Universitatea „Petre Andreiˮ din Iaşi

Facultatea de Psihologie, Ştiinţele Educaţiei şi Asistenţa Socială

Specializarea: Asistenţă Socială

VIOLENȚA DOMESTICĂ

Student:Irimia Mădălina Gabriela

Prof:Oana Bădărău

Specializare:Asistență socială

Anul:I
 Cuprins

VIOLENȚA DOMESTICĂ.................................................................................................................1
Cuprins................................................................................................................................................2
Introducere..........................................................................................................................................3
Definirea violenței domestice.............................................................................................................4
Forme ale violenței domestice........................................................................................................5
Legislație.............................................................................................................................................6
Legislație națională în domeniul violenței domestice:...................................................................6
Legislație internațională în domeniul violenței domestice:............................................................7
Instituțiile implicate in combaterea violenței:................................................................................8
Mituri..............................................................................................................................................9
Mituri și realități despre violența împotriva femeilor:....................................................................9
Mituri și realități despre violența în familie.................................................................................11
Concluzii...........................................................................................................................................13
Bibliografie...........................................................................................................................................14

2
 Introducere

Am decis sa aleg această temă deoarece și eu timp de doi ani am fost o victimă a violentei
domestice. Acum,după primul semestru de facultate,am realizat că acest lucru nu este o rușine. Am
pus stop situației in 2016 si pana în 2020 nu am spus nimănui ce am pățit,crezând ,ca multe alte
persoane ,că ceea ce mi s-a întâmplat este un lucru foarte rușinos.

Știu,mă veți întreba daca am luptat să îl ajut să realizeze ceea ce face. Da,am încercat ,inițial
primul lucru a fost să discut serios cu el. Șansele erau nule să se poată opri singur,dependența de
alcool ,deprinsă la o vârstă fragedă nu este ușor de îndepărtat,având în vedere că persoana in cauză nu
vrea sa accepte că are o problemă și nu i se poate administra nici un tratament.

Situația în care am ajuns era una precară,nu mă recunoștea nici familia. Nu mai aveam grijă
de mine deloc,evitam ieșitul din casă,plângeam aproape toata ziua,fie că aveam motiv sau nu , mi-am
înlăturat toți prietenii deoarece era si foarte gelos .

După 2 bătăi în care am avut fața vânătă câte două săptămâni,după o încercare in care a
decis ca eu trebuie să fiu aruncată de la etaj,multe cuvinte obscene,injurii,am realizat că eu nu rezist
în acest mediu. În urma despărțirii am realizat ca că sunt foarte puternică, am reușit să mă mut
singură,să am un serviciu ce mă ținea deconectată de tot prin ce am trecut, să mă întrețin singură, am
învățat să zâmbesc din nou, să văd viața si oamenii diferit .

Consider că această durere nu va trece niciodată,au trecut atâția ani dar eu încă sufăr când îmi
amintesc ce am pățit,simt și acum aceeași durere. Doresc să nu treacă nici o femeie prin ce am trecut
eu ,doresc să le pot ajuta pe cele ce nu realizează la ce risc se expun. Viața este mult mai importantă
decât o relație toxică.

In această lucrare am selectat o definiție a violenței domestice, am precizat formele

acesteia ,consider ca legislația este foarte importantă in combaterea violenței ,dacă fiecare victimă
are curajul să discute despre aceste lucruri. Spre finalul lucrării am preferat sa adaug mituri.

3
 Definirea violenței domestice

Violența în familie cunoscută și sub numele de violența domestică (abreviat VD) , abuz
domestic, abuz familial, abuz marital/conjugal sau violență intimă (abreviat VI), poate fi definită pe
larg ca fiind un model comportamental abuziv al unuia sau al ambilor parteneri dintr-o relație intimă
precum mariajul, concubinajul, familia, prietenia sau conviețuirea. Violența domestică are mai multe
forme precum agresiunea fizică (efectivă sau sub formă de amenințare), abuzurile sexuale, abuzurile
emoționale, controlul excesiv, dominarea, intimidarea, urmărirea, abuzurile pasive/ascunse (de
exemplu, neglijența) și privarea economică.

