru stabilirea numărului de femei care
sunt victime ale violenţei în familie ne reliefează un procent de 38% din populaţia feminina. Este
un indicator alarmant dacă ne gândim că acest procent ne arată că una din trei femei
"beneficiază" de un tratament agresiv atât fizic cât psihic.
 Obiectivele cercetării
Obiectivele propuse prin această analiză se referă la cauzele care determină apariţia şi
persistenţa în timp a violenţei domestice. Ea îşi are rădăcinile în mentalitatea tradiţionalistă, în
ceea ce priveşte diferenţa între rolul masculin şi cel feminin; pe fondul acestei mentalităţi vin
factorii sociali şi psihosociali care „încurajează” şi susţin violenţa domestică. În analiza violenţei
domestice nu putem ignora efectele pe care acest fenomen le are asupra femeilor şi copiilor în
special şi asupra societăţii, în general.

Universul cercetării
Populaţia ţintă a cercetării în domeniul violenţei domestice este reprezentată de către
femeile abuzate psihic şi fizic în familie de către soţi sau concubini. Aceste femei sunt abuzate în
familie, în mediul care ar trebui să le ofere siguranţă maximă, ele se află în căutarea unui ajutor
specializat pentru a depăşi dificultăţile relaţionale survenite în cuplu şi cu repercusiuni majore
asupra propriei persoane şi a copiilor, a dezvoltării psihice şi fizice. Cele cinci cazuri au fost
selectate dintre beneficiarele serviciilor şi programelor oferite de către fundaţia FOC (Familia şi
Ocrotirea Copilului).
„ Centrul de consiliere pentru mame si copii victime ale violentei in familie” este un
parteneriat intre Fundaţia Familia si Ocrotirea Copilului, Direcţia pentru Protecţia Copilului aflat
in Dificultate si UNICEF. Proiectul se adresează: mamelor si copiilor care sunt victime ale
violentei intrafamiliala si comunitatii, care are nevoie de o mai buna informare in privinţa
fenomenului si a mijloacelor pe care le are la dispoziţie pentru a opri suferinţa copiilor si
femeilor victime ale violentei domestice.
Fundaţia Familia si Ocrotirea Copilului isi propune sprijinirea familiilor cu copii care trec
prin situaţii de criza. Serviciile pe care le propune acesta fundaţie la dispoziţia beneficiarilor in
mod gratuit constau in:
 consiliere psihologica;
 consultanta si asistenta juridica;
 asistare in căutarea unui loc de munca;
 înscrierea la cursuri de calificare/recalificare profesionala;
 informare in privinţa fenomenului de abuz si a mijloacelor de prevenire a acestuia;
 In implementarea proiectului este implicata o echipa formata din doi psihologi, un
asistent social si un consilier juridic. Partenerii Fundaţiei Familia si Ocrotirea Copilului sunt:
 Direcţia Generala a Politiei Municipiului Bucureşti
 Direcţia pentru Protecţia Copilului aflat in Dificultate, sector 5
 Arhiepiscopia Bucureştilor

Ipotezele cercetării
 Cu cât nivelul de trai al familiei este mai scăzut, cu atât riscul violenţei domestice creşte.
 Cu cât nivelul de educaţie al partenerilor este mai scăzut cu atât riscul apariţiei violenţei
domestice creşte.
 Cu cât consumul de alcool in familie este mai ridicat, cu atât creşte riscul apariţiei
comportamentelor agresive.
 Daca unul din soţi sau amândoi au probleme psihice, atunci riscul apariţiei violenţei
domestice este mai mare.
 Cu cât locul de muncă al soţului este mai instabil sau inexistent, cu atât riscurile apariţiei
oricărei forme de violenţă domestică sunt sporite.
 Daca modelul parental pe care i l-a oferit tatăl este unul bazat pe violenţă atunci riscul ca
şi viitorul adult să devină violent este mai mare.
 Cand campaniile de informare cu privire la violenta domestica sunt eficiente exista
posibilitatea reducerii incidentei si prevalentei violentei

