1

TEORII PSIHO-SOCIALE CARE EXPLICA COMPORTAMENTUL INDIVIDULUI IN MEDIUL LUI DE VIATA

1.TEORIA PERSONALITATII DE BAZA-CONCEPTUL DE BAZA ESTE INTRODUS DE Abraham
Kardiner(antropolog american)-persoana umana este modelata de cultura, impunand-I un anumit tip de
personalitate.isi are analiza in psihanaliza:varietatea existentei umane este rezultatul impactului
procesului de sosializare , de invatare a normelor sociale asupra proceselor organicce, biologice.
Tot ce este omul la maturitate profilul si dinamica personalitatii-isi au originea in primele experiente
ale copilariei, in procesul de socializare timpurie.Comportamentul celor din jur, mai ales al parintilor in
mod special genereaza NEINTETIONAT structure psihice durabile.
Personalitateaq de baza reprezinta:modul de fi, comun membrilor unei comunitati si CARACTERISTICILE
pe care le gasim in respective comunitate manifestari individuale.
Fiecare colectivitate se caracterizeaza prin anumite practice educative care are consecinte asupra
profilului personalitatilor characteristic respective colectivitati.
Personalitatea de baza reprezinta din perspective antropologiei cultural un nivel distinct de cel al
organizarii sociale; este un produs al impactului organizarii sociale asupra bazei biologice a vietii umane.
Viata umana are mai multe etaje, interdependente dar distincte:
-la un pol, viata biologica cu logica sa
-la celalalt pol viata sociala cu logica sa
-la mijloc interferarea biologic/social ceea ce Kardiner numeste termenul de personalitate de baza
specifica unei culture. Viata sociala nu reprezinta un etaj pur si simplu supraadaugat celui biologic, ele
interfereaza multiplu , modificandu-se reciproc.
Schematic:BIologicul-reactioneaza la ordinea sociala-ordinea sociala ia in considerare logica
biologicului.In relatiile dintre social si biologic exita tensiuni si conflicte, nu doar armonie si concordanta.
TEORII PSIHO-SOCIALE PRIVIND COMPORTAMENTUL UMAN
1.TEORII GENETICE:
REPREZENTANTI:Dougall, Lorenz, Wilson
Comportamentul uman are la baza cauze biologice, genetice, instinctele stau la baza explicarii
comportamentelor umane.Apar procese ca etichetarea ,comparatia.
COMPORTAMENTUL AGRESIV ARE explicatii:Biologice,biosociale si psihosociale(din perspective
psihosociologiei).


2

2.teorii etologice-(Lorenz) studiaza comportamentul normal al animalelor.Din perspective etologica ,
oamenii dezvolta ca si animalele un instinct pentru lupta, acest fapt ar explica cmportamentul
agresiv:agresiunea este un instinct ca oricare altul , si in conditii natural , este si el menit sa contribuie la
mentinerea vietii si speciei.
3. teorii sociobiologice
AGRESIUNEA :
-agresiunea instrumentala:comportamentul este un instrument de a soma pe altii sa nu mai fie agresivi
-agresiunea ostila-eliberarea emotiilor negative
-agresivitatea innascuta:tereticienii instinctelor- Freud si Mc Dougall si etologii toti considera ca
oamenii au o trebuinta sau instinct innascut.
Teoria FRUSTARE-AGRESIUNE-ipoteza sustine ca frustarea este legata de agresivitate iar agresivitatea
este precedata de frustare.
Sociobiologia-Wilson-definitie:studiul bazelor biologice ale comportamentului social
Agresivitatea contribuie la supravietuire si este de natura adaaptativa, duce la achizitionarea si
conseervarea mai multor resurse
Comportamentul agresiv va fi reprodus si individual va supravietui.