Conștientizarea, percepția, definirea și documentarea violenței domestice diferă substanțial, în

funcție de țară și epocă. În anul 2009 în România, numărul victimelor violenței domestice era de
12.161 de persoane. Conform Organizației Mondiale a Sănătății aproximativ 38% dintre femeile
ucise la nivel mondial sunt ucise de către partenerii lor.1

Violenţa, în sens generic, semnifică utilizarea forţei şi a constrângerii, de către un individ, grup
sau clasă socială, în scopul impunerii voinţei asupra altora2. Violenţa este omniprezentă, în forme şi
intensităţi dintre cele mai diferite, în absolut toate societăţile de până acum. În sens psihologic,
violenţa desemnează comportamentul agresiv manifestat, cel mai adesea, ca urmare a unor frustrări,
care nu pot fi derulate pe căi sociale dezirabile 3.

Conform statisticilor realizate la nivel mondial şi a experienţei efective în domeniu, care le confirmă,
s-a observat că factorii de risc în acest domeniu includ:

 Nivel redus de educaţie şi de cunoaştere a drepturilor omului,

 Expunerea la comportamente similare în copilărie,
 Experienţa de martor la violenţa în familie,
 Dereglări de personalitate cu tentă antisocială,
 Consum excesiv de alcool,
 Relaţii cu mai mulţi parteneri şi/ sau suspiciuni referitoare la infidelitate,
 Atitudini care acceptă discriminarea de gen şi violenţa.

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Violen%C8%9B%C4%83_%C3%AEn_familie#cite_note-Shipway-1 accesat 22.01.2021 .
2
Sorin M. Rădulescu, Violenţă, termen elaborat în Dicţionar de Sociologie (coordonatori:
Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu), Bucureşti, Editura Babel, 1993, p. 670–671.
3
A.M. Straus, „Family violence against children: a challenge for society”, in Journal University of Minnesota School of
Social Work and the Domestic Abuse Project.
4
Factorii de risc specifici asociaţi cu experimentarea violenţei de la partenerul de viaţă:

 Istorie de violenţă,
 Neînţelegeri maritale si nemulţumiri,
 Dificultăţi de comunicare între parteneri,
 Atitudine de superioritate masculină şi de inferioritate feminină acceptată de unul sau ambii
parteneri,
 Legislaţie permisivă sau care nu este pusă în aplicare,
 Ideologia conform căreia utilizarea violenţei poate soluţiona conflictele.

Forme ale violenței domestice

 Fizică-privirea fixă ,dură ,amenințătoare ,amenințarea indirectă sau fățișă ,lovitul cu

picioarele, aruncarea cu obiecte ,împingerea cu umărul cu scopul de a dezechilibra
adversarul ,ciupitul ,zgâriatul ,trasul de păr ,bătaia.
 Verbală - batjocura, jignirea, cuvinte grosolane, ironia, bârfe, intriga, calomnia , ponegrirea
cuiva.
 Violența sexuală - agresiune sexuală, impunerea de acte degradante, hărțuire, intimidare,
manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate , viol conjugal
 Violența psihologică - impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de
tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, șantaj ,violență
demonstrativă asupra obiectelor și animalelor , neglijare, controlul vieții personale, acte de
gelozie, urmărirea fără drept, supravegherea locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri
frecventate de victimă,.
 Violența socială - impunerea izolării persoanei de familiei ,de comunitate și de prieteni,
interzicerea frecventării instituției de învățământ sau a locului de muncă , privarea de acces
în spațiul de locuit ,deposedarea de acte de identitate
 Violența economică - privarea de mijloace economice,inclusiv lipsirea de mijloace de
existența primară,cum ar fi hrană,medicamente, acțiunea de sustragere intenționată a
bunurilor persoanei
 Violența spirituală – subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor
moral spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de
familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea
dreptului de a vorbi în limba maternă și de a învăța copiii să vorbească în limba maternă4
 Violența de gen - dezvoltă noi forme odată cu modernizarea mijloacelor tehnologice și a
comunicării online, astfel încep să fie raportate de către victime forme de violență care nu au
încă o definiție clară in legislație românească așa cum este “revenge porn” sau hărțuirea pe
internet, respectiv “cyber bullying”5