Definirea conceptelor
 Violenţa: ”utilizarea forţei şi a constrângerii de către un individ, grup sau clasă socială în
scopul impunerii voinţei lor asupra altora”.
 Violenţa domestică: „ansamblul conflictelor din grupul marital care au ca efect
maltratarea partenerului... orice formă de agresiune, abuz sau intimidare, dirijată împotriva unui
membru al căminului familial, unei rude de sânge sau contra altor persoane din mediul familial”.
 Educaţie: „ansamblul de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării şi
dezvoltării însuşirilor intelectuale, morale şi fizice ale oamenilor”
 Nivel de trai: gradul de satisfacere a necesităţilor umane specifice unei colectivităţi, grup
social, localităţi sau persoane
 Consumul de alcool: prin consum se înţelege folosirea unui bun, alcool, pentru
satisfacerea nevoilor personale

Dimensiuni şi indicatori
 Violenţa domestică:
 apariţia neînţelegerilor
 motivul şi frecvenţa neînţelegerilor;
 folosirea violenţelor;
 locul şi momentul producerii violenţei
 motivul şi frecvenţa violenţelor;
 consecinţele violenţelor asupra sănătăţii fizice şi psihice
 Educaţie:
 ultima formă de învăţământ absolvită
 gradul de acces la informare
 Nivel de trai:
 venituri
 locuinţa
 calitatea bunurilor consumabile
 calitatea bunurilor de larg consum
 Consumul de alcool:
 cantitatea de alcool consumată
 comportamentul de consum: unde? cu cine? cum?
 reacţii negative în urma consumului
 Condiţii favorizante pentru infracţiune:
 consumul de băuturi alcoolice;
 tulburări psihice;
 infidelitatea conjugală, gelozia;
 reacţia persoanei abuzate la violenţă;
 ncercarea de separare.
Metode şi tehnici de cercetare

Studiul de caz:
Pentru a realiza obiectivele mi-am propus să utilizez cercetarea prin metode de tip
calitativ: observaţia şi studiul de caz. Informaţiile culese au fost sintetizate şi centralizate sub
forma fişelor de observaţie individuala.
Studiul de caz „este o tehnică specială a culegerii, a punerii în formă şi a prelucrării
informaţiilor care încearcă să arate caracterul evolutiv şi complex al fenomenelor, referitor la un
sistem social cuprinzând propriile sale dinamici.” Aceasta metoda constă în „a raporta o situaţie
reală, luată în contextul său, şi o analiză pentru a vedea cum se manifestă şi mai ales cum
evaluează fenomenul care îl interesează pe cercetător”.Unul din avantajele studiului de caz este
că furnizează o situaţie în care putem observa jocul unui număr mare de factori care
interacţionează, permiţând astfel să fie recunoscute complexitatea şi bogăţia situaţiei sociale.
Septimiu Chelcea arata ca studiul de caz se particularizeaza in cadrul cercetarii
sociologice prin faptul ca „este inteles ca un sistem integrat , abordat holistic, cercetarea
interesandu- se mai mult cum decat de ce fenomenul studiat se prezinta intr- un anumit mod ,
cazul fiind un fenomen contemporan in contextul social real”

Analiza documentelor
Documentele au fost deseori definite drept “urme” ale faptelor sociale, pentru că
studiindu-le se pot reconstitui respectivele evenimente. În această cercetare, metoda analizei de
documente a fost folosită ca o modalitate de verificare a informatiilor dar şi a încrederii în
autenticitatea şi veridicitatea faptelor consemnate în respectivele documente.

Studii de caz

Cazul 1
 Datele personale ale victimei:
Data naşterii: 15.10.1962
Educaţia: absolventă a unui liceu teoretic
Ocupaţia: casnică
Familia de provenienţă: tatăl necunoscut, iar mama alcoolică
Probleme de sănătate: nu a avut probleme de sănătate grave, nu a fost internată într-un spital de
boli mentale şi nici nu a urmat vreun tratament în acest sens