2.TEORII ALE INVATARII.
Reprezentanti:Homans, Albert Bandura , Rotter/
Reactia stimul-raspuns determina comportamnetul.
Comportamnetul social este dobandit, pornind de la imitatie , comportamentul in functie de motivatii,
este consolidat.
Schimbul si interactiunea sociala determina comportamnetul(ex comportamentul agresiv este invatat)
Albert Badura prezinta in teoria sa:
-achizitia de noi comportamnete se face prin observarea modelelor
-comp agresiv sic el prosovcial ambele pot fi invatate dar exista si o componeneta biologica.
Invatarea se poate face prin A) experienta directa si B) prin observatie sau modulare.
FACTORI CARE INFLUENTEAZA AGRESIVITATEA :

3

1.INDIVIDUALI(VARSTA, GENUL, CULTURA , EXP PERSONALA)
2.DE MEDIU(zgomotul, calitatea aerului, caldura, conditiile le locuit)
3.VARIABILE SITUATIONALE(anumite situatii, alcoolul si drogurile)
Factorii individuali: 2 cardiologi americani au arata ca exista o legatura intre stilul comportamental si
aparitia bolilor cardovasculare.2 tipuri de personalitati:
Personalitatea de tip A sunt caracterizati printr-un spirit de competitive, dorinta de reusita sociala si
profesionala,nerabdatori, hiperactivi, se angajeaza in sarcini greu de atins.Vorbesc tare,gesticuleaza, il
intrerup de interlocutor,;au performante superioare in sarcini dificile, muncesc mult, ignora
distractiile si se simt frustati daca pierd controlul
Personalitatea de tip B-apartin acestui tip prin comparative.
3 .TEORII COGNITIVE
1a TEORIA AUTO-PREZENTARII
Aceasta terie pune in evident modalitatea concreta prin care individual se autoapreciaza,prin
intreful sau comportament, incepand de la promisiuni, angajamente, marturisiri si sfarsind cu
analiza actiunii. Raspunde la o intrebare crucial din viata noastra: Ce cred altii despre noi
Crearea unei impresii bune prin autoprezentare in vederea obtinerii unei recompense material
e sau sociale poate sa aiba un efect pozitiv sau negative.
In teoria autoprezentarii apare o functie sociala de ajustare a actiunilor noastre la cerintele
exterioare
Teoria apare ca o posibilitate de comunicare la inceput intre indivizi.
2 b)TEORIA NEPUTINTEI (NEAJUTORARII ) Invatate
O alta teorie care explica comportamentul si atitudinile noastre intr0un anumit context dat .
Pune in evident pt noi, imposibilitatea performantei , motivatia insuccesului,nu pt ca nu am
putea real sa le avem , ci pt ca grupul sau colectivitatea ne face sa sa credem ca suntem
incapabili, neputinciosi , ne conduc la motivatii interioare legate de o subapreciere,
subevaluare.Recomndarea: iesirea prin acceptarea intr-un grup care sa ne convinga de
contrariul.
3C.TEORIA AUTO-PERCEPTIEI

4

AUTO-PERCEPTIA apare in moment de dificultate a actiunilor si comportamentului oamenilor,
in moment de criza , tensiune.Inseamna de fapt o observare subtila a strafundurilor noastre
psihologice, a relatiilor noastre cu mediul inconjurator, credinte trecute care au sta la baza
orientarii noastre, punerea lor langa cele prezente si care pot conduce real la schimbarea si
formarea unor noi atitudini interioare.
Auto-perceptia va scoate in evident fapte relevante pt:
-ceea ce noi suntem
-pt ceea ce noi vrem sa fim
-ceea ce vom fi
Intervine o centrare deosebita pe propriile noastre credinte interioare , pe actiunile noastre din
exterior , pe legaturile noastre cu cei din jur.
4.TEORIA DISONANTEI COGNITIVE
Pune in evidenta disconfortul, tensiunea, stresul interior,legat de contradictiile proprii,
atitudinilor si credintelor noastre precum si datorita neconcordantelor dintre atitudinile noastre
interioare si faptele externe, comportament
Intervin mai multe probleme:contradictia care exista la nivelul atitudinilor
noastre interioare si credinte si contradictia dintre credinte si comportament
definitie;Festinger sentimentul rezultat din existent a doua elemente ale cunoasterii despre
lume care nu se potrivesc.
Surse ale disonantei;INDIVIDUALE si interpersonal
-PIERDEREA ECONOMICA-realizam ca valoarea noastra economica masurata in economii, salarii
,proprietati se afla in pericol de a fi diminuata
-PIERDEREA PRESTIGIULUI PERSONAL-cand ne dam seama ca pierdem respectful celorlalti si nu
putem face nimic
-NESIGURANTA PREDICTIILOR-atunci cand nu putem anticipa comportamentul oamenilorsau
cursul evenimentelor cu certitudine de ex schimbarea partenerului,scolii
SENTIMENTUL DE VINOVATIE-apare din dezaprobarea unor personae importante caum
sunt:parintii, semenii,opinia publica