4
http://www.asociatia-atena.ro/docs/Colectia-Violenta-Domestica.pdf accesat 22.01.2021
https://mffjiv.rlp.de/fileadmin/MFFJIV/Publikationen/Frauen/
5

Broschuere_Gewalt_in_engen_sozialen_Beziehungen_beenden_RUM.pdf accesat 22.01.2021

5
 Legislație

Legislație națională în domeniul violenței domestice:

 Legea nr 174/2018 de modificare și completare a Legii nr 217/2003 privind prevenirea şi

combaterea violenţei în familie
 Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicată, cu
modificările și completările ulterioare;
 Legea nr. 30/2016 pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și
combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice;
 HG. nr. 1156/2012 privind aprobarea Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea
fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013-2017;
 HG. nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei – cadru privind prevenirea și intervenția în
echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în
familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii
exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de
persoane, precum şi copiii români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul
altor state;
 HG. nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare ale
serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal;
 Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal al României, cu modificările și completările
ulterioare;
 Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările
ulterioare;
 Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor,
cu modificările și completările ulterioare; În scopul asigurării protecţiei victimelor
infracţiunilor, prezenta lege reglementează unele măsuri de informare a victimelor
infracţiunilor cu privire la drepturile acestora, precum şi de consiliere psihologică, asistenţă
juridică gratuită şi compensaţie financiară de către stat a victimelor unor infracţiuni.
 Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, cu modificările
și completările ulterioare; Prezenta lege reglementează procesul de evaluare, certificare,
monitorizare şi control pentru asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale. Prevederile
prezentei legi se aplică tuturor serviciilor sociale, precum şi furnizorilor de servicii sociale,
publici şi privaţi, care funcţionează pe teritoriul României.
 Hotărârea Guvernului nr. 118/2014 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 197/2012;
 Hotărârea Guvernului nr 978/2015 din 16 decembrie 2015privind aprobarea standardelor
minime de cost pentru serviciile sociale şi a nivelului venitului lunar pe membru de familie în
baza căruia se stabileşte contribuţia lunară de întreţinere datorată de către susţinătorii legali ai
persoanelor vârstnice din centrele rezidenţiale
6
  Ordinul nr. 383/2004 al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei privind aprobarea
standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protecţiei victimelor violenţei în
familie;
 Ordinul nr. 384/306/993/2004 al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al
ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului sănătăţii pentru aprobarea Procedurii
de conlucrare în prevenirea şi monitorizarea cazurilor de violenţă în familie;
 Ordinul nr. 304/385/1.018/2004 al ministrului administraţiei şi internelor, al ministrului
muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului sănătăţii privind aprobarea
Instrucţiunilor de organizare şi funcţionare a unităţilor pentru prevenirea şi combaterea
violenţei în familie;
 Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare;
 Ordonanța Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările și completările
ulterioare; Serviciile sociale, în sensul prezentei ordonanţe, reprezintă ansamblul complex de
măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de
grup, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau
dependenţă pentru prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenirea
marginalizării şi excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul
creşterii calităţii vieţii.
 Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale,
precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale;
 Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 2126/2014
privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale
destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de
protecţie a copilului şi altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum şi pentru
serviciile acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat şi cantinelor sociale;
 Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice
3123/24.12.2015 privind modificarea Ordinului nr. 2126/2014.
 Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr.1343/2015
pentru aprobarea Instrucţiunilor privind completarea fişelor de autoevaluare pentru serviciile
din domeniul protecţiei victimelor violenţei în familie;6

Legislație internațională în domeniul violenței domestice:

 Convenţia referitoare la eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeii din