Date personale ale agresorului

Data naşterii: 5.07.1959
Educaţia: absolvent al unei şcoli profesionale
Ocupaţia: mecanic auto
Venit: salariul de 5 milioane lei; bani folosiţi pentru cheltuielile casnice, băutură, medicamente
Familia de provenienţă: este primul copil dintre trei fraţi, părinţii l-au ajutat foarte mult în primii
ani de căsnicie, ajutându-i pe cei doi să -şi construiască o casă
Probleme de sănătate: nu suferă de nici o boala fizică în schimb a fost internat în cadrul unui
spital de boli mentale de doua ori şi odată pentru problemele pe care le avea cu alcoolul
Probleme de comportament: comportamente antisociale asociate cu consumul de alcool; dosar
penal pentru vătămare corporala şi distrugere de bunuri în cadrul familiei
L.G. s-a căsătorit cu L.M. în anul 1982, căsătorie din care au rezultat doi copii: L.A.
(10.11.1983) şi L.O. (16.08.1987). Relaţia de cuplu a fost cât se poate de bună în primii cinci ani
de căsnicie.
Abuzul
Problemele au apărut când soţul a început să consume băuturi alcoolice; certurile apăreau
din diferite motive, îşi acuza şotia de infidelitate, că se sustrage de la îndatoririle casnice şi că nu
se mai ocupă de educaţia şi îngrijirea copilului. În momentul întocmirii dosarului L.G. era
casnică, neavând nici un venit propriu, prin urmare singurul susţinător al familiei din punct de
vedere material era soţul.
Motivul pentru care L.G. vine la centru este acela de a cere ajutor pentru abuzul la care
este supusă în familie din partea soţului atât ea cât şi copii. Victima povesteşte cum problemele
au început odată cu consumul de alcool şi abuzul, fizic şi psihic, era îndreptat asupra ei, la
început, după care şotul a început să-şi bată şi copii. Actele violente din familie au început să fie
din ce în ce mai dese şi mai grave fapt pentru care ea vine la centru pentru a cere ajutor.
Ancheta preliminară arată faptul că L.G a fost abuzată fizic în mod repetat fapt dovedit şi
de un certificat medico-legal. Din punct de vedere psihic ea nu prezintă probleme grave, spre
deosebire de copilul mai mic care prezintă probleme grave de comunicare, este speriat şi
irascibil. Soţia este hotărâtă să-şi părăsească soţul pentru binele ei şi al copiilor dar nu are unde
să meargă pentru a cere ajutor.
Relaţia conjugală este destul de tensionată, cu multe episoade conflictuale. Soţia îşi
doreşte divorţul, la fel şi fiica cea mare. Agresivitatea soţului a fost probată şi printr-o plângere
penală la secţia de poliţie.
Locuinţa este proprietate privată a soţilor dobândită în timpul căsătoriei. Este o casă la
curte cu trei camere, hol, bucătărie şi baie. Soţia este ajutată de fiica cea mare, L.A., angajată ca
vânzătoare la un magazin.
Ca măsură de urgenţă L.G. şi cei doi copii au fost cazaţi în unul din apartamentele sociale
de care dispune fundaţia. Au ocupat această locuinţă socială pe o perioada de trei luni, timp în
care au început şi demersurile pentru întocmirea divorţului; în acea perioadă era convinsă că îşi
doreşte divorţul. A fost introdusă şi într-un program de consiliere la care a participat şi soţul.
Şedinţele de terapie au dat un rezultat real: soţul a început un program de dezalcoolizare, a
început să comunice atât cu soţia cât şi cu copii. În urma şedinţelor de consiliere soţii hotărăsc că
mai există o şansă pentru familia lor si L.G. părăseşte locuinţa socială împreuna cu cei doi copii
pentru a mai da o şansa căsniciei. Ea renunţă la divorţ şi se întoarce acasă cu soţul şi cu copiii.
Timp de patru luni soţul nu a mai consumat băuturi alcoolice şi lucrurile păreau a se fi îndreptat.
După cele patru luni L.G. revine la FOC pentru a cere iar ajutor; soţul începe din nou să bea, au
reînceput şi certurile însoţite şi de abuz fizic. Susţinută de fiica cea mare, L.G. se hotărăşte să
divorţeze, se mută în gazdă la o vecină, împreună cu copiii. În cele din urmă divorţul a avut loc,
ea locuieşte cu copiii la vecină.
În analiza violenţei domestice acest caz este important prin prisma faptului că arata clar
încercările victimelor de a le mai da o şansă soţilor abuzatori, precum şi etapele ciclului violenţei