5

REDUCEREA DISONANTEI-neacordarea unei importante decisive acelei actiuni carea stat la
baza disconfortului initialacceptarea unui compromise, poate in mod real sa ne orienteze
catre actiuni care sa modifice apoi atitudinile noastre interioare
EXPUNEREA SELECTIVA;a-atitudine pozitiva(persuasiune prin consonanta) si atitudine
negative(persuasiune prin disonanta)
4 c TEORIA ATRIBUIRII
HEIDER, NORMAN ANDERSON
Studiaza mecanismul prin care noi evaluam comportamentul nostrum si al celorlalti in functie
de cauzele percepute de noi
Exploateaza semnificatia pt viata de zi cu zi a concluziilor referitoare la cauzele pt care oamenii
se comporta , actioneaza intr-un fel sau altul, motivand atitudinile si reactiile noastre fata de ei.
Atribuirea poate fi:corecta si eronata (erori de atribuire)
VARIETATI DISTINCTE ALE TEORIEI ATRIBUIRII
1.HEIDER-PSIHOLOGIA BUNULUI SIMT-Oamenii explica evenimentele din viata de zi cu zi si
tind sa atribuie comportamentul unor cause:
-INTERNE-dispozitionale/personale
-EXTERNE-circumstantiale/situationale..Aceste cause pot fi neutre , obiective sau subiective, de
atractie sau de respingere. I formarea unei imagini generale despre o persoana, un rol imp il au
primele impresii, (prima impresie) decat cele obtinute ulterior.
ERORI DE ATRIBUIRE
Eroare fundamentala de atribuire-tendinta observatorilor de a subestima
influentele situationale si de a exagera influentele dispozitionale atunci cand vine
vorba de analiza comportamnetului celorlalti.
EXPLICAREA ESECULUI SI SUCCESULUI-esecul propriu este atribuit cauzelor
circumstantiale si succesul propriu cauzelor dispozitionale; cand ne referrim la
compo. Altora , succesul=circumstante situationale , esecul=Cauze dispozitionale
Erori cauzale

6

-explicam propriul comportamnet prin atribuiri circmstantiale, situationale,g pt faptele
, deciziile , actiunile noastre gasind justificari si scuze.
-In explicarea comportamentului celorlalti, accentual cade pe cause de tip personal,
individual
5. TEORIILE PSIHANALISTICE-SIGMUND FREUD
structura aparatului psihic:
1.ID(SINELE):-cea mai arhaica zona, contine tot ceea ce este ereditar, sufera o dezvoltare
speciala sub influenta lumii exterioare.

2.EUL(ego):-intermediar intre lumea exterioara si sine,evita stimulii exterior, tinde spre
placere si evita starea de neplacere
Are mecanisme de aparare ca:refularea, regresiunea, izolarea, proiectia

3.SUPRAEUL-conciliere intre sine si eu, include aspect sociale ale individului, lumea sa
valorica.Supraeul si sinele suporta influente ale trecutului.Sinele contine ereditatea si
Supraeul influentele venite din partea altora , EUl propria experienta personala

ATITUDINILE-FORMARE SI SCHIMBARE;

DEFINITIE:reactive favorabila sau nefavorabila a individului raportata la
mediul sau de viata.
Atitudinile sunt tendinte de durata determinate si formate prin experienta
trecuta
OPINIE-ATITUDINE opinia este expresia verbal a atitudinii.
ATITUDINEA=predispozitie a individului fata de aprecierea unui obiect,
personae, idei, obiecte;se poate exprima si in comportamnetul non-verbal