 1979;
 Declaraţia Naţiunilor Unite referitoare la eliminarea violenţei asupra femeii, proclamată
 în decembrie 1993 de către Adunarea Generală;
 Rezoluţiile din cadrul ultimului Summit Internaţional al Femeilor organizat la Beijing în
 septembrie 1995;
 Rezoluţia WHA49.25 a Adunării Mondiale a Sănătăţii ce declară violenţa o problemă
 prioritară pentru sănătatea publică, proclamată în 1996 de Organizaţia Mondială a Sănătăţii;
6
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/231227?isFormaDeBaza=True accesat 21.01.2021
7
  Raportul Parlamentului european din iulie 1997;
 Rezoluţia Comisiei pentru Drepturile Omului a naţiunilor Unite din 1997;
 Declararea anului 1999 ca Anul european de Luptă împotriva Violenţei de Gen.
 În anul 2004, s-a adoptat Decizia nr. 803/2004/CE a Parlamentului european, prin care se
aprobă Programul comunitar de acţiune (2004-2008) pentru prevenirea şi combaterea
violenţei asupra minorilor, tinerilor şi femeilor, precum şi protejarea victimelor şi grupurilor
în situaţii de risc (programul Daphne II), în care se stabileşte poziţia şi strategia adoptată de
cetăţenii Uniunii în ceea ce priveşte această problemă.
 În data de 2 octombrie 2012 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene-C 296 E a apărut „Noul
cadru al politicii UE de combatere a violenţei împotriva femeilor - Rezoluţia Parlamentului
European din 5 aprilie 2011”, referitoare la priorităţile şi structura unui nou cadru al politicii
UE de combaterea violenţei împotriva femeilor. (2010/2209(INI)).
http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2012:296E:FULL:RO:PDF
Puterile publice nu pot fi străine acestui fenomen întrucât, violenţa de gen constituie unul
dintre cele mai flagrante atacuri aduse drepturilor fundamentale, adică libertăţii,
egalităţii,vieţii, siguranţei şi nediscriminării.
 La 27 iunie 2014, România a semnat “Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi
combaterea violenţei împotriva femeii şi a violenţei domestice”.
 La data de 22 mai 2013, Parlamentul European a votat un memo al Comisiei Europene prin
care sunt propuse o serie de măsuri menite să stabilească cadrul legal al drepturilor şi
protecţia victimelor violenţei domestice în Uniunea Europeană. Conform noii reglementări,
victimele violenţei domestice vor putea folosi ordinul de restricţie obţinut în ţara lor, oriunde
în interiorul UE, având asigurată protecţia.7

Instituțiile implicate in combaterea violenței:

 Poliția Română
 Institutele/Serviciile de Medicină Legală
 Furnizorii de servicii de sănătate
 Direcția și Serviciile de Asistență Socială și Protecția Copilului
 Direcția de Muncă și Protecție Socială
 Parchet , Instanțe
 Serviciul de Probațiune
 Organizaţiile non-guvernamentale
 Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați

7
https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Analiza-de-situatie-2015-7.pdf accesat 22.01.2021
8
 Mituri

Mituri și realități despre violența împotriva femeilor:

 Mit:Violența împotriva femeilor este doar problema femeilor.