Cazul 2
Date personale ale victimei.
Data naşterii:12.07.19659
Educaţia: absolventa de liceu
Ocupaţie: croitoreasa, în prezent şomeră
Venit :ajutorul de şomaj
Date personale ale abuzatorului.
Data naşterii:16.02.1958
Educaţia :absolvent de liceu.
Ocupaţie: electronist
Venit: salariul 4,5 mil
Antecedente penale: nu are
Antecedente medicale: doua internări în spitalul de boli mentale, cu trimitere la psihiatrie pentru
investigaţii (dezalcoolizare)
A.M. se căsătoreşte în anul 1983 cu A.T. cu care se mută în locuinţa acestuia, locuinţa ce
a devenit locuinţă conjugală. La data de 11.05.1985 se naşte A.A, singura fetiţa a familiei A. Toţi
trei au locuit în imobilul cu două camere, proprietate personală a lui A.A.
În data de 13.10.2002 A.I vine la Centrul FOC pentru a depune o cerere de ajutor,
motivând multiplele acte de violenţă la care era supusă atât ea cat şi fiica ei din partea soţului.
Abuzul:
În cadrul acestei familii au fost întâlnite patru din formele violenţei domestice (fizic,
emoţional, economic şi social). Primele forme de abuz au apărut la 6 ani după căsătorie când
soţul a început să consume băuturi alcoolice. Abuzul a început cu formele economice şi verbale,
motivând că soţia nu ştie cum să administreze banii familiei. Soţul nu o mai lăsa sa părăsească
locuinţa .O dată cu violenţa socială apare şi cea economică concretizată prin faptul că soţia nu
mai avea acces la veniturile familiei, acestea fiind cheltuite de către soţ, în mare parte pe băuturi
alcoolice. O dată cu consumul de alcool apar şi primele forme ale violenţei fizice. Ea povesteşte
cum totul a început cu o palmă continuând cu adevărate bătăi şi cu lovituri cu obiecte dure. În
urma unui asemenea incident soţia este internată pentru trei zile în spital. Certificatul medico-
legal arată că femeia a fost supusă unor acte de violenţă fizică (loviri) din partea soţului, dar şi
lovirea cu obiecte dure. Nemaiputând suporta acest tratament în sânul familiei ea vine la centru
pentru a cere ajutor, dorindu-şi divorţul.
 Prima măsura luată în cazul A.M a fost aceea de a le caza (mamă şi fiică) într-una din
locuinţele sociale de care dispune centrul. Femeia a fost introdusă într-un program de consiliere
prezentând următoarele simptome: labilitate emoţională, dependenţa faţă de soţ, insomnii. În
urma terapiei se recomandă rămânerea în locuinţa socială a centrului, atât a mamei cât şi a fetiţei,
mama conştientizând riscul la care era supus copilul. După trei luni de terapie pentru ambii soţi,
soţia se hotărăşte să mai dea o şansă căsniciei şi se întoarce împreună cu copilul în locuinţa
conjugală., sunt retrase actele pentru divorţ.
Terapia atât în cazul soţului cât şi a soţiei părea că a dat clare rezultate pozitive, numai că
la şase săptămâni după ce A.M s-a întors la soţul acesteia la centru vine o înştiinţare din partea
poliţiei din care reieşea faptul că A.M a fost ucisă de către soţul acesteia A.T.
Acest caz este relevant prin prisma faptului că soluţiile la care se ajunge în urma terapiei
şi consilierii nu sunt cele mai bune şi că, de cele mai multe ori etapele ciclului violenţei reapar la
o scurtă perioadă de timp. Într-un asemenea caz ar trebui căutate adevăratele cauze ale
problemelor şi să se încerce o soluţionare a acestora nu doar o ameliorare a lor.