Formarea
1. Prin experienta directa-eveniment neplacut sau expunere directa
2. Prin invatare sociala(prin observatie si modelare)-se achizitioneaza in
timpul vietii prin ex directe sau indirect.Stimul-raspuns, comportament
pozitiv laudat cel conflictual pedepsit
3.Prin comparatie sociala
4.simpla expunere sau repetata la stimuli ce pot duce la formarea unei atitudini

7

5. factorul genetic, influenteaza mai degraba indirect.
COMPONENTELE ATITUDINII;1 COMPONENTA AFECTIVA-sentimente si raspunsuri emotionale la
obiecte , situatii
2.Componenta cognitive:cunostiinte despre obiectul actiunii, perceptiile obiectelor si
evenimentelor
3.componenta comportamentala sau conativa:intentii si predictii asupra modurilor de actiune
.sau raportate la un obiect sau situatie
Functiile atitudinilor:
Dupa Septimiu Chelcea sunt3:
a)GENERALA-de legatura a eului cu lumea exterioara si de raportare la realitatea in care traim.
1 de evaluare, 2 de adaptare sociala, 3de exterioriozare a sentimentelor
Daniel Katz propune 4 functii:
1. INSTRUMENTALA , 2 DE APARAE SI PROTEJARE A EULUI 3 DE EXPRIMARE A VALORILOR
INTERIORIZATE DE SUBIECTI, 4 DE CUNOASTERE , STRUCTURARE A STIMULILOR DIN MEDIUL
EXTERN
MASURAREA ATITUDINII;
Este o orienatre valorica cristalizata in timp de care nu suntem constientiin totalitatea ei
Nu o putem controla si stapani rationali(uneori suntem falsi constienti) dificultati de masurare ,
nu sunt direct observabile ci prin component
Tehnica electrozilor fictive sau falsa conducta catre suflet
TESTELE DE DISTANTA SOCIALA prima incercare de masurare a at prin COMPORTAMENT.
-Scala se bazeaza pe gr de intimidate in functie de care subiectii se simt confortabili sau nuin rel
cu gr rasiale sau sociale
-studierea prejudecatilor rasiale sau entice
PREJUDECATIILE SI DISCRIMINAREA

8

PREJUDECATIILE =FORMULAREA UNOR OPINII DESPRE CARACTERISTICILE OAMENILOR, DE
OBICEI NEGATIVE, PE BAZA identificarii unor caracteristici; raspunsurile emotionale negative
fata de anumite personae, intolerante si nedrepte.
DISCRIMINAREA-:pe baza identificarii facute subiectul este tratat diferit fata de cineva care nu
a fost identificat
Apar stereotipurile,care vizeaza atribuirea de caracteristici negative unui grup ca
intreg.Ex:sexismul, rasismul,disabilitatile
INFLUENTA SOCIALA
PROCESE DE INFLUENTA SOCIALA:CONFORMITATE,COMPLIANTA, OBEDIENTA SI INFLUENTA,
MANIPULARE
Generarea si impunerea de norme-grupul influenteaza individual in care acesta raspunde la
stimului.
Asch-argumenta ca incertitudinea si ambiguitatea i-a determinat pe oameni sa se conformeze
normei,
De ce se conformeaza oamenii?2 tipuri de in influnenta:informational -1cand ceilalti membrii
din grup reprezinta o sursa de informatiiin caz de incertitudine si ambiguitate si normative-cand
ambiguitatea este redusa , nor,mele de grup si presiunea sociala conving subiectii sa ase
conformeze.
FACTORI CARE INFLUENTEAZA GRADUL DE CONFORMITATE:
1.MARIMEA GRUPULUI-CU CAT ESTE MAI MARE CU ATTA MAI MULT CRESTE NR DE MOTIVE PT
CONFORMARE
2.DIFERENTE INTERINDIVIDUALE-cei care nu se conformeaza sunt superiori celor care se
conformeaza prin:taria eului, abilitatea de a conduce, eficienta intelectuala
3. Femeile au un grad de conformitate mai mare decat al barbatilor, explicatii, sunt mai
conservatoire decat ei
TEHNICI DE MANIPULARE
CONFORMITATEA-SE REFERA LA PRESIUNEA INDIRECTA =pricipiul ;PICIORUL IN USA(THE FOOT
IN THE DOOR)