 Realitate: La nivel mondial, una din trei fete va fi afectată de violenţă pe durata vieții sale
doar din cauza sexului său. Violența împotriva femeilor este și o „problemă a bărbaților”.
Soțiile, mamele, surorile, fiicele și prietenele bărbaților sunt cele afectate de violenţă și abuz.
Este o problemă a bărbaților, deoarece violenţa unor bărbați creează o reputație proastă pentru
toți bărbații. Este o problemă a bărbaților, deoarece, ca lideri comunitari și factori de decizie,
bărbații pot avea un rol esenţial în stoparea violenței împotriva femeilor. Este o problemă a
bărbaților, deoarece bărbații pot să se pronunțe și să acționeze atunci când prieteni și rude de
sex masculin insultă sau agresează femei. Și este o problemă a bărbaților, fiindcă o parte a
bărbaților tratează femeile şi fetele cu dispreț și violenţă, iar majoritatea bărbaților pot
contribui la crearea unei culturi în care acest fapt este inacceptabil.
 Mit:Nu putem face nimic pentru a opri violența împotriva femeilor.
 Realitate: Adoptarea unor legi pentru prevenirea și protecţia femeilor de violență este doar
una dintre numeroasele modalităţi prin care guvernele responsabile își protejează cetăţenii. În
acest context, educația este la fel de importantă. Atât timp cât societatea este de părere că
femeile sunt inferioare bărbaților, violenţa va continua, indiferent de legi. Cercetările arată că
violența împotriva femeilor este rezultatul unor atitudini și norme deprinse și al inegalităților
sociale persistente. Așa cum pot fi deprinse, atitudinile de violență pot fi și uitate. La fel,
comunităţile și guvernele pot schimba condiţiile sociale care favorizează violenţa, înlocuindu-
le cu condiții sociale care încurajează respectul și non-violența. În comunităţile noastre,
abuzul nu mai poate fi tolerat. Copiii noştri, surorile noastre, mamele și bunicile noastre au
dreptul să trăiască fără abuzuri. S-au făcut multe până acum, dar este nevoie de eforturi
coordonate și susținute la numeroase niveluri pentru a aduce schimbarea.
 Mit:Bărbații nu-și pot controla furia.
 Realitate: Faptul că bărbații se înfuriază , nu îi face în mod automat să devină violenți față de
partenerele lor. Cei care comit acte de violență împotriva femeilor se controlează foarte bine,
căci ei aleg violenţa ca modalitate de exercitare a controlului și a puterii asupra partenerelor
lor.
 Mit:Violenţa afectează doar un anumit tip de femei.
 Realitate: Conform American Reality: Psychological Association, „expunerea la violenţă nu
ține seama de statutul socio-economic, afectând persoanele cu diferite niveluri de venit,
educaţie și profesii”. Cu toate acestea, femeile sărace sunt afectate de violență în mod
disproporționat, fiindu-le și mai greu să iasă din sărăcie. Cercetările au arătat, în mod repetat,
că violenţa depășește toate limitele și poate afecta femei de orice situație socială, economică,
culturală și familială.