Cazul 3
Date personale ale victimei.
Data naşterii: 05.09.1961
Educaţie: 10 clase
Ocupaţie: în prezent casnică, ultimul loc de muncă - menajeră
Venit: fără venit
Date personale ale agresorului.
Data naşterii: 21.01.1957
Educaţie: 8 clase
Ocupaţie: lăcătuş - mecanic
Venit: 5 milioane
Comportamente anti-sociale anterioare: alcoolic, a stârnit dese scandaluri la domiciliul dar şi la
locul de muncă
Relaţia dintre părinţi: relaţii tensionate soldate cu dese conflicte pe fondul consumului de alcool;
violenţe fizice repetate, injurii urmate de izgonire din domiciliul conjugal(mama şi copiii).
Locuinţa: este alcătuită dintr-o casă la curte cu trei camere, dotată cu gaze şi apă curentă
întreţinută modest, proprietate a familiei.
N.G şi N.N s-au căsătorit la data de 30.06.1986 în urma căreia au rezultat doi copii: N.M
născută la 02.02.1987 şi N.V născut la 31.01.1997.

Abuzul
Încă din momentul căsătoriei (în urma cu 17 ani) violenţele verbale şi fizice au început să
apară. Acestea se întâmplau pe fondul consumului de alcool al soţului. În ciuda acestor violenţe
N.G nu a părăsit domiciliul conjugal motivând vârsta copiilor, deşi soţul o ameninţă în mod
repetat cu moartea şi cu izgonirea de acasă. N.G declară că „mă obişnuisem cu regimul”,
acceptând comportamentul soţului. Anii au trecut, fiica s-a încadrat în muncă, iar cel mic la
şcoală. Speranţele şi nădejdea au crescut în gândirea N.G. Ajutată de copii s-a convins că a sosit
momentul să ia o decizie radicală în legătură cu relaţia conjugală. Astfel la 24.02.2003 se
hotărăşte să plece de acasă din cauza violenţelor la care erau supuşi luând şi pe copii cu ea.
Depune o plângere la secţia de poliţie împotriva soţului şi ajunge la Fundaţia FOC. În urma
anchetei sociale reiese faptul că ei erau supuşi la adevărate acte de violenţă în familie şi se ia
decizia de a pleca din căminul conjugal. În urma anchetei s-a stabilit că cel mai indicat pentru cei
trei este să se mute la mama victimei care deţine un apartament cu două camere. Sunt înaintate
actele pentru divorţ şi încep şedinţele de consiliere şi terapie pentru mama şi băieţel care
prezentau următoarele simptome: labilitate psihică, insomnii, dereglări digestive şi pentru băiat
grave probleme de comunicare.
Divorţul a fost pronunţat, minorul a rămas în grija mamei, soţul se obligă să plătească
pensie alimentară, iar cei trei: mama N.G şi cei doi copii N.M. şi N.V. locuiesc împreună cu
mama victimei în apartamentul acesteia.