9

SE sprijina pe logica primei concesii, pornind de la concesii mici,arunte, care apoi sustin si
antreneaza un sir de compromisuri foarte mari;aceste duc treptat la o convertire, la un nou
mod de gandire prin peruasiune psihologica.
PRINCIPIUL THE DOOR IN THE FACE: (USA IN FATA SAU USA IN NAS) tehnica diametral opusa
piciorului in usa consta in solicitarea initiala a unei actiuni cu cost mare, pt ca la sf sa se
accepe cererea pt o actiune cu cost mediu, acceptabil si care a fost vizat de la inceput.S-a aratat
ca pt obiectivitatea efectulyi usii in nas trebuie sa se indeplineasca 2 conditii:
1.Cerinta initiala trebuie sa fie suficient de dificil de realizat pt indivizi , si daca acestia o refuza
sa nu aiba o atitudine negative fata de ei insisi;
2.cea de a 2a ceinta trebuie sa fie facuta de aceeasi pers care a facut-o sip e prima
Experimentul zimbardo-experimentul inchisoarea-ex referitor la puterea sociala
PSIHOLOGIA UMANISTA
DEFINIRE:curent in psihologie constituit in anii 50 in Sua si raspandit si in Europa in anii 60 si
70.Are puternice influente in psihologia sociala, sociologie, antropologie, repr. de seama sunt
Abraham Maslow, Carl Rogers
Critici aduse psih umaniste:
-Reprezinta deformat fiinta umana
-Reduce complexitatea fiinitei umane la biologic punand in centrul existentei instinctual sexual,
-priveste omul ca pe o fiinta fundamental bolnava
-pune accent pe tratament
MODELUL UMAN IN PSIH UMANISTA
-respinge imaginea omului masina
-omul este un sistem activ, cu libertatea de a se autodepasi, autodezvolta
-persoana umana este o totalitate, un intreg armonios
-psih umanista este centrata pe imperativul aici si acum
-unicitatea fiinite umane:omul nu trebuie sa fie considerat un caz particular al unei realitati
genetice, ci ca o fiinta unica

10

-respectul neconditionat pt demnitatea umana
-pers umana tr sa fie considerate a fi libera si in consecinta deplin responsabila pt propria sa
viata.
Maslow a facut piramida ierahia necesitatilor;
1. Nevoi fiziologice-nevoile care trebuiesc facute ca pers sa poata supravietui:apa, oxigenul si
adapostul.
2.Nevoi de siguranta-include nevoi de securitate, stabilitate, eliberare de anxietate, un mediu
structurat si ordonat
3.Nevoia de apartenenta-nevoi de interactiune sociala, afectiune, dragoste, companie si
prietenie
4.nevoi de stima-incud nevoia sentimentului de a fi potrivit, independent, competent, puternic
si increzator
5. nevoi de autoimplinire, cel mai greu de definit-dorinta de a dezv potentialul real al unei pers
pana la posib lui maxime
La aceste 5 s-au mai adugat 2 nevoia de cunoastere si nevoi estetice.
Punctual forte al acestei teorii il reprezinta pricipiul ierahizarii nevoilor . oamenii nu trec la
satisfacerea unei cerinte de ordin superior inainte de a-si fi satisfacut in mod convenabil o
cerinta de ordin inferior
COMPORTAMENTUL PROSOCIAL
DEFINITIE-comportamentul orientat spre sustinerea , conservarea si promovarea valorilor
sociale
Altruismul--ajutorarea , protejarea si sprijinirea oamenilor ocupa -pozitie central in comp
prosocial
Conditii de producere a comp prosocial:intentia de a acorda ajutorul altor pesoane, cel care
realizeaza actul sa nu urmareasca obtinerea unei recompense externe
CONDITII DE PRODUCERE A COMPORTAMENTULUI PROSOCIAL
-gradul de control-masura in care victima se face vinovata de situatia in care se afla
-modul in care se cere ajutor

