UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CURSUL
DELINCVENȚA JUVENILĂ

RAPORT
VIOLENȚA ÎN FAMILIE

A EFECTUAT:GURULEA MIHAELA
A VERIFICAT: BOTNARENCO MIHAELA
GRUPA 1805

CHIȘINĂU 2019
 2

CUPRINS………………………………………………………2
1.Noțiunea de violență.................................................................3
2.Cauzele violenței......................................................................5
3.Femeile victime ale violenței....................................................6
4.Date statistice privind violența în familie.................................7
5.Consecințe și efecte ale Victimei……………………………..8
6.Pedepsele aplicate…………………………………………….9
7.Influențe asupra copiilor……………………………………10
8.Concluzii…………………………………………………….11
9.Bibliografie…… …………….…………………………....12
 3

1.Noțiunea de Violență

Definiția pe care o dă Legea nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței in familie

este următoarea : Violența în familie reprezintă orice acțiune fizică sau verbal săvîrștă cu intenție
de către un membru al familiei împotriva altui membru al aceleiași familii,care provoacă o
suferință fizică și psihică ,sexuală sau un prejudiciu material.

Violența în familie cunoscută și sub numele de violența domestică , abuz domestic, abuz

familial, abuz conjugal sau violență intimă , poate fi definită pe larg ca fiind un model
comportamental abuziv al unuia sau al ambilor parteneri dintr-o relație intimă
precum mariajul, concubinajul, familia, prietenia sau conviețuirea..Violența domestică are mai
multe forme precum agresiunea fizică (efectivă sau sub formă de amenințare), abuzurile sexuale,
abuzurile emoționale, controlul excesiv, dominarea, intimidarea, urmărirea, abuzurile
pasive/ascunse (de exemplu, neglijența) și privarea economică

În România există o lege - Legea 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie,
republicata  - care se adresează acestei probleme. Definiția legală a violenței în familie din
articolul 3 al acestei legi este:
" În sensul prezentei legi, violența domestică înseamnă orice inacțiune sau acțiune
intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală
care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și
între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit
împreună cu victima."

Legea recunoaște următoarele tipuri de violență în familie: violența verbală, violența psihologică,
violența fizică, violența sexuală, violența economică, violența socială, violența spirituala:

Astfel, ele se definesc:

a) Violența verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte,
amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare;
b) Violența psihologică - impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de
tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, prin amenințare verbală sau în
orice altă modalitate, șantaj, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, afișare
ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice
fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri
frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin
mijloace de transmitere la distanță, care prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise
creează temere, precum și alte acțiuni cu efect similar;
c) Violența fizică - vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de
păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv
mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu
efect similar, supunerea la eforturi fizice epuizante sau la activități cu grad mare de risc pentru
viață sau sănătate și integritate corporală, altele decât cele de la lit.e);
 4

d) VIolența sexuală - agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărțuire,

intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate, viol
conjugal;
e) Violența economică - interzicerea activității profesionale, privare de mijloace
economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană,
medicamente, obiecte de primă necesitate, acțiunea de sustragere intenționată a
bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de bunurile
comune, control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a susține
familia, impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății, inclusiv unui
membru de familie minor, precum și alte acțiuni cu efect similar;
f) Violența socială - impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni,
interzicerea frecventării instituției de învățământ sau a locului de muncă,
interzicerea/limitarea realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuința
comună, privarea de acces în spațiul de locuit, deposedarea de acte de identitate,
privare intenționată de acces la informație, precum și alte acțiuni cu efect similar; 1
g) Violența spirituală - subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților
moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor
de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea
dreptului de a vorbi în limba maternă și de a învăța copiii să vorbească în limba
maternă, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile,
precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.
2

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Violen%C8%9B%C4%83_%C3%AEn_familie
2
https://ru.scribd.com/doc/78619298/Violenta-in-Familie-Referat-Ciochina-Bogdan
 5

2.Cauzele Violenței
„În loc să fie un refugiu în faţa stresului, tensiunilor şi iraţionalităţii din exterior, familia pare
adesea să transmită sau chiar să amplifice aceste tensiuni.“ — The Intimate Environment—
Exploring Marriage and the Family.