9
 Mit:Violența în familie și cea sexuală sunt singurele tipuri de violenţă cu care se confruntă
femeile.
 Realitate: Femeile și fetele se confruntă cu multiple forme de violenţă. În unele părţi ale
lumii, mitul că femeile sunt responsabile pentru agresiunea sexuală este atât de înrădăcinat în
cultură, încât se consideră că aceasta face de rușine familia victimei. Abuzul fizic este doar o
formă a violenţei. În dreptul internaţional, violența împotriva femeilor este definită ca „orice
acțiune de violență bazată pe gen care rezultă în, sau poate rezulta în daune și suferințe fizice,
sexuale și psihologice pentru femei”. Conform Biroului Național de Statistică, 57% dintre
femeile din R. Moldova cu vârstele între 15-49 ani, s-au confruntat cu violenţă psihologică
din partea soțului sau partenerului, pe parcursul vieții (studiu din 2011). În cazul violenţei
economice, rata a fost de 8,7%. Potrivit unor studii, femeile consideră deseori că abuzul
psihologic și înjosirea sunt mai grave decât agresiunea fizică (Casey, 1988, citat în Heise și
alţii, 1994).
 Mit:Bărbații nu au niciun rol în încetarea violenței împotriva femeilor.
 Realitate: Peste tot în lume, bărbații se implică tot mai mult și cer încetarea violenței
împotriva femeilor. Ei participă la evenimente publice, se preocupă de prietenii și prietenele
lor și își educă fiii să trateze femeile de la egal la egal. Susţinerea bărbaților este crucială
pentru încetarea violenței împotriva femeilor .sunt mai grave decât agresiunea fizică (Casey,
1988, citat în Heise și alţii, 1994).
 Mit:Violența în familie este o chestiune privată a familiei, nu o problemă socială.
 Realitate: Violența împotriva femeilor este o încălcare a drepturilor omului și o infracţiune
gravă, larg răspândită, indiferent dacă apare în familie sau în sfera publică. În temeiul
dreptului internațional al drepturilor omului, cum ar fi CEDAW sau Convenția de la Istanbul
(CAHVIO), statele sunt nu doar încurajate să elimine toate formele de violență împotriva
femeilor, ci obligate să o facă. Mai mult, violenţa și abuzul împotriva femeilor și copiilor
implică costuri mari pentru societate: îngrijirii medicale, proceduri judiciare, asistență
juridică, detenție, pe lângă impactul psihologic și fizic asupra victimelor. Studiile arată că
fiecare caz nesoluționat de violență domestică implică costuri de 10 ori mai mari pentru
societate decât procedura de soluționare a acestor cazuri (conform Raportului de estimare a
costurilor violenței în familie și a violenței împotriva femeilor în Moldova, 2016).
 Mit:Nu este nimic rău într-o glumă sexistă.
 Realitate: Atitudinea și glumele sexiste promovează și mai mult stereotipurile de gen și
discriminarea împotriva femeilor. Dacă nimeni nu ia poziție atunci când se face un
comentariu sau o glumă sexistă, se transmite mesajul că acest comportament este unul
adecvat. Deși poate fi dificil să luăm poziție față de cineva care utilizează un limbaj sexist,
așa este corect și necesar
 Mit:Victimele violenței sunt incapabile să rupă cercul vicios al violenței.
 Realitate: În filme și în presă, deseori victimele abuzului/ violenței sunt prezentate ca
persoane fragile și slabe. Deși consecințele violenței sunt extrem de grave, multe persoane
reușesc să le depășească și ajută și alte femei să se protejeze. De exemplu, mișcarea 1 Billion
Rising îndeamnă supraviețuitoarele violenței să se unească și să contribuie împreună la
încetarea violenței împotriva femeilor. De asemenea , supraviețuitoarele violenței colaborează
cu prestatorii de servicii pentru îmbunătățirea serviciilor publice și prevenirea violenţei.
 Mit:Violența sexuală este comisă de o persoană străină.

10
  Realitate: De fapt este chiar invers. Două treimi din agresiunile sexuale sunt comise de
persoane pe care victimele le cunosc. Mai exact, conform studiilor, doar 2% dintre abuzatori
sunt persoane străine, în timp ce 98% dintre agresiuni sunt comise de persoane din cercul de
încredere.

Mituri și realități despre violența în familie

 Mit:Femeile provoacă violența și o merită!