11

-similaritatea trasaturilor de personalitate a celor care solicita ajutor cu cei carora li se cere
ajutor.
-realizeaza un comportament prosocial persoanele care sunt mai competente, care au un
control mai mare asupra desfasurarii evenim.
EXPLICAREA COM. PROSOCIAL
STADIUL 1-COSTIENTIZAREA- 2 ACTIVAREA .3 INTERPRETAREA . 4 ANALIZA DE COST-BENEFICIU,
5 DECIZIA
INFLUENTE ASUPRA COMP PROSOCIAL;
Difuzarea responsabilitatii
Inhibarea audientei
Influenta sociala
Empatia-dispozitia psihica, sentimental de vinovatie
----------------------------------------------------------------------------------
COMPORTAMENT-CONDUITA UNUI INDIVID LUAT IN CONSIDERARE INTR-UN MEDIU SI INTR-O
UNITATE DE TIMP DATA, CEEA CE ESTE OBSERVABIL
GR Social
Prin natura sa, societatea uman are o organizare grupal. Un individ aparine unuia
sau mai multor g.s.
Definim grupul social ca fiind un ansamblu de mai multe persoane aflate n relatie de
interactiune si dependenta reciproca, mijlocita de o activitate comuna si care dezvolta norme si
valori comune pentru componentii grupului.
Conditii pe care trebuie sa le ndeplineasca un numar de persoane pentru a constitui un
grup social:
- existenta unui numar mai mic sau mai mare de persoane ce constituie membrii grupului;-
existenta unei interactiuni ntre membrii grupului, care nu este obligatoriu de a fi o relatie
directa; interactiunea poate avea loc si printr-un document scris sau al unei comunicari verbale;
- perceperea calitatii de membru, o anumita constiinta de sine, adica persoanele din grup sa
se vada ele nsele ca membri ai acestuia; nu orice reuniune de persoane formeaza un grup( de
exemplu calatorii din statia de metrou); uneori calitatea este atribuita, chiar si atunci cnd

12

indivizii nsisi nu exprima calitatea de membru al unui grup (de exemplu grupurile etnice,
religioase, rasiale);
- existenta unei structuri specifice de statusuri si roluri si a unui anumit nivel de organizare;
o ierarhie interna, efectiv existenta, chiar daca incomplet constientizata;
- existenta unui set de norme si scopuri mpartasite de membrii grupului; caracteristic este ca
normelor si regulile de comportament sunt acceptate si sustinute de membrii lor;
- existenta unor actiuni comune n care sunt implicati, ntr-un fel sau altul toti membrii
grupului
- una dintre cauzele pentru care oamenii se reunesc n grupuri este un scop a carui realizare
este posibila doar avnd conditia de membru a acelui grup.
Motivele asocierii n grup
Orice persoana aspira sa devina membru al unui grup indiferent de comunitatea nationala,
statusul social etc. ceea ce constituie o constanta universala a oricarei culturi. S-a evaluat ca
circa 80% din activitatile pe care oamenii le fac n grup pot fi facute de unul singur si totusi
oamenii se asociaza mereu si extrem de divers, aceasta fiind o caracteristica a societatii
contemporane. Se apreciaza ca principalele motive ale asocierii n grup sunt urmatoarele:
atractia pentru activitatile grupului, simpatia pentru membrii grupului si satisfacerea nevoilor
per se.
Atractia pentru activitatile grupului este considerat ca fiind unul din principalele motive
de constituire a grupurilor sociale. Acest motiv este sustinut de dorinta omului de a participa la
activitati de grup si mai ales de faptul ca atingerea unui obiectiv este mai usor de realizat n grup
dect singur. Pot fi evidentiate mai multe tipuri de grupuri de aceasta natura precum:
- grupurile de munca - formate pentru a realiza o sarcina mai eficient si mai rapid.
- grupurile de solutionare - mai ales atunci cnd apar probleme legate de activitati civile
si sociale.
- grupuri legislative - grupurile constituite n vederea elaborarii legilor, regulamentelor
etc.
Simpatia pentru membrii grupului reprezinta un alt motiv care sta la baza constituirii
grupurilor sociale. S-a pornit de la observatia ca adeseori oamenii adera la un grup nu pentru ca
sunt interesati de scopurile sau activitatile grupului, ci pentru ca membrii grupului respectiv sunt
atractivi din punct de vedere interpersonal. Grupurile care se formeaza pe baza atractiei
interpersonale apar n mod spontan. Ex: clicile, bandele de strada, grupurile de prieteni,
cluburile sociale apar si se si se dezvolta ca o alternativa la interactiunea inadecvata social.
Grupurile astfel constituite au mai multe moduri formale de sustinere a activitatii din
satisfacerea nevoilor emotionale peronale.