CERCETĂRILE privind violenţa în familie constituie un fenomen relativ nou. Abia în ultimele
decenii s-au făcut studii mai ample. S-ar putea ca rezultatele unor astfel de investigaţii să nu fie
întotdeauna în armonie unele cu altele, dar s-au descoperit anumiţi factori de bază care contribuie
la violenţa în familie. Să examinăm cîţiva dintre ei.

Ce rol joacă mediul familial?

Mai mulţi cercetători au ajuns la concluzia că „cu cît mai violent era cuplul intervievat, cu atît
mai violenţi erau copiii unii cu alţii şi cu părinţii lor“.

Simplul fapt de a asista la scene de violenţă în familie are un efect considerabil asupra unui
copil. „Faptul de a vedea că mama sa este bătută, echivalează pentru un copil cu a fi el însuşi
bătut“, afirmă terapeutul John Bradshaw. Un tînăr pe nume Ed nu suporta să-şi vadă tatăl bătînd-
o pe mama sa. Cu toate acestea, probabil fără să-şi dea seama, el a fost învăţat să creadă că
bărbaţii trebuie să ţină sub control femeile şi că, în acest scop, ei trebuie să le sperie, să le
brutalizeze şi să le înjosească. Cînd a devenit adult, Ed a aplicat aceste tactici abuzive şi violente
asupra soţiei sale.

Unii părinţi le interzic în mod prudent copiilor lor să urmărească scene violente la televizor, şi
lucrul acesta este bun. Dar ei trebuie să fie şi mai prudenţi în ce priveşte controlarea propriului
lor model de comportament pe care îl oferă copiilor lor influenţabili.

Ce rol joacă stresul?

Graviditatea, şomajul, moartea unui părinte, schimbarea domiciliului, boala şi problemele
financiare, toate acestea provoacă stres. Majoritatea oamenilor înfruntă stresul fără să recurgă la
violenţă. Pentru unii însă, stresul poate fi un preludiu la violenţă, în special cînd se combină cu
alţi factori. De exemplu, îngrijirea unui părinte în vîrstă — îndeosebi cînd părintele este bolnav

3.Femeile victime ale violenței

Violenţa împotriva femeilor este recunoscută drept un fenomen, prezent la nivel mondial, iar
Republica Moldova nu este o excepție în acest sens. Elaborarea şi adoptarea Programului
Naţional de Asigurare a Egalităţii de Gen pe anii 2010-2015 (PNAEG) de către Guvernul
 6

Republicii Moldova confirmă eforturile statului privind alinierea la standardele internaționale de

promovare a egalității de șanse între bărbați și femei, prevenirea și combaterea violenței
împotriva femeilor și a violenței în familie.

În conformitate cu legislația Republicii Moldova1 , “Prevenirea şi combaterea violenţei în

familie fac parte din politica naţională de ocrotire şi sprijinire a familiei şi reprezintă o
importantă problemă de sănătate publică, pentru consolidarea, ocrotirea şi sprijinirea familiei,
pentru asigurarea respectării principiilor fundamentale ale legislaţiei referitor la familie, egalităţii
de şanse între femei şi bărbaţi în realizarea dreptului lor uman la viaţă fără violenţă”.