Cazul 4
Date personale ale victimei.
Data naşterii:19.12.1959
Educaţie: 10clase
Ocupaţie: femeie de serviciu
Venit: 2,8 milioane
Date personale ale agresorului.
Data naşterii: 26.03.1958
Educaţie: 8clase
Ocupaţie: fără ocupaţie
Venit: fără venit
Relaţia dintre soţi: au fost tensionate de-a lungul căsniciei în special datorită exceselor în
consumul de băuturi alcoolice ale soţului. Erau momente critice în care M.I era nevoită să plece
de acasă.
S-au căsătorit la 20.07.1985, căsătorie în urma căreia au rezultat trei copii: M.C -15.08.1989,
M.G-22.08.1991 si M.R-30.12.1999.
Abuzul:
Primele semne de violenţă domestică au apărut în 1987 la socrii săi. În momentul
căsătoriei soţilor le-a fost repartizată o garsonieră în care au rămas până în prezent. Momentele
de tensiune în familie erau generate de problemele financiare şi de nemulţumiri cu privire la
modul în care se repartizau banii. Nemaisuportând abuzul la care era supusă atât ea cât şi cei trei
minori M.I depune o plângere la secţia de poliţie împotriva soţului de unde este trimisă la
fundaţia FOC. Ancheta socială realizată în urma cererii de ajutor a scos la iveală abuzul fizic săi
emoţional la care era supusă soţia pe de o parte, şi cei trei minori pe de altă parte. În aceste
condiţii şi având în vedere principalul motiv pentru care victima s-a prezentat la Centrul FOC
(lipsa unui adăpost temporar) se propune ca cei patru membrii ai familiei (mama şi cei trei
minori) să beneficieze de serviciile proiectului „Abuzul - o realitate tolerată”, fiind cazaţi într-
una din locuinţele sociale. Toţi cei patru membrii sunt incluşi în şedinţe de consiliere şi terapie;
minorii sunt reîncadraţi la şcoală iar mama îşi caută un loc de muncă. Analizând reţeaua socială
se constată că există o vecină binevoitoare care este dispusă să-i ia pe cei patru în gazdă nedorind
nici un beneficiu material. În prezent, cei patru locuiesc la vecina T.L, în vârstă de 54 de ani,
divorţul a fost pronunţat, soţul fiind obligat să plătească pensie alimentară pentru cei 3 minori iar
mama lucrează ca femeie de servici la o farmacie.
 Cazul 5
Date personale ale victimei.
Data naşterii: 12.02.19656
Educaţie: 12 clase, liceul industrial
Ocupaţie: magazioner
Venit: 4,5 milioane
Date personale ale agresorului.
Data naşterii: 28.11.1952
Educaţie: 8 clase
Ocupaţie: pensionat din motive medicale, septembrie 2001
Venit: 2 milioane
Locuinţa: apartament cu 2 camere, dotare precara.
Relaţia dintre soţi: S-au căsătorit pe data de 02.10.1989, din această căsătorie rezultând 2 copii:
L.D- 11.04.1990 şi L.B-28.01.1998, dar şi cei 2 copii ai soţului dintr-o căsătorie anterioară.
Relatiile dintre soti au fost tensionate din cauza abuzurilor violente din partea soţului, generând
conflicte cu repercusiuni evidente asupra copiilor . L.A se consideră o victimă a soţului sau,
fugind şi ascunzându-se de acesta, încercând să se protejeze şi să-i protejeze pe copii de furia
soţului său.
Abuzul:
Primele semne de violenţă apar după ce se naşte primul copil. De-a lungul anilor motivul
repetat al abuzului fizic a fost privarea de libertate a soţului, cel puţin aşa motivează abuzatorul
violenţă la care era supusă soţia lui. L.A este puternic influenţată de abuz, manifestând
comportamente de evitare si acuze psihosomatice. Comportamentul abuziv al soţului se răsfrânge
şi asupra copiilor, L.B fiind traumatizata psihic.
Având în vedere aceste efecte, L.A este hotărâtă să divorţeze si să recapete dreptul de a
locui apartament. Părerile celor doi soţi cu privire la problemele existente în căsnicie sunt
diferite: soţul neagă orice violenţă fizică şi declară ca nu acceptă că ”altcineva să atingă copiii
lui” şi nici să-i lase „să cersească”.
 L.A. declară că a apelat la serviciile Fundaţiei FOC găsind adresa din „Pagini Aurii”.
Cooperarea cu echipa FOC este dificilă din cauza informaţiilor contradictorii şi îndoielnice din
partea ambelor părţi. Comportamentele beneficiarilor sunt uneori demonstrative şi revendicative.
Având în vedere situaţia critică, victimă şi copii beneficiază de serviciile oferite de
Fundaţia Foc în cadrul proiectului „Abuzul - o realitate tolerata”.
În prezent, soţia cu minorii trăiesc în apartamentul, fiind destrămată căsătoria dintre cei
doi soţi; soţul fiind obligat să plătească pensie alimentara minorilor.

