Sunteți pe pagina 1din 4

Violenta este rezultatul fricii

-despre violenta domestica

Violenta domestica este un fenomen foarte raspandit la romani. Se poate intampla


oricui insa de cele mai multe ori aceasta problema este minimalizata, negata sau
ascunsa, neluandu-se in considerare devastatoarele efecte. Violenta domestica are
la baza intotdeauna un abuz, care poate sa fie emotional (de natura psihologica)
sau fizic, abuz care de cele mai multe ori, nu se manifesta numai asupra
partenerului de cuplu, extrapolandu-se si asupra copiilor cuplului parental, daca
acestia exista. (se transmite astfel un predictibil pattern comportamental)
Se numeste violenta domestica acea situatie din interiorul unei relatii de cuplu sau
a unei casatorii, in care unul dintre parteneri incearca sa domine sau sa controleze
celalalt partener, folosind abuz fizic.
Primele semne ale violentei in familie sunt abuzul emotional (care duce la scaderea
stimei de sine, anxietate, depresie, insingurare, neajutorare), agresivitatea indirecta
(agresivitatea pasiva): ignorarea persoanei, cicaleala, zvonostica, sfaturile, etc- in
aceasta situatia agresorul nu-si asuma fapta, insa agresivitatea intotdeauna ajunge
la destinatar. Conflictele pot escalada apoi de la amenintarile verbale la violenta
fizica.
Abuzul emotional
Are ca si scop diminuarea stimei de sine si a autonomiei persoanei. Abuzatorul isi
aduce victima intr-o stare de neincrederea in fortele proprii, frica, disperare,
neajutorare, blocata in sentimente de incapacitate. Abuzul emotional se manifesta
prin: abuz verbal: urlete, injuraturi, porecle peiorative, acuze, injosiri, amenintari cu
violenta fizica daca nu i se face voia agresorului.
Cuvinte cheie din arsenalul agresorului : dominare, izolare, umilire, amenintare,
intimidare, culpa, negare.
Mecanismele agresorului
Nevoia satisfacuta de comportamentul agresiv este aceea de aparare, de mentinere
a controlului asupra celorlalti. Astfel singurul si unicul scop al abuzatorului este de a
mentine controlul total asupra victimei sale, si va face acest lucru folosit orice fel de
mijloace: va face apel la frica, vinovatie, rusine, intimidare, amenintare.
De asemnea, agresivitatea este strans legata de sexualitate- un impuls sexual
frustrat se manifesta prin agresivitate. De aceea este foarte important, in procesul
1

de interventie terapeutica , a afla care este cauza care a generat agresivitatea, care
este nevoia care a fost frustrata.

Cauze ale agresivitatii


-

Factori psihici: instabilitate emotionala, impulsivitate, relatiile de atasament


incorecte, QI scazut, stima de sine scazuta, traumele sau experientele
anterioare neplacute

Factori sociali: familia, carentele emotionale, lipsa limitelor din familie (care
duce la un comportament haotic), trauma, abuz in antecedent, anturaj
sustinator al agresivitatii, jocuri cu tenta agresiva, TV.

Factori de mediu: zona in care traieste potentialul agresor, droguri si


substante- factori predispozanti ai agresivitatii, caldura, aglomeratia, etc.

Portretul agresorului:
- a fost abuzat la randul lui in copilarie, sau a fost martorul unui abuz.
- are un temperament exploziv, cu o rezistenta foarte scazuta la frustrare (se
aprinde din orice)
- este extrem de posesiv si gelos. Isi controleaza foarte riguros partenerul.
- are o puternica nevoie de control si putere, pe care o simte doar atunci cand
partenerul ii este total supus si dependent.
- are de obicei relatii superficiale cu ceilalti. Relatia principala, exclusiva uneori este
cea cu partenerul.
- are o stima de sine scazuta.
- are asteptari rigide asupra relatiei, a casatoriei si nu este dispus la compromisuri.
- nu isi asuma responsabilitatea propriilor actiuni: are tendinta de a-i invinui pe
ceilalti pentru propriile greseli.
- nu cere ajutor pentru ca nu crede ca este ceva in neregula cu el.
- poate fi descris ca avand o personalitate duala: fie este incantator, fie este extrem
de crud, fie generos, fie extrem de egoist, etc.
- poate fi un om calculat, calm si convingator. Cu o puternica capacitate de a-si
masca tendintele agresive.
2

- Victima reprezinta de obicei un simbol. Agresorul nu relationeaza cu ceea


ce este aceasta persoana, ci cu simbolul pe care ea il reprezinta: de cele
mai multe ori una dintre figurile parentale: mama sau tata. Agresorul
presupune, mai ales in momentele in care este furios, ca victima sa
gandeste, simte sau actioneaza ca acea figura parentala pe care o
proiecteaza in ea.

Portretul victimei violentei domestice:


Simptome generale:
-

Frica sau anxietate in a-si multumi partenerul.

Este de acord cu orice spune sau face partenerul.

Isi anunta periodic partenerul de ceea ce face si unde este.

Vorbeste despre furia gelozia, posesivitatea partenerului.

Simptome ale prezentei unui abuz fizic:


-

Are rani frecvente, pe care le scuza ca fiind accidente.

Absente nemotivate de la serviciu, scoala, sau evenimente sociale.

Imbracaminte care sa acopere vanataile sau cicatricele.

Simptome ale izolarii:


-

Au restrictive in a-si vedea familia si prietenii.

Rareori apar in public fara partener.

Au acces limitat la bani, masina, bunuri, etc.

Simptome psihologice ale abuzului:


-

Stima de sine scazuta, chiar daca in trecut erau persoane foarte increzatoare
in fortele proprii.

Schimbari majore de personalitate (de ex: o persoana sociabila devine retrasa


si timida.)

Tendinte depresive, anxioase, comportament suicidar.

Efectele abuzului asupra victimei:


3

Izolare, stima de sine scazuta, probleme emotionale, anxietate, depresie,


consum de alcool/ substante, retragere din viata reala intr-o realitate
alternativa- internetul
Psih. Psihoterap. Adina Roxana Danciu
20.02.2011, Sibiu