Ponderea cea mai ridicată a femeilor victime ale diferitor forme ale violenței în familie pe
parcursul vieții începînd cu vîrsta de 15 ani se regăseşte în rîndul celor cu vîrsta de 45-54 ani
(70,3%) și celor de 55-59 ani (69,1%). Totodată, și peste jumătate dintre femeile tinere, în vîrstă
de 15-44 ani se confruntă cu cazuri de violenţă în familie. Cel mai frecvent pe parcursul vieții s-
au confruntat cu cazuri de violență din partea soțului/partenerului de viață, fost sau curent,
femeile divorţate sau separate (84%) și cele văduve (65,7%), iar cel mai rar - cele care trăiesc în
concubinaj (53,1%). O imagine clară asupra intensității fenomenului respectiv oferă datele
privind prevalența violenței în familie pe parcursul ultimelor 12 luni, care, arată că 26,8% dintre
femeile de 15-65 ani pe parcursul ultimului an s-au confruntat cu cel puțin una din formele de
violenței (psihologică, fizică sau sexuală) în familie din partea soțului/partenerului de viață. Cele
mai afectate sunt femeile tinere de 15-34 ani (peste 1/3 din cazuri), iar în rîndul femeilor adulte
și vîrstnice intensitatea fenomenului dat este puțin mai redusă, ratele prevalenței acesteia variind
de la 1/5 la 1/4 din cazuri

Formele violenței în familie, cu care se confruntă femeile, sunt multiple, circa 60% dintre acestea
pe parcursul vieții s-au confruntat cu violența psihologică, 55% cu forme ale violenței
psihologice orientate spre izolare socială, iar fiecare a zecea femeie cel puţin o dată a suferit din
cauza violenţei economice. 3

4.Date statistice privind violența în familie

Raportul din anul 2006 a Organizaţiei Naţiunilor Unite atrage atenţia asupra universalităţii
acestui fenomen, nici o ţară din lume nefiind imună la acest fenomen. Violenţa şi
comportamentele violente sunt probleme majore ale societăţii cotidiene care afectează toate
categoriile de vârstă, indiferent de vârsta sau de statutul social ale celor implicaţi.

3
http://statistica.gov.md/public/files/Cooperare_internationala/PNUD/10_tablouri_femei_RM/prof_7_victime.pdf
 7

Totodată, în înțelesul Convenției de la Istanbul, “violenţa împotriva femeilor” reprezintă o

încălcare a drepturilor omului şi o formă de discriminare împotriva femeilor şi înseamnă toate
acţiunile de violenţă de gen care au ca rezultat rezultă , sau care pot avea ca rezultat, vătămarea
sau suferinţa fizică, sexuală, psihologică sau economică cauzată femeilor, inclusiv ameninţările
cu asemenea acţiuni, coerciţia sau deprivarea arbitrară de libertate, indiferent dacă survine în
public sau în viaţa private

Ca formă de comportament, violenţa în familie are:

a) caracter instrumental (agresorul controlează victima, iar comportamentele devin funcţionale şi
persistă dacă au rezultatul scontat);
b) caracter intenţional (se produce cu intenţia de control şi dominare, de menţinere a puterii,
intenţie pe care făptuitorul nu o recunoaşte, dar care poate fi identificată prin rezultatele pe care
le produce);4

Aşadar, violenţa domestică a făcut aproape 760 de victime, iar cele mai multe - aproape 590 au
fost femei. Restul, adică peste 160 - au fost bărbaţi. Grav este şi faptul că au avut de suferit şi în
jur de 60 de copii.
Cât priveşte clasificarea agresorilor, macazul se schimbă: 682 dintre suspecţi sunt bărbaţi,
iar 73 sunt femei.
În cele mai dese cazuri, victimele s-au ales cu vătămări corporale medii şi grave. E vorba de
aproape 150 de cazuri. În 17 dintre ele, persoanele rănite au decedat.
Îngrijorător este şi faptul că violenţa domestică a dus chiar şi la omoruri în 23 de cazuri. Iar trei
persoane şi-au pus capăt zilelor din cauza calvarului din familie5.

5.Consecințe și efecte ale Violenței

În ceea ce priveşte starea de sănătate, victima poate suferi o serie de vătămări corporale, cu grade
diferite de gravitate, care pot necesita mai multe sau mai puţine îngrijiri medicale. În funcţie de
gravitatea acestora, ele pot avea urmări grave şi pe termen lung, mergând până la infirmităţi,
pierderea totală sau parţială a capacităţii de muncă sau moartea victimei.