13

.Clasificarea grupurilorO preocupare constanta a sociologiei a constituit-o gasirea unor
modalitati de clasificare tipologica a grupurilor sociale. De-a lungul timpului au fost
elaborate mai multe "scheme clasificatorii", avnd la baza o diversitate de criterii. Literatura
sociologica a nregistrat ca cele mai des utilizate urmatoarele proprietati: marimea grupului,
cantitatea de interactiune fizica dintre membrii grupului, gradul de intimitate, nivelul de
solidaritate, extensiunea formalizarii regulilor ce guverneaza relatiile dintre membri, locul
controlului activitatilor n grup etc.
Grupul primar - este un grup format dintr-un numar mic de membri, aflati ntr-o relatie
directa, coeziva si de lunga durata.- fiecare membru se simte angajat n viata si activitatea
grupului, i percepe pe ceilalti ca membri de familie sau prieteni.- grupul reprezinta pentru
membri acestuia un scop si nu un mijloc n vederea realizarii unor scopuri.
Tipuri de grupuri primare:
- familie
- grupul de joc al copiilor
- grupul de vecinatate
Functia de socializare reprezinta o functie fundamentala a grupului primr.
Grupurile primare au rol esential n socializare. Primele procese de socializare copilul le
nvata n familie. n cadrul familial copilul achizitioneaza normele si valorile prin intermediul
carora descifreaza mecanismele vietii sociale. Grupurile primare sunt punti ntre individ si
societate pentru ca ele transmit si ofera modele culturale ale societatii dupa care individul si
organizeaza propria viata. Orice individ de formeaza ca om ntre-un grup primar, de aceea
grupurile primare sunt fundamentale pentru individ si societate. n cadrul acestora oamenii
experimenteaza prietenia, iubirea, securitatea si sensul global al existentei.
Functia de control social.-Prin intermediul acestei functii grupurile primare se manifesta ca
puternice instrumente de control asupra comportamentului individului. Comportamentul
individului trebuie sa se conformeze normelor grupului. n acest sens grupul impune individului
un comportament care sa se conformeze att la valorile si normele sale interne ct si la cerintele
societatii.
Grupul secundar- este acel grup format din doua sau mai multe persoane implicate ntr-o
relatie impersonala si care au un scop practic specific. n grupul secundar oamenii coopereaza
pentru atingerea unui tel, iar relatiile interumane se stabilesc pe baza unor regulamente pe care,
fie ca le accepta sau nu, trebuie sa le respecte. Grupurile secundare au un rol esential n
afirmarea sociala si profesionala a individului.
Grupul de referinta-Conceptul si teoria aferenta au fost elaborate de Robert Merton,
care l-a definit ca fiind un numar de oameni care interactioneaza unii cu altii, n conformitate cu
modelele stabilite anterior. Asadar grupul de referinta reprezinta o unitate sociala utilizata