 Realitate: Violența nu este o cale de rezolvare a conflictelor. Bărbații nu au nici un drept să
abuzeze în vreun fel o femeie, indiferent de „provocare”!
 Mit:Nu este violență, ci doar ciondăneală
 Realitate: Există o diferență clară între ceartă și violență: în timp ce în ceartă nivelul puterii
este aproximativ egal, în acțiunea de violență raporturile de forță și putere nu sunt la fel, căci
unul are categoric mai multă putere decât celălalt.
 Mit:Violența se întâmplă numai în familiile sărace sau cu nivel scăzut de educație.
 Realitate: Toate cercetările arată că frecvența și gradul de manifestare a violenței nu depind
nici de nivelul socio-economic, nici de cel educațional, căci violenta apare în toate straturile
sociale și la toate nivelele economice și de educație.
 Mit:Violența domestică este o problemă privată, nimeni nu ar trebui să se amestece!
 Realitate: Extinderea fenomenului demonstrată statistic și complexitatea consecințelor asupra
femeilor, copiilor și relațiilor între adulți fac din acest fenomen social o problemă care ne
privește pe toți, societatea în ansamblul ei.
 Mit:De fapt, femeilor le place să trăiască în aceste relații violente, altfel ar pleca.
 Realitate: Sunt foarte multe obstacole datorită cărora femeile nu își părăsesc partenerul:
prezența copiilor și resursele limitate, lipsa unui adăpost ulterior, frica, rușinea, etc.
 Mit:Bărbații violenți sunt așa pentru că au fost abuzați/maltratați în copilărie sau provin din
familii violente.
 Realitate: Deși un procent semnificativ din bărbați au suferit abuzuri în copilărie, nu toți,
devenind adulți, repetă abuzul în relațiile lor.
 Mit:Bărbații violenți sunt bolnavi psihic
 Realitate: Realitatea studiilor infirmă această convingere.
 Mit:Bărbații abuzează femeile deoarece nu cunosc un alt mod de a-și exprima emoțiile.
 Realitate: Realitatea infirmă această idee, printre altele chiar prin însuși comportamentul
abuzatorului din așa-zisa „fază de miere”, care urmează de obicei episodului de violență. În
această perioadă, bărbatul pare că regretă, își cere iertare, promițând că nu se va mai repeta.
 Mit:Alcoolul este cauza violenței domestice.
 Realitate: Realitatea arată că doar în jumătate din cazurile de violență, bărbatul este sub
influența alcoolului.
 Mit:Copiii au nevoie de tată” sau „o să le suport pe toate pentru copii”.
 Realitate: Fără îndoială, copiii au nevoie de tată, dar dacă în loc de dragoste şi înţelegere
copilul vede în familie doar agresivitate şi violenţă, aceasta aduce la distrugerea psihologică şi
emoţională a copilului.
 Mit:Violența se va opri odată și-odată!
11
  Realitate: Studiile arata că, odată ciclul violentei pornit, sunt realmente șanse minime ca
violența să se oprească8.

8
http://antiviolenta.gov.md/mituri-si-realitati-despre-violenta-familie/#1565883173433-5b975042-2944 accesat
21.01.2021

12
 Concluzii

Violența este o constantă în viața omului contemporan. Acasă,la servici,pe stradă,la televizor. Zi
de zi,întâlnim o formă sau alta de violență. De la atacuri și pană la înjurături la volan,o întreagă
pleiadă de comportamente agresive populează spațiul public românesc. Acest lucru nu poate trece
neobservat ,deoarece violența și suferința sunt inseparabile.

Impactul informațiilor eronate riscă să fie mai negativ decât lipsa de informații căci un nivel al
prevalenței inferior realității poate fi utilizat pentru a contesta importanța fenomenului violenței .Este
deci important ca un studiu asupra violenței în familie să fie condus după o metodologie solidă pentru
a reduce erorile la maximum posibil. Principalele consecințe ale violenței instituționale sunt:
neactualizarea potențialului propriu,stresul,sentimentul de autoeficacitate scăzut. Atmosfera violentă
devine un mediu opresiv,în care funcționarea optimă a psihicului și dezvoltarea personală devin
imposibile. Astfel, instituția nu doar găzduiește violența, ci și o generează,prin frustrarea pe care o
determină în personalul implicat.

13
 Bibliografie

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Violen%C8%9B%C4%83_%C3%AEn_familie#cite_note-
Shipway-1 accesat 22.01.2021 .
2. Sorin M. Rădulescu, Violenţă, termen elaborat în Dicţionar de Sociologie (coordonatori:
Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu), Bucureşti, Editura Babel, 1993, p. 670–671.
3. A.M. Straus, „Family violence against children: a challenge for society”, in Journal
University of Minnesota School of Social Work and the Domestic Abuse Project.
4. http://www.asociatia-atena.ro/docs/Colectia-Violenta-Domestica.pdf accesat 22.01.2021
5. https://mffjiv.rlp.de/fileadmin/MFFJIV/Publikationen/Frauen/
Broschuere_Gewalt_in_engen_sozialen_Beziehungen_beenden_RUM.pdf accesat 22.01.2021
6. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/231227?isFormaDeBaza=True accesat
21.01.2021
7. https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Analiza-de-situatie-2015-7.pdf
accesat 22.01.2021
8. http://antiviolenta.gov.md/mituri-si-realitati-despre-violenta-familie/#1565883173433-
5b975042-2944 accesat 21.01.2021

14