În ceea ce priveşte sănătatea mintală, victimele pot suferi, datorită abuzurilor, o serie de tulburări
tranzitorii sau permanente în sfera emoţională, cum ar fi: depresii acute sau cronice, anxietate,
fobii, atacuri de panică, insomnii, coşmaruri sau sindrom post-traumatic. În funcţie de durata şi
natura abuzului, pot surveni tulburări de personalitate şi de comportament, tulburări alimentare şi

4
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2018/11/Analiza-de-situatie-Violenta-2018.pdf
5
https://www.publika.md/statistici-privind-violenta-in-familie-din-tara-noastra-peste-9000-de-cazuri-in-primele-
10-luni-ale-anului-_3024099.html
 8

tentative suicidare; de asemenea, pot apărea comportamentele de dependenţă (victimele se

refugiază în consumul de alcool sau de substanţe tranchilizante).

6. Pedepsele aplicate în cazul Violenței

Obiectivul principal al proiectului este prevenirea si combaterea violentei in familie in vederea

realizarii interesului superior al familiei, in special al femeii si copiilor. Si ne propunem sa
realizam acest lucru cu ajutorul legii. Mai exact, al aplicarii prevederilor legale.
Cea mai mare nevoie in caz de violenta in famlile este informarea victimelor, care de cele mai
multe ori nu isi cunosc drepturile. De exemplu, foarte putine victime ale violentei in familie stiu
ca se pot apara de agresor prin solicitatea unui un ordin de protectie din partea autoritatilor.
Acest ordin de protectie va impiedica accesul agresorului in domiciliul conjugal. Noi suntem
gata sa ajutam victimele violentei in familie cu onformatiile de care au nevoie si cu
intermedierea de servicii de gazduire in centre specializate.

6
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2018/11/Analiza-de-situatie-Violenta-2018.pdf
 9

Serviciile sociale integrate sunt oferite Asociatia ANAIS prin două servicii sociale distincte și
anume: „Centrul de consiliere pentru prevenirea și combaterea violenței în familie” și „Centrul
de primire în regim de urgență destinat victimelor violenței domestice ”Casa INVICTA”.
Violența în familie care prevede  înăsprirea sancțiunilor pentru infracțiunea dată după cum
urmează: muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 40 la 60 de ore sau  arest
contravenţional de la 7 la 15 zile, iar pentru acte de violenţă fizică, sexuală, psihologică,
spirituală sau economică, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, prin care s-a cauzat victimei
prejudiciu material sau moral, agresorul riscă pedeapsă cu închisoare până la 20 de ani sau cu
detenţiune pe viaţă.7
Totodată, începînd cu 16 martie 2017, Poliția va aplica ordinul de restricție de urgență, ca
măsură provizorie de protecţie a victimei violenţei în familie, prin care va fi posibilă înlăturarea
imediată a agresorului din locuinţa familiei şi stabilirea unor interdicţii care vor asigura
securitatea victimei şi altor membri ai familiei.
În cazul cînd aţi devenit victimă a violenţei în familie, Poliția recomandă:
 
- să apelaţi la numărul de telefon 902;
- să apelaţi la asistentul social comunitar, Administraţia publică locală, medicul de
familie sau la numărul de telefon 903;
- să depuneţi plângere sau declaraţie la sediul organului de poliţie, asistentul social
comunitar pentru consiliere, sesizând despre cazurile de violenţă în familie;
 - să vă adresați la cel mai apropiat adăpost sau la un Centru care prestează servicii pentru
victimele violenţei în familie;
           - să depuneţi cerere în instanţa de judecată cu solicitarea de a aplica măsuri de protecţie,
iar în caz de imposibilitate, la solicitarea victimei, cererea poate fi depusă de procuror, organul
de asistenţă socială sau poliţie.
8

7.Influențe asupra copiilor

7
https://www.asociatia-anais.ro/stop-violentei-familie
8
http://politia.md/ro/content/sanctiuni-de-pana-la-detentie-pe-viata-pentru-violenta-familie
 10