CONCLUZII
 Fenomenul de violenţa în familie nu a apărut după revoluţia din 1989; violenta domestica
exista cu mult timp în urmă doar că nu se putea discuta despre ea. Perioada de dupa revolutia din
decembrie 1989 a fost caracterizata, printre altele, prin inlaturarea unor subiecte tabu ale
societatii romanesti si incurajarea dezbaterii publice a acestora. Dupa inlaturarea regimului
comunist, viata de familie a devenit subiect de presa. Teoretic, astazi cand exista o legislatie
specifica, se poate vorbi despre violenta domestica, se poate cere ajutor si suport pentru
combaterea oricarei forme de violenta domestica. Frica si mentalitatea determina femeile sa se
complaca in pozitia de victime, sa nu faca plangeri atunci cand violenta este indreptata asupra lor
sau a copiilor.
Marea majoritatea a femeilor care apeleaza la serviciile oferide de Fundatia Familia si
Ocrotirea Copilului sunt in situatii de risc crescut, integritatea lor fizica si chiar viata lor fiind în
primejdie şi acest pericol este şi mai mare când ele încearcă să părăsească agresorul. Femeia care
doreşte să pună capăt relaţiei violente se confruntă de cele mai multe ori cu neputinţa acelora la
care apelează: atât al politiei şi al instituţiilor de asistenţă socială, cât şi al apropiaţilor, al
familiei. Teama faţă de agresor, lipsa unui spaţiu sigur, lipsa de suport sunt factori care
îngreunează încercările ei de scăpare. De cele mai multe ori ele se confrunta cu dificultăţi
financiare, sunt izolate de prieteni, societate, nu au un loc de muncă, le lipsesc mijloacele
financiare pentru angajarea unui avocat, pentru găsirea unei locuinţe temporare, pentru a putea
plăti creşa, grădiniţa. Pe lângă acestea mai există şi piedici interioare: ruşine, teama de
singurătate, de stigmatizare. Ca un efect al abuzurilor femeia se simte lipsită de valoare şi
neputincioasă.
Pentru a putea ieşi din această situaţie de a-şi salva viaţa, femeile şi copiii lor sunt nevoiţi
să-şi părăsească căminul. Ele au nevoie de un loc protejat. Adăpostul oferă siguranţa fizică de
care au nevoie, suport, linişte şi confidenţialitate. Aici au posibilitatea poate pentru prima dată în
viaţă să trăiască fără teamă şi ruşine. Întâlnindu-se cu alte femei cu experienţe similare
sentimentul de izolare şi stigmatizare, deconectarea de societate şi comunitate poate fi reziliată.
Soluţia pe care Fundaţia FOC prin punerea la dispoziţia victimelor a acestor locuinţe protejate
este una pe termen scurt (maxim trei – patru luni). În Bucureşti există un singur adăpost în care
victimele pot sta pe o perioadă nedeterminată, până în momentul în care ele îşi găsesc un loc de
muncă şi o locuinţă. Faptul că ele pot sta în locuinţele protejate doar o scurtă perioadă de timp,
neavând o altă opţiune, le „încurajează”, într-un fel, să se întoarcă în locuinţa conjugală, acolo
unde erau supuse abuzurilor de orice fel. În momentul în care ele se întorc, împreună cu copiii să
locuiască cu soţul abuzator speră într-o nouă viaţă, într-un soţ care să nu le mai abuzeze numai că
la scurt timp după reîntoarcere etapele ciclului violenţei îşi reîncep cursul, abuzul reapărând.
De cele mai multe ori violenţa domestică este asociată cu consumul de alcool, acesta
fiind şi un pretext pe care abuzatorul îl dă pentru a-şi scuza actele violente. În patru din cele cinci
cazuri prezentate abuzul a început odată cu consumul de alcool.
Multe din femeile abuzate de către partenerul de viaţa se consideră vinovate, văzând
actele de violenţă ale agresorului ca pe o pedeapsă bine-meritată, sau ca ele însele au provocat
violenţa. Programele de combatere a violenţei domestice ar trebui să includă proiecte de educare
a opiniei publice (victime sau nu ale violenţei domestice) în sensul de acceptare a fenomenului
ca pe o problemă socială gravă, ca pe o problemă ale cărei cauze sunt multiple şi izvorâte din
mentalităţi şi modele tradiţionaliste, din probleme economice alimentate de consumul de alcool
sau alte substanţe halogene.