14

pentru evaluarea, compararea si modelarea atitudinilor, trairilor si actiunilor individului. Grupul
de referinta poate fi grupul din care face parte individul sau unul exterior lui. Grupul de
referinta este baza din care individul vede lumina.
Functiile grupului de referinta:
Functia normativa - prin intermediul acestei functii grupul de referinta influenteaza
direct criteriile si standardele individului. Individul n tendinta sa fireasca, pentru o pozitie mai
buna ntru-un grup, n societate, adera la valorile si normele grupului de referinta. Aceasta se
face prin adaptarea stilului de viata, atitudinilor politice, preferintelor muzicale, alimentatiei
specifice grupului de referinta.
Functia comparativa - conform acestei functii individul face o evaluarea propriei
activitati si comportament prin comparatie cu standardele grupului de referinta. n acest fel,
oamenii judeca viata, comportamentul, valorile proprii precum sanatatea, inteligenta, nivelul de
trai, pozitia sociala etc. Uneori individul constientizeaza ca exista o diferenta ntre ceea ce
reprezinta grupul de apartenenta si ceea ce crede el ca ar putea fi, prin comparare cu grupul de
referinta. n aceste situatii apare sentimentul de deprimare relativa care contribuie la alienarea
sociala.
Functia asociativa - are n vedere posibilitatea preluarii status-ului membrilor grupului
de referinta de catre o persoana din afara lui. n ndeplinirea acestei functii se porneste de la teza
conform careia un grup poate influenta comportamentul unui individ din afara sa.
Grup intern - grup extern -n orice societate exista grupuri interne si grupuri externe.
Grupul intern este acel tip de grup de care apartin membrii sai si cu care se identifica. La
membrii acestui tip de grup exista constiinta de NOI, adica ei realizeaza ca fac parte din acel
grup si sunt implicati n tot ceea ce se ntmpla n grup. Aceasta diferenta a constiintei de NOI
si de EI, confera membrilor unui grup identitatea lor. Clasificarea grup intern - grup extern este
semnificativa n evidenta granitelor sociale. Liniile de demarcatie ntre structurile grupale apar
acolo unde ncepe si sfrseste interactiunea sociala. Unele granite se bazeaza pe modul de
asezare spatiala: vecinatate, comunitate, natiune, stat. Alte linii de demarcatie si au temeiul n
diferentele sociale si culturale: religioase, etnice, politice, ocupationale, lingvistice, rudenie,
status-uri socio-economice etc.
Grup formal-grup informal
Grupurile formale sunt constituite, n mod deliberat, de catre societate pentru
ndeplinirea unor sarcini sau atingerea unor obiective. Ceea ce caracterizeaza, att structura, ct
si relatiile dintre membrii grupurilor formale este faptul ca sunt reglementate oficial,
institutionalizat, prin acte normative, decizii etc.
Caracteristici:

15

- structura, att pe orizontala, ct si cea ierarhica, este determinata de specificul sarcinii
grupului(de exemplu: formatii de munca, clase de elevi, pluton de soldati);
- relatiile dintre componentii grupului, conduita membrilor acestuia, sunt precis
reglementate si obligatorii, fiind menite sa asigure functionalitatea optima a grupului;
- liderul grupului este desemnat sau ales n conformitate cu anumite reglementari legale
sau statutare;
- nerespectarea regulilor de conduita, a raporturilor de lucru, a regulamentelor specifice
grupului atrage sanctiuni
Grupurile informale apar fie n cadrul grupurilor formale (echipa de munca, clasa de
elevi, grupa de studenti), fie n afara acestora, independent de grupurile formale.
Grupurile informale sunt grupuri mici si primare, care nu creaza institutii formalizate. Se
constituie n mod spontan bazndu-se preponderent pe afinitati si contacte personale. Att
structura, ct si relatiile interpersonale, sunt informale n sensul ca nu sunt oficial reglementate.
Liderii sunt recunoscuti spontan, nu beneficiaza de un status oficial.. caracterul informal nu
nseamna lipsa organizarii. Dimpotriva, uneori grupurile informale au o organizare interna
foarte bine pusa la punct, o structura ierarhica proprie, anumite norme de conduita si valori
proprii bine conturate.