Functia principala a familiei, cresterea copiilor, este distorsionata cu largi si dramatice

consecinte in viitor. Perturbarea acestei functii se petrece in general, ca o stare de boala cronica
ce se acutizeaza in momentele evenimentelor de violenta. Cercetarile arata ca trauma copiilor
care cresc intr-o atmosfera de violenta, chiar daca nu ei sunt victimele directe, este mai intensa si
cu consecinte mai profunde si mai de durata decat in cazul copiilor care sunt victime directe ale
abuzurilor si neglijarii din partea parintilor. Intr-o familie bantuita de violenta, copiii cresc intr-o
atmosfera in care nevoile lor de baza (nevoia de siguranta, de viata ordonata, de dragoste) sunt
profund neglijate. Functiile parentale nu mai pot fi implinite. O mama victima a violentei sotului
este mai putin capabila sa asigure ingrijirile de baza necesare copilului (hrana, casa, igiena,
haine, sanatate fizica) sau sa-l protejeze pe acesta de raniri, accidente, pericole fizice sau sociale.
Coplesita de rusine pentru ceea ce i se intampla, de sentimentul esecului in cea mai importanta
relatie interpersonala, de teroare, de autoacuzatii, femeia nu mai este capabila de a juca nici unul
din rolurile impuse de viata familiei.

In atmosfera de violenta, copilul devine cel mai adesea neglijat, expus tuturor relelor, de fapt
ramane intr-o singuratate umpluta doar de tipetele celor din jur. Aceasta situatie este probabil si
explicatia numarului mare de accidente domestice ale caror victime sunt copiii.

Copiii care cresc in familii violente dezvolta comportamente si o conditie fizica ce-i face usor de
recunoscut. Ei prezinta:

   Probleme fizice, boli inexplicabile, expusi la accidente in casa si in afara casei, dezvoltare
fizica mai lenta;

   Probleme emotionale si mentale: anxietate marita, simtamant de culpabilitate, frica de

abandon, izolare, manie, frica de raniri si moarte;

   Probleme psihologice: neincredere in sine, depresie, comparare cu viata mai fericita a
colegilor;

   Probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalti, probleme cu

somnul, enurezie, batai, fuga de acasa, sarcini la varste mici, relatii pentru a scapa de acasa,
mutilare, consum de droguri si alcool, comportament defensiv cu minciuna;

   Probleme scolare - neincredere, eliminare, schimbari bruste in performantele scolare, lipsa de
concentrare, lipsa de maniere sociale;

   Identificare cu eroi negativi.

Un lucru mai putin luat in considerare pana acum este faptul ca in randul tinerilor a crescut
fenomenul sinuciderii, a tentativelor de suicid si ca pe primul loc in randul cauzelor se afla
climatul familial deteriorat si slaba comunicare in cadrul familiei9. 

Bibliografie:

9
http://www.cantemir.md/libview.php?l=ro&idc=97&id=355&t=/Informatii-utile/Noutati/Violenta-in-familie-
Solutii
 11

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Violen%C8%9B%C4%83_%C3%AEn_familie
 https://ru.scribd.com/doc/78619298/Violenta-in-Familie-Referat-Ciochina-Bogdan
 http://statistica.gov.md/public/files/Cooperare_internationala/PNUD/10_tablouri_femei_
RM/prof_7_victime.pdf
 https://www.publika.md/statistici-privind-violenta-in-familie-din-tara-noastra-peste-
9000-de-cazuri-in-primele-10-luni-ale-anului-_3024099.html
 http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2018/11/Analiza-de-situatie-Violenta-
2018.pdf
 https://www.asociatia-anais.ro/stop-violentei-familie
 http://politia.md/ro/content/sanctiuni-de-pana-la-detentie-pe-viata-pentru-violenta-familie
 http://www.cantemir.md/libview.php?l=ro&idc=97&id=355&t=/Informatii-
utile/Noutati/Violenta-in-familie-